Tehnici De Comercializare

Tehnici de comercializare si cooperare economică internatională 2 banca 1 TRUE/FALSE Precizati daca urmatorul enunt este adevarat (true) sau fals(false). 1. Licenta pentru tehnologia curenta si viitoare da licentiatului acces doar la tehnologia de care dispune licentiatorul la momentul incheierii contractului. ANS: F 2. Licenta pentru tehnologie curenta da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe perioada de valabilitate a contractului. ANS: F 3. Licentierea reprezinta o modalitate de internationalizare a afacerilor firmei preferata de firmele mici care nu dispun de capitalul si experienta necesare pentru a crea o societate mixta sau o filiala de productie in strainatate. ANS: T 4. Abilitatea tehnica cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite operatii specifice intreprinderii din care face parte. Fiind o trasatura proprie persoanei, ea nu constituie o valoare negociabila in sine si poate fi transmisa altei intreprinderi numai odata cu persoana care o poseda. ANS: T 5. Licenta pentru tehnologie curenta da licentiatului acces la tehnologia de care dispune licentiatorul la momentul incheierii contractului ANS: T 6. De cele mai multe ori, prin licentiere se transmit si elemente tehnice si tehnologice nebrevetabile (know/how). ANS: T 7. Know-how-ul se refera la tehnici aflate in stadiul de cercetare si experimentare. ANS: T 8. Secretul de fabricatie este transmisibil ANS: F 9. Secretul de fabricatie vizeaza exclusiv tehnicile aplicate in industrie. ANS: T

10. Experienta tehnica cuprinde sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la originea avantului actual a creatiei stiintifice, precum si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni. ANS: F 11. Abilitatea tehnica se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate intelectuala, experienta tehnica fiind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice independente, transmisibile si negociabile, ce se apropie de cunostintele tehnice. ANS: F 12. Experienta tehnica cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite operatii specifice intreprinderii din care face parte. Fiind o trasatura proprie persoanei, ea nu constituie o valoare negociabila in sine si poate fi transmisa altei intreprinderi numai odata cu persoana care o poseda. ANS: F 13. Secretul de fabricatie se refera la tehnici aflate in stadiul de cercetare si experimentare. ANS: F 14. Know-how-ul cuprinde cunostintele tehnice brevetate si brevetabile. ANS: F

REF: capitolul V

15. Experienta tehnica se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate intelectuala, experienta tehnica fiind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice independente, transmisibile si negociabile, ce se apropie de cunostintele tehnice. ANS: T 16. Know-how ul este operatiunea prin care o firma dobandeste, in schimbul platii unui pret, dreptul de a utiliza cunostintele tehnice brevetate ale unei firme. ANS: F 17. Know-how-ul si secretul de fabricatie sunt notiuni identice. ANS: F

REF: capitolul V

18. Cunostintele tehnice cuprind sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la originea avantului actual a creatiei stiintifice, precum si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni.

ANS: T 19. Transferul de know-how reprezinta o tehnica de afaceri economice, prin care o firma, cedeaza unor persoane sau firme individuale, dreptul sau privilegiul sa faca afaceri intr-un anumit mod, pe o anumita perioada de timp, intr-un loc determinat. ANS: F 20. Detinatorul unui brevet, care nu dispune de o retea de comercializare sau capacitate de marketing, pentru piata externa poate folosi licentierea ca un mijloc de extindere a afacerilor sale. ANS: T 21. Forfetarea exportului pe credit este o tehnica financiara realizata pe baza de contract prin care un furnizor transfera partial sau integral unui tert creantele pe care le are de incasat ca urmare a activitatii sale, acesta asumandu-si obligatia ca in baza unui comision sa incaseze creantele sub forma de facturi. ANS: F 22. Licentierea vizeaza transferul cunostintelor brevetate care se impart in patru categorii: abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice; procedeele. ANS: F 23. Obligatiile principale ale licentiatului sunt urmatoarele: obligatia de a exploata licenta, exploatarea fiind efectiva si loiala; obligatia de plata a pretului. ANS: T 24. Franciza este o forma de valorifcare a drepturilor de propietate intelectuala. ANS: T

REF: capitolul V

25. Principalele forme ale cooperarii industriale intre firme separate sunt productia sub licenta, distributia sub franciza, coproductia si subproductia ANS: F 26. Consultanta inginereasca reprezinta ansamblul de operatiuni care urmaresc efectuarea de investitii in conditii de eficienta maxima si care cuprind totalitatea activitatilor anterioare, concomitente si ulterioare care insotesc realizarea unui proiect. ANS: F 27. Licitatiile de vanzare se mai numesc si tratative de concurenta. ANS: F

REF: capitolul III

28. Licitatiile de cumparare sunt numite si tratative de concurenta sau adjudecari ANS: T 29. Activitatea bursei de marfuri este supravegheata si controlata de comisii guvernamentale special constituite. ANS: T

REF: capitolul II

30. Pe pietele bursiere, profitul rezultat din capitalul investit in marfuri este mai mare decat cel obtinut din titlurile de valori. ANS: T 31. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se remarca preturile mai sensibile la bursa de valori si oscilatii mai mari si mai frecvente ANS: F 32. Bursele de tip american – la aceste burse se utilizeaza doua categorii de contracte: contractele pe bani gheata si contractele la termen. ANS: F

REF: capitolul II

33. La bursele de valori, schimbarea preturilor este influentata intr-o masura mai mica decat la bursele de marfuri de zvonurile si informatiile publice iesite de sub control. ANS: F 34. Contractele futures sunt utilizate pentru a fixa pretul pentru o livrare viitoare. ANS: F

REF: capitolul II

35. Operatiunile la termen la bursele de marfuri se bazeaza mai mult pe optiuni si mai putin pe conturile in marje specifice bursei de valori. ANS: T 36. Prin tranzactiile forward se poate asigura aprovizionarea/defacerea de marfa sau valori. ANS: T

REF: capitolul II

37. Spre deosebire de bursa de valori, activitatea bursei de marfuri este supravegheata si controlata de comisii guvernamentale special constituite. ANS: F 38. Caracteristic burselor de marfuri este substituirea completa a mecanismului de licitatie pe baza de strigare cu un sistem informatic.

