Teoria Generala A Dreptului

Prof. univ. dr. Nicolae Popa • TEORIA GENERALA A DREPTULUI

Bucure§ti, 2002

Prof. univ. dr. Nicolae Popa

© Editura Universitajii Titu Maiorescu, 2002 Bucure§ti, Romania Str. Dionisie Lupu nr. 70, sector 1 tel: (00401) 650.74.30 fax: (00401) 311.22.97 www.utm.ro

TEORIA GENERALA A DREPTULUI © Toate drepturile asupra prezentei edi$ii sunt rezervate Editurii Universitagii Titu Maiorescu. Orice reproducere, preluare parpala sau integrals, prin orice mijloc, a textului este interzisa, acesta fund proprietatea exclusiva a editorului.

Curs pentruTnvatamantuI la distanja

ISBN 973-86016-0-6 itU' Jftlaiore&cu/

CUPRINS

A. Calendarul cursului

7

B. Introducere

8

C. Cursul 1. Introducere 2. Prescriere... 3. Continut 4. Obiectivele cursului..... 5. Organlzarea cursului 6. Blbliografie

9 9 9 9 9 10 10

D. Evaluate

11

D.D.I. 1.1 Teoria generala a dreptulul Prelegerea 1 ..• Prelegerea2 Prelegerea 3 Prelegerea 4 Prelegerea 5

11 13 45 55 63 71

A. TEOMA GENERALA A BREPTULUI Calendar 2002-2003 "DATA Cursul este predat studentului la inscriere. Evaluate: Lucrare de control

12.10.2002

Lucrare de control

16.11.2002

Lucrare de control

18.11.2002

Examinare

finala

25.01.2003

B. INTR0DUCERE 1. Coordonatoral cursului este NICOLAE POPA. Nlcolae Popa este profesor imlversitar doctor. Este laureat al Academiei Romane (Premiul ,,Simion Bamutlu"). Presedinte al Curtii Constitutional a Romaniei. -Redactor-sef al Revlstei de Drept Public. Conducator de doctorat.

C. CURSUL

1.

D.D.I. 1.1 este un curs de un semestru, creditat cu un numar de 9 credite. 2.

Adresa la care poate fi contactat: e-mail unlversitate.

2. Dinu Eugen - tutore; Este preparator unlversitar la Facultatea de Drept a Universitatii ,,Titu Malorescu". Este doctorand la dlsciplina Teorla dreptului. Este avocat.

Introducere

Prescrlere Este un studiu al s.tiintei dreptului, care permite Initierea, darificarea si fundamentarea unor notiuni de baza ale stiintel dreptului.

3.

Continut In acest curs vor fi studlate: sistemul stiintelor dreptului, metodele de cercetare stiintifica a fenomenului jurldic, conceptul de drept §i relatiile dreptului cu statul, princlpiile §1 functiile dreptului, norma §i raportui juridlce, reallzarea dreptului §i raspunderea juridica.

Adresa la care poate fi contactat: e-mail universltate.

4.

Obiectivele cursului

Cursul de teorie generala a dreptului - invatamant la distanta i§i propune: a. sa va constraiasca cadrul teoretic si metodologic al ftiintei dreptului;

10 b.

sa va extinda cunoasterea si intelegerea dreptului prin explorarea unei problematlci contemporane.

Cerinte: aplicarea unor cunostinte anterioare problea. maticii dezbatute in curs; b. demonstrarea unor abilitati de analiza, sinteza si de evaluate critica a informatiei prln diferlte modalitati de evaluate; participare la activitatile anuntate in curs. c. 5. Organizarea cursului ' Cursul de teorie generala a dreptului - invatamant la distanta este organizat in cinci prelegeri. Acestea sunt: Prelegerea 1 - Sistemul stiintei dreptului. Conceptul dreptului. Sistemul dreptului Prelegerea 2 - Dreptul si statul. Functiile dreptului Prelegerea 3. - Principiile dreptului. Dreptul si sistemul normativ social Prelegerea 4 - Norma juridica, izvorul dreptului, crearea dreptului si raportul juridic Prelegerea 5 - Realizarea dreptului. Incalcarea dreptului (raspunderea juridica) Bibliografia este impartita In bibliografie obligatorie si facultativa si va fi indicata la sfarsitul fiecarei prelegeri.

D. EVALUAREA

Evaluarea va imbraca doua forme: a. una partiald, prin intermediul lucrarilor de control, a caror pondere in nota finaia este stabilita pentra fiecare caz in parte, astfel: Evaluarea 1: Evaluarea 2: Evaluarea 3:

b.

Lucrare de control cu tema ,,Dreptul ca §tiinta sociala" 10% Test cu tema ,,Sistemul institutiilor statului" 10% Lucrare de control cu tema ,,Formele fealizarii dreptului" 10%

nnafinala: examen

70%

A DREPTULUI PRELEGEREA 1

Introducere Aceasta prima prelegere asigura o introducere generala in disclpllna dreptului, precizari terminologice si metodologice, configurarea campului de analiza teoretlca si practica a dreptului. Rostul ei este de a familiariza studentul cu notiunea §i problematica dreptului.

Obiective La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea: - sa aiba o intelegere mai larga a diferitelor aspecte pe care le cuprinde problematica teoriei generale a dreptului; - sa dobandeasca abilitatea de a folosi corect din punct de vedere teoretic concepte si rationamente ce tin de teoria generala a dreptului; - sa coreleze dimensiunile teoretice cu cele practice ale domeniului juridic;

14

15

- sa i§i configureze mai bine notlunea de drept, esentiala In studiul dlsciplinelor din planul de invatamant.

dlverselor componente ale realitatii social-umane (politice, etice, juridice etc.). Legile generate ate socletatii umane au anumite trasaturi care le deosebesc de legile naturii, in primul rand prin aceea ca legile dezvoltaril sociale se manifests in insa§l activitatea oamenilor; §tiinta dreptului apartine stiintelor despre societate. Conform unor autorl, stiintele sociale alcatuiesc urmatoral tablou: a) stiinte nomotetice — au ca obiect activitatile umane si ca scop stabilirea de leg! §i relatii functionate corespunzatoare. Se utillzeaza aid observatille sistematice, experimentale, studiile statistlce etc.;

Continut si tematizare 1. Teoria generald a dreptului ca disciplina distinctd • Se abordeaza aici locul teorlei generate a dreptului in sistemul §tiintelor juridice §1 al celor sociale. §tiinta este un sistem de cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte obtlnute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principil §1 notiuni. §tiinta trebuie inteleasa, mai intai, ca o mstitutie, adica o organizatie de oameni care indeplinesc .in societate anumite sarcinl, apoi ca metoda, adica ansamblu de procedee, mijloace prin care se dezvaluie aspecte si legitati noi ale lumil inconjuratoare, in care se regasesc si rezlduurl traditionale. Ca fenomen social aparte §i ca forma specifica de activltate umana, stiinta nu poate fi privita doar ca un sistem static de idei, reprezentari, teorii, ci §1 ca sistem dinamic, care se dezvolta, in care se produc contlnuu noi cuno§tinte, valor! spirituale. De regula, se accepts clasificarea traditionala: stiinfe alenaturii, stiinte despre societate si stiinte despre gdndire. Intre acestea, scopul stiintelor despre'societate este acela de a cunoaste legile generate ale existentei si dezvoltarll socletatil, de a stadia formele Istorice de organizare sociala si modalitatile specifice de manifestare a

Exempllficatl. b) stiintele istorice - stiinte care isi propun reconstituirea §1 interpretarea trecutului; c) stiintele normative, care delimiteaza lumea dominata de norme, obligatii si atributii, care studiaza aspectele normative ale activitatii umane - stiintele juridice, etica etc. d) cercetarea epistemologica a stiintei, ca disciplina filosofica socio-umana. ^ Exercitiu: Care este importanta clasificarii stiintelor si relevanta pentru tema de discutie.pe care ne-am propus-o?

16

In acest tablou, dreptul ocupa un loc distinct, atat prin specificitatea obiectului sau de cercetare - realltatea juridica, parte components a realitatii sociale -, cat si prin relativa sa autonomie metodologicd. §tiinta despre societate,-dreptul este eo ipso stiinta social-umana. §tiinta dreptului studiaza juridicul in toate fomiele sale de manifestare, dar, in primul rand, ca o dimensiune inalienabila a existentei umane in conditii social-istorice determinate. Dimensiunea juridica a socletatil este o realitate asupra careia se apleaca — spre a-i cerceta legitatile, "regularitatile etc. - atat dreptul, cat si alte componente ale sistemului §tilntelor sociale (Istoria, sociologia, etica etc.). §tiinta dreptului (stiintele juridice) studiaza legile existentei si ale dezvoltarii statului si dreptului, Institutiile politice si juridice, formele lor concret-lstorice, corelatla cu .celelalte componente ale sistemului social, modul in care institutiile politico-jurldlce Influenteaza societatea si suporta, la randul lor, influenta sociala. Fiind determinat de scopuri care se impun actiunii, dreptul - ca fenomen normatlv - repre-zinta o tentativa de disciplinare, de coordonare a relatiilor sociale, in vederea promovarli unor valor! larg receptate de societate, cum ar fi: proprietatea, siguranta juridica si securitatea libertatilor indivlduale, societatea civila etc. §tiinta dreptului formuleaza principlile generate pe baza carora dreptul isi structureaza un mecanism adecvat - eficient si adaptat permanent la scara omului real, concret - de Influentare a comportamentului, in temeiul unor cerinte valorlce.

