Tehnici De Comerc 2

Tehnici de comercializare si cooperare economică internatională 2 banca 2 TRUE/FALSE Precizati daca urmatorul enunt este adevarat (true) sau fals(false). 1. Aliantele competitive urmaresc realizarea unor scopuri strategice, a unor obiective pe termen scurt, cum ar fi:cresterea competitivitatii internationale; lupta de concurenta; depasirea unor obstacole de politica comerciala. ANS: F 2. Aliantele strategice s-au profilat in ultimile trei decenii si treptat au devenit una dintre cele mai importante strategii ale companiilor transnationale; mai mult, se constata cu surprindere, ca putine aliante se stabilesc intre rivali. ANS: F 3. Aliantele financiare sunt incheiate cu scopul de a reduce riscurile financiare asociate unui proiect investitional. ANS: T 4. Aliantele de marketing au ca scop realizarea in comun a unor produse sau servicii. ANS: F 5. Principalul dezavantaj al aliantei de marketing piggyback este faptul ca rider-ul detine controlul asupra vanzarilor si depinde de bunavointa carrier-ului. ANS: F 6. Continutul tehnologiei se refera la cunostintele tehnice in domeniul producerii unui produs, dar si la cunostintele necesare pentru realizarea unui anumit tip de activitate a unui proces, cum ar fi o activitate comerciala, de turism, etc. ANS: T 7. Productia sub licenta presupune anumite interese comune ale cesionarului si cesionatului, colaborare in productie si comercializare si de regula, un sistem de relatii pe termen mai scurt si mediu. ANS: F 8. Modalitatea de internationalizare reprezinta o modalitate preferata de firmele mari care dispun de capitalul si experienta necesare pentru a crea o societate mixta sau o filiala de productie in strainatate. ANS: F

9. Un obiectiv al licentierii este acela ca prin licentiere firma poate oferi marfa pe piata mai repede dar cu costuri mai ridicate. ANS: F 10. Sistemul licentelor grupate, care obliga beneficiarul sa cumpere un sir de alte licente corelate cu cea principala este un abuz practicat la licentiere. ANS: T 11. Licenta neexclusiva (simpla), constituie acea forma de licenta a brevetului de inventie, prin care licentiarul isi rezerva atat dreptul de a folosi, in continuare, inventia in scopuri proprii, cat si dreptul de a acorda licente similare tertilor. ANS: T 12. Licentiarul poate avea in vedere cu precadere procurarea de know-how, prin intermediul cercetarilor facute in strainatate si stimularea exporturilor de masini si utilaje. ANS: T 13. Licentiatul urmareste prin incheierea contractului de licenta respectarea barierelor vamale nationale, care intarzie sau fac neeconomic importul produsului respectiv. ANS: F 14. Subproductia cuprinde toate operatiile bazate pe relatii contractuale intre o firma principala (ordonator) si una sau mai multe firme executante in temeiul carora subcontractorii fabrica, pe baza documentatiei tehnologice a ordonatorului, produse finite sau subansamble, componente, piese care sunt livrate contra cost ordonatorului, acesta asigurand si comercializarea (integrala sau partiala) a produsului finit pe piata internationala, sub marca sa. ANS: T 15. Subproductia de capacitate inseamnă realizarea de catre subproducatori, in urma unei specializari mai accentuate a unor piese, componente, subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator. ANS: F 16.

Coproductia internationala consta in intelegerea dintre maxim patru firme sau tari diferite de a fabrica independent, sub aspect tehnic, anumite subansamble si de a-si livra elementele fabricate pentru a se efectua asamblarea in vederea obtinerii produsului finit. ANS: F

17. Exportul de obiective industriale consta in construirea de obiective industriale in tara beneficiarului prin efectuarea de catre exportator – singur sau impreună cu terte firme a unor activitati cum ar fi: furnizarea si montarea instalatiilor tehnologice, executarea lucrarilor de montaj, constructii si inginerie civila, aprovizionarea cu factori de productie, formarea fortei de munca. ANS: T 18. Operatiunile de consultanta si asistenta inginereasca poate cuprinde o gamă larga de operatiuni, mergand de la simpla consultatie acordata beneficiarului, pana la realizarea unui obiectiv la cheie, incluzand pregatirea specialistilor si a personalului necesar functionarii normale a obiectivului. ANS: T 19. Licitatiile sunt tranzactii bazate pe concurenta, principalul element concurential fiind pretul dar pot aparea si alte elemente cum ar fi conditiile de plata, de creditare, acordarea unor gratuitati. ANS: T 20. Achitarea contravalorii marfii cumparate in cadrul licitatiei, constituie conditia luarii in posesie de catre cumparator, societatea de licitatie ingrijindu-se de plata contravalorii marfii vandute. ANS: F 21. Caietul de sarcini sau de conditii este documentul cel mai important al mecanismului unei licitatii de import, indeplineste functia de cerere de oferta si intocmirea lui cade in sarcina vanzatorului. ANS: F 22. Bursele de marfuri clasice sunt piete organizate, care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru anumite categorii de produse si servicii in scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si libertate contractuala. ANS: T 23. Contractele conditionale sunt contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la termenul convenit asa cum au fost contractate. ANS: F 24. Contractul forward este de fapt contractul clasic de vanzare cumparare incheiat pe piata fizica comerciala sau, in functie de obiect, pe piata fizica financiara. ANS: T 25. Cel care isi asumă raspunderea preluarii marfii, in cazul unui contract futures, (cumparatorul) deschide o poziţie “scurta” in timp ce vanzatorul futures deschide o pozitie “lunga”.

ANS: F 26. Casa de compenstie (de clearing) asigura ata marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si compensatia globala a tranzactiilor care se fac la bursa. ANS: T 27. Hedgingul de cumparare care este realizat de operatorul care la un moment dat detine in stoc, cumpara sau preconizeaza sa produca o cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar echivalent de contracte futures. ANS: F 28. Optiunile pe contracte futures cu marfa sunt frecvent utilizate in tranzactiile comerciale internationale pentru scop de acoperire a riscului de pret la marfa fizică (hedging), reprezentand o alternativa la acoperirea prin contracte futures. ANS: T 29. In practica internationala, facilitatilor de natura vamala le sunt asociate facilitati de natura fiscala, zonele respective purtand denumirea de zone libere. ANS: T 30. Antrepozitele sunt acelea in care marfurile din import introduse direct in ele beneficiaza de suspendarea totala a taxelor si restrictiilor vamale. ANS: F 31. Portul liber este un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si distributie a marfurilor pentru o tara vecina, facilitatile acordate permit ca marfurile de tranzit sa nu fie supuse taxelor vamale, controlului asupra importului sau alte formalitati de intrare iesire specifice tarii riverane. ANS: F 32. Operatiunea de drawback consta in realizarea unor importuri care sunt destinare reexportului imediat sau care frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe. ANS: F 33. Sursele externe provin din incasarile din exporturile de marfuri si prestarile de servicii, repatrierile de capital, si sunt reprezentate in principal de creditele, subventiile si primele pentru comert exterior. ANS: F 34. Creditele de export pot fi acordate numai producatorilor exportatori sau firmelor comerciale de export. ANS: F