ANS: T 39. Numarul burselor de marfuri pe plan international este mai mare decat cel al burselor de valori ANS: T 40. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se observa ca profitul rezultat din capitalul investit in titluri financiare este mai mare decat cel rezultat din capitalul investit in marfuri. ANS: F 41. Tranzactiile cu livrare amanata se incheie in baza contractelor futures. ANS: F 42. Un contract forward consta din angajamentul partilor de a livra, respectiv a prelua, la o data viitoare o marfa sau o valoare determinata, la un pret convenit la data contractarii, daca la scadenta pozitia operatorului ramane deschisa. ANS: F 43. Brokerii independenti sunt persoane calificate ce realizeaza tranzactii bursiere in contul lor. Ei obtin veniturile din diferenta dintre preturile la care cumpara si cele la care vand ANS: F 44. Dealerii sunt persoane care actioneaza in nume propriu si solicita ordine de la utilizatorii bursei in vederea transmiterii spre executare la bursa. Ei nu incheie tranzactiile, ci transmit ordinele catre societatile de intermediere bursiera si deci percep o parte din comisionul obtinut de societatile de intermediere de la clientii lor ANS: F 45. Contractele cash sunt contracte reprezentative la bursa si reprezinta un acord de a cumpara sau vinde o anumita cantitate dintr-o marfa, la o data viitoare si la un pret stabilit in momentul incheierii contractului ANS: F 46. Contractul forward este un contract tipic bursier care se incheie in cadrul bursei. ANS: F

REF: capitolul II

47. Options consta in luarea la bursa a unei pozitii futures aproximativ egala dar opusa cu o pozitie cash pe marfa fizica existenta sau anticipata in momentul incheierii contractului bursier. ANS: F

48. Pretul in contractul forward ramane neschimbat pe toata perioada de valabilitate a contractului. ANS: T 49. Bursele de marfuri clasice sunt piete organizate ad-hoc, care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru anumite categorii de produse si servicii in scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si libertate contractuala. ANS: F 50. Zona vamala libera cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive. ANS: T

REF: capitolul IV

51. Importul temporar reprezinta o categorie de operatiuni in care decizia de import este conditionata de anumite evenimente ulterioare introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau cel mai adesea, se cunoaste de la inceput ca produsele respective vor fi reexportate ANS: T 52. Operatiunile de drawback sunt de fapt operatiunile de prelucrare a unor materii prime sau produse semifabricate, cum ar fi de exemplu prelucrarea in lohn activ sau pasiv. ANS: F 53. Antrepozitele industriale sunt acelea in care marfurile beneficiaza de regim suspensiv daca sunt pastrate in aceeasi stare sau pot fi supuse unor operatii simple de conditionare si ambalare. ANS: F 54. Dupa functia lor economica, antrepozitele sunt de stocare si industriale. ANS: T

REF: capitolul IV

55. Operatiunea de drawback consta in realizarea unor importuri destinate reexportului imediat. ANS: F

REF: capitolul IV

56. In cazul factoringului clasic, factorul plateste creantele aderentului in momentul exigibilitatii acestora, retinandu-si comisionul pentru intermedierea operatiunilor de decontare. ANS: F 57. Licitatiile publice sunt cele la care participa numai firmele din sectorul public, pe baza invitatiei organizatorilor. ANS: F

58. Licitatiile cu ridicata sunt cele in care mostre ale marfurilor sunt aduse si prezentate in sala de licitatie. Se numesc astfel deoarece marfurile sunt expuse pe rafturi speciale situate la o inaltime suficienta pentru a permite analizarea lor de catre participanti fara a impiedica desfasurarea licitatiei. ANS: F 59. La licitatiile de vanzare, pretul minim de strigare reprezinta acel minim la care vanzatorul este dispus sa-si valorifice marfa ANS: T 60. Metoda pretul maxim de strigare folosita la licitatiile de vanzare vizeaza supralicitarea in trepte pana la pretul maxim pe care un cumparator este dispus sa-l achite pentru achizionarea marfii. ANS: F 61. In cazul unor tari in care functioneaza mai multe zone libere, exista un organism national cu rol de Autoritate care administreaza toate zonele ca pe un tot unitar. ANS: F 62. Zona libera de tranzit este un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si distributie a marfurilor pentru o tara vecina astfel incat sa nu fie supuse taxelor vamale, controlului asupra importului sau alte formalitati de intrare/iesire specifice tarii riverane. ANS: T 63. Portul liber este mai putin dotat decat zona libera si este suprafata ce cuprinde un port intreg si localitatea ce-l inconjoara, in care marfurile straine sunt aduse fara plata taxelor vamale ANS: T 64. Forfetarea este o tehnica financiara realizata pe baza de contract prin care un furnizor transfera partial sau integral unui tert creantele pe care le are de incasat ca urmare a activitatii sale, acesta din urma asumandu-si obligatia ca in baza unui comision sa incaseze creantele sub forma de facturi. ANS: F 65. Spre deosebire de scontare, forfetarea nu da institutiei financiare drept de recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului. ANS: T 66. Aderentul, ca parte in contractul de factoring, preia riscurile financiare ce deriva din relatiile comerciale ale partenerului cu clientii sai ANS: F

67. Factorul garanteaza impreuna cu aderentul creantele acestuia pana la limita plafonului stabilit ANS: T 68. Leasing-ul financiar presupune ca in perioada de baza sa se realizeze doar o parte din pretul de export al obiectului contractului. ANS: F 69. Leasing-ul brut cuprinde in ratele sale pe langa pretul de vanzare al marfii si cheltuielile de intretinere, service si reparatii. ANS: T 70. Leasing-ul time sharing presupune sistemul inchirierii in timpi partajati, simultan de catre mai multe intreprinderi ANS: T 71. O caracteristica a euroobligatiunilor o constituie scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent. Aceasta scadenta este de regula de 3 pana la 8 ani ANS: F 72. Aliantele si cooperarile internationale au aparut incepand cu anii ’40 – ’50 si depasesc cadrul strict al schimbului de marfa si orizontul de timp specific contractelor de import – export traditionale. ANS: F 73. Aliantele competitive sunt retele complexe de comunicatii ce se stabilesc intre firme in vederea realizarii unor obiective lucrative in domeniul marketingului si in cel comercial. ANS: T MULTIPLE CHOICE Alegeti raspunsul corect: 1. Licentierea este: a. operatiunea prin care licentiatorul da dreptul licentiatului sa faca afaceri intr-un anumit mod, loc si pe o perioada determinata; b. operatiunea prin care licentiatorul da dreptul licentiatului sa utilizeze cunostintele sale tehnice brevetate; c. operatiunea prin care licentiatorul da odin licentiatului sa realizeze anumite subansamble sau produse finite. ANS: B

REF: capitolul V

2. Între obligatiile licentiarului se numara:

a. obligatia de a exploata licenta; b. obligatia de remitere a licentei; c. obligatia de plata a pretului. ANS: B

REF: capitolul V

3. Know-how-ul este: a. ansamblu brevetelor netransferabile detinute de o firma; b. ansamblul brevetelor transferabile detinute de o firma; c. ansamblul cunostintelor tehnice nebrevetabile detinute de o firma. ANS: C

REF: capitolul V

4. Transferul de cunostinte tehnice care nu fac obiectul unui brevet se poate face prin: a. transfer de knowb. cesiune; c. licentiere. how; ANS: A 5. Printre avantajele coproductiei se numara: a. promoveaza afacerile printr-un management eficient; b. necesita o riguroasa sincronizare a executarii subansamblelor; c. potenteaza eforturile partenerilor. ANS: C

REF: capitolul V

6. Partenerii se specializeaza pe tipodimensiuni ale produsului final in cazul: a. subproductiei de capacitate; b. coproductiei prin partajarea componentelor produsului; c. coproductiei prin partajarea gamei de productie ANS: C 7. În a. b. c.

cazul productiei la comanda: marfa este preluata de ordonator si prelucrata sub marca executantului; marfa este preluata de ordonator si prelucrata sub marca sa; marfa este preluata de ordonator si prelucrata sub o marca mixta.