17 Ca stilnta explicativa, stilnta dreptului studiaza: - naturajuridicului; - caracteristicile sale stracturale; - raporturlle cu alte stlinte; - legaturile Interne ale sistemului juridic. In felul acesta, dreptul, ca §1 celelalte stlinte sociale, reprezinta o generallzare a experlentel umane intrun anumit sector de activltate si contine o serie de date clarificate si sistematizate, un complex de notiuni, categorii, concepte si principii, dar §i un ansamblu metodologic, pe baza caraia fenomenele pot fi studlate, investigate. Ca §tiinta cu statut si pozitie specifice, stiinta dreptului anallzeaza un anumit domeniu al relatiilor si stracturilor sociale — domeniul partl-ciparii oamenilor la circuitul juridic, ca purtatori de drepturl si obligatii juridice, cu toate consecintele ce decurg de aici. Cooperarea oamenilor in acest domeniu vast al realitatii sociale implica interventia dreptului in scopul conducerii §1 dirijarii comportamentelor, impunandu-le reguli normative, modele, prograrnandu-le, intr-un anumit sens, actlunile si limitandu-le, in temeiul unor ratiuni ce tin de coexistenta libertatilor, dreptul ,,absolut" de manifestare. §tlinta dreptului nu se opreste la studiul normel juridice, al jurlspradentei, al contractului etc. (nu se confunda cu o exegeza a textelor normative), ea supune unui amplu proces expiicatlv contextul social-cultural in care apar si i§i due viata normele si institutiile juridice, colaborand in acest proces cu toate stiintele sociale - economia politics, sociologia, demografia, statistica. In aceasta lurnina, este

18 greu de acceptat reducerea intregului drept la normd, asa cum face Kelsen, si stablllrea ca unic oblect al stlintei dreptului norma juridica, privlta ca autointerpretare sublectlva cu sens jurldlc. In pofida unor interpretari mai peslmiste ce-I apartin lui A. Comte, potrivit carora dreptul, nefilnd stiinta, va trebui sa dlspara, stiinta dreptului s-a dezvoltat permanent, In pas cu cercetarile stilntifice cele mai noi. Departe de a disparea, dreptul cunoaste o dezvoltare si o afirmare crescanda in domenii dintre cele mai varlate ale societatil. Dezvoltarea relatiilor soclale, complexitatea lor crescanda, multiplicarea fara precedent a contactelor intrasi intersoclale au determinat o dezvoltare corelativa a dreptului si aparltia unor noi ramurl de drept - dreptul popuiatlei, dreptul mediului, dreptul nuclear, dreptul spatial etc. Are loc o largire a sferei de actiune a dreptului, atestablla pe multiple planuri, fapt ce amplifies rolul expllcativ si normativ al stlintel jurldice, a carei functie de cercetare si descriere a realului se diversifies si se adanceste, adaugand si latura de prospectie a realului dat. In interpretarea si prospectia acestui dat, stiinta juridica nu contests dreptul celorlalte stiinte de a se pronunta asupra unor adevararl ce prlvesc fenomenul juridic, ci recunoaste mai repede aspecte de competenta concurenta. Pe baza unei abordari inter- si plurldlsciplinare, cunoasterea fenomenului juridic poate fi series amplificata prin sesizarea unor aspecte ce scapa in mod fatal in cadrul studiului reallzat doar in interlorul stlintel dreptului.

19 ^ Exercltiu: S-a tot vorbit pana acum cand de stiinta, cand de stiinte ale dreptului. De fapt, exista o stiinta a dreptului, sau mai multe §tiinte ale dreptului, si, daca este valablla ultima afirmatle, atuncl care este relatia dintre ele? Complexitatea fenomenului social-juridic determina o structurare a eforturilor de cercetare a acestuia, o Impartire a rolurllor in raport cu necesltatea punerii in valoare a laturilor corelate ale acestui fenomen. Dreptul - fenomen complex al societatii — este studlat: a) din perspective! globald, ca un sistem inchegat, cu regularltati caracterlstice; b) din perspectivd istoricd — fenomen care Isi conserva anumite permanente de-a lungul dezvoltaril soclale, dar care se transforma, totodata, in cadrul acestel dezvoltari; c) din perspectivd structurald - fenomen cu multiple determlnatii calltatlve, cu elemente componente, aflate, la randui lor, intr-o stare de acuta interferenta. Rudolf Stammler a considerat Inca de la inceputal secolulul trecut ca §tlinta dreptalui cuprinde doua ramuri: una tehrucd, destlnata sa stadieze .sensul si cuprinsul legilor in alcatuirea lor slstematlca, si o ramura teoretica, ce trebuie sa constate daca dreptul este mijlocul just pentru scopuri juste. In evoiutla sa milenara, stiinta dreptului a inreglstrat un permanent proces de speciallzare, proces in care s-au crlstaiizat valorlle ce constltuie obiectul specific de cercetare.

20

21

Defmitia data de Ulpian: ,,§tiinta dreptului este cunoa§terea lucrurilor divine §i umane, §tiinta de a deosebi ceea ce e drept §i ceea ce e nedrept".

sistemului este alcatuita dintr-un grup de norme, organic legate, ce reglementeaza o categorie de relatii sociale, pe baza aceleiasi metode §i in temeiul unor principii comune.

Partite slstemului stiintelor juridice urmatoarele: Teoria generala a dreptului; §tiintele juridice de ramura; §tiintele juridice istorice; §tiintele ajutatoare (participative).

sunt

a) §tiintele juridice istorice studiaza istoria dreptului intr-o anumita tara sau dezvoltarea generala a fenomemului juridic (istoria generala a dreptului). /^ Activitate 1: Care credeti ca este importanta cercetarii istoriei dreptului? /^ Activitate 2: Comparati cateva diritre doctrinele rnarilor scoli de drept! b) §tiintele juridice de ramura. studiaza fenomene particulare juridice - ramurile dreptului. Exemplificati! Dreptul unui stat este alcatuit din numeroase norme si institutii. Acestea constitute sistemul unitar al dreptului statului respectiv. Acest sistem unitar exista in diversitatea ramurilor care il compun. Fiecare ramura a

^ Exemplu: Dreptul civil reglementeaza relatiile sociale cu continut patrimonial (raporturi de proprietate, raporturi obligationale etc.) printr-o metoda specifica, metoda echivalentei (egalitatii) partilor. §tiinta care studiaza aceasta ramura este stiinta dreptului civil Relatia intre sistemul stiintei dreptului si subsistemul stiintelor juridice de ramura este una dintre parte si intreg, dar sistemul stiintei.. dreptului nu se epuizeaza prin stiintele juridice de ramura. Totodata, stiintele juridice de ramura, care alcatuiesc un sistem, nu se regasesc aidoma in sistemul planului de invatamant superior juridic. c) §tiintele ajutatoare sunt criminalistica, medicina legala, statistica juridica, logica juridica etc. Fara sa faca parte propriu-zis din sistemul stiintei dreptului, aceste discipline sunt, in cazuri numeroase, indispensabile cunoasterii unor fenomene de drept sau bunei aplicari a normelor juridice. In investigatia unor realitati de drept, ele utilizeaza mijloace stiintifice specifice altor stiinte (chimia, fizica, medicina, matematica etc.).

22

/^ Exemple: Criminalistica — fotografia judiciara; foloseste procedee fizico-chimice, la fel ca in cazul ridicarii si conservarii unor probe; statistica juridica foloseste mljloace matematice. d) Teoria generala a dreptului; cercetarea fenomenului juridic nu poate ramane nici la nivelul cunoas.terii formelor consecutive de drept (tratarea istorica), nici la nivelul cunoasterii formelor dreptului pozitiv, ale dreptului activ, in vigoare intr-o anumita tara. Orice §tiinta aspira spre globalitate, spre cunoa§tere prin ajungere la concept, prin subsumarea fenomenelor particulare si regasirea lor in categorii de maxima generalitate — instrumente de gandire cu vocatie de expansiune. Studiul conceptelor, categoriilor, principiilor §i notiunilor de baza ale dreptului este realizat de Teoria generala a dreptului. J/' Exemple de coneepte elaborate In cadrul Teoriei generale a dreptului: eel de drept, norma juridica, izvoral de drept, raportul juridic, tehnica juridica. ^ Intrebare: Care este fundamental acestor coneepte? Este el exclusiv teoretic, sau este practic?

