Teme Varadi Codruta.docx

UNIVERSITATEA „BABEȘ – BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR FORMA DE ÎNVÂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

DISCIPLINA

Asistența și Protecția copilului

TEME

CURSANT

CODRUȚA VARADI ANUL I

CLUJ-NAPOCA 2019

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

Tema 1 Identificați 10 articole din cadrul Legii 272/2004, care în mod constant, sunt aplicate deficitar în teritoriu. Oferiți pentru fiecare articol exemple concrete și potențiale soluții de ameliorare a situațiilor identificate din perspectiva unui cadru didactic/membru activ al societății.. Art. lege 272/2004 Art. 27 (1) - Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale.

Art. 27 (2) - Este interzisă orice acţiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viaţă intimă, privată şi familială.

Exemple În ultimii ani, odată cu explozia rețelor de socializare, s-a dezvoltat un obicei din a se posta imagini/video-uri, fără a se ține cont de legalitatea postărilor, de impactul avut și de consecințe. Sunt des întâlnite situațiile în care o poză cu tine într-o postură jenantă ajunge în mediul virtual, „succesul„ ia amploare și se propagă. Astfel, copiii ajung victime ale denegrigării, termen care nu ar trebui să se asocieze cu imaginea unui copil.

Soluții

De exemplu, discuțiile dintre o fată de liceu din România și un băiat din Carolina de Nord au fost făcute publice de către o colegă, fără acordul fetei sau a băiatului. Gravitatea situației constă în divulgarea unor poze nud ale elevei. În urma acestui incident acesteia ia fost scăzută nota la purtare, pentru că „a adus o imagine proastă școlii”. Nu s-au aplicat pedepse persoanelor care au transmis pozele, cu toate că în regulament era menționat „Art. 19: „Este interzis elevilor: să posede sau să difuzeze materiale cu caracter violent, obscen sau pornografic”.” Imaginea fetei s-a transformat din eleva model în „curvă”. https://casajurnalistului.ro/poze-goala-liceu/ Deseori, cadrele didactice abuzează de superioritate și se folosesc de aceasta pentru a-și exprima anumite frustrări. Limbajul jignitor folosit în dialogul cu copilul poate afecta percepția celorlalți asupra acestuia. Acest subiect rămâne actual, se găsește în trecut și se regăsește și azi. În 2012, un băiat a fost umilit de către profesor în fața colegilor, fapt care a stârnit râsul din partea acestora. Ulterior, băiatul a fost mutat la dorința părinților la altă școală unde a reușit să aibă prieteni. În 2018, o profesoară de tehnologie își jignește elevii. 2

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

https://www.dcnews.ro/elev-umilit-deprofesor-in-fata-clasei-video_246956.html https://a1.ro/news/social/o-profesoara-detehnologie-isi-ameninta-si-umileste-eleviiid812117.html?fbclid=IwAR05dZ9BxuiJDd kqjvgzrRiIErhUi95ABNSed0ESEClnfVm6jPftQ0u RwM Art. 28 (1) - Copilul are Libera exprimare a fost în permanență un dreptul la libertate de subiect controversat, existând întrebarea exprimare. „care sunt limitele libertății de exprimare ?”. Această libertate este le este, de cele mai multe ori, îngrădită copiilor și considerată o lipsă de respect. Cel mai mediatizat caz legat de această temă a fost cazul elevilor de la Liceului Teoretic "Gheorghe Şincai" ClujNapoca. Aceștia au creat un grup privat pe Facebook unde au scris comentarii ironice la adresa profesorilor. Majoritatea postărilor erau pamflete. În cadrul grupului a intrat și un profesor, care s-a dat drept elev. Astfel au fost făcute publice postările elevilor, fapt care a dus la diverse sancțiuni. https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/elevicluj-pedepsiti-postari-facebook-scapatsanctiuni1_55166337448e03c0fdfce137/index.html Art. 28 (2) - Libertatea copilului de a căuta, de a primi şi de a difuza informaţii de orice natură, care vizează promovarea bunăstării sale sociale, spirituale şi morale, sănătatea sa fizică şi mentală, sub orice formă şi prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabilă. Art. 33 (1) - Copilul are În România , comunitatea LGBTQ+ este dreptul la respectarea considerată un paria al societății. Persoanele personalității și LGBTQ+ se confruntă des cu situații de individualității sale și nu poate defăimare, hărțuire. Acest fapt se regăsește fi supus pedepselor fizice sau și în situațiile elevilor gay, cu toate că nu se altor tratamente umilitoare ori dorește a se admite că există și printre elevi degradante. persoane LGBTQ+. Un elev transexual, de clasa a IX-a, a fost dat afară de la oră pentru că era îmbrăcat în băiat, iar în catalog apărea cu numele de fată. 3