ANS: B 8. Subcontractarea este o forma de: a. delocalizarea a firmei prin implantare; b. delocalizare totala sau partiala a productiei; c. prelungire a vietii comerciale a unui produs. ANS: B 9. Una din principalele motivatii ale subproductiei de specialitate este reprezentata de: a. efectele specializarii avansate; b. transferul de tehnologie; c. diferentialul de cost al manoperei. ANS: A

10. Dupa functia pe care o indeplinesc, licitatiile pot fi: a. deschise sau inchise; b. periodice sau ocazionale; c. de vanzare sau de cumparare ANS: C 11. Licitatiile de vanzare se mai numesc si: a. adjudecari; b. tratative de concurenta; ANS: C

c. auctiuni.

REF: capitolul III

12. Licitatiile sunt: a. piete de marfuri cu caracteristici proprii care concretizeaza in acelasi loc si timp oferta si cererea de marfuri; b. piete specializate pe care se comercializeaza numai marfuri fungibile; c. piete specializate pe care se comercializeaza numai marfuri standardizate. ANS: A

REF: capitolul III

13. Caietul de sarcini, la licitatiile de import, are rolul: a. unei oferte fermei; b. unei comenzi ferme; c. unei cereri de oferta. ANS: C 14. Tranzactiile forward sunt: a. tranzactii cu livrare viitoare b. tranzactii cu livrare amanata c. tranzactii cu optiuni ANS: B 15. La a. b. c.

REF: capitolul II

bursa de marfuri: oscilatiile preturilor sunt mai mici decat la bursa de valori; preturile sunt mai putin sensibile decat la bursa de valori; nivelul comisionului perceput de agentiile de brokeraj este foarte mic in raport cu profitul.

ANS: C

REF: capitolul II

16. Pietele de marfuri cu caracteristici proprii, care functioneaza periodic sau ocazional, dupa un ansamblu de norme si concretizeaza in acelasi loc si in acelasi timp oferta si cererea de marfuri sunt a. licitatiile b. bursele c. zonele libere ANS: A 17. Contractele pe bani gheata (au comptant): a. se incheie in incinta bursei, desi nu sunt contracte tipic bursiere; b. sunt contracte tipice de bursa, incheiate conform reglementarilor si uzantelor bursiere; c. sunt contracte care dau dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp, sa cumpere de la vanzator activul de baza.

ANS: A

REF: capitolul II

18. Utilizatorii bursei sunt: a. brokerii si comisionarii; b. dealerii si brokerii; c. clientii. ANS: C

REF: capitolul II

19. Put: a. da dreptul vanzatorului, ca intr-o perioada de timp, sa cumpere de la cumparator activul de baza; b. da dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp, sa cumpere de la vanzator activul de baza; c. da dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp, sa vanda vanzatorului activul de baza. ANS: C

REF: capitolul II

20. Marimea optiunii este: a. valoarea intrinseca a optiunii; b. perioada de timp in care poate fi exercitata optiunea; c. pretul pe care-l plateste cumparatorul in momentul dobandirii optiunii. ANS: B

REF: capitolul II

21. În cadrul unei operatiuni de hedging, producatorul care doreste sa-si asigure piata de desfacere la termen, va deschide pe bursa o pozitie: a. short b. long c. call ANS: B 22. În cazul unei optiuni call pe contracte futures, cumparatorul activului este avantajat daca la scadenta: a. pretul activului scade la vedere cu mai mult decat valoarea primei; b. pretul activului creste la vedere cu mai mult decat valoarea primei; c. pretul activului scade la vedere cu mai putin decat valoarea primei. ANS: B 23. O pozitie short pe contracte futures, poate fi inchisa prin: a. vanzare de contracte futures; b. cumparare de contracte futures c. cumparare de optiuni call ANS: B 24. Vanzatorul unui contract futures poate vinde asupra acelui contract o optiune: a. call b. put c. hedge ANS: B 25. Cumparatorul unei optiuni de vanzare, este in contractul de baza: a. vanzator; b. cumparator; c. intermediar. ANS: A

26. Vanzatorul de call, va vinde la scadenta activul de baza: a. in castig, daca pretul activului creste peste valoarea primei; b. in pierdere, daca pretul activului scade peste valoarea primei; c. in castig, daca pretul activului creste cu mai putin decat valoarea primei. ANS: C 27. Vanzatorul unei optiuni de vanzare, este in contractul de baza: a. vanzator; b. cumparator; c. intermediar. ANS: B 28. Contractul care obliga vanzatorul unei optiunii sa cumpere de la cumparatorul acesteia activul de baza la un pret stabilit, daca optiunea este exercitata intr-un interval de timp se numeste: a. optiune put b. optiune call c. hedging ANS: A 29. Un producator care doreste sa-si acopere pretul materiilor prime la termen, va deschide pe piata bursiera: a. o pozitie long pe contracte futures; b. o pozitie short pe contracte futures; c. o pozitie short pe contracte forward. ANS: B 30. Daca la scadenta, pretul activului de baza creste, vanzatorul unei optiuni put poate castiga: a. cu atat mai mult cu cat pretul activului creste mai mult; b. doar valoarea primei; c. nu castiga. ANS: C 31. Investitorul care deschide o pozitie lunga pe bursa: a. a cumparat contracte futures; b. a cumparat contracte forward; c. a vandut contracte futures. ANS: B 32. În cazul hedgingului lung, riscul evolutiei nefavorabile a pretului este transferat catre: a. cumparatorul de for- b. cumparatorul de fu- c. vanzatorul de fuward; tures; tures. ANS: C 33. În cazul hedgingului scurt, riscul evolutiei nefavorabile a pretului este transferat catre: a. vanzatorul de forb. vanzatorul de fuc. cumparatorul de fuward; tures; tures;