23 Teoria dreptului - analizeaza obiectul sau specific, urmarind organizarea sa logica in cadrul demersului explicativ; - coordoneaza eforturile de cercetare pe care le depun §tiintele juridice de ramura §i stiintele juridice istorice; - sistematizeaza cuno§tintele in stransa cooperare cu limbajul specific al §tiintelor de ramura; - cauta sa sesizeze caracterele proprii si permanente ale fenomenului juridic, pentra a-1 defini si a-i contura spatiul in cadrul-sistemului social-istoric din care face parte; - este un demers atat filosofic - prin studiul necesitatii . §i al posibilitatii principiale a dreptului -, cat si §tiintific - studiaza . cauzalitatea, modul istoric determinat . al aparitiei si formelor de manifestare ale fenomenului juridic. In aceasta lumina, Teoria dreptului este teoria generala a acestuia. Necesitatea Teoriei generale a dreptului imbraca doua aspecte: a) teoretic; b) practic. Merite §i limite ale Teoriei generale a dreptului. Teoria generala a dreptului este o disciplina de referinta pentra stiinta dreptului. Scopul Teoriei dreptului este acela

24

25

de a-si imbogati si amplifica cunoaslerea (deci si practica) dreptului. Conceptele cu care opereaza Teoria dreptului nu sunt nici pe departe rezultatul unor pure speculatiunl, fara nici o legatura cu realitatea concreta. Desl eminamente deductlva, stllnta dreptului nu opereaza numai deductiv, fara o raportare la fapte, la date ale realitatii, ea nu recapltuleaza pur §i simplu cunostintele pe care le ofera ca produse de cercetare §tiintifica - stlintele juridlce particulare §1 nu este o ,,magna mater" In raport cu acestea. Efortul Teoriei dreptului de a ajunge la concept nu poate fi, in nici un fel, desprins, izolat-(fara consecinte nefavorabile asupra procesului de cunoastere) de efortul teoretic al stiintelor particulare si, in mod corespunzator, de sporul de cunoa§tere pe care-1 aduc acestea. Deductiile, axiomele si postulatele dobandite prin sinteza reprezinta, In egala masura, raspunsurl la problemele practicii. Categoriile si conceptele cu care opereaza Teoria generala a dreptului Inmagazineaza, In functie de realitatea pe care o exprima, o serie de experience., aparand ca adevarate complexe de valori, in care viata juridica a pus ceva general valabil si stabil.

/^ Exercitii: Explicati raportul In care se afla Teoria generala a dreptului cu stiintele juridice. Care este relatia dintre Teoria generala a dreptului si realitatea juridica?

/^ Exemplu: Conceptul de norma juridica subsumeaza trasaturile particulare ale tuturor normelor dreptului (norma de drept civil, de drept administrate, de drept penal etc.).

Q Lecturi particulare: Pentra o prlvlre istorica asupra aparitiei si dezvoltarli teoriei generale a dreptului, a se vedea Eugenlu Sperantla, Principii fundamentale de filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936; Nlcolae Popa, Teoria generala a dreptului, Bucurestl, 1998, p. 5-20, 246-255. 2. Clarificarea conceptului de drept • Aceasta parte i§i propune sa clarifice in amanunt acceptiunea termenului de drept, dimensiunile Istorica si soclala - ale dreptului, precum si analiza factorilor de configurare ai dreptului. De asemenea, este tratata §i problematica esentei, a continutulul §1 a formei dreptului. Tipologia dreptului si enuntarea unel definitii a dreptului Incheie aceasta diviziune tematica. • A. Origine. Cuvantul ,,drept" este folosit In mai multe acceptiuni. El derlva din latinescul directus, luat In sensul metaforlc {directus, de la dingo, dirigere, care Inseamna ,,drept" - orizontal sau vertical - ,,de-a dreptul", ,,direct", ,,directie", ,,linie dreapta"). Dar In latina cuvantul care corespundea substantivului ,,drept" era jus (drept,

26

27

dreptate, legi). Cuvantui este intalnit si in alte limbi, cu aceeasi semnificatie: droit — fi\, dritto — it, derecho — span., recht - germ., right — engl. a. Intx-un prim inteles, cuvantui ,,drept" semnifica §tiinta dreptului — ansamblul de idei, notiuni, concepte si principii care explica dreptul si prin intermediul carora dreptul poate fi gandit. Dreptul nu este numai stiinta, el este, in egala masura, tehnica si artd.

Unele limbi fac distinctie intre dreptul obiectiv si eel subiectiv: law - drept obiectiv, iar right - drept subiectiv (in engleza). Totalitatea normelor juridice In vigoare (active) dintr-un stat poarta denumirea de drept pozitiv, un drept aplicabil imediat si continuu, obligatoriu si susceptibil de a fi adus.la indeplinire printr-o forta exterioara (coercitiune statala), ca o indreptatire legitima a'unor instante sociale special abilitate. c. Drept mai este asociat, ca adjectiv, in aprecierile de natura morala (de exemplu: om drept, actiune dreapta, pedeapsa dreapta etc.). In afara termenului de ,,drept", se foloseste si eel de ,,juridic". Acesta este folosit atat ca adjectiv (norma juridica), cat si intr-o acceptiune ce depaseste notiunea de drept (obiectiv sau subiectiv). Juridicul este un fenomen complex care functioneaza obiectiv pe un fundal social, constituind unul dintre modurile de reflectare pe plan social a existentei umane. Juridicul are - sistematic vorbind - un caracter unitar, desi are o compunere complexa (psihologica, institutionala, relationala). Unicitatea fenomenului juridic determind unicitatea §tiintei dreptului, care este o stiinta explicativ-normativa, ce nu se limiteaza la descrierea si explicarea functionarii unor elemente de tehnicitate si constractii logice, ci se refera si la caracterul operational al conceptelor prin intermediul carora se fundamenteaza ontologia, gnoseologia, axiologia si metodologia juridica. Juridicul defineste o parte componenta a realitatii sociale, alaturi de politic, etic, economic etc.

Argumentati aceasta afirmatie! Dreptul Imbina libertatea si necesitatea necesitatea rezulta cfaiar din scopurile generate ale vietii sociale, scopuri prefigurate in ansamblul normelor legale. Acest ansamblu alcatuieste dreptul obiectiv. El priveste acea coordonare imperativa prin nomie despre care vorbeste Max Weber, fund premisa necesara a coexistentei libertatilor. Regulile stabilite prin norme trebuie sa-si gaseasca un cadra minim de legitimitate pentra a putea fi conditia existentei posibile a comunitatii. Dreptul este principiul de directie, de coeziune sociala, el da societatii caracterul de definit, de coerenta. b. Drept mai semnifica si facultatea unui subiect de a-si valorifica sau de a-si apara impotriva tertilor un anumit interes, legalniente protejat. Acesta este dreptul suhiectiv si implica categoria de lihertate. Romanii faceau distinctie intre norma agendi §\facultas agendi. -

28

^ Argumentati urmatoarea idee: Toate fenomenele juridice siint fenomene sociale, dar nu toate fenomenele sociale sunt si, in mod automat, juridice! B. Dimensiuni ale dreptului Bl. Dimensiunea istorica. Studiul conceptului dreptului implica cu necesitate viziunea istorica, legata de descifrarea originilor (teoria originilor) dreptului. Ca institutie ce deriva de la societate si Isi gaseste suportul in relatiile reciproce dintre oameni, dreptul este indisolubil legat de evolutia generala a societatii, de particularitatile societatii in diferitele sale trepte de dezvoltare istorica. X Tema de reflectie: Dreptul este indisolubil legat de societate de la primele sale forme primitive de organizare, sau, dimpotriva, el apare, ca si statul, doar intr-un anumit moment al evolutiei istorice a omului? Diferite scoli au dat raspunsuri diferite la aceastS problema: - romanii credeau In vesnicia dreptului — uhi societas ibijus; — §coala dreptului natural — conform conceptiei aristotelice, unde omul este considerat zoon politikon, deci un animal social. Din nevoia instinctiva de a trai in societate apare si nevoia de a se stabili norme juridice; Hugo Grotius -

29 dreptul natural este totalitatea principiilor pe care le dicteaza ratiunea pentm a da satisfactie inclinatiei naturale a omului spre viata sociala; regasim acelea§i idei, desi pe baze diferit concepute, la Pufendorf, Jean Domat etc. Din aceasta perspectiva, Intrebarea cu privire la originea dreptului ramane in relatie cu insu§i modul In care concepem. dreptul. a. Daca el este echivalent oricarei reguli de conduita, dreptul exists, nediferentiat de alte reguli de conduits, din momentul aparitiei primelor forme de organizare sociala. b. Daca avem in vedere faptul ca dreptul nu poate exprima decat nevoile sociale ale unei colectivitati constituite in forma politico, atuncl dreptul apare In conditii social-Istorice determinate, caracterlzate prln dlferentieri specifice societatii politice. Argumentare a acestei ultime idei: In evolutia sa, omul pleaca de la o stare de dependents totals fata de natura, §1 nu putem considera hoarda sau ceata primara drept forma sociala de organizare, intrucat orice astfel de forma Implica cons/tiinta unul criteriu (real sau imaglnat), iar hoarda nu era decat rezultatul unei apropieri instinctive. La scara devenirii istorice, determinate de marl mutatii economice, prima forma de organizare socials este ginta - care are drept criteriu constitutiv comunitatea de sdnge. Ea a fost o forma universala de organizare a societatii primitive, care s-a caracterlzat printr-o diviziune naturala a muncli (dupa sex si varsta) si prln domnia obi-