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

https://www.vice.com/ro/article/53b9vb/prof esorii-intreaba-elevii-gay-daca-urascfemeile?fbclid=IwAR1JwGjaxJQ0tfGpBs7h Z_8IUCV4EEBiw3_wanx4NJjnUCyHYpP6 Zi0WEfM Art. 51 (1) - Copilul are dreptul de a primi o educație care să îi permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale.

Situația educațională a rromilor din România este știută de toată lumea. Aceștia sunt discriminați în diverse situații. Într-o școală din România s-a înființat o clasă separată doar pentru copiii rromi. Aceștia au fost puși într-o sală de clasă transformată dintr-o magazie. https://republica.ro/o-clasa-separata-doarpentru-copii-romi-intr-o-magazie

Art. 89 (1) - Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii, violenței, pornografiei prin internet, precum și a oricăror forme de violență, indiferent de mediul în care acesta se află: familie, instituții de învățământ, medicale, de protecție, medii de cercetare a infracțiunilor și de reabilitare/detenție, internet, mass-media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate etc. Art. 91 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării și nu poate fi constrâns la o muncă sau activitate domestică ori în afara familiei, inclusiv în instituții de învățământ, de protecție specială, reeducare și detentie sau în domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling, ce comportă un risc potențial sau care este susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau

https://www.hotnews.ro/stiri-esential16605153-abuz-orele-religie-intr-scoala-dintimis-profesoara-spune-elevilor-mamele-lorvor-arde-flacarile-iadului-daca-vor-faceavort-asociatia-secular-umanista-dinromania.htm

„Copilul trebuie să își ajute părinții”. Această expresie este des înțeleasă greșit și abuziv. În principal, cazurile de constrângere la muncă se găsesc în mediul rural, unde copiii sunt puși să muncească cot la cot cu părinții, în detrimentul studiilor. Un caz cutremurător a fost descoperit în 2017 când niște cămătari din județul Mureș i-au pus pe copiii a 10 familii datoare să muncească pentru a-și recupera datoriile. Copiii erau tratați ca niște sclavi. https://www.b1.ro/stiri/eveniment/un-noucaz-socant-de-sclavie-in-romania-copiiobligati-sa-munceasca-de-un-grup-de4

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale. Art. 95 - Sunt interzise săvârșirea oricărui act de violență, precum și privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie, cât și în instituțiile care asigură protecția, îngrijirea și educarea copiilor, în unități sanitare, unități de învățământ, precum și în orice altă instituție publică sau privată care furnizează servicii sau desfășoară activități cu copii.

camatari-in-schimbul-banilor-datorati-deparinti-video-180503.html Abuzul fizic și/sau sexual asupra copiilor este frecvent săvârșit, în ciuda numărului scăzut de raportări la poliție. Aceste abuzuri se petrec de cele mai multe ori în familie, între cunoștințe. În 2018, un băiat de 11 ani a fost pus de mama lui să se prostitueze. https://observator.tv/eveniment/femeie-aradobligat-baietel-prostitueze-barbati-oras248603.html

5

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

Tema 2 Lectorat cu părinții

Tema lectorat: „ Fii prezent la joacă” Scopul: -

înţelegerea de către părinţi a influenţei pe care o au asupra comportamentului copiilor;

-

însuşirea unor abilităţi de bază necesare educaţiei.