ANS: C 34. Daca P= valoarea primei, PE= pretul de exercitare stabilit in contractul de baza si PV=pretul la vedere al activului din contractul de baza, vanzatorul de call mizeaza la scadenta pe un castig egal cu: a. PV-P-PE b. PE+PV-P c. P ANS: C 35. Vanzatorul unei optiuni put, poate castiga la scadenta, daca pretul activului de baza creste: a. cu atat mai mult cu cat pretul activului creste mai mult; b. doar valoarea primei; c. nu castiga. ANS: C 36. Daca pana la scadenta, pretul activului de baza creste cu 10%, in timp ce valoarea primei era de 5% din valoarea activului, cumparatorul unei optiuni call: a. va executa contractul; b. va renunta la contract; c. va sta la dispozitia vanzatorului de optiune ANS: A 37. Daca pana la scadenta, pretul activului de baza creste cu 10%, in timp ce valoarea primei era de 5% din valoarea activului, vanzatorul unei optiuni call: a. va cere cumparatorului sa execute contractul; b. va sta la dispozitia cumparatorului optiunii; c. va renunta la contract si va vinde pe piata la vedere ANS: B 38. Daca P= valoarea primei, PE= pretul de exercitare stabilit in contractul de baza si PV=pretul la vedere al activului din contractul de baza, cumparatorul de call are la scadenta un castig egal cu: a. PV-P-PE b. PE+PV-P c. P-PE-PV ANS: A 39. Acoperirea prin operatiuni bursiere a pretului la aprovizionarea cu materii prime se face prin: a. hedging scurt; b. hedging lung; c. hedging call. ANS: A 40. Zona vamala libera se caracterizeaza prin: a. amplasamentul zonei libere este pe o arie nelimitata; b. statutul juridic al zonei este reglementat prin acte juridice internationale; c. obiectul de activitate al zonei sunt marfurile, introduse aici fie in scopul reexportului, fie in scopul prelucrarii. ANS: C

REF: capitolul IV

41. În a. b. c.

functie de importanta operatiunilor desfasurate, zonele libere se clasifica in: zona libera, port liber si zona de tranzit; port liber, aeroport liber si antrepozit vamal liber; zona libera comerciala si zona libera de fabricatie.

ANS: C

REF: capitolul IV

42. Operatiunea de innobilare este o operatiune prin care: a. se importa marfuri care nu sunt destinate reexportului imediat; b. se scutesc marfurile de taxele vamale; c. se prelucreaza materii prime sau materiale prefabricate. ANS: C

REF: capitolul IV

43. Printre avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera se numara: a. utilizarea fortei de munca straine calificate; b. dezvoltarea economica a regiunii in care este amplasata zona libera; c. scutirea de impozit pe cifra de afaceri. ANS: A

REF: capitolul IV

44. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera se numara: a. folosirea in mai mare masura a mijloacelor de transport nationale; b. realizarea de stocuri de marfa necesare economiei nationale; c. posibilitatea de a raspunde prompt la cererile pietelor apropiate. ANS: C

REF: capitolul IV

45. Amplasarea pe o suprafata de teren limitata de frontiere naturale sau artificiale si situata in apropierea sau in interiorul unei cai de transport este caracteristica: a. burselor de marfuri; b. licitatiilor de marfuri; c. zonelor libere. ANS: C 46. Dupa functia economica pe care o indeplinesc organizatorii in actul de vanzare cumparare, licitatiile pot fi: a. de vanzare si de cumparare; b. deschise si inchise; c. ocazionale si organizate. ANS: A

REF: capitolul III

47. Creditul de accept este: a. credit furnizor; b. credit de export; ANS: B

c. credit de prefinantare;

REF: capitolul VI

48. Finantarea directa acordata importatorului de catre o banca din tara exportatorului pentru a-i permite cumparatorului sa plateasca imediat valoarea marfii este: a. credit de accept; b. credit cumparator; c. credit de scont. ANS: B

REF: capitolul VI

49. Tehnica financiara prin care un furnizor, numit aderent, transfera total sau partial unui tert, numit factor, creantele pe care le are de incasat ca urmare a activitatii sale se numeste: a. leasing; b. forfetare c. factoring: ANS: C

REF: capitolul VI

50. Împrumutul acordat de un grup de banci constituite intr-o grupare temporara, fara personalitate juridica, unui beneficiar din alta tara este: a. credit de prefinb. creditul consortial; c. cofinantarea. antare; ANS: B

REF: capitolul VI

51. Operatiunea prin care proprietarul unei afaceri, avand urgenta nevoie de fonduri banesti, isi vinde intreprinderea unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract obisnuit se numeste a. leasing brut b. leasing net c. leasing back ANS: C 52. Tehnica de finantare a exporturilor care implica doua relatii de creditare, una in marfa, intre exportator si importator, si una in bani, intre exportator si banca se numeste: a. credit cumparator; b. credit furnizor; c. credit de accept in favoarea exportatorului. ANS: B 53. Una din ratiunile pentru care detinatorul unui brevet recurge la licentiere este: a. dispune de o vasta retea de comercializare b. lipsa unor masuri de limitare a importurilor pe pietele vizate; c. costul prohibitiv al transportului ANS: C 54. In cadrul licentierii, functiile de productie, coordonarea, ritmul de lucru reprezinta elemente: a. materiale b. informationale c. operationale ANS: C 55. Printre interesele specifice ale licentiatului se numara: a. valorificarea rezervelor de materii prime si forta de munca prin aplicarea acestora la tehnologii perfomante; b. penetrarea, prin intermediul licentierii pe piete pe care exportul clasic este prohibit sau dificil de realizat c. asigurarea surselor de finantare, prin veniturile rezultate din licenta. ANS: A 56. In cadrul licentierii, cunoasterea proceselor, experienta, deprinderile individuale sau colective reprezinta elemente: a. materiale b. informationale c. operationale

ANS: B 57. Printre caracteristicile licentierii se numara: a. vizeaza detinerea de catre licentiator a secretului realizarii unui produs; b. este o forma a transferului de tehnologie; c. stimuleaza exportul de masini si utilaje realizate in tara licentiatului. ANS: B 58. Prin contractul de licentiere, titularul unui brevet : a. acorda unui tert dreptul de folosinta asupra inventiei b. transfera unui tert dreptul sau de proprietate asupra inventiei c. transfera unui tert o tehnologie comerciala ANS: A 59. Printre interesele specifice ale licentiatului se numara: a. stimularea exporturilor de masini si utilaje; b. repartizarea intre parteneri a zonelor de desfacere; c. introducerea rapida a unor tehnologii avansate. ANS: C 60. Sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la originea avantului actual al creatiei stiintifice, precum si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni transmise prin transfer de know-how reprezinta: a. Abilitatea tehnica c. Cunostintele tehnice b. Experienta tehnica d. Procedeele ANS: C 61. Licentierea reprezinta o modalitate de internationalizare a afacerilor firmei preferata atunci cand: a. cand segmentul de piata este extins; b. tara vizata impune restrictii la import sau la investitiile directe; c. nu exista oportunitati de licentiere a proceselor tehnologice auxiliare fara acordarea dreptului de utilizare a tehnologiei de baza; ANS: B 62. Printre interesele specifice ale licentiatorului se numara: a. procurarea de know-how, prin intermediul cercetarilor facute in strainatate; b. promovarea exporturilor de produse sub licenta; c. ocolirea barierelor vamale nationale, care intarzie sau fac neeconomic importul produsului respectiv. ANS: A 63. Capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate intelectuala, care este comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice independente, transmisibile si negociabile si este transmisa prin transfer de know-how reprezinta:

a. Abilitatea tehnica b. Experienta tehnica

c. Cunostintele tehnice d. Procedeele

ANS: B 64. Printre interesele specifice ale licentiatorului se numara: a. ocolirea barierelor vamale nationale, care intarzie sau fac neeconomic importul produsului respectiv. b. valorificarea maxima si recuperarea rapida a cheltuielilor de cercetare; c. realizarea de economii valutare pe seama reducerii reducerii importului de marfuri similare; ANS: B 65. Printre obligatiile principale ale licentiatorului se numara: a. obligatia de garantie b. obligatia de a exploata licenta c. obligatia de plata a pretului ANS: A 66. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de productie sub licenta se refera la: a. brevete, marci de fabrica sau de comert si drepturi de autor; b. programe de productie si manuale de instructiuni si programe de formare tehnica si profesionala; c. licenta pentru tehnologie curenta si licenta pentru tehnologia curenta si viitoare. ANS: C 67. Printre obligatiile principale ale licentiatului se numara: a. obligatia de remitere b. obligatia de garantie c. obligatia de a exploata licenta ANS: C 68. Prin franciza se transmite: a. dreptul de a utiliza cunostintele tehnice ale unei firme b. dreptul de a face afaceri intr-un anumit mod, pe o anumita perioada de timp, intr-un loc determinat. c. dreptul de proprietate asupra unei inventii ANS: B 69. Procedeele industriale propriu-zise, cat si tehnicile pentru aplicarea si optimizarea acestora transmise prin transfer de know-how fac parte din: a. Abilitatea tehnica c. Cunostintele tehnice b. Experienta tehnica d. Procedeele ANS: D 70. Printre avantajele francizei se numara: a. permit francizatului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa,

sporind astfel reputatia produselor sale b. francizorul beneficiaza de reputatia marcii francizatului, ceea ce ii asigura renume, clientela, expansiunea rapida a operatiunilor; c. da posibilitatea francizorului sa-si ceeze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar permite propriile mijloace ANS: C 71. Dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite operatii specifice intreprinderii din care face parte transmise prin transfer de knowhow reprezinta: a. Abilitatea tehnica c. Cunostintele tehnice b. Experienta tehnica d. Procedeele ANS: A 72. Printre avantajele francizei se numara: a. independenta totala de actiune; b. investitii reduse si risc valutar scazut in comparatie cu folosirea exporturilor directe; c. crearea de vaduri comerciale pentru produsele distribuite in acest sistem si utilizarea lor si dupa incetarea francizei. ANS: B 73. Printre dezavantajele francizorului se numara: a. reducerea numarului participantilor la procesul distributiei b. lipsa unei independente totale de actiune; c. repatrierea profiturilor ANS: C 74. Printre dezavantajele francizatului se numara: a. imposibilitatea utilizarii vadurilor comerciale create, dupa incetarea francizei; b. selectarea beneficiarilor corespunzatori; c. probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor. ANS: A 75. In a. b. c.

cadrul subcontractarii, productia executantului este destinata: comercializarii libere pe piata furnizorilor de materii prime ai ordonatorului satisfacerii unei nevoi determinate a ordonatorului

ANS: C 76. Cooperarea prin joint venture se caracterizeaza prin: a. relatiile dintre parti sunt de scurta durata b. relatiile dintre parteneri sunt de natura cooperarii c. partenerii gestioneaza afacerea independent ANS: B 77. Cooperarea prin joint venture se caracterizeaza prin:

a. partenerii raspund individual de rezultatele activitatii societatii b. partenerii gestioneaza afacerea independent c. relatiile dintre parti sunt de lunga durata ANS: C 78. Strategia “panza de paianjen” presupune: a. crearea unor consortii apoi a unor societati mixte b. crearea unor forme de interdependenta temporara, apoi se trece la o preluare sau fuziune c. crearea unei retele de aliante strategice si cooperari care graviteaza in jurul marilor producatori. ANS: C 79. Realizarea exporturilor complexe prin contracte separate presupune: a. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a doua sau mai multe firme din terte tari; b. se incheie un contract intre exportator si beneficiar privind realizarea intregului obiectiv; c. se incheie contracte intre beneficiar si terte firme pentru: furnizare de utilaje si tehnologie, licentieri si vanzari de know-how, constructii si lucrari de infrastructura; d. se incheie un contract combinat, care se refera atat la lucrarile de constructii montaj si infrastructura cat si la furnizarea de instalatii si materiale si prestarea de servicii. ANS: C 80. Realizarea exporturilor complexe prin contracte globale presupune: a. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a doua sau mai multe firme din terte tari; b. se incheie un contract intre exportator si beneficiar privind realizarea intregului obiectiv; c. se incheie contracte intre beneficiar si terte firme pentru: furnizare de utilaje si tehnologie, licentieri si vanzari de know-how, constructii si lucrari de infrastructura; d. se incheie un contract combinat, care se refera atat la lucrarile de constructii montaj si infrastructura cat si la furnizarea de instalatii si materiale si prestarea de servicii. ANS: D 81. Realizarea exporturilor complexe prin contracte la cheie presupune: a. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a doua sau mai multe firme din terte tari; b. se incheie un contract intre exportator si beneficiar privind realizarea intregului obiectiv; c. se incheie contracte intre beneficiar si terte firme pentru: furnizare de utilaje si tehnologie, licentieri si vanzari de know-how, constructii si lucrari de infrastructura; d. se incheie un contract combinat, care se refera atat la lucrarile de constructii montaj si infrastructura cat si la furnizarea de instalatii si materiale si prestarea de servicii.