30

31

ceiului. Exists acum proprietate comuna asupra pSmantului, lipsa unei forte exterioare de constrangere, o putere sociala ce apartine intregii colectivitati. Ginta imbraca doua forme: matriarhald si patriarhala, iar trecerea de la o forma la cealalta a fost interpretata ca un efect al dezvoltarii ideilor religioase. Efectul instaurarii patriarhatului a constat In instaurarea monogamiei, dar ea este interpretata ca o incalcare a unei vechi poranci religioase. In realitate, trecerea a avut mai degraba cauze sociale si economice, determinate de schimbari importante produse la nivelul meste§ugurilor, agriculturii, pastoritului etc. fnceputul adevarat si prima fundatie a statului consta, conform lui Hegel, in familie, care aduce.cu sine proprietatea privata exclusiva, stabilirea dreptului privat si siguranta satisfacerii trebuintelor.

Realitatea juridica este o dimensiune inalienabila realitatii sociale In conditii jstorice determinate. Existenta ei nu poate fi desprinsa de existenta celorialte parti ale unei societati, suportand influenta acestora si exercitand la randu-i influents asupra lor. Realitatea juridica mai este denumita uneori si sistem juridic sau suprastructura juridica. In ea este cuprins dreptul, dar acesta din urma nu se reduce la realitatea juridica. Aceasta are drept componente: con§tiinta juridica, dreptul, relatiile juridice (ordinea de drept). Inainte de a fi o realitate normativa, dreptul este o stare de constiinta, in sensul ca nevoile schimbatoare ale societatii care isi reclama reflectare intr-un sistem de norme nu se transpun tale quale in limbajul §i in continutul dreptului; ele tree prin constiinta legiuitorului, urmand un proces de evaluare, valorizare si valorificare finals prin normele de drept. Constiinta juridica

/^ Exercitiu: Ce este tabuul? Ce este dreptul societatilor primitive? Dati exemple de astfel de legiuiri primitive! B2. Dimensiunea sociala. Dreptul este un produs complex al societatii, iar normele sale intervin in procesul productiv, stabilind reguli generate pentru actul zilnic, repetat al producerii, repartitiei §i schimbului de produse si activitati. Abordarea dimensiunilor sociale ale dreptului implies analiza locului dreptului si al realitatii juridice in societate, sistemul legaturilor sale cu celelalte elemente (realitati) ale societatii.

-

este o premisS a dreptului; are o functie normativa; are, de asemenea, o functie cognitiva, actionala si cultural-axiologica; se structureaza pe doua paliere: unul rational (ideologia juridica) si unul psihic (psihologia juridicS).

32

33

Partea institutionald — dreptul. Ca sistem de reglementari si institutii, alcatuieste miezul juridicului, continutul sau, cadrul sau substantial de referinta. Dreptul, ca fenomen nomiativ, da expresie cerintelor structurilor sociale — conducatoare sau conduse - de mai buna organizare a raporturilor umane, in vederea obtinerii acelui echilibru social indispensabil pentra asigurarea dimatului in care liberului arbitru si vointei subiective sa i se poata opune eficient anumite standarde oficiale de compo'rtament §i in care sa poata fi inlaturata tensiunea dintre cei care accepts aceste standarde si cei care se abat

admiterii caracteralui evolutiv al dreptului, al progresului juridic. Ei sunt grapati in trei mari categorii: 1. cadrul natural; 2. cadrul social-politic; 3. factorul uman.

de la ele. Elementele relationale, sociologice. Intra aici raporturile juridice si situatiile juridice, cele care probeaza eficienta drepului. In cadrul acestor raporturi, oarnenii participa in calitate de subiecte de drept, valorificandu-si sau aparandu-si pe cale legala interese si drepturi. Desfas.urarea lor in conformitate cu dispozitiile legale. duce la crearea ordinii de drept. Din aceasta perspectiva, dreptul poate fi considerat un mod de existenta a ordinii publice, un factor real de calmare a conflictelor §i de mentinere in limite de ordine a ciocnirilor de interese. C. Factorii de configurare a dreptului. Ideea existentei unor factori exteriori complecsi, care exercita influenta asupra dreptului, s-a conturat in perspectiva

1. Cadrul natural — factor de configurare a dreptului. In toate componentele sale - mediul geografic, factorii biologici, fiziologici, demografici -, acest factor influenteaza dreptul. Mediul geografic reprezinta un ansambiu de factori care influenteaza viata sociala, dezvoltarea economics, posibilitatile dezvoltarii politice etc. Prezentarea exagerata a rolului factorilor demografici si biologici s-a soldat cu sustineri aberante, rasiste, ce au alimentat continutul unor legiuiri retrograde, antiumaniste. Contestand asemenea exagerari, aveni in vedere, in acelasi timp, faptul ca dreptul nu poate sa nu fie influentat de actiunea mediului fizic in care oamenii isi urmaresc §i-si valorifica anumite interese si drepturi. Conditiile fizice se releva iegiuitorului - cu toate particularitatile lor - ca obiect al reglementarii, influentand solutiile juridice cele mai potrivite pentru apararea, conservarea si dezvoltarea acestui cadra in totalitatea sa ori a unor componente ale sale.

34

^ Exemplu: Mlsunls legislative pentru combaterea Doluarii mediului, reglernentarils prin care se stabileste un regim juridie specific pentra diferitele componente ale eadrului fizic - regimul juridic al terenurilor agricole, regimul juridic al spatiului aerian, regimul juridic al marii teritoriale etc. in desiasurarea circuitului juridic, legiuitorul este nevoit sa ia in consideratie calitati specifice ale bunurilor materiale, carora le acorda un tratament juridic diferentiat. X Exemplu: Trasaturile naturale ale bunurilor fac ca acestea sa se clasifice in: mobile si imobile, fungibile si nefungibile, bunuri de gen si bunuri individual determinate etc. Diversele imprejurari naturale care nu depind de vointa ornului pot, prin vointa legii, constitui cauze de nastere, modificare sau stingere a raporturilor juridice. Asemenea evenimente sunt: nasterea, curgerea implacabila si ireversibila a timpului, calamitati naturale etc. Curgerea timpului poate consolida juridic sau poate stinge un drept. Manifestarea fortei regulatoare a acestui fascicul de factori apartinand cadrului natural nu se prezinta insa ca o fatalitate, nu in mod automat prezenta acestora se finalizeaza cu consecinte juridice. Actiunea lor este intotdeauna corelatd unui interes social, este prezenta numai in masura in care luarea lor in consideratie este reclamata de un interes social.

35 2. Cadrul social-politic influenteaza dreptul, constituindu-se ca un factor de configurare cu actiune specifics. Fiind un produs social, dreptul se afla intr-o permanenta si constractiva relatie cu interesele structurilor sociale. Evolutia actuala a raporturilor sociale produce o instrainare a individului, conducand la o treptata degradare a relatiei dreptului cu societatea. Legat de interesele economice ale marilor companii, dreptul este obligat sa-si plaseze actiunea pe terenuri pe care criteriile justitiei sunt inlocuite tot mai adesea cu criteriile eficacitatii practice. Dar, intr-o societate democrats, dreptul trebuie sa supuna unei cenzuri proprii insesi scopurile, valorile societatii, contribuind astfel la definirea acelui orizont de idealitate care transcende necesitatile practice imediate si considerentele de oportunitate. Aceasta nu poate conduce la o izolare a dreptului de societate, pentru ca el trebuie sasi afirme in fiecare moment functia de mentinere a raporturilor sociale in stare de echilibru, participand la functionarea globala cu propria sa logica, propriile sale mecanisme, propriile sale institutii. Configurarea solutiilor legislative, caracterul practic-operational al institutiilor legale inregistreaza, in ultima instanta, variate influente din partea factorilor sociali. Aceste influente nu trebuie sa anuleze specificul actiunii dreptului si sa duca dreptul in starea de criza privitor la care ne avertiza J. Carbonnier. /^ Exercitiu: Comparati cele doua cadre — natural si social-politic - de configurare a dreptului.