35. Creditele cumparator sunt acordate de regula, de banci sau institutii specializate in finantarea exporturilor din tara exportatorului, in acest scop incheindu-se o conventie de credit intre importator sau banca sa si banca exportatorului. ANS: T 36. Spre deosebire de scontare, tehnica de forfetare a exportului pe credit nu da institutiei financiare drept de recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului. ANS: T 37. Leasingul este si o forma accesibila de privatizare a intreprinderilor de stat, fiind adeseori o prima treapta in acest proces complex, cu numeroase consecinte sociale si economice. ANS: T 38. Finantatorul este de regula, o societate financiara sau banca specializata in plasarea capitalului in investitii pe durata medie sau lunga, in conditii optime de rentabilitate si are interesul de a folosi un bun fara a investi in achizitionarea lui foarte mult. ANS: F 39. Leasingul indirect se realizeaza prin incheierea contractului intre producator (furnizor) exportator si utilizator, finantarea fiind facută de catre furnizor. ANS: F 40. Societatile de leasing pot fi si societătile de asigurare – care procedeaza similar cu societatile financiare. ANS: T 41. Operatiuni de hire, renting – sunt operatiuni de leasing pe termen lung sau foarte lung si cuprind inchirierile cu ziua sau cu ora (in special al mijloacelor de transport sau a unor utilaje de constructii). ANS: F 42. O caracteristica a euroobligatiunilor o constituie scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent si este de regulă de 15 pana la 25 ani; deci emisiunea de obligatiuni este o forma de mobilizare a creditului pe termen lung. ANS: F 43. Garantiile bancare se emit doar cand banca din tara exportatorului instructeaza o banca straina sa stabileasca o garantie in favoarea cumparatorului. ANS: F

44. Cooperarea industriala cuprinde operatiuni care nu merg mai departe decat simpla vanzare–cumparare de bunuri si servicii si presupune crearea comunitatii de interese intre parti (apartinand unor tari diferite) in domeniul productiei, al transferului de tehnologie, al marketingului si comercializarii, in vederea asigurarii pentru parteneri a unor avantaje reciproce. ANS: F 45. Specific licentierii este faptul ca se transfera in esenta cunostinte tehnice, inventii, care sunt folosite de beneficiar in activitatea sa de productie si permit fabricarea de produse sau realizarea de servicii. ANS: T 46. Producta sub licenta presupune anumite interese comune ale cesionarului si cesionatului, colaborare in productie si comercializare si de regula, un sistem de relatii atat pe termen scurt cat si pe termen mai lung. ANS: F 47. Modalitatea de internationalizare a afacerilor firmei reprezinta o modalitate preferata de firmele mici care nu dispun de capitalul si experienta necesare pentru a crea o societate mixta sau o filiala de productie in strainatate. ANS: T 48. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de licenta sunt de doua categorii: licenta pentru tehnologie curenta si licenta pentru tehnologia curenta si viitoare. ANS: T 49. Principalele componente ale know-how ului sunt: abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice si procedeele. ANS: T 50. Experienta tehnica – se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate industriala, experienta tehnica fiind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica. ANS: F 51. Din punct de vedere al franchisorului, limitele sistemul de franchising se refera la: consumul de capital pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; selectarea beneficiarilor corespunzatori si probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor. ANS: T

52. Din punctul de vedere al ordonatorului, subcontractarea este o forma de realizare a productiei in varianta centralizata, spre deosebire de productia integrata care presupune realizarea intregului volum de marfuri destinate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul aceleiasi firme. ANS: F 53. In subproductia internationala, firma principala deplaseaza in strainatate toata capacitatea de productie, substituind astfel relatia traditionala productie – export, cu un raport mai complex, transfer de documentatie tehnica-import produse sau componente-export. ANS: F 54. Contractul de coproductie internationala prevede, printre altele: cantitatea de produse pe care o vor schimba intre ei partenerii, graficul livrarilor si modalitatile in care se vor efectua decontarile intre parteneri, etc. ANS: T 55. Strategiile de joint venture sunt: strategia de integrare succesiva si strategia “panza de paianjen” care este utilizata in special in indistria automobilelor. ANS: T 56. Exportul de obiective industriale consta in construirea de obiective industriale in tara beneficiarului prin efectuarea de catre importator – singur sau impreuna cu terte firme a unor activitati cum ar fi: furnizarea si montarea instalatiilor tehnologice, executarea lucrarilor de montaj, constructii si inginerie civila, aprovizionarea cu factori de productie, formarea fortei de munca. ANS: F 57. Exportul de obiective industriale se manifesta in mai multe variante, una dintre ele este si contractul la cheie – in acest caz exportatorul isi asumă fata de client responsabilitatea realizarii intregului obiectiv industrial – proiectare, punere in functiune, asistenta in exploatare, potrivit prevederilor contractuale. ANS: T 58. Operatiunile de innobilare sunt de fapt operatiunile de prelucrare a unor materii prime sau produse semifabricate, cum ar fi de exemplu prelucrarea in lohn activ sau pasiv. ANS: T 59. Scrisoarea de garanţie bancara este un angajament scris asumat de o banca in favoarea unei persoane, denumita beneficiar, de a plati acestuia o suma de bani, in cazul in care o alta persoana, denumita ordonator, in contul careia se emite garantia, nu a onorat o anumita obligatie asumata printr-un contract fata de beneficiarul garantiei. ANS: T

