Teste Nutritie (1).docx

TEST

1. Care dintre următorii compuși fac parte din clasa macronutrienților? a. vitaminele b. electroliții c. glucidele d. oligoelementele. 2. Selectați afirmația adevărată despre micronutrienți: a. sunt compuși cu rol constituțional b. au rol în prelucrarea macronutrienților c. au rol funcțional d. cuprind proteinele, glucidele și lipidele 3. Proteinele incomplete: a. au o compoziţie corespunzătoare în aminoacizi esențiali b. au valoare biologică înaltă c. sunt proteine animale d. sunt proteine vegetale. 4. Vitaminele hidrosolubile au următoarele caracteristici: a. sunt solubile in grasimi si in solventi ai acestora b. include vitaminele A, D, E, K c. excesul lor se elimina prin urina d. se gasesc numai in alimentele grase. 5. Vitamina C: a. este o vitamina liposolubila b. carența acesteia determina apariția scorbutului c. are rol in fixarea calciului in oase d. intra in structura pigmentilor retinieni. 6. Vitamina D: a. este cel mai puternic agent reductor b. carența ei determină apariția pelagrei c. simptomele carentei sunt diaree, dermatită, demență d. deficitul său determină la copii apariția rahitismului. 7. Sodiul a. este principalul electrolit al mediului intracelular b. are concentrația plasmatică normală de 138-142mEq/l 1

c. are concentrația plasmatică normal cuprinsă între 3,5-5,5 mEq/l d. este principalul anion al sucului gastric. 8. Acizi grași polinesaturați se găsesc în cantitate mare în: a. cereale b. carnea de pește c. carnea de vită d. fructe și legume 9. Fibrele alimentare au următoarele roluri a. favorizează tranzitul intestinal b. au acțiune hiperlipemiantă c. au rol energetic (prin arderea 1 g de fibre rezultă 9,3 cal) d. au rol plastic (intră în constituția membranelor celulare) 10. Aportul exogen de apă pentru un individ normal este de: a. 800-1300 ml/zi b. 2000-2500 ml/zi c. 500-1000 ml/zi d. 3000-3500 ml/zi. 11. Anorexia: a. reprezintă ingestia excesivă de alimente b. are etiologie exclusiv nervoasa c. reprezintă pierderea apetitului d. se însoțește de exces ponderal. 12 Anorexia nervoasă se caracterizează prin: a. IMC < 18,5 kg/m2 b. pertrubarea percepției asupra dimensiunilor propriului corp c. amenoree d. toate răspunsurile sunt corecte e. niciun răspuns nu este corect. 13. Bulimia nervoasă se caracterizează prin: a. paroxisme de ingestie alimentară repetată b. are durată peste 3 luni consecutiv, cu repetarea episoaselor de cel puțin 3 ori pe săptămână c. sentimente de rușine care determină comportamente compensatorii după episoadele de bulimie d. toate răspunsurile sunt corecte e. niciun răspuns nu este corect. 14. Semnul Russel, sindromul Mendelson și sindromul Mallory-Weiss pot să apară în: 2

a. bulimie nervoasă b. anorexie nervoasă c. obezitate d. denutriție 15. Sindromul pica reprezintă: a. apetitul pentru gheață b. apetitul exagerat pentru condimente şi excitante c. apetitul pentru materiale necomestibile (var, nisip, pământ, cărbuni etc) d. anorexia condiționată pentru alimentele solide, din teama de a nu produce durere 16. Metoda curentă de determinare a aportului caloric este reprezentată de: a. ancheta alimentară b. calcularea indicelui de masă corporal c. măsurarea circumferinței abdominal d. măsurarea pliului tricipital și a circumferinței brațului. 17. Cea mai folosită metodă pentru aprecierea stării de nutriție este: a. determinarea greutatii corporale concomitent cu măsurarea înălţimii (indicele de masă corporal) b. măsurarea pliului cutanat tricipital c. măsurarea circumferinţelor braţului, taliei şi şoldului d. calcularea raportului talie/şold 18. Media circumferinţei braţului este: a. 48 ± 5 la bărbaţi şi 42 ± 6 la femei b. 32 ± 5 la bărbaţi şi 28 ± 6 la femei c. 22 ± 5 la bărbaţi şi 18 ± 6 la femei d. 26 ± 5 la bărbaţi şi 22 ± 6 la femei 19. Valorile normale ale raportului talie/sold sunt: a. mai mici de 0,8 la femei şi mai mici de 0,9 la bărbaţi b. mai mici de 0,5 la femei şi mai mici de 0,8 la bărbaţi c. mai mari de 0,8 la femei şi mai mari de 0,9 la bărbaţi d. mai mari de 0,5 la femei şi mai mari de 0,8 la bărbaţi 20. Obezitatea abdominală se caracterizează printr-un raport talie/şold: a. mai mic de 0,8 la femei şi mai mic de 0,9 la bărbaţi b. mai mare de 0,9 la femei şi mai mare de 1 la bărbaţi c. mai mari de 0,5 la femei şi mai mari de 0,8 la bărbaţi d. mai mic de 0,5 la femei şi mai mic de 0,8 la bărbaţi 3