36 Elementele components ale acestul cadru socialpolitic de configurare a dreptuM sunt: a. economical - dreptul economic modem dezvalule natura instrumental;! a juridicului, numeroase norme tehnice tmbogatind cu noi note definitorii continutul traditional al dreptuM; b. ideological Isi pune amprenta asupra modelului de receptare de catre drept a influentei economice; ^ Exercitiu: Comparati ideologia comunista cu cea neoliberala din punctul de vedere al rolului factorilor de configurare a dreptuM.

structurile organizatorice ale societdtii c. grupurile de interes, grapurile de presiune, partidele politice - structuri sociale nestatale.

^ Exercitiu: Evidential! rolurile specifice ale grupurilor de interese si cele ale grupurilor de presiune In configurarea dreptului. 3. Factorul uman este zona centrala de interes pentru orice legiuitor; deoarece reglementeaza ' comportarnentul oamenilor In cadrul unor categorli diverse de raporturi sociale, dreptui se raporteaza la prezenta omului in societate, la capacitatea sa de a influenta si chiar de a transforma socialul.

37 J^ Exercitiu: Explicate, pe baza cuno§tintelor dumneavoastra generate (sau de specialitate), procesul de soclalizare si semnificatia sa pentru domeniul dreptului. Dimensiunea umana a dreptului prives. te, Inainte de orice, drepturile esentiale ale individului, drepturi care garanteaza egalitatea deplina a tuturor oamenilor, posibilitatea lor de manifestare nestingherita in temeiul demnitatii si libertatii, deoarece omul, dupa natura sa, este o fiinta demna si libera. /^ Exercitiu: Care credeti ca este eel mai important dintre toti factorii de configurare ai dreptului? Argumentati. D. Esenta, continutul §i forma dreptului Dl. In general, esenta unui fenomen reflects unitatea laturilor trasaturilor §i raporturilor interne necesare, relativ stabile, care constituie natura launtrica a fenomenului si»l fixeaza intr-o clasa de fenomene adiacente. A cerceta esenta dreptului presupune patrunderea inlauntrul sau, seslzarea legaturilor intlme care-i confera relativa stabilitate, Identificarea calltatllor interne. Din multitudinea determinarilor calitative ale dreptului se desprinde o calitate principald: calitatea juridica a vointei §i interesului, care prezideaza la aparitia normelor dreptului si care asigura un anumit echilibru In desfasurarea raporturilor interumane. Este o calitate

i^^

38 esentlala, ce rarnane neschimbata, indiferent de formele pe care le imbraca sau etapele prin care trece un slstem juridic. ^ Exercltlu: Compara|I notiunea de interes economic cu cea de interes juridic. In drept, putem vorbl despre: a. vointa generala — determinata de anumite interese si care tinde sa se oficializeze prin intermediul activitatii statale; b. vointa individual - manifestata in procesul aplicarii dreptului. y Atentie! Esenta dreptului nu se concentreaza in mod expres pe aspectul psihologic al vointei, care accentueaza latura individuals a fenomenului, ci pe elementele care fac ca aceasta vointa sa fie generala, exprimata in cutume si legi, vointa ce tinde sa-si subordoneze vointele individuale. ^ Exercitiu: Se §tie ca aceasta vointa generala este intalnita in conceptia contractualismului. Cunoas.teti care sunt, in esenta, ideile acestei teorii? Care sunt reprezentantii ei de seama? D2. Continutul dreptului il constitute ansamblul elementelor, laturilor §i conexiunilor care dau expresie concreta vointei §i intereselor sociale ce reclama oficializarea §i garantarea pe cale etatica.

39 f Exercitiu: Sesizati deosebirea dintre esenta si continutul dreptului? Explicati. Continutul dreptului are ca latura components dominanta sistemul normelor juridice. Orice sistem de drept i§i realizeaza functiile prin actiunea normei de drept, iar mecanismul influentei sale asupra relatiilor sociale este esential legat de rnodul in care etalonul de conduita pe care-1 cuprinde norma patrunde in tesatura raporturilor" interumane. Ca elemente de continut ale dreptului, normele juridice se afla intr-o permanenta relatie cu constiinta juridica. Raportat la societate, dreptul apare ca un factor ce organizeaza relatiile sociale, le da o finalitate in conformitate cu un interes public. Normele de drept sunt premise si conditii sine qua non ale ordinii, precum si instramente de control social. §coala normativista (reprezentant de seama - H. Kelsen): - promoter al ideii conform careia studiul dreptului trebuie sa fie o teorie pura; - studiul dreptului trebuie sa considere ca irelevanta orice legatura a sa cu elementele extranormative; - dreptul se formeaza in trepte, fiecare norma aflandu-§i suportul intr-o norma superioara, iar toate intr-o a§a-numita norma fundamentala. Criticile §colii normativiste s-au iacut de pe pozitii sociologice in domeniul dreptului, imputand normativismului faptul ca dreptul a fost, in aceasta intelegere, rapt de suportul sau social.

40

41

D3. Forma dreptului. Aceasta semnifica exprimarea organizarii interioare a stractarii continutului, desemneaza aspectul exterior al continutului, modul sau de exteriorizare. Forma dreptului apartine intotdeauna unui continut. Nu exista forma goala a dreptului. Forma dreptului este chiar legea de alcatuire, modul in care se leaga elementele care compun continutul dreptului. Stmcturalismul sistemic postuleaza existenta unei a) forme interne si b) a unei forme externe a dreptului. Cea internd trimite chiar la interactiunea ramurilor dreptului. Cea externd poate fi analizata din punctul de vedere al: - izvoarelor dreptului; - modalitatilor de sistematizare a legislatiei codificari, incorporari etc.

Criterii de tipologizare a dreptului: I. dupa dependenta de tipologia sistemelor de organizare sociald (Poirier). Exista drept sclavagist, drept feudal, drept burghez, drept socialist; II. dupa apartenenta dreptului la un bazin de civilizatie juridica (Rene David). Exista tipologia dupa familia de drept - familia de drept romano-germanica, anglo-saxona, dreptul socialist, dreptul musulman, Mndus' cfainez, japonez. Diferentele specifice dintre aceste familii sunt de natura ideologico-juridicd; III. dupa criteriul formelor de integrare economico-sociald la nivelul continentului european. A rezultat dreptul comunitatilor europene, un drept institutional si substantial comunitar. Premisele acestui drept sunt: - o noua tipologie a sistemelor de organizare sociala europeana (vezi Tratatul de la Maastricht); - existenta unei vointe autonome configurate de Uniunea Europeana. Exista drept comunitar originar si drept comunitar derivat; - existenta unor prescriptii fundamentale, a unor principii generate care sa comande directive esentiale ale constrairii si dezvoltarii ordinii juridice comunitare. Acestea sunt solidaritatea intre statele membre, echilibral institutional, nediscriminarea si egalitatea de tratament, proportionalitatea §i preferinta comunitara.

y Exercitiu: Care relevanta acestei clasificari?

credeti

ca

este

E. Tipologia dreptului Este posibila datorita existentei unor constante juridice. In general, tipologiile juridice sunt realizate in drept prin considerarea elementelor si a relatiilor reale din viata juridica, pentru a putea cunoaste mai precis care sunt mecanismele sau relatiile structurale care au fost stabilite Intr-o arie de probleme juridice.

43

42 F. Definitia dreptului Definirea dreptului a pus in discutle cfaiar Datura dreptului. Este acesta o realitate transcendents, care se impune ratiunii, sau, dimpotrlva, este un ansamblu de fenomene sociale perceptibile prin experienta? Raspunsul la o astfel de intrebare a configurat intreaga evolutie a filosofiei juridice.

rolul stiintei si slstemul §tiintelor sociale stilnta dreptului in slstemul §tiintelor sociale sisternul stllntelor juridice V stiintele juridice de ramura stllntele participative locul §1 rolul teoriel generale a dreptului In sistemul §tiintelor juridice semnlficatla notiunii de drept dimensiunile dreptului — istorica si sociala factorl de configurare a dreptului esenta, continut si forma ale dreptului tipologia dreptului definitia dreptului

Dreptul este ansamblul regulilor asigurate si garantate de cdtre stat care au ca scop organizarea si disciplinarea comportamentului uman in principalele relatii din societate, intr-un climat specific manifestarii coexistentei libertatilor, apararii drepturilor esentiale ale omului si statornicirii spiritului de dreptate.

• /

a

Termeni/expresil-cieie a • a • a a

l

a

a a a •

'

a a

stilnta stilnta sociala stilnta dreptului conceptul de drept metodajuridica realitateajurldica normativism actiunea sociala oblcei, totem, tabu slstematizare jurldica drept public/drept privat pluralism/monism jurldlc tipologie juridica

44

JrKJtiL(iivjJcJ\ii/\ Z

a) Obligatorie N. Popa, Teoria generald a dreptului, Ed. Actami, Bucuresti, 1998. M. Djuvara, Teoria generald a dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995. Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936. Eugeniu Sperantia, Introducers in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940. I. Ceterchl, I. Cralovan, Introducere in Teoria generald a dreptului, Bucuresti, 1992. Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului, Bucuresti, 1999. Gheorghe Bobos, Teoria generald a dreptului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996. N. Popa, I. Dogaru, Gh. Danisor, D.C. Danisor, Pilosofia dreptului, Ed. AUBeck, Bucuresti, 2002.