60. Leasingul ca metoda de privatizare presupune incheierea unui contract de leasing intre un operator oarecare si stat, contract ce presupune inchirierea unor bunuri aflate in proprietatea statului, unui locatar particular, presupunand in final posibilitatea unei achizitionari ulterioare, ce il determina pe utilizator sa foloseasca bunurile inchiriate in mod rational. ANS: F 61. Euroobligatiunile reprezinta o investitie care da dreptul detinatorului lor sa obtina un venit ce reprezinta o dobanda pentru imprumutul acordat emitentului. ANS: T 62. Ca si in cazul actiunilor, pentru obligatiuni exista posibilitatea negocierii lor pe piata secundara la o valoare de piata, care difera de cea nominala, pretul variind in functie de cererea pentru titlul respectiv. ANS: F 63. Specific forfetarii este faptul ca se aplica atat creantelor pe termen scurt, cat si celor provenite din exporturile pe credit cu scadenta mijlocie. ANS: F 64. Casa de compensatie reprezinta cumparatorul pentru toti cei care vand la bursa si vanzatorul pentru toti cei care cumpara. ANS: T 65. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profiturilor realizate în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. ANS: T 66. Perimetre libere (free perimeter) nu sunt similare porturilor libere şi nu se înfiinţează în interiorul unei ţări, în unele regiuni mai slab dezvoltate. ANS: F 67. Zonele portuare scutite de impozite sunt înfiinţate pe insule, de organizaţii transnaţionale şi companii de navigaţie şi axate pe operaţii simple. ANS: T 68. Antrepozitele sunt acele spaţii în care mărfurile din import introduse direct în

ele beneficiază de suspendarea temporară a taxelor şi restricţiilor vamale. ANS: T

69. Operaţiunea de drawback constă în realizarea unor importuri care nu sunt

destinate reexportului imediat sau care frecvent îşi găsesc plasament pe pieţele externe. ANS: T 70. Finanţarea reprezintă totalitatea mecanismelor, tehnicilor şi instrumente-

lor prin care sunt procurate mijloacele băneşti necesare pentru realizarea unor activităţi economico-sociale, în particular, a afacerilor. ANS: T 71. Avansul în valută este, în egală măsură, o tehnică de finanţare pe termen scurt şi o metodă de protecţie împotriva riscului valutar. ANS: T 72. Rescontarea presupune ca băncile comerciale să preschimbe în bani cambiile şi biletele la ordin, pe care le deţin, la banca centrală, care percepe taxa oficială a scontului, influenţând astfel nivelul general al ratei dobânzii. ANS: T 73. Scontarea reprezintă o formă de mobilizare a debitelor pe termen lung şi constă în vânzarea unui titlu de credit unei bănci înainte de scadenţă. ANS: F MULTIPLE CHOICE Alegeti raspunsul corect: 1. Printre ratiunile pentru care aliantele competitive au aparut sunt si urmatoarele: a. complementaritatea tehnologica si convergenta de interese; b. convergenta de interese si calificare si costul fortei de munca tinere; c. complementaritatea tehnologica si calificarea fortei de munca tinere; d. convergenta de interese si accesul la resurse secundare; ANS: A 2. Principalele caracteristici ale cooperarii industriale sunt: A. centrul operatiunilor este în domeniul productiei; B. cooperarea industriala poate fi privita ca o conlucrare in management; C. cooperarea se caracterizeaza printr-un regim normativ specific si o baza juridica disticta, conferite pe de o parte de mecanismul negocierii si a derularii actiunilor respective, iar pe de alta parte, de caracteristicile contractului de cooperare; D. sporirea pozitiei competitive prin actiune comuna; punand in valoare capacitatea specifica a fiecarui partener printr-un aranjament de prestatii reciproce.

a. A+B+D b. B+C+D

c. A+B+C d. A+C+D

ANS: C 3. Aliantele competitive urmaresc realizarea unor scopuri strategice, a unor obiective pe termen lung, cum ar fi: A. cresterea competitivitatii internationale; B. lupta de concurenta; C. complementaritatea tehnologica; D. depasirea unor obstacole de politica comerciala. a. A+C+D b. A+B+C

c. A+B+D d. B+C+D

ANS: C 4. Licenţierea are următoarele caracteristici: a. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate intelectuala; forma de cooperare industriala; modalitate de finantare a afacerilor firmei. b. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate industriala; forma de cooperare industriala pe termen scurt; modalitate de finantare a afacerilor firmei. c. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate intelectuala; forma de cooperare industriala; modalitate de finantare a afacerilor firmei. d. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate industriala; forma de cooperare industriala; modalitate de internationalizare a afacerilor firmei. ANS: D 5. Licentiatul urmareste prin incheierea contractului de licenta urmatoarele: A. procurarea de informatii tehnice, adesea insotita de livrarea de echipamente si de know-how si asistenta tehnica, B. introducerea rapidă a unor tehnologii avansate si promovarea exporturilor de produse sub licenta; C. realizarea de economii valutare pe seama reducerii importului de marfuri similare si ocolirea barierelor vamale naţionale; D. penetrarea, prin intermediul licentierii pe piete pe care exportul clasic este prohibit sau dificil de realizat. a. A+B+C b. A+B+D

c. A+C+D d. B+C+D

ANS: A 6. In sarcina licentiarului cad două obligatii principale: a. obligatia de remitere, in baza careia licentiarul trebuie sa puna la dispozitie licentiatului, folosinta dreptului de a exploata brevetul si obligatia de a exploata licenta, exploatarea fiind efectiva si loiala; b. obligatia de remitere, in baza careia licentiarul trebuie sa puna la dispozitie licentiatului, folosinta dreptului de a exploata brevetul si ob-

ligatia de garantie privind existenta si validitatea dreptului transmis, precum si in legatura cu exercitarea acestuia c. obligatia de garantie privind existenta si validitatea dreptului transmis, precum si in legatura cu exercitarea acestuia.si obligatia de plata a pretului, licentierea avand caracterul unui contract cu titlu oneros. d. obligatia de a exploata licenta, exploatarea fiind efectiva si loiala si obligatia de plata a pretului, licentierea avand caracterul unui contract cu titlu oneros. ANS: B 7. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de licenta sunt de doua categorii: A. licenta pentru tehnologie curenta, ce da licentiatului acces la tehnologia de care dispune licentiatorul la momentul incheierii contractului; B. licenta pentru tehnologia curenta si viitoare, care da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe perioada de valabilitate a contractului; C. licenta pentru tehnologie viitoare, ce va da licentiatului acces la tehnologia de care dispune licentiatorul din momentul in care va incheia contractul; D. licenta doar pentru tehnologia curenta , care da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe perioada de valabilitate a contractului; a. A+C b. C+D

c. A+B d. B+D

ANS: C 8. Principalele componente ale know-how ului sunt: a. abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice; procedeele. b. abilitatea tehnica; calitatea managementului; cunostintele tehnice; procedeele. c. capacitatea de fabricare; experienta tehnica; cunostintele tehnice; calitatea managementului. d. abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice; capacitatea de fabricare. ANS: A 9. Experienta tehnica: a. cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite operatii specifice intreprinderii din care face parte. b. cuprinde sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare c. se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate intelectuala. d. inglobeaza atat procedeele industriale propriu-zise, cat si tehnicile pentru aplicarea si optimizarea acestora. ANS: C 10. Tranzactiile de franchising s-au extins dobandind un caracter international ca urmare a unor avantaje specifice:

A. permit franchizatului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia produselor sale; B. permit franchisorului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia produselor sale; C. posibilitatile de a patrunde pe piete care admit numai distribuitori locali; D. dau posibilitatea franchisorului sa-si ceeze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar permite propriile mijloace. a. A+B+C c. B+C+D b. A+B+D d. A+C+D ANS: C 11. Sistemul de franchising are si anumite limite din punct de vedere al franchisorului, ele se refera la: a. consumul de capital pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; lipsa unei independente totale de actiune b. consumul de capital pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; selectarea beneficiarilor corespunzatori; probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor. c. lipsa unei independente totale de actiune; selectarea beneficiarilor corespunzatori; daca franchisingul inceteaza, nu poate beneficia de vadurile comerciale create pentru produsele distribuite in acest sistem; d. lipsa unei independente totale de actiune; daca franchisingul inceteaza, nu poate beneficia de vadurile comerciale create pentru produsele distribuite in acest sistem; ANS: D 12. Subcontractarea are in general doua forme: a. subproductia de capacitate; subproductia de specialitate; b. subproductia de capacitate; subproductia de comert; c. subproductia de comert; subproductia de specialitate; d. subproductia de distributie; subproductia de fabricatie. ANS: A 13. Subproductia de capacitate presupune: a. fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate de ordonator, care preia productia executantului si o desface sub marca proprie, permitand eventual si subcontractantului sa comercializeze, pe o arie limitata si, de regula, sub o marca diferita, restul productiei; b. realizarea de catre subproducatori, in urma unei simple specializari a unor piese, componente, subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator. c. fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate de ordonator, care preia productia executantului si o desface sub marca proprie, permitand eventual si subcontractantului sa comercializeze, pe o arie limitata si, de regula, sub aceeasi marca, restul productiei; d. realizarea de catre subproducatori, in urma unei specializari mai accentuate a unor piese, componente, subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator.

ANS: C 14. Dezavantajele coproductiei sunt urmatoarele: A. din punct de vedere tehnic este necesara o riguroasa sincronizare a executarii subansamblurilor si o maxima promptitudine a livrarilor; B. adesea, datorita transportului defectuos, a transbordarilor, ambalajului necorespunzator, se incalca graficul livrarilor ceea ce induce perturbari in procesul de productie al unuia dintre parteneri; C. diminueaza efectul economic al partilor contractante pentru ca fiecare este independent in organizarea productiei in propria firma si nu poate angaja si alte raporturi de cooperare in alte forme cu terti; D. crearea unor stocuri tampon care incarcă suplimentar costurile, diminuand avantajele de pret. a. A+B+C b. A+B+D

c. A+B+C+D d. B+C+D

ANS: B 15. Tarile in curs de dezvoltare ca gazde ale societatilor mixte au urmatoarele avantaje: a. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii; transfer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; utilizarea si perfectionarea fortei de munca; utilizarea retelelor de comercializare regionale pentru promovarea exportului; strategia de integrare succesiva; b. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii; transfer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; utilizarea si perfectionarea fortei de munca; utilizarea retelelor de comercializare occidentale pentru promovarea exportului; economisirea si sporirea resurselor valutare; c. dezvoltarea industriei si a infrastructurii; transfer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; utilizarea si perfectionarea fortei de munca; utilizarea retelelor de comercializare occidentale pentru promovarea exportului; economisirea si sporirea resurselor valutare;strategia de integrare succesiva; d. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii; transfer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; utilizarea si perfectionarea numai a fortei tinere de munca; utilizarea retelelor de comercializare regionale pentru promovarea exportului; economisirea si sporirea resurselor valutare; ANS: A 16. Dup natura obiectului tranzactiei licitatiile se clasifica: a. licitatii pentru vanzare; licitatii pentru cumparare; b. licitatii pentru produse finite; licitatii pentru servicii; c. licitatii pentru produsele cu amanuntul; licitatii pentru produse cu ridicata; d. licitatii pentru produsele de baza; licitatii pentru produse finite; licitatii pentru servicii; ANS: D

17. Etapele ale pregatirii, organizarii si desfasurarii licitatiilor, din punct de vedere al organizatorilor sunt urmatoarele: a. anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor; elaborarea documentelor licitatiei, cu deosebire intocmirea caietului de sarcini; receptionarea ofertelor si garantiilor; preselectia; deschiderea, evaluarea, analiza si compararea ofertei; angajarea de tratative; adjudecarea; comunicarea rezultatului licitatiei; restituirea garantiilor. b. anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor; elaborarea documentelor licitatiei, cumpararea caietului de sarcini; participarea la tratative; primirea rezultatului. c. cumpararea caietului de sarcini; elaborarea ofertei; preselectia; deschiderea, evaluarea, analiza si compararea ofertei; angajarea de tratative; adjudecarea; incheierea contractului, negocierea pretului; d. adjudecarea; incheierea contractului; angajarea de tratative; adjudecarea; comunicarea rezultatului licitatiei; restituirea garantiilor; incheierea contractului, cumpararea caietului de sarcini. ANS: A 18. Sursele externe: a. provin din incasarile din exporturile de marfuri si prestarile de servicii, repatrierile de capital, si sunt reprezentate in principal de creditele, subventiile si primele pentru comert exterior; b. se refera si la exporturi si la importuri, dar intr-o masură mai mare la exporturi; c. vizează finantarea din surse variate: ajutor bi si multilateral pentru dezvoltare, donatii si credite acordate in conditii avantajoase in ceea ce priveste dobanda si termenul, mijloacele financiare guvernamentale sau sprijinite de catre stat, acordate in conditii comerciale; d. vizează finantarea din surse variate: ajutor bi si multilateral pentru dezvoltare, donatii si credite acordate in conditii de piata in ceea ce priveste achitarea subventiilor de export. ANS: C 19. Creditul de accept in favoarea exportatorului: a. apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in conventia de credit, nu accepta cambii trase asupra sa in favoarea importatorului si destinate sa achite exportatorul care este clientul ei; b. apare in cazul in care partenerul de contract, din diferite motive, accepta utilizarea titlurilor de credit si exportatorul are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii sale; c. apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in conventia de credit, accepta cambii trase asupra sa in favoarea importatorului, banca comerciala accepta cambia pentru o scadenta ce nu depaseste de regulă, 60 de zile; d. apare in cazul in care partenerul de contract, din diferite motive, nu accepta utilizarea titlurilor de credit, exportatorul are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii sale, banca comerciala accepta cambia pentru o scadenta ce nu depaseste de regulă, 180 de zile. ANS: D