ANS: B 82. Realizarea exporturilor complexe prin cooperare tripartita presupune: a. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a doua sau mai multe firme din terte tari; b. se incheie un contract intre exportator si beneficiar privind realizarea intregului obiectiv; c. se incheie contracte intre beneficiar si terte firme pentru: furnizare de utilaje si tehnologie, licentieri si vanzari de know-how, constructii si lucrari de infrastructura; d. se incheie un contract combinat, care se refera atat la lucrarile de constructii montaj si infrastructura cat si la furnizarea de instalatii si materiale si prestarea de servicii. ANS: A 83. Raspunderea fata de beneficiar privind realizarea exporturilor complexe prin contracte separate revine: a. exportatorului pentru ansamblul lucrarilor si livrari, chiar daca executarea unora dintre acestea este transferata unui subcontractant; b. fiecarui contractant pentru prestatia datorata iar exportatorul este raspunzator in limita contractului direct incheiat cu importatorul, coordonarea lucrarilor fiind in sarcina cumparatorului c. antreprenorului general, in baza contractului incheiat cu beneficiarul. ANS: B 84. Raspunderea fata de beneficiar privind realizarea exporturilor complexe prin contracte globale revine: a. exportatorului pentru ansamblul lucrarilor si livrari, chiar daca executarea unora dintre acestea este transferata unui subcontractant; b. fiecarui contractant pentru prestatia datorata iar exportatorul este raspunzator in limita contractului direct incheiat cu importatorul, coordonarea lucrarilor fiind in sarcina cumparatorului c. antreprenorului general, in baza contractului incheiat cu beneficiarul. ANS: A 85. Realizarea exporturilor de obiective complexe prin cooperare tripartita presupune: a. inchierea de contracte la cheie; c. incheierea de contracte globale b. incheierea de contracte separate d. crearea unui consortiu ANS: D 86. Consultanta inginereasca consta in: a. o prestatie de natura intelectuala in legatura cu proiectarea unui obiectiv, pregatirea proiectelor in vederea punerii lor in aplicare si supravegherea executarii lucrarilor b. transmiterea catre beneficiar a procedeelor necesare cunoasterii si punerii in functiune a unui obiectiv industrial c. proiectarea, furnizarea echipamentelor si a materialelor, precum si punerea in functiune a instalatiilor si realizarea lucrarilor de constructii civile

ANS: A 87. Ingineria de proces consta in: a. o prestatie de natura intelectuala in legatura cu proiectarea unui obiectiv, pregatirea proiectelor in vederea punerii lor in aplicare si supravegherea executarii lucrarilor b. transmiterea catre beneficiar a procedeelor necesare cunoasterii si punerii in functiune a unui obiectiv industrial c. proiectarea, furnizarea echipamentelor si a materialelor, precum si punerea in functiune a instalatiilor si realizarea lucrarilor de constructii civile ANS: B 88. Dupa marimea partizilor de marfuri comercializate, licitatiile se impart in: a. cu ridicata si cu amanuntul b. inchise si deschise c. de vanzare si de cumparare ANS: A 89. Principalele etape ale pregatirii, organizarii si desfasurarii licitatiilor de cumparare, din punct de vedere al organizatorilor sunt: 1.adjudecarea; 2.deschiderea, evaluarea, analiza si compararea ofertei; 3.receptionarea ofertelor si garantiilor; 4.comunicarea rezultatului licitatiei; 5.anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor; 6.restituirea garantiilor; 7.preselectia; 8.angajarea de tratative; 9.incheierea contractului; 10.elaborarea documentelor licitatiei, cu deosebire intocmirea caietului de sarcini. Indicati varianta care prezinta cele 10 etape in ordinea derularii lor. a. 5,8,2,6,1,9,7,4,3,10 c. 7,9,3,5,2,8,1,10,4,6 b. 2,7,9,3,5,10,4,8,1,6 d. 5,10,3,7,2,8,1,4,6,9 ANS: D 90. Principalele etape si activitati pentru firmele participante la licitatiile de cumparare sunt: 1.elaborarea ofertei; 2.participarea la tratative; 3.receptionarea mesajului lansat prin mijloacele de publicitate comerciala sau prin invitatii; 4. retragerea garantiei in cazul in care licitatia a fost pierduta sau depunerea garantiei de buna executare si incheierea contractului in cazul castigarii licitatiei; 5.procurarea garantiilor, depunerea documentelor de participare, respectiv a ofertelor, a garantiei bancare si a taxelor de participare; 6.cumpararea caietului de sarcini; 7.primirea rezultatului. Identificati varianta care prezinta etapele in ordinea derularii lor a. 2,7,6,3,5,4,1 c. 1,7,5,6,4,2,3

b. 3,6,1,5,2,7,4

d. 1,5,7,2,6,3,4

ANS: B 91. In cadrul licitatiilor de cumparare, receptionarea ofertelor si garantiilor este o sarcina care revine: a. vanzatorului b. cumparatorului c. organizatorului ANS: C 92. In cadrul licitatiilor de cumparare, procurarea garantiilor este o sarcina care revine: a. vanzatorului b. cumparatorului c. organizatorului ANS: B 93. Printre avantajele zonelor libere se numara a. dezvoltarea activitatii de prelucrare intr-un ritm mai rapid decat a celei de prelucrare; b. dezvoltarea unui sistem administarativ care sa gestioneze functionarea zonelor libere; c. acordarea unor reduceri sau scutiri de impozite pe perioada de determinare. ANS: C 94. Printre caracteristicile zonelor libere se numara: a. amplasamentul zonei libere este de regula nelimitat; b. statutul juridic al zonei permite accesul marfurilor in regim vamal normal; c. activitatea zonei include o gama variata de operatiuni la care sunt supuse marfurile in cadrul acesteia. ANS: C 95. In functie de facilitatile de export acordate distingem urmatorele categorii de zone libere: a. porturi libere, zone de export, zona industriala, zone libere comerciale, aeroporturi libere, antrepozite vamale libere, zona de tranzit; b. zona libera, portul liber, zona de tranzit, perimetrul liber; c. zone libere comerciale, zone libere de prelucrare. ANS: B 96. In functie de natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor distingem urmatorele categorii de zone libere: a. porturi libere, zone de export, zona industriala, zone libere comerciale, aeroporturi libere, antrepozite vamale libere, zona de tranzit; b. zona libera, portul liber, zona de tranzit, perimetrul liber; c. zone libere comerciale, zone libere de prelucrare. ANS: A 97. In cazul factoringului la scadenta a. factorul acorda un credit aderentului pana in momentul scadentei cred-

itului furnizor acordat de exportator importatorului b. factorul plateste facturile in momentul preluarii acestora; c. factorul plateste creantele aderentului in momentul exigibilitatii acestora. ANS: C 98. Figura de mai jos reda grafic:

a. pozitia vanzatorului de call b. pozitia vanzatorului de put ANS: D 99. Figura de mai jos reda grafic:

c. pozitia cumparatorului de put d. pozitia cumparatorului de call

a. pozitia vanzatorului de call b. pozitia vanzatorului de put

c. pozitia cumparatorului de put d. pozitia cumparatorului de call

ANS: C 100. Figura de mai jos reda grafic:

a. pozitia vanzatorului de call b. pozitia vanzatorului de put ANS: A

c. pozitia cumparatorului de put d. pozitia cumparatorului de call

101. Figura de mai jos reda grafic:

a. pozitia vanzatorului de call b. pozitia vanzatorului de put

c. pozitia cumparatorului de put d. pozitia cumparatorului de call

ANS: B 102. Figura de mai jos reda grafic:

a. pozitia de cumparare pe futures b. pozitia de vanzare pe futures

c. pozitie scurta pe futures d. pozitie short futures

ANS: A 103. Figura de mai jos reda grafic:

a. pozitia de cumparare pe futures b. pozitia lunga pe futures

c. pozitie long pe futures d. pozitie short futures

ANS: D 104. Decizia asupra echipamentului, firmei producatoare, a modelului si a marcii termenul de livrare, garantie, instalare si service ce urmeaza a fi cumparat in leasing revine: a. chiriasului c. furnizorului b. societatii de leasing d. finantatorului ANS: A 105. Contractul de vanzare – cumparare a bunului solicitat a fi achizitionat in leasing se incheie intre: a. utilizator si finantator c. finantator si producator b. utilizator si producator d. chirias si utilizator ANS: C 106. Contractul de leasing indirect se incheie intre: a. chirias si finantator c. finantator si producator b. utilizator si producator d. chirias si utilizator ANS: A 107. Contractul de leasing direct se incheie intre: a. chirias si finantator c. finantator si producator b. utilizator si producator d. chirias si utilizator

ANS: B 108. Euroobligatiunea standard are scadenta: a. fixa b. retractibila c. extensibila

d. nu este inscrisa

ANS: A COMPLETION Completati spatiile din enuntul urmator: In redactarea raspunsului, va rugam sa nu folositi diacritice sau semne de punctuatie. Separarea cuvintelor se va face cu un singur spatiu. De asemenea, substantivele trebuie declinate si acordate astfel incat sa se potriveasca in propozitie. 1. .............................................este operatiunea prin care o firma dobandeste, in schimbul platii unui pret, dreptul de a utiliza cunostintele tehnice brevetate ale unei firme . ANS: Productia sub licenta licentierea licenta 2. Subproductia de ................................ presupune fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate de ordonator, care preia productia executantului si o desface sub marca proprie. ANS: capacitate REF: capitolul V 3. Subproductia de ................................ presupune fabricarea de catre subcontractanti, in urma unei specializari mai accentuate, a unor subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator. ANS: specialitate REF: capitolul V 4. ....................................................reprezinta ansamblul de operatiuni care urmaresc efectuarea de investitii in conditii de eficienta maxima si cuprind totatlitatea activitatilor anterioare, concomitente si ulterioare care insotesc realizarea unui proiect. ANS: Asistenta inginereasca REF: capitolul V

5. Prin ............................................... se intelege acordarea de asistenta in vederea organizarii unor activitati economice, a perfectionarii conducerii si a functionarii unor intreprinderi sau institutii prin formarea unor recomandari de ordin economic sau tehnic. ANS: consultanta inginereasca 6. ........................................... este documentul cel mai important al mecanismului unei licitatii de import, indeplineste functia de cerere de oferta si cuprinde conditiile tehnice, economice (comerciale) si generale. ANS: Caietul de sarcini Caietul de conditii caietul de sarcini sau de conditii caietul de conditii sau de sarcini 7. Ordinele utilizate pe bursa pot fi:......................................, ................................................... si ................................................ ANS: ordine de plata ordine cu limita de pret ordine de stopare a pierderii ordine de plata ordine de stopare a pierderii ordine cu limita de pret ordine cu limita de pret ordine de stopare a pierderii ordine de plata ordine cu limita de pret ordine de plata ordine de stopare a pierderii ordine de stopare a pierderii ordine de plata ordine cu limita de pret ordine de stopare a pierderii ordine cu limita de pret ordine de plata de plata cu limita de pret de stopare a pierderii de plata de stopare a pierderii cu limita de pret cu limita de pret de stopare a pierderii de plata cu limita de pret de plata de stopare a pierderii de stopare a pierderii de plata cu limita de pret de stopare a pierderii cu limita de pret de plata REF: capitolul II 8. Un contract ........................... consta din angajamentul partilor de a livra sau de a prelua, la o data viitoare, o marfa determinata, la un pret convenit in momentul incheierii contractului. ANS: futures REF: capitolul II 9. Numarul marfurilor care se negociaza la bursa pe plan mondial este foarte restrans, sub .......... ANS: 200 doua sute REF: capitolul II

10. Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca marfurile pentru a fi tranzactionate la bursa sunt: 1. sa fie .....................; 2. sa poata fi ............................; 3. sa poata fi ...........................(cu exceptia animalelor vii) ANS: fungibila standardizata depozitata inlocuita standardizata depozitata inlocuibila standardizata depozitata 11. La bursele europene se practica tot doua categorii de contracte: ....................................... si ................................................ ANS: contractele pe bani gheata contractele a terme contractele a terme contractele pe bani gheata pe bani gheata a terme a terme pe bani gheata 12. Pietele bursiere cuprind doua mari categorii de tranzactii: tranzactiile care se efectueaza in afara bursei ................. si tranzactiile realizate in interiorul bursei .................................... ANS: forward futures options forward options futures 13. ........................................ se deschide de catre vanzatori sau de catre cumparatori la firmele broker cu care lucreaza. ANS: Contul in marja 14. La bursele de ................... nivelul comisionului perceput de agentiile de brokeraj este foarte mic in raport cu profitul, avandu-se in vedere deverul mare al operatiunilor ANS: marfuri 15. Bursele de tip american utilizeaza doua categorii ....................................... si .............................................. ANS: contracte cash contracte futures cash futures contracte futures contracte cash futures cash REF: capitolul II

de

contracte:

16. Cand disponibilul in cont scade sub marja de mentinere, brokerul trimite clientului un ..................... iar daca clientul nu poate sa faca noi depuneri, brokerul poate ............. una sau mai multe pozitii, pana cand disponibilul in cont intra in limitele marjei ANS: apel in marja anula apel in marja inchide 17. .......................................................... asigura atat marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si compensatia globala a tranzactiilor care se fac la bursa. ANS: Casa Casa Casa Casa Casa

de de de de de

compensatie (de clearing) compensatie de clearing compensatie sau de clearing clearing sau de compensatie

18. ......................................................este un contract in forma negociabila care da dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp sa cumpere de la vanzatorul optiunii activul de baza, la un pret stabilit prin contract (pretul de exercitare). ANS: Optiunea de cumparare (call) optiunea de cumparare sau call optiunea de cumparare call call sau optiunea de cumparare 19. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se observa ca schimbarea preturilor este influentata intr-o masura mai mica la bursele de ..................... de zvonurile si informatiile publice iesite de sub control. ANS: marfuri 20. La bursele europene, ............................................................. la fel ca si contractele cash nu sunt considerate de bursa propriu-zis. Cu toate ca se incheie in incinta bursei, ele au ca obiect marfuri fungibile si sunt executate in cateva zile de la executarea lor, cu plata in numerar. ANS: Contractele Contractele Contractele Contractele

pe pe au pe

bani gheata (au comptant) bani gheata comptant bani gheata au comptant

REF: capitolul II 21. Contractele la termen (a terme) pot fi: ....................................................... sau ......................................................