Introdncere Aceasta a doua prelegere arata relatiile care exista Intre drept si stat, precum si esentialele fimctii ale dreptului.

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea: - sa isi insuseasca problematica statului (definitie, forme) etc. relevanta pentra relatia existenta intre stat si drept; - sa i§i insuseasca problematica functiilor dreptului; - sa recunoasca aspectul aplicativ al studiului dreptului.

b) Facultativd Fr. Rigaux, Introduction it la Science du Droit, Braxelles, 1974. Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit, Paris, 1985.

1. Notiunea de stat. Statul este principala institute politica a societatii.

46

^ Exercltiu: Pe baza cuno§tintelor dumneavoastra generale, incercati sa reallzati o incursiune teoretica in istoria statului.

Statul

Instrament de conducere sociala aparator al unor interese soclale de grap sau ale societatii ca intreg cadra de desfasurare al relatiilor soclale de un anumit tip, configurate istorlc relatia cu societatea civila - fata de aceasta, statul este o necesltate exterioara si scop imanent al societatii civile

2. Continut si scop al statului. Criteriul de organizare al statului este unul teritorial. Teritoriul capita in acest context o semnlficatiepolitico,. X Exercitiu: In cazul in care teritoriul dispare ca criterlu de definire a statului, mai putem vorbi despre stat sau nu? Argumentati gandindu-va la transformarlle care au loc in lumea contemporana. Dlsputele intre state, care iau adesea forma razboiului, au drept obiect acapararea de teritorii, de prizonieri, de bogatii aflate pe acele teritorii.

47 ^ Exercitiu:' Credetl ca in lumea contemporana acest mobil, considerat altadata aproape unicul intr-un conflict Intre state, este'inca valabil in aceasta conditie? Argumentati. Elementele statului sunt, deci: . - teritoriul; ..: -

:

populatla;

•.••-.

:

.

••-..•. ..'

- Forta publica denumita si putere de stat sau putere de constrangere. Diferite : concept!! despre stat - Kant, curentul liberalismului etc. — configureaza in mod diferit raportul intre cetatean si stat, accentudnd, in esenta, pe apdrarea drepturilor cetdteanului, pe promovarea intereselor acestuia. • ~ Ruptura in aceasta directie o constituie materialismul istoric, care accentueazd pe considerarea statului ca instrument de dominatie al unei clase asupra alteia. Gontextul contemporan a schimbat perceptia asupra statului. Revolutia stllntifica . si tehnica, transformarea claselor si a raporturilor dintre acestea intr-o lume creata de om pune problema unul nou rol jucat de stat. Noul stat asistential se caracterizeaza, din punct'de vedere juridic, prin. trecerea de la un drept cu o functie preponderent protectiv-represiva la un drept cu o functie mai mult promotlonala. Acest stat trebuie sa-si conserve numai monopolul asupra fortei legitime, a carei exercitare este limitata de recunoasterea si garantarea drepturilor

48 omului. Este larg raspandlta Ideea ca acest nou stat are ca functii principals - asumarea sarclnll de reallzare a unel socletati mai Integrate; - respectarea drepturilor fiindamentale ale omului; - asigurarea principillor separaril puterilor; - respectarea regulilor democratlce apte sa genereze decizii adecvate; - asigurarea democratic! si a justitiei (Duverger). 3. Puterea de stat si exercitarea puterii de stat prin organele sale. Institutiile statului. Puterea de stat este o forma istorice§te determinata si variabila de autoritate. In orlce socletate exista forme multiple de autoritate, de fixare si consolidate a unui sistem de valori. S Tema: A se citi despre formele de autoritate in conceptia lui Max Weber. Puterea de stat are: — caracter politic; — sfera generala de aplicabilitate; — agenti speclallzati care o reallzeaza; — este suverana, atat din punct de vedere exterior - orlce stat are dreptul de a stabili propriile relatii cu alte state, cat §1 din punct de vedere interior, In sensul ca orice stat poate sa comande cu prlvire la supusil proprii, ordine

49 care se concretizeaza in elaborarea unor norme cu caracter general-obligatoriu si in urmarirea aplicarii lor in practica sociala. Exercitarea puterii de stat dlfera conform tipurilor de organizare statala.

Intr-un stat democratic, puterea emana de la popor si apartine acestuia. Exercitarea puterii, organizarea canalelor prin care circula puterea sunt Incredintate • statului. In planul activitatii statale are loc o divizare, o separare a puterilor. Separatia puterilor: - este fundamentals de Montesquieu; - postuleaza existenta a trei puteri - legluitoare, executiva si judecatoreasca; - este fundamental libertatii politice. Separarea puterilor nn inseamnd lipsa de corespondenta intre ele. Acest prlnciplu, al separatiei puterilor, nu trebuie sa Introduca o stare de independents absoluta care sa constitule raportul puterilor ca ceva negativ, in sensul ca tot ce face una fata de cealalta devine un act ostil, cu destinatia sa 1 se impotriveasca. In ameliorarea unei astfel de vizluni, un rol important li revine dreptului. Acesta fixeaza cadrul legal de functionare a fiecarei puteri, cadru in care trebuie sa se regleze raporturile firestl de cooperate ale puterilor si de integrare a acestora in sistemul social-politic de organizare sociala.

50

51

Institutiile statului sunt organizate intr-o forma sistematlca §1 constltuie Instrumental de realizare a functiilor statului. Modul de functlonare, repartizarea competentelor, atribuirea unor prerogative specifice sunt contlnute in legi, in Constitute, in legile organice si in legile subsecvente acestora. Activltatea institutiilor este reglatd normativ. Normele juridice dimensioneaza competenta organelor de stat — atat cea materials, cat §1 cea teritoriala sau personals.

b3. regimul politic - ansamblul metodelor si mljloacelor de conducere a societafii, cu referire imediata la raporturile dintre stat si Individ, la modul eoncret in care un. stat asigura si garanteaza, in volum si intensltate, •raporturile subiective. . ..

2. Forma statului a. Exprima modul de organizare a continutului puterii, structure intema si extema a acestui continut. b. Laturile componente ale formei de stat sunt: bl. forma de guvernamant — modul de constituire a organelor centrale ale statului, exercitarea puterii prin Intermediul acestor organe si impartlrea competentei intre ele; y Exercitiu: Pe baza cuno§tintelor dumneavoastra generate, dati example de forme de guvemamani b2. structura de stat - state simple sau unitare si state compuse sau federative; tf Exercitiu: Care sunt avantajele si dezavantajele statelor federative fata de cele simple?

5. Principalele functii ale dreptului. Functiile dreptului sunt acele direct!! fundamentale ale actiunii mecanismului juridic la indeplinlrea carora participa intregul sistem al dreptului, precum. §1 instantele sociaie special abilitate cu atributii in domeniul reallzaril dreptului., . Principalele functii,ale dreptului, intr-o prezentare analitica, sunt: a. functia de institutionalizare sau formalizarea juridicd a organizarii sodal-politice. Organizarea si functionarea puterilor publice, precum si a institutiilor politice fundamentale, sunt concepute in maniera juridlca, iar mecanismul rapbrturilor ce se nasc in procesul conducerii politice este reglat prin intermediul dreptului; b. functia de conservare, aparare §i garantare a valorilor fundamentale ale societdtii. Prin aceasta se implica activ in dezvoltarea sociala, deoarece dreptul, ca ansamblu de norme, institutii si sanctiuni formallzate, stabileste principiile de baza ale convietulrii sociaie; c. functia de conducere a societdtii. Actul normativ juridic este un act de conducere sociala. Legea este forma •jnlversala de exprimare a dezideratelor sociaie majore;

53

52 d.functia normative!. Ea deriva din rolul superior al dreptului, din faptul ca, nefilnd un scop in sine, dreptul este destinat sa asiguie subordonarea actiunilor Individuale fata de o condulta-tip. Aceasta functie este una de slnteza, Implicandu-le pe toate celelalte.

•S •S S •S institutiile •f. S S

• a a a a

notiunea de stat continutul si scopul statului puterea de stat si exercitarea puteril de stat Inst'ramente ale exercitaril puterii de stat statului forma statului notiunea de functie a dreptului prlncipalele functii ale dreptului

autoritate stat Institute principille dreptului functie a dreptului

a) Obligatorie N. Popa, Teoria generald a dreptului, Bucuresti, 1998. M. Djuvara, Teoria generala a dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucure§ti, 1995. Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de filosofw juridica, Cluj-Napoca, 1936. Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940. I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria generala a dreptului, Bucuresti, 1992. Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului, Bucure§ti, 1999. Gheorghe Bobos, Teoria generala a dreptului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996. Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria generala a dreptului, Ed. AllBeck, 2001. b) Facultativd E. Friedman, Theorie generale du droit, 1965. Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit, Bruxelles, 1974. Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit, Paris, 1985. Giorgio Del Vecchio, Lectii de filosofle juridica, Ed. EuropaNova, Bucuresti, 1995.