21. Obezitatea reprezintă: a. excesul ponderal ce depăşeşte cu > 20% greutatea ideală b. excesul ponderal ce depăşeşte cu > 10% greutatea ideală c. deficitul ponderal ce depăşeşte cu > 20% greutatea ideală d. deficitul ponderal ce depăşeşte cu > 10% greutatea ideală 22. Greutatea normală se definește printr-un IMC cu valoarea de: a. < 18,5 kg/m2 b. 18,5 - 24,9 kg/m2 c. 25 – 29,9 kg/m2 d. 30 – 34,9 kg/m2 23. Statusul supraponderal se definește printr-un IMC cu valoarea de: a. < 18,5 kg/m2 b. 18,5 - 24,9 kg/m2 c. 25 – 29,9 kg/m2 d. 30 – 34,9 kg/m2 24. Obezitatea gradul I se definește printr-un IMC cu valoarea de: a. < 18,5 kg/m2 b. 18,5 - 24,9 kg/m2 c. 25 – 29,9 kg/m2 d. 30 – 34,9 kg/m2 25. Denutriția se definește printr-un IMC cu valoarea de: a. < 18,5 kg/m2 b. 18,5 - 24,9 kg/m2 c. 25 – 29,9 kg/m2 d. 30 – 34,9 kg/m2 26. Obezitatea gradul II se definește printr-un IMC cu valoarea de: a. < 18,5 kg/m2 b. 18,5 - 24,9 kg/m2 c. 30 – 34,9 kg/m2 d. 35 – 39,9 kg/m2 27. Obezitatea gradul III se definește printr-un IMC cu valoarea de: a. < 18,5 kg/m2 b. 18,5 - 24,9 kg/m2 c. 25 – 29,9 kg/m2 d. 40 – 44,9 kg/m2 4

28. Obezitatea morbidă (monstruoasă) se definește printr-un IMC cu valoarea de: a. < 18,5 kg/m2 b. 18,5 - 24,9 kg/m2 c. 25 – 29,9 kg/m2 d. ≥ 45 kg/m2 29. Tratamentul dietetic al obezității indică un regim alimentar: a. hipocaloric, hipoglucidic, hipolipidic, normoproteic, hiposodat b. hipercaloric, hipoglucidic, hipolipidic, normoproteic, hiposodat c. hipocaloric, hiperglucidic, hipolipidic, normoproteic, hiposodat d. hipocaloric, hipoglucidic, hipolipidic, hiperproteic, hiposodat 30. Repartiția caloriilor în tratamentul obezității se face după următoarea schemă: a. mic dejun 30%, gustare 15%, prânz 20%, gustare 15%, cina 20% b. mic dejun 20%, gustare 15%, prânz 20%, gustare 15%, cina 30% c. mic dejun 20%, gustare 15%, prânz 30%, gustare 15%, cina 20% d. mic dejun 20%, gustare 5%, prânz 40%, gustare 5%, cina 30% 31. Denutriția reprezintă: a. scăderea greutăţii corporale cu peste 15% din greutatea ideală b. scăderea greutăţii corporale cu peste 25% din greutatea ideală c. creșterea greutăţii corporale cu peste 15% din greutatea ideală d. creșterea greutăţii corporale cu peste 20% din greutatea ideală 32. Piramida alimentară cuprinde următoarele grupe: a. făinoase 6-11 porții/zi, legume și zarzavaturi 3-4 porții/zi, fructe proaspete 2-4 porții/zi, lactate și derivate 2-3 porții/zi, carne, ouă 2-3 porții/zi b. aport de apă 2-2,5 litri/zi c. grăsimi saturate și dulciuri concentrate în cantități mici d. toate răspunsurile sunt corecte e. niciun răspuns corect. 33. Laptele: a. cuprinde proteine cu valoare biologică mare, grăsimi, glucide, săruri minerale și vitamine b. conține o cantitate mare de fibre c. conține cantități scăzute de calciu d. conține cantități crescute de fier 34. Carnea, peștele și lactatele: a. sunt sărace în proteine b.reduc rezistența organismului față de agresiunile toxice, infecțioase c. stimulează activitatea cerebrală 5