Obiectivele urmărite: - să descopere nevoile copiilor - să învețe să se joace - să socializeze - să identifice rolul lor în jocul copiilor - să distingă petrecerea timpului de calitate cu copilul și prezența în aceeași cameră cu acesta 6

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

Durata: 80 minute ( se estimează durata lectoratului de 75 minute, 5 minute acordându-se momentului organizatoric) Materiale necesare: coli albe, pixuri, cuburi de lemn, fișe de lucru, creioane colorate, păpuși, mașini de jucărie, flipchart, markere colorate, scaune, mese, chestionare Numărul de părinți participanți: 15. Lectoratul se adresează părinților pentru copii cu vârste cuprinse între 2-3 ani. Se va desfășura în grădiniță, participând părinții de la o singură grupă. Dacă acest lectorat va avea succes va putea fi repetat și pentru părinții celorlalte grupe. Se presupune că efectivul grupei este de 15 copii și vor fi prezenți câte un părinte/ copil. Aranjarea spațiului: Scaunele vor fi aranjate în semicerc. În sală vor fi 3 mese, pe fiecare masă existând obiecte necesare pentru activități. Inițial, părinții vor fi așezați pe scaune.

Activitate 1. Prezentarea părinților și a formatorului  care susține lectoratul  2. Alege activitatea    3. Explicația formatorului activitatea anterioară 4. „ Cercul Siguranței”

referitor la    

5. Joaca

  

6. Fii prezent la joacă 7. Evaluarea lectoratului

  

Obiectiv Durata 10 minute Să se cunoască Să se excepteze emoțiile Să își amintească cum este 10 minute joaca Să socializeze Să mediteze asupra alegerii Să conștientizeze importanța jocului Să înțeleagă rolul lor în educația copilului Să descopere nevoile copilului Să analizeze tipul de părinte care este Să reflecteze asupra activității care îl atrage pe copilul lor Să identifice care sunt nevoile propriului copil Să descopere motivul pentru care copilul lor ar alege acel spațiu de joc Să inventeze jocuri Să schimbe păreri, sugestii Să ofere un feedback

5 minute

Materiale Scaune Scaune, mese, cuburi, fișe de lucru, creioane, păpuși, mașini de jucărie, foi albe, pixuri Scaune

20 minute

Flipchart, markere, scaune

10 minute

Scaune, mese, cuburi, fișe de lucru, creioane, păpuși, mașini de jucărie, coli albe, pixuri

15 minute

Coli albe, pixuri

5 minute

chestionare, pixuri 7

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

Descrierea detaliată a activităților: 1.

Prezentarea părinților și a formatorului. Formatorul se prezintă, menționându-și

numele și experiența. Fiecare părinte este rugat să se prezinte prin a-și spune numele și 3 caracteristici care îl definesc pe copilul lui. 2.

Alege activitatea. Pe fiecare masă este o activitate pe care copiii lor o întreprind la

grădiniță. Pe prima masă sunt cuburi, la cea de-a doua sunt fișe de lucru și creioane colorate, iar la cealaltă masă păpuși și mașinuțe. Părinții trebuie să își aleagă măsuța în funcție de ce îi atrag. Părinții au la dispoziție 8 minute ca să se joaceși 2 minute să scrie de ce au ales astfel. 3.

Explicația formatorului referitor la activitatea anterioară. Formatorul le prezintă

scopul acestui exercițiu: -

Să își amintească cum este joaca

-

Să socializeze

-

Să conștientizeze importanța jocului Jocul reprinzintă un factor important în dezvoltarea fizică, intelectuală, morală și estetică a jocului. La vârsta de 2 ani copiii trebuie să își formează deprinderile, să dobândească cunoștințe despre mediul înconjurător și să i se dezvolte procesul psihic de reflectare directă și mijlocită a realității ( percepția, memoria, limbajul, gândirea, reprezentările, imaginația). Acestea reprezintă baza în conturarea personalității, a autonomiei.

4. „ Cercul siguranței”. Pe flipchart este desenată harta „Cercului Siguranței”.