PRELEGEREA3 Principlile dreptului. Dreptnl ,§i sistemnl normativ social Prelegerea a treia 1st propune sa clarifice problematlca principiilor dreptului si a celel legate de relatia dintre drept si sistemul normativ social. Un accent aparte se pune pe relatla drept-morala. , Oblective La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea: — sa identifice principille dreptului §1 problematica lor; — sa deosebeasca intre relevanta teoretlca §i practlca a prlncipiilor dreptului; . • — sa aplice §i sa coreleze informatlile dobandite cu privire la sistemul normativ social la chestiuni practice. Contlnnt §1 tematlzare 1. Clarificarea notiunii de principiu al dreptului. • In aceasta parte a prelegerii, se va accentua •. asupra configurarii teoretlce a notiunii de principiu al dreptului. Ce sunt prindpiile dreptului? Idei conducatoare ale continutului tuturor normelor jurldlce. .

56

57

Care este rolul princlplllor dreptului? Ele au un rol construct™, dar §i unul valorizator pentra sistemul de drept, in sensui ca ele cuprind cerintele obiectlve ale societatii, cerinte cu manifestari specifice in procesul de constitute a dreptului si in procesul de realizare a sa.

b) normele juridice - normele juridice au, fata de principii, o valoare explicatlva mai mica. c) axlomele juridice - acestea sunt mici sinteze, cu un grad de cuprindere mult mai mic decat principiile generate si cu un rol limitat in Interpretarea fenomenului juridic.

y Exercitiu: Ce rol joaca traditia §1 inovatla in construlrea slstemului dreptului? Principiile generale ale dreptului sintetizeaza un mare numar de cazuri concrete, ele rezuma fie aprecierile individuale ale relatiilor juridlce, fie elementele de drept (sub forma unor definitii). Ele nu au un suport exclusiv imaginativ. Delimitarea principiilor dreptului se face in functie de experienta sociala si de unele cerinte obiective ale evolutlei societatii, ale convietulrii sociale, ale asigurarii acelui echilibru necesar intre drepturile unora si obligatiile altora. Principiile dreptului trebuie departajate de: a) conceptele juridice - chiar daca exista o legatura intre ele, in sensui ca conceptele juridice sunt elemente de mijlocire pentra principiile fundamentale ale dreptului, iar acestea, la randul lor, dau continut concret categoriilor juridice, principiile juridice nu se confunda cu conceptele si categoriile juridice. Dar acestea din urma ajuta principiile juridice prln conferlrea unul continut concret, prin punerea lor in acord cu schimbarile sociale.

Exemplificati. Ideea de baza de la care s-a pornit, indiferent de §coala de drept care a abordat aceasta problems, a fost conslderarea dreptului ca instrument al asigurarii libertatii §i egalitatii oamenilor in raporturile dintre el sau in raporturlle lor cu statul, independent de variatiile istorice in care s=au configurat Instramentele juridice de garantare §i reaiizare practica a libertatii si egalitatii. ^ Exemplificati, aratand care sunt ideile esentiale ale diferitelor teorii - pozitiviste, jusnaturallste sau istorice - in abordarea problematicii originli dreptului. Care este importanta teoreticd si practica a studieril principiilor dreptuiul? - Principiile dreptului traseaza linia directoare pentra sistemul juridic; - Principiile dreptului au rol in administrarea justitiei; - Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat conferirea certitudinii dreptului - garantia

58 acordata Indivizilor contra imprevizibilitatil nomielor coercitlve - si a congruentel sistemului leglslatlv — adica -concordanta legilor, caracteml lor social verosimii, oportanitatea lor. Prezentarea analiticd a principiilor dreptului A. Asigurarea bazelor legale de functionare a statului. Actiunea acestui principiu presupune premisa existentei statului de drept. B. PrincipM libertatii si al egalitatii. In realizarea efectiva a vietii sociale, rolul dreptului se materializeaza in ingradirea inclinatiei unor grapuri de a nega altora ceea ce lor nu le place, in neutralizarea acelei suspiciuni difuze a autoritatilor politice fata de gruparile nonconformiste si in inlaturarea tuturor barierelor si a discriminarilor ce persists in calea asigurarii sanselor egale de manifestare si progres pentru toti oamenii. C. PrincipM responsabilitatii. Dincolo de terenul moralei, responsabilitatea priveste domeniul dreptului in sensul ca acesta poate si trebuie sa intervina in reglementarea raporturilor sociale, nu numai post festum, ci si prin prescriptive sale, putand sa fundamenteze atitudini culturale ale individului fata de lege, atitudini exprimate esential in apararea integritatii valorilor sociale pe cale legala.

59 _ _ D. _ Pnncipiul echitatii si justitiei. Actiunea prmcipiului echitatii priveste atat activitatea legiuitoralui cat si activitatea de interpretare si aplicare a dreptului ' Exercitiu: Imaginati o situatie reala in care se poate proba existenta acestor principii ale dreptului.

2. Dreptul in sistemul normativ social *$" In aceasta sectiune a prelegerii, se va analiza relatia existenta intre drept si sistemul normelor sociale. Definitia normei sociale: Element de reglare a comportamentului social. Sistemul normelor sociale. Este alcatuit din norme etice, obisnuielnice, tehnice, politice, religioase, juridice. • Corelatii intre notmajuridica si cea etica: - teoria juridica a considerat dreptul si morala strans legate intre ele, cand dreptul ca un minim de morala, cand o ordine de drept fara morala (pozitivismul juridic); Exercitiu: Argumentati aceasta idee. - curentele sociologice se plaseaza intre aceste orientari - specificitatea curentelor sociologice consta in aceea ca ele recimosc si explica prezenta spontana a dreptului in viata sociala, ca urmare a presiunii unor factor! social-politici si ideologic!.

60

61

® Corelatii intre noxma juridica si cea a obiceiuhd. Gbicelul este o regula de conduita statomiclta in cadnil convietuirii umane printr-un uz indelungat. Aplicarea sa se reallzeaza indeosebi prin consensui membrllor colectlvitatll (grupului), potrivit cu credinta in justetea reglementarii sale.

a) Obligatorie N. Popa, Teoria generald a dreptuiui, cap. V §1 VII.

« Corelatii intre norma juridica si cea tehnica. Este vizibila mai ales prin nerespectarea in procesul economic a normelor Impuse.

© T.enie peiitra re.capitulare notlunea principiilor fundamentaie ale dreptuiui importanta principiilor dreptuiui-: norma sociala §i. norma juridica" dreptul in sistemul'normativ social dreptul sI morala '.•'"' 511-

Q a a a a a •

princlpm norma sociala libertate egalltate justitie norma juridica. sistemal normelor jurldlce

'

'

M. Djuvara, Teoria generala a dreptuiui (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995.' Eugenlu Sperantia, Principii fundamentaie de filosofie juridica, Ciuj-Napoca, 1936. Eugeniu Sperantla, Introducere in filosofia dreptuiui, Cluj-Napoca, 1940. I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria generald a dreptuiui, Bucuresti, 1992. Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptuiui, Bucuresti, 1999. Gheorghe Bobos, Teoria generald a dreptuiui, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996. N. Popa, I. Dogaru, Gh. DSnisor, D.C. Danisor, Filosofia dreptuiui. Marile curente, Ed. AllBeck, 2002. b) Facultativd Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit, Bruxelles, 1974. Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit, Paris, 1985.

PRELEGEREA4 Norma juridical, izvorul dreptului, crearea dreptului firaportnl jnrMIc Introdncere

••••-.'

In aceasta prelegere vor fi, anallzate problematica notiunii normei juridice si a raportului juridic, structura lor, continutul lor si principiile actiunii. Obiective La sfarsitul acestei prelegeri, studentul' va putea sa: - identlfice problematica normei juridice §i a raportului juridic; • - identlfice aplicabilitatea practica a acestor categorii ale §ti'intei dreptului. , • Continut f i tematizare 1. -

Camcteristiciale normei juridice caracter general §i impersonal; caracter tipic; impllca un raport intersubiectiv; este obligatorie.

64

65

^ Exercitlu: Explicati afirmatiile de mai sus si caracterizati aceste trasaturi.

4. Clasificarea normelor juridice A. Criteriul- ramurii de drept - eel al obiectului reglementarii juridice §1 al metodelor de reglementare.

2. Definitia normei juridice Norma juridica este o regula generala s. I obligatorie de eondulta, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinlre pe cale statala, in caz de nevoie prin constrangere. ^ Exercitlu: Care este rolul normei juridice In societate? 3. Structura normei juridice Ea poate fi privita din punct de vedere: a) logic - partea statica, Intema §1 stabila a normei. Ipoteza — Imprejurarile in care norma juridica intra in actlune. Dispozitia este miezul normei juridice, in care sunt cuprinse drepturile si obligatiile subiectelor participante la raporturile soclale, conduita acestora. Sanctiunea confine unnarile nefavorabile care survin in conditiile nerespectarii dispozitiei. b) tehnic-legislativ - partea flexibila a normei (constructia tehnlca a normei juridice de catre legiuitor).