20. In creditul cumparator, exportatorul este: a. participa la mobilizarea fondurilor, el fiind platit pe loc de catre importator, valoarea creditului se situeaza de regula intre 75...90% din valoarea marfii; b. participa la mobilizarea fondurilor, el fiind platit in maxim 15 zile de catre importator, valoarea creditului se situeaza de regulaiîntre 50...75% din valoarea marfii; c. exonerat complet de cerintele mobilizarii fondurilor, el fiind platit pe loc de catre importator, valoarea creditului se situeaza de regulaiîntre 50...75% din valoarea marfii; d. exonerat complet de cerintele mobilizarii fondurilor, el fiind platit pe loc de catre importator, valoarea creditului se situeaza de regula intre 75...90% din valoarea marfii; ANS: D 21. Orice operatiune de factoring implica trei parti: A. furnizorul (exportatorul) – sau aderentul; B. societatea specializata de factoring – factorul; C. comisionarul care incaseaza creantele sub forma de facturi; D. clientul – cumparatorul. a. A+B+C c. A+B+D b. B+C+D d. A+C+D ANS: C 22. In functie de momentul in care factorul face plata contravalorii facturilor se disting: A. factoringul clasic; B. factoringul la scadenta; C. factoringul simplu; D. factoringul cu plata nespecificata. a. B+C+D c. A+C+D b. A+B d. B+C ANS: B 23. Societatile de leasing pot fi: a. societati generale de leasing; societati de leasing intermediare; societatile de leasing integrate; bancile si societatile financiare; societatile de asigurare; b. societati regionale de leasing; societati de intermediare; societatile de leasing in acord mutual; bancile de investitii; c. societatile de leasing in acord mutual; bancile de investitii; societatile de leasing asociate; bancile si societatile financiare; societatile de asigurare; d. societati regionale de leasing; societatile de leasing in acord mutual; bancile de investitii; societatile de asigurare; ANS: A 24. Societatile de leasing intermediare: a. opereaza cu o gama larga de produse, achizitionand echipamente de la

diversi producatori pe baza specificatiilor beneficiarilor; b. furnizeaza fonduri marilor producatori care infiinteaza societati de leasing integrate pentru finantare; c. desfasoară activitati de mijlocire, proprietatea asupra echipamentelor apartinand finantatorilor; d. opereaza cu o gama mai restransa de produse, incheie aranjamente cu marii producatori care infiinteaza societati de leasing integrate pentru finantare. ANS: C 25. In functie de continutul ratei de leasing raportata la pretul de export distingem: A. leasing financiar B. leasingul experimental C. leasingul functional D. master leasingul a. A+B+D c. B+D b. A+C d. A+B+C+D ANS: B 26. Leasingul functional : a. presupune ca in perioada de baza sa se realizeze doar o parte din pretul de export al obiectului contractului si in prima perioada de inchiriere sa se realizeze intregul pret de export al obiectului contractat; b. cuprinde operatiunile prin care proprietarul avand urgenta nevoie de fonduri banesti, isi vinde intreprinderea unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract obisnuit; c. presupune ca in perioada de baza sa se realizeze doar o parte din pretul de export al obiectului contractului. In acest tip de leasing, accentul cade pe serviciile furnizate de societatea de leasing, neexistand, de regula, o relatie directa intre pretul la care a fost achizitionat echipamentul de catre societatea de leasing si chiria perceputa; d. presupune ca in perioada de inchiriere (prima inchiriere) sa se realizeze intregul pret de export al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare precum si un beneficiu. ANS: C 27. Garantiile bancare pot fi emise in doua modalitati: direct si indirect. Atunci cand sunt emise direct: a. se emit prin intermediul bancii din tara exportatorului in favoarea cumparatorului b. se emit prin intermediul bancii din tara importatorului in favoarea cumparatorului c. se emit prin intermediul bancii din tara importatorului in favoarea vanzatorului d. se emit prin intermediul bancii din tara exportatorului in favoarea vanzatorului ANS: A 28. Garantiile bancare pot fi emise in doua modalitati: direct si indirect. Cand se foloseste modalitatea indirecta:

a. banca din tara exportatorului instruieste o banca straina sa stabileasca o garantie in favoarea cumparatorului; b. banca din tara exportatorului instruieste o banca straina sa stabileasca o garantie in favoarea vanzatorului; c. banca din tara importatorului instructeaza o banca straina sa stabileasca o garantie in favoarea cumparatorului; d. banca din tara importatorului instructeaza o banca straina sa stabileasca o garantie in favoarea vanzatorului. ANS: A 29. O caracteristica a euroobligatiunilor o constituie si: a. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent este variabila, aceasta este de regula de 5 pana la 10 ani; b. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent, aceasta este de regula de 5 pana la 15 ani; c. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent nu este fixa, aceasta este de regula de 10 pana la 15 ani; d. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent, aceasta scadenta este de regula de 2 pana la 5 ani. ANS: B 30. Tranzactiile la termen pot fi: a. cu livrare amanata; cu livrare viitoare; cu optiuni. b. cu livrare spot; cu livrare forwards; cu optiuni; c. forwards; futures; options si cu livrare spot; d. cu livrare amanata; cu livrare forwards si spot.. ANS: A 31. Tranzactiile la termen se deosebesc de operatiunile comerciale clasice prin : a. in tranzactiile futures si options este amanata livrarea, in timp ce pe pietele clasice este amanata plata b. in tranzactiile futures si options este amanata plata, in timp ce pe pietele clasice este amanata livrarea c. in tranzactiile futures si options este amanata atat plata cat si livrarea d. pe pietele clasice este amanata atat plata cat si livrarea ANS: C 32. Tranzactiile la termen se deosebesc de operatiunile comerciale clasice prin: a. se realizeaza pe pietele comerciale clasice cu scopul asigurarii pretului de desfacere; b. se realizeaza pe pietele comerciale caracteristicecu scopul asigurarii pretului de aprovizionare; c. se realizeaza pe piete specifice, avand o puternica dimensiune financiara; d. se realizeaza pe piete unice, avand atat o dimensiune comerciala dar si una dimensiune financiara. ANS: C 33. Marfurilor care se negociaza la bursa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. marfa sa fie eterogena; marfa trebuie sa poată fi standardizata; marfa sa poata fi depozitata (cu exceptia animalelor vii, etc). b. marfa sa fie omogena; marfa trebuie sa poată fi evaluata; marfa sa poata fi depozitata (cu exceptia animalelor vii, etc). c. marfa sa fie fungibila; marfa trebuie sa poată fi evaluata; marfa sa poata fi depozitata (cu exceptia animalelor vii, etc). d. marfa sa fie fungibila; marfa trebuie sa poată fi standardizata; marfa sa poata fi depozitata (cu exceptia animalelor vii, etc). ANS: D 34. Contractele ferme care se practica la bursa sunt: a. contracte in care obligatiile partilor sunt reziliabile prin plata unei prime (numite si operatiuni cu prima); b. contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la termenul convenit asa cum au fost contractate; c. se incheie in incinta bursei, ele au ca obiect marfuri fungibile si sunt executate in cateva zile de la executarea lor, pe bani gheata; d. se incheie si in exteriorul bursei, ele au ca obiect orice fel de marfuri si sunt executate in cateva zile de la executarea lor, pe bani gheata. ANS: B 35. Pe piata bursiera sunt urmatoarele categorii de operatori: A. brokeri comisionari care executa tranzactii pentru terti si isi obtin veniturile incarcand cu un comision fiecare tranzactie; B. dealerii sunt persoane calificate ce realizeaza tranzactii bursiere in numele lor si pe contul tertilor; C. brokerii independenti– sunt persoane care actioneaza in nume propriu si solicita ordine de la utilizatorii bursei in vederea transmiterii spre executare la bursa; D. firmele de tranzactii bursiere (broker/dealer) numite si piete americane, primesc si executa ordinele de bursa ale clientilor, actionand ca un broker, incheind contracte de bursa in contul celor care au dat ordine. a. A+B+C c. A+C+D b. A+B+D d. B+C+D ANS: C 36. Pretul in contractul forward: a. ramane neschimbat pe toata perioada de valabilitate a contractului; b. variaza pe toata perioada de valabilitate a contractului; c. ramane neschimbat la inceput si se modifica pe restul perioadei de valabilitate a contractului; d. ramane neschimbat la inceput si se modifica in perioada de preemtiune. ANS: A 37. Tranzactiile forward pot fi realizate in scopul: a. de a fixa pretul pentru o livrare imediata, atat cel ce urmeaza sa vanda efectiv la un termen viitor cat si cumparatorul, care are nevoie de marfa peste un anumit timp; b. de a asigura aprovizionarea/desfacerea de marfa pe termen scurt;

c. obtinerii unui profit din diferenta intre pretul spot la executare si pretul forward contractat; d. obtinerii unui profit din diferenta intre pretul spot la executare si pretul futures contractat. ANS: C 38. Lichidarea contractului futures pe marfa se poate face: A. prin livrare, adica prin predarea si plata marfii; B. prin inchiderea pozitiei, adica prin vanzarea marfii; C. prin lichidarea pozitiei, adica prin compensarea cu o operatie in sens contrar. a. A+B c. B+C b. A+C d. A+B+C ANS: B 39. Hedgingul de cumparare: a. este realizat de operatorul care la un moment dat detine in stoc, cumpara sau preconizeaza sa produca o cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar echivalent de contracte futures; b. este realizat de operatorul care la un moment dat cumpara sau preconizeaza sa cumpere o cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar echivalent de contracte futures; c. este o strategie indicata pentru acoperirea riscului atunci cand preturile la marfa fizica nu oscileaza mai mult decat oscileaza baza; d. presupune cumpararea la un moment dat de contracte futures in scopul acoperirii riscului de crestere a pretului la o marfa fizica pe care operatorul urmeaza sa o vanda la o data ulterioara. ANS: D 40. Preţul optiunii de cumparare este: a. pretul pe care-l plateste cumparatorul de call in momentul dobandirii optiunii; b. pretul pe care-l plateste vanzatorul de put in momentul dobandirii optiunii; c. pretul pe care-l plateste cumparatorul activului in momentul vanzarii optiunii d. pretul pe care-l plateste vanzatorul activului in momentul vanzarii optiunii; ANS: A 41. Preţul optiunii de vanzare este: a. pretul pe care-l plateste cumparatorul de put in momentul dobandirii optiunii; b. pretul pe care-l plateste vanzatorul de call in momentul dobandirii optiunii; c. pretul pe care-l plateste cumparatorul activului in momentul vanzarii optiunii d. pretul pe care-l plateste vanzatorul activului in momentul vanzarii optiunii; ANS: A

42. Tipurile de ordine utilizate in tranzactiile cu optiuni sunt cele de pe piata futures: a. ordin de plata, ordin de cumparare, ordin de limita, ordin stop b. ordin de plata, ordin de limita, ordin stop c. ordin de plata, ordin de cumparare, ordin de limita, d. ordin de cumparare, ordin de limita, ordin stop ANS: B 43. Avantajele comerciale si financiare ale zonelor libere sunt urmatoarele: A. scutiri de taxe vamale la accesul produselor din import in zona cu conditia reexportarii acestora sau a produselor rezultate din prelucrarea in afara teritoriului vamal national; B. reduceri sau scutiri de impozite pe perioada de determinare; C. concesii tarifare la prestarile de servicii si acordarea de asistenta financiara; D. activitatea zonei include o gama variata de operatiuni la care sunt supuse marfurile in cadrul si in afara acesteia. a. A+B+C+D c. B+C+D b. A+B+C d. A+C+D ANS: B 44. Criteriile de clasificare a zonelor libere sunt: a. natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor; taxele fiscale si vamale de import si export acordate; importanta operatiunilor desfasurate; b. natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor; facilitatile de export acordate; importanta operatiunilor desfasurate; destinatia marfurilor; c. natura operatiunilor realizate; localizarea geografica; importanta operatiunilor desfasurate; destinatia marfurilor importate in tara pe ale carei teritoriu vamal se afla zona libera; d. natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor importate in tara pe ale carei teritoriu vamal se afla zona libera; taxele vamale de import acordate; importanta operatiunilor desfasurate; ANS: B 45. In functie de facilitatile de export acordate, zonele libere se clasifica in: a. zona libera, port liber, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, perimetru liber; b. zone libere de frontiera, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, perimetru liber; c. zone libere de frontiera, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, aeroporturi libere; d. zona libera, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, zone libere industriale de export aeroporturi libere; ANS: A 46. Portul liber: a. este un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si distributie a marfurilor pentru o tara vecina;