d. sunt bogate în fibre 35. Ouăle: a. cu cât sunt mai vechi cu atât se scufundă mai mult în apă b. conțin cantități mari de colesterol (200-400 mg/zi) c. sunt indicate în dieta ateroscleroticilor, coronarienilor și dislipidemici d. sunt indicate la persoanele cu litiază biliară 36. Legumele: a. conțin o cantitate mare de fibre, vitamine și săruri minerale b. sunt sărace în vitamine c. conțin cantități importante de proteine d. conțin cantități importante de lipide. 37. Fructele: a. au acțiune alcalinizantă b. sunt bogate în vitamine (vitamina C, caroteni, bioflavone) c. sunt bogate în substanțe minerale, în special săruri de potasiu d. toate răspunsurile sunt corecte e. niciun răspuns corect. 38. Cea mai mare cantitate de glucide (amidon) din bobul de grâu se găsesc în: a. înveliș b. miez c. germen d. înveliș și germen 39. Cerealele: a. sunt sărace în vitamine din complexul B si minerale (Fe, P) b. sunt bogate în calciu, vitamina C și vitamina A c. sunt bogate în proteine cu valoare biologică înaltă d. constituie alimentul cel mai important ca valoare calorică 40. Grăsimile și uleiurile: a. contribuie cu aproximativ 50% la valoarea calorică a rației alimentare b. au aport mare de proteine, minerale și vitamine c. au valoare calorică foarte mare (9 calorii/gram) d. accelerează evacuarea gastrică 41. Râncezirea grăsimilor: a. apare prin păstrare îndelungată, în condiții favorabile b. apare cu atât mai lent cu cât grăsimea conține mai multă apă 6

c. inactivează unele vitamine liposolubile d. determină un gust plăcut alimentelor 42. Zahărul și produsele zaharoase: a. constituie o sursă importantă de energie b. se digeră și se absorb cu dificultate c. au aport crescut de proteine, minerale și vitamine d. constituie 1/3 din valoarea calorică a dietei 43. Componentele consumului energetic sunt reprezentate de: a. consumul energetic de repaus (rația metabolic bazală) b. efectul termogenetic al alimentelor c. energia cheltuită pentru activități voluntare d. toate răspunsurile sunt corecte e. niciun răspuns corect. 44. Rata metabolic bazală: a. scade în hipertiroidie b. scade în timpul somnului c. este mai mare la femei comparativ cu bărbații d. este mai mică la obezi. 45. Prin arderea unui gram din diferite principii alimentare furnizează calorii, astfel: a. proteine - 4,1 kcal/g b. lipide - 4,1 kcal/g c. glucide – 9,3 kcal/g d. proteine – 9,3 kcal/g 46. În alimentația normală se recomandă: a. 2 mese principale și 4 gustări b. micul dejun este facultativ c. 3 mese principale și 2 gustări d. numărul meselor se adaptează în funcție de activitatea zilnică. 47. Rația calorică: a. este normocalorică la denutriți b. este redusă cu 500-1000 cal/zi mai puţin decât normalul calculat la obezi c. este hipocalorică la normoponderali pentru a preveni obezitatea d. este hipocalorică la denutriți 48. Distribuția caloriilor în rația caloric normal este: a. proteine 25%, glucide 60%, lipide 15% 7

b. proteine 15%, glucide 60 %, lipide 25% c. proteine 30%, glucide 50%, lipide 20% d. proteine 15%, glucide 25%, lipide 60% 49. În rația calorică normală: a. 40% din proteine de origine animală și 60% de origine vegetală b. lipidele sunt 1/3 animale, 2/3 vegetale c. sunt de preferat glucidele simple cu evitarea celor complexe d. sunt recomandate glucidele cu index glicemic ridicat 50. Repartiția caloriilor în rația normală se face după următoarea schemă: a. mic dejun 30%, gustare 15%, prânz 20%, gustare 15%, cina 20% b. mic dejun 20%, gustare 15%, prânz 20%, gustare 15%, cina 30% c. mic dejun 20%, gustare 15%, prânz 30%, gustare 15%, cina 20% d. mic dejun 20%, gustare 5%, prânz 40%, gustare 5%, cina 30% 51. Peștele proaspăt are următoarele proprietăți: a. are ochii tulburi şi înfundaţi în orbite b. solzii se desprind cu uşurință de pe abdomenul moale c. branhiile au coloraţie roşie vie d. are o culoare ce variază de la cenuşiu la negru-verde. 52. Oul alterat: a. cade la fundul vasului cu apă b. după spargere, gălbenuşul îsi menţine forma c. gălbenuşul are culoare galben-aurie, uniformă în toată masa d. după spargere emană un miros respingător de hidrogen sulfurat 53. Legumele și fructele se recomandă a fi consummate: a. în stare proaspătă b. prin prăjite în grăsimi pentru a fi mai gustoase c. după decongelare prealabilă d. prin fierbere excesivă pentru a fi mai ușor digerabile 54. Necesitățile energetic ale sugarului sunt de: a. în primul semestru - 110 kcal/kgcorp/zi b. în al doilea semestru (6-12 luni) 160 kcal/kgcorp/zi c. în primul semestru - 150 kcal/kgcorp/zi d. în al doilea semestru (6-12 luni) 130 kcal/kgcorp/zi 55. La sugarul alimentat natural alimentația se face: a. în funcție de greutate 8