B. Criteriul fortel juridice a actulul normatlv actele normative sunt exprimate in legi, decrete, hotarari guvemamentale, ordonante, fiecare cu o forta juridica specifics. C. Criteriul structurii loglce - din acest punct de vedere, normele juridice pot fi: - complete - cele in care sunt cuprinse toate partile constitutive (ipoteza, dlspozitie, sanctiune); - incomplete — care sunt clasificate ca norme de trimitere §i norme in alb. D. Criteriul sferei de aplicare - din acest punct de vedere, normele juridice sunt generale, speciale si de exceptie. E. Criteriul gradulul §1 intensitatii Incidentei normele-principli §i normele cardinale sunt distinse dupa acest criteriu. F. Criteriul modului de reglementare a conduitel: onerative, prohibitive, permlsive - ele trlmit la reglementarea cornportamentelor sociale §1 juridice. G. Normele organizatorlce — normele care privesc organlzarea institutiilor §i a organismelor sociale.

66

67

H. Normele punitive si normele stimulative - cele care sunt analizate foarte bine si de sociologla juridica, cuprlnzand sanction! negative si pozitive.

Raportul juridic este acea legdtura sociala, reglementafd de norma juridica, contindnd un sistem de interactiune reciprocd intre participanti determinati, legdtura ce este susceptibila a fi aparata pe calea coercitiunii statale.

5. Actiunea norrneijuridice Ea se poate anallza: a. in timp. Exista trei momente care intereseaza: al. intrarea In vigoare a normel juridice; a2. actiunea normei - exceptille de la principiul neretroactivitatii normei juridice; a3. iesirea din vigoare a normei juridice. c. in spatiu §i asupra persoanelor; extrateritorialitatii.

8. Trdsdturile caracteristice ale raportului juridic 1. Este un raport social; 2. Este un raport de suprastractura; 3. Este un raport volitional; 4. Este un raport valorlc; 5. Este o categoric Istorica.

exceptia

6. • Izvoarele dreptului. Evolutie istorica 7. Raportnljuridic Este un raport social care implica mai rnulte elemente: 1. premisele raportului juridic - norma juridica, subiecteie de drept si faptele juridice; 2. Idei rationale: persoana, obligatie, act juridic, fapt juridic etc.; 3. contactul intre subiecte a caror actiune are o limita: dreptui si obligatia corelativa.

9. Subiecteie raportului juridic A. Conceptul de sublect de drept - sau subiect al raportului juridic; se doreste evidentierea relatiei existente intre calitatea de subiect de drept si capacitatea juridica o categoric ce desemneaza aptitudinea (deci posibilitatea) de a avea drepturi si obligatii in raporturi juridice concrete. B. Capacitatea juridica - premisa a calitatii de subiect de drept —, stems legata de persoana si personalltatea omului. Ea poate fi generala si specials. C. Clasificarea subiectelor raporturilor juridice: subiecte indlvlduale (persoana) §i subiecte colective (statul, organele statului, persoanele juridice). /^ Exercltiu: Ce relatie exista Intre subiecteie Individuale si cele colective din punctul de vedere al raportului juridic?

68 10. Continutul raportuluijuridic Aid se reflects legatura. indisolubila intre norma agendi - regula de drept ce determina conduita posibila si datorata - §i facultas agendi - dreptul unui participant la raportul juridic. 11. Obiectul raportului juridic II constituie, deci, chiar conduita la care se refera continutul. 12. Faptul juridic Clasificarea faptelor juridice: evenimente, actiuni, cu precizarea ca nu orice eveniment produce efecte juridice, intrand astfel In categoria faptelor juridice. Legea selecteaza numai un numar limitat de astfel de imprejurari, si anume pe cele care, prin amploarea consecintelor, au legatura cu ordinea juridica.

Teme peiitni recapitulare > > > > > > >

caracteristicile normei juridice definitia normei juridice structura normei juridice clasificarea normelor juridice actiunea normei juridice conceptul de izvor de drept evolutia izvoarelor dreptului in decursul istoriei dreptului

69 notiunea raportului juridic trasaturi ale raportului juridic structura raportului juridic continutul si subiectele raportului juridic

a

•

-

-

.

Termemi/expresi-eieie

a a a a a

izvor de drept norma juridica raport juridic structura sanctiune permisiune dispozitie retroactivitate fapt juridic capacitate juridica subiect de drept drepturi si obligatii juridice

Q

• a a a a a

1

Bibliografle recomandata

Obligatorie Popa, Teoria generald a dreptului, cap. IX si XIV. M. Djuvara, Teoria generald a dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. AH, Bucuresti, 1995.

70 Eugeniu Sperantia, Principii fundamentale de filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936. Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940. Dan Ciobanu, Introducere in studiul dreptului, Bucuresti, 1991. I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria generala a dreptului, Bucure§ti, 1992. Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului, Bucuresti, 1999. Gheorghe Bobos, Teoria generala a dreptului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996. b) Facultativa Paul Roubier, Theorie generale du droit, Paris, 1951. Jean Dabin, Theorie generale du droit, 1969. E.Friedman, Theorie generale du droit, 1965. Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit, Bruxelles, 1974. Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit, Paris, 1985.

PRELEGEREA 5 Meallzarea dreptului. Incakarea dreptului • (rlspmmderea juridica) Introducere In aceasta prelegere se vor evidentia problematica realizarii dreptului, aspectele practice ale functlonarii dreptului §i incakarea dreptului. Obiectlve

•

La sfarsitul prelegerii, studentul: - va putea sa sesizeze aspectele practice ale problematicii dreptului; - va putea sa isi precizeze intinderea aplicarii dreptului; ' — va putea sa sesizeze modul in care statul apara ordinea de drept incalcata.

ContlHiit § I tematizare 1. Conceptul realizarii dreptului. Aceasta este o confruntare a modelului -general de conduita, constrult de legiuitor, cu realitatea concreta.

73

72 Realizarea dreptului este procesul transpunerii in viatd a continutului normelor juridice, in cadrul caruia oamenii, ca subiecte de drept, respectd §i executd dispozitii normative, iar organele de stat aplicd dreptul, in temeiul competentei lor. 2. Formele realizarii dreptului. Acestea sunt in numar de doua: A. Realizarea dreptului prin respectarea si executarea dispozitiilor legate de catre cetateni - aid se mai pot evidentia cateva trasaturi: - aceasta forma de realizare a dreptului implica indeplinirea comandamentelor cuprinse in normele juridice, prin conformarea fata de dispozitiile normative; - conformarea fata de conduita flxata prin normele de drept este rezultatul direct al actiunii mai rnultor factori, precum acceptarea legii de catre societate, ridicarea vietii materiale si spirituale a oamenilor etc.; - ca voluni si intensitate, aceasta forma de realizare a dreptului este mult mai bogata decat cealalta forma aplicarea dreptului; - din punctul de vedere al tehnicii juridice, activitatile implicate in realizarea acestei forme sunt relativ mai simple. B. Realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de catre organele de stat si alte organisme soclale. 1. Notiunea de apllcare a dreptului consta in elaborarea si realizarea unui sistern de actiuni statale, in vederea transpunerii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor normelor de drept;

2. Trasaturile aplicarii dreptului; 3. Fazele procesului de apllcare a dreptului. Acestea sunt stabillrea starii de fapt, alegerea normei de drept, interpretarea normelor juridice, elaborarea si emiterea actului de apllcare; 4. Conceptul interpretarii normei de drept; 5. Formele si metodele Interpretarii; 6. Incalcarea dreptului - raspunderea juridica. ^ Exercitiu: Imaglnati o situatie reala de aplicare a dreptului si comentati.

conceptul realizarii dreptului formele de realizare a dreptului

Q>

Termeni/exf jresii-cheie

• realizare a dreptului a apllcare a dreptului • stare de fapt - stare de drept • act de aplicare a Interpretarea dreptului • raspunderea juridica

74

a) Ohligatorie N. Popa, Teoria generald a dreptului, cap. XII, XIII §i XV.

M. Djuvara, Teoria generald a dreptului (Encidopedie juridica), Ed. All, Bucure§tl, 1995. Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936. Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940. I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria generald a dreptului, Bucure§ti, 1992. Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului, Bucure§tl, 1999. Gheorghe Bobo§, Teoria generald a dreptului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996. D. Mazilu, Teoria generald a dreptului. b) Facultativd Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit, Braxelles, 1974. Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit, Paris, 1985. Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria generald a dreptului, Ed. AllBeck, Bucure§ti, 2001. Giorgio Del Vecchlo, Lectii defilosofie juridica, Ed. EuropaNova, Bucure§ti, 1995.