b. se infiinteaza in interiorul unei tari in anumite regiuni mai slab dezvoltate avand ca sarcina prioritara satisfacerea cerintelor consumului local; c. este mai putin dotat decat zona libera si este suprafata ce cuprinde un port intreg si localitatea ce-l inconjoara, in care marfurile straine sunt aduse fara plata taxelor vamale; d. sunt zone in care are loc prelucrarea bunurilor, existand tendinta de a stabili industrii in zonele respective. ANS: C 47. Dupa functia lor economica antrepozitele sunt: a. de stocare si de prelucrare primara; b. de stocare, de manipulare si de impachetare; c. de stocare, industriale si de perfectionare; d. de stocare si industriale ANS: D 48. Antrepozitele industriale: a. sunt acelea in care marfurile beneficiaza de regim suspensiv daca sunt pastrate in aceeasi stare sau pot fi supuse numai unor operatii simple de conditionare si ambalare; b. sunt antrepozite in care marfurile pot fi supuse unor operatiuni de prelucrare industriala; c. sunt acelea in care marfurile pot fi supuse numai unor operatii simple de conditionare si ambalare; d. sunt antrepozite in care marfurile pot fi supuse unor operatiuni simple de conditionare si ambalare sau unor operatiuni de prelucrare industriala; ANS: B 49. In cazul importului din zona libera, marfurile străine: a. sunt supuse legilor si reglementarilor vamale ce se aplica tuturor marfurilor importate in tara pe teritoriul careia se afla zona libera; b. nu sunt supuse legilor si reglementarilor vamale ce se aplica tuturor marfurilor importate din tara pe teritoriul careia se afla zona libera; c. sunt supuse legilor si reglementarilor vamale ce se aplica numai marfurilor importate din tara pe teritoriul careia se afla zona libera; d. sunt supuse reglementarilor vamale ce se aplica doar marfurilor cuprinse in nomenclatorul zonei liberezona libera; ANS: A 50. Printre avantajele care privesc tarile pe teritoriul carora se află zone libere, sunt si urmatoarele: A. utilizarea fortei de munca autohtone calificate pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor din zona libera; B. dreptul de a contribui la amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baza de cooperare, urmand ca investitiile sa fie recuperate prin taxe parafiscale; C. dezvoltarea economica a regiunii in care se amplaseaza zona libera; D. atragerea si dezvoltarea traficului de tranzit; a. A+B+D c. A+B+C

b. A+C+D

d. B+C+D

ANS: B 51. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera, sunt si urmatoarele: A. obtinerea de beneficii importante din diferenta de taxe de transport pentru marfurile aduse in vrac si reexportate din zona, dupa prelucrare; B. utilizarea fortei de munca tinere pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor din zona libera; C. scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru marfurile care se vand in zona si care se reexporta; D. obtinerea certificatului de origine a tarii pe teritoriul careia se afla zona libera, pentru marfa prelucrata in zona si in care s-a incorporat un anumit procent din produsele tarii respective; a. A+B+C c. A+C+D b. A+B+D d. B+C+D ANS: C 52. Operatiunile de innobilare: a. sunt operatiuni prin care se pot obtine preţuri mai avantajoase pe baza negocierii purtate la export, în funcţie de conjunctură şi de cerere. b. sunt operaţiuni în care decizia de import este condiţionată de anumite evenimente ulterioare introducerii mărfurilor în teritoriul vamal sau cel mai adesea, cunoscandu-se de la început că produsele respective vor fi reexportate c. constă în realizarea unor importuri care nu sunt destinate reexportului imediat sau care frecvent îşi găsesc plasament pe pieţele externe. d. sunt operaţiunile de prelucrare a unor materii prime sau produse semifabricate, cum ar fi de exemplu prelucrarea în lohn activ sau pasiv. ANS: D 53. Importul temporar: a. consta in realizarea unor exporturi care nu sunt destinate importului imediat sau care frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe; b. reprezinta o categorie de operatiuni in care decizia de import nu este conditionata de anumite evenimente ulterioare introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau cel mai adesea, se cunoaste de la inceput ca produsele respective vor fi reexportate; c. reprezinta o categorie de operatiuni in care decizia de import este conditionata de anumite evenimente ulterioare introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau cel mai adesea, se cunoaste de la inceput ca produsele respective vor fi reexportate; d. consta in realizarea unor importuri care sunt destinare reexportului imediat sau care frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe; ANS: C 54. Marfurile stocate in zona libera: a. nu sunt supuse legilor si reglementarilor nationale ce se aplica tuturor marfurilor importate in tara pe teritoriul careia se afla zona libera; b. pot fi prezentate in magazine sau expozitii special amenajate in scopul vanzarii in tara respectiva sau pentru export in alte tari;

c. reprezinta rezultatul combinarii produselor, provenind din mai multe tari, dar taxele vamale la acestea nu se aplica diferentiat; d. nu sunt supuse legilor si reglementarilor nationale ce se aplica tuturor marfurilor importate si exportate. ANS: B 55. Printre avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera, sunt si urmatoarele: A. atragerea si dezvoltarea traficului de tranzit; B. manipularea marfurilor straine si depozitarea marfurilor in magazii si pe platforme; C. utilizarea fortei de munca straina calificate pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor din zona libera; D. dezvoltarea economica a regiunii in care se amplasează zona libera. a. A+B+C c. B+C+D b. A+C+D d. A+B+D ANS: D 56. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera, sunt: A. eliminarea obligaţiei de a consemna la vamă valoarea taxelor vamale, pentru unele materii prime şi materiale importate, evitându-se astfel blocarea unor resurse importante; B. posibilitatea de a răspunde prompt la cererile pieţelor apropiate şi de a vinde mărfurile în momentul conjuncturii optime; C. posibilitatea depozitarii marfurilor in zona limitata si cu plata unui nivel mult mai redus a taxelor vamale pana in momentul realizarii exportului; D. obţinerea de beneficii importante din diferenţa de taxe de transport pentru mărfurile aduse în vrac şi reexportate din zonă, după prelucrare; a. A+B+D c. A+B+C b. B+C+D d. A+C+D ANS: A 57. Finantarea pe termen scurt are ca scop: a. asigurarea unor mijloace de plata pentru importator;. b. asigurarea unor mijloace de plata pentru producatorul de export sau exportatorului care a vandut marfuri pe debit; c. asigurarea unor mijloace de plata pentru producatorul de export sau exportatorului care a vandut marfuri pe credit; d. asigurarea unor mijloace de plata pentru importatorul care a vandut marfuri pe debit. ANS: C 58. Recuperarea contravalorii finantarii pe termen scurt a exportului se face: a. de la importator intr-o perioada de pana la un an, un an si jumatate;. b. de la importator intr-o perioada de pana la doi ani; c. de la importator intr-o perioada de pana la un an, un an si jumatate; d. de la importator intr-o perioada de pana la sase luni. ANS: C 59. In functie de momentul in care factorul face plata contravalorii facturilor in operatiunea de factoring se disting:

A. factoringul clasic; B. factoringul la scadenţă; C. factoringul de incasare a facturilor; D. factoringul viitor. a. A+C c. A+B b. A+B+C d. C+D ANS: C 60. In operatiunea de leasing, finantatorul: a. este de regula, o societate financiara sau banca specializata in plasarea capitalului in investitii pe durata medie sau lunga, in conditii optime de rentabilitate, care se interpune între furnizor şi client; b. are interesul sa-si vanda produsul, in acest sens incheie un contract de vanzare-cumparare cu producatorul; c. are interesul de a folosi un bun fara a investi in achizitionarea lui foarte mult; d. este de regula, o societate financiara sau banca specializata in plasarea capitalului in investitii pe durata scurta, in conditii optime de rentabilitate. ANS: A 61. Dupa natura obiectului tranzactiei, licitatiile internationale sunt: A. licitatii pentru produsele de baza; B. licitatii pentru produse finite; C. licitatii pentru servicii; D. licitatii inchise pentru produse si servicii . a. A+C+D c. A+B+C b. B+C+D d. A+B+D ANS: C 62. Tarile in curs de dezvoltare ca gazde ale societatilor mixte au urmatoarele avantaje: A. acces la tehnologiile industriale moderne si utilizarea si perfectionarea fortei de munca; B. dezvoltarea sistemului legislativ; C. transfer de metode moderne de gestiune şi organizare a producţiei; D. utilizarea reţelelor de comercializare occidentale pentru promovarea exportului. a. A+B+C c. B+C+D b. A+C+D d. A+B+D ANS: B 63. Printre avantajele joint venture-ului sunt: A. societatile mixte reprezinta o cale avantajoasa a transferului de tehnologie atat pe relatia Nord-Nord cat si pe relatia Nord-Sud si Vest-Est; B. societatile mixte sunt cai avantajoase de penetrare pe pietele externe, mai ales pentru cele afectate de barierele comerciale sau mai putin deschise spre comertul international;

C. societatea mixta poate reprezenta indeosebi pentru firmele occidentale o cale de delocalizare a industriei tinand seama de avantajele comparative ale realizarii productiei in tara gazda; D. se nasc cooperari ce se refera la activitati productive de tipul ordonator-executant. a. A+B+D c. B+C+D b. A+C+D d. A+B+C ANS: D 64. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie long pentru 50 de contracte futures de pretul de 4 $/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pretul creste la 4,5$/u.m., investitorul: a. pierde 125.000 $ c. pierde 25.000$ b. castiga 125.000 $ d. castiga 25.000 $ ANS: B 65. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie long pentru 50 de contracte futures de pretul de 4 $/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pretul creste la 4,5$/u.m., investitorul inregistreaza: a. pierdere de 125% c. pierdere de 25% b. castig de 125% d. castig de 25% ANS: B 66. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie long pentru 50 de contracte futures de pretul de 4 $/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pretul scade la 3,75$/u.m., investitorul: a. pierde 62.500 $ c. pierde 37.500$ b. castiga 62.500 $ d. castiga 37.500 $ ANS: A 67. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie long pentru 50 de contracte futures de pretul de 4 $/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pretul scade la 3,55$/u.m., iar investitorul nu raspunde apelului in marja, brokerul: a. va lichida intreaga pozitia; b. va trece contul investitorului pe stand by; c. va inchide 4 pozitii; d. nu va ctiona in nici un fel fara autorizatia investitorului. ANS: C 68. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie short pentru 50 de contracte futures de pretul de 4 $/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pretul creste la 4,5$/u.m., investitorul: a. pierde 125.000 $ c. pierde 25.000$ b. castiga 125.000 $ d. castiga 25.000 $

ANS: A 69. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie short pentru 50 de contracte futures de pretul de 4 $/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pretul scade la 3,75$/u.m., investitorul: a. pierde 62.500 $ c. pierde 37.500$ b. castiga 62.500 $ d. castiga 37.500 $ ANS: B 70. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging long, iar pretul activului creste, producatorul: a. pierde atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala; b. castiga atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala; c. pierde pe piata fizica si castiga pe cea bursiera; d. castiga pe piata fizica si pierde pe cea bursiera. ANS: C 71. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging long, iar pretul activului scade, producatorul: a. pierde atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala; b. castiga atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala; c. pierde pe piata fizica si castiga pe cea bursiera; d. castiga pe piata fizica si pierde pe cea bursiera. ANS: D 72. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging short, iar pretul activului creste, producatorul: a. pierde atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala; b. castiga atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala; c. pierde pe piata fizica si castiga pe cea bursiera; d. castiga pe piata fizica si pierde pe cea bursiera. ANS: D 73. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging scade, iar pretul activului scade, producatorul: a. pierde atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala; b. castiga atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala; c. pierde pe piata fizica si castiga pe cea bursiera; d. castiga pe piata fizica si pierde pe cea bursiera. ANS: C 74. Activitatea promoţională a zonelor libere se poate structura, în funcţie de natura şi rolul său în sistemul comunicaţional, astfel: a) publicitatea; b) promovarea vânzărilor; c) relaţiile publice; d) utilizarea mărcilor; e) manifestările promoţionale;

f) forţele de cumparare. a. a+b+c+d+e+f b. a+b+c+d+e

c. a+b+c+d+f d. a+b+d+e+f

ANS: B COMPLETION 1.

................se referă la totalitatea mijloacelor prin care un actor al vieţii economice îşi procură mijloacele băneşti necesare realizării unor activităţi economico-sociale, în particular, a afacerilor. ANS: Finantarea, Finanţarea, finanţarea, finantarea

2. Creditele de .............. au ca scop facilitatea activităţii de descoperire a noii pieţe de desfacere de către exportatori. ANS: prospectare, Prospectare, PROSPECTARE 3. Creditul ............... constituie un instrument de finanţare a exporturilor prin fa-

cilitarea (plata pe credit) pe care furnizorul o acordă cumpărătorului. ANS:

furnizor, Furnizor, FURNIZOR