8

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

Formatorul le explică părinților cum funcționează acest cerc și care este rolul lor în cerc, oferindu-le totodată exemple de situații în care părinții acționează sau nu potrivit nevoilor copiilor. Partea de sus a cercului face referire la nevoile copilului de a avea o bază de siguranță în explorarea mediului înconjurător. Partea de jos a cercului atrage atenția asupra nevoii copilului de a avea un refugiu sigur, în cazul în care acesta nu se simte confortabil în a continua explorarea. În funcție de atitudinea noastră, a părinților, și de modul în care am reacționat în diverse situații, copilul poate să ne ofere semnale autentice sau false. Formatorul le atrage atenția părinților că în tot acest proces modul lor de a le explica copiilor trebuie să includă joaca, întrucât aceasta este forma de comunicare a acestora. Oferindu-le exemple de situații părinții pot să se gândească asupra modului în care ei reacționează. 5.

Joaca. Părinții sunt rugați să își aleagă măsuța de joacă în funcție de ce ar alege copilul

lor. Au la dispoziție 8 minute ca să se joace și 2 minute să noteze pe aceeași foaie de la punctul 2, motivul pentru care au ales acea activitate. 6.

Fii prezent la joacă. Având în vedere că până în acest punct s-a discutat despre

importanța jocului, despre cum depistăm nevoile copilului și totodată despre etapa de vârstă la care sunt copiii, părinții pot să desfășoare activitatea esențială a lectoratului: cum să fie prezenți la joacă. Joaca este o formă de manifestare prin care copii evadează din lumea realității cu ajutorul imaginației. În joacă aceștia nu au regului impuse de rațiune, ei își inventează spații, obiecte, personaje, situații care reprezintă viziunea lor despre realitate. Jocul, în schimb, este o dimensiune fundamentală care cultivă imaginația, spiritul de competiție, de prietenie și întrajutorare, și cel mai important inteligența. Jocul presupune reguli bine stabilite înainte de 9

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

începerea lui, este o joacă dirijată. Aici trebuie să intervină părinții. Datoria noastră ca părinți este să fim ghidul copilului în procesul de formare, să fim sprijinul și mentorul lui. Noi trebuie să îi arătăm realitatea fără a-i impune viziunea. Trebuie să îl învățăm să o descopere. Astfel, timpul nostru petrecut împreună cu copiii va fi de calitate, nu vom fi doar niște „obiecte” prezente în spațiu, dar neutilizate. Părinții vor fi împărțiți în 3 grupe de câte 5. Fiecare grupă extrage un bilețel cu o situație: în avion, în bucătărie, la locul de muncă, într-o instituție așteptând la rând, în restaurant. Împreună trebuie să inventeze 5 jocuri pe care ar putea să le desfășoare în situațiile respective, astfel încât să capteze atenția copilului și să-i dezvolte răbdarea. Ulterior, se prezintă listele cu jocuri și se schimbă păreri, se oferă sugestii. 7.

Evaluarea lectoratului. Părinții primesc un chestionar prin care să evalueze lectoratul.

Bibliografie

1. HOFFMAN, Kent; COOPER, Glen; POWELL, Bert; în colaborare cu BENTON, Christine M.; cuvânt înainte SIEGEL, Daniel J.; trad. TĂNĂSESCU, Maria; Control științific al traducerii: PECA, Andreea; BUDACU, Oana – Cum să crești un copil sigur de sine. Parentajul bazat pe Cercul Siguranței – București, Editura Trei, 2017

10

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

ANEXE Chestionar 1. Despre ce ați crezut că veți discuta? a) Lucruri organizatorice b) Comportamentul copiilor c) Evoluția copiilor 11

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

d) Petrecerea timpului împreună cu copiii 2. Considerați că tema lectoratului este utilă în educarea copiilor? a) Da b) Nu c) Nu știu 3. Cum v-ați simțit pe parcursul lectoratului? a) Inconfortabil b) Confortabil c) Emoționat d) Inhibat e) Stimulat 4. Credeți că veți aplica ceea ce ați învățat? a) Da b) Nu c) Nu știu 5. Ce v-ar fi plăcut să descoperiți pe parcursul lectoratului? _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 6. Ce ați dori să schimbați la acest lectorat? _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

Vă mulțumim! Fișă de lucru

12

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

Fișă de lucru 13

Codruța Varadi PIPP ID Anul I

14