b. la cerere c. la ore fixe d. în funcție de vârstă (luni) 56. În alimentația sugarului: a. inițial aportul glucidic este asigurat de lactoza din lapte b. 80% din proteinele aportului alimentar trebuie să fie de origine animală c. se recomandă suprimarea colsterolului alimentar d. se recomandă regim hiperproteic 57. La sugari se recomandă suplimentarea: a. vitaminei A b. vitaminei D c. calciului d. fluorului 58.Carenţa proteică: a. poate apare la copiii obezi b. poate apare la copiii cu dietă vegetariană c. poate apare la copiii proveniţi din familii cu nivel socio-economic ridicat d. nu este întâlnită la copii. 59. Greutatea mică la naştere (<2500 g) se asociază cu rmătoarele condiții, cu excepția: a. dezvoltarea cognitivă inadecvată în timpul copilăriei b. retardul reșterii c. apariția hipertensiunii, bolii coronariene, obezitatii şi diabetului zaharat la vârsta adultă d. scăderea riscului de dislipidemie în viața adultă. 60. Necesarul energetic în sarcină presupune următoarele recomandări, cu excepția: a. la femeile active sau cu deficienţe nutriţionale şi la femeile cu sarcini gemelare 2000 kcal/zi b. creșterea consumului caloric cu 300 kcal/zi c. gravidele sub 18 ani necesită un supliment de 500 kcal/zi d. minim 36 kcal/kgcorp pentru utilizarea adecvată a proteinelor 61. În sarcină se recomandă suplimentarea următoarelor principii nutritive, cu excepția: a. fierului b. acidului folic c. vitaminei C d. glucidelor 62. Tabloul clinic al diabetului zaharat cuprinde următoarele simptome, cu excepția: a. creștere ponderală 9

b. poliurie c. polidipsie d. polifagie. 63. Din tabloul clinic al dislipidemiilor fac parte: a. edemele, xantelasma b. xantelasma, tofii c. xantelasma, xantoamele d. arcul cornean, eritemul marginat. 64. Diabetul zaharat tip 2: a. implică insulinorezistență b. apare prin distrucția autoimună a celulelor beta pancreatice c. apare numai în timpul sarcinii d. implică deficit absolut de insulină. 65. Diagnosticul diabetului zaharat include determinarea a: a. două glicemii a jeun cu valoare peste 110 mg% b. două glicemii a jeun cu valoare peste 126 mg% c. TTGO: glicemia la 2 ore: 115 mg/% d. TTGO: glicemia la 2 ore: < 140 mg%. 66. Complicaţia acută a diabetului zaharat este: a. gangrena diabetică b. cetoacidoza diabetică c. polineuropatia diabetică d. nefropatia diabetică. 67. Repartiția caloriilor în rația calorică în diabetul zaharat se face după următoarea schemă: a. mic dejun 30%, gustare 15%, prânz 20%, gustare 15%, cina 20% b. mic dejun 20%, gustare 15%, prânz 20%, gustare 15%, cina 30% c. mic dejun 20%, gustare 15%, prânz 30%, gustare 15%, cina 20% d. mic dejun 20%, gustare 5%, prânz 40%, gustare 5%, cina 30% 68. Distribuția caloriilor în rația calorică normal în diabetul zaharat este: a. proteine 25%, glucide 60%, lipide 15% b. proteine 12-15%, glucide 50-60 %, lipide 20-30% c. proteine 30%, glucide 50%, lipide 20% d. proteine 15%, glucide 25%, lipide 60%

10

11