ANS: contracte ferme contracte conditionale contracte conditionale contracte ferme ferme conditionale conditionale ferme REF: capitolul II 22. Contractele la termen pot fi: - contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la termenul convenit asa cum au fost contractate, care se numesc .................................. ; - contracte in care obligatiile partilor sunt reziliabile prin plata unei prime, care se numesc ................................................. . ANS: Contracte Contracte Contracte Contracte

ferme ferme ferme ferme

contracte conditionale operatiuni cu prima contracte conditionale sau operatiuni cu prima operatiuni cu prima sau contracte conditionale

23. ............................................... este un contract in forma negociabila, care da dreptul cumparatorului optiunii ca intr-o anumita perioada sa vanda activul de baza vanzatorului acestuia la un pret stabilit prin contract. ANS: optiunea optiunea optiunea put optiunea optiunea optiunea optiunea optiunea

de vanzare (put) de vanzare put de vanzare sau put de de de de de

vinzare vinzare (put) vinzare put vinzare sau put vinzare

24. ........................................... inseamna adaptarea zilnica a contractelor futures deja incheiate in raport cu evolutia cursurilor futures pe piata. ANS: Marcarea la piata REF: capitolul II 25. Tranzactiile la termen derulate pe piata bursiera pot fi: - cu livrare amanata sau ................. - cu livrare viitoare sau ......................; - cu optiuni sau.................... ANS: forward futures options

26. Functia principala a bursei este de .............................................. ANS: formare formare formare formare

a a a a

cursurilor preturilor cursului pretului

27. ................................ reprezinta cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive. ANS: Zona vamala libera zona libera 28. Printre principalele operatiuni specifice zonelor libere se numara ....................., in care marfurile din import sunt introduse direct si beneficiaza de suspendare temporala a taxelor si restrictiilor vamale. ANS: antrepozitele 29. ..............................................consta in realizarea unor importuri care nu sunt destinate reexportului imediat sau care frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe. In aceste cazuri se realizeaza un import obisnuit platindu-se taxele aferente, urmand sa se determine ulterior destinatia definitiva a marfii respective ANS: Operatiunea de drawback drawback drawback-ul drawbackul 30. Toate marfurile de natura straina sau nationala, cu exceptia celor .................................., pot fi introduse in zona libera, inmagazinate, expuse, vandute, dezasamblate si reconditionate, triate, combinate cu alte marfuri straine sau nationale ori supuse altor manipulari sau transformari industriale autorizate, fara a fi supuse legislatiei vamale a tarii respective ANS: care sunt prohibite la import prohibite la import care sunt interzise la import interzise la import 31. .................................este un credit bancar acordat exportatorului atunci cand acesta consimte partenerului sau o amanare de plata pentru marfa livrata in strainatate. ANS: Creditul furnizor

32. ..................................... este o finantare directa acordata importatorului de catre o banca din tara exportatorului pentru a-i permite cumparatorului sa plateasca imediat contravaloarea marfii. ANS: Creditul cumparator 33. .................................................consta in transmiterea creantelor, provenite din operatiunile de comert exterior efectuate pe credit, unei institutii financiare specializate care le plateste imediat, urmand sa se recupereze contravaloarea acestora, la scadenta de la debitorul importator. ANS: Forfetarea exportului pe credit forfetarea 34. Spre deosebire de scontare, ........................... nu da institutiei financiare drept de recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului. ANS: forfetarea 35. În cadrul operatiunii de leasing, .........................................hotaraste asupra echipamentului de care are nevoie, asupra intreprinderii producatoare, a modelului si a marcii, specifica clar orice insusire speciala dorita a bunului, termenul de livrare, garantie, instalare si service. ANS: chiriasul utilizator chiriasul utilizatorul 36. Principalele forme ale cooperarii industriale intre firme separate sunt .............................. si ........................... ANS: subproductia (sau subcontractarea) coproductia (sau productia in comun) subproductia sau subcontractarea coproductia sau productia in comun subproductia coproductia subproductia productia in comun subcontractarea coproductia subcontractarea productia in comun 37. Din punctul de vedere al ordonatorului, ............................. este o forma de realizare a productiei in varianta descentralizata, spre deosebire de productia integrata care presupune realizarea intregului volum de marfuri destinate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul aceleiasi firme. ANS: subcontractarea subproductia 38. Leasing-ul ......... este operatiunea prin care proprietarul, avand urgenta nevoie de fonduri banesti, isi vinde un echipament unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract obisnuit.

ANS: back 39. Leasing-ul ....................... se foloseste in scopul promovarii vanzarilor. Astfel, pentru promovarea vanzarilor unor masini si utilaje, acestea sunt inchiriate pe perioade scurte in mod experimental cu conditia ca dupa expirarea acestei perioade, bunurile sa fie achizitionate de clienti, daca sunt corespunzatoare cerintelor, sau restituite daca prezinta neajunsuri. ANS: experimental 40. .............................. reprezinta o mobilizare de capitaluri pe termen mediu, de regula purtand scadente intre 3 si 8 ani, prin apelare la piata eurocreditelor. Ele sunt acordate de un grup de banci constituite intr-un consortiu sub conducerea unei banci coordonatoare, care incheie contractul cu beneficiarul, organizeaza si coordoneaza consortiul si actioneaza ca mandatar al acestuia. In general consortiul este international, dar banca coordonatoare este de regula din tara beneficiarului. ANS: Eurocreditele MATCHING Identificati definitia care corespunde urmatorului concept/urmatoarelor concepte: a. este reprezentat de ansamblul cunostintelor tehnice nebrevetabile, detinute de o firma, pe care acesta intelege sa le pastreze in secret pentru a le exploata ea insasi si/sau sa le transmita, in anumite conditii, tertilor interesati. b. relatia contractuala intre o firma principala si una sau mai multe firme executante in temeiul carora subcontractorii fabrica, pe baza documentatiei tehnologice a ordonatorului, produse finite sau subansamble, componente, piese ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator. c. forma de cooperare prin care doi sau mai multi parteneri din tari diferite desfasoara in comun, in cadrul unei entitati independente, cu personalitate juridica, activitati de productie, marketing si comercializare, financiare, etc, prin partajarea beneficiilor si a riscurilor afacerii d. ansamblul de operatiuni care urmaresc efectuarea de investitii in conditii de eficienta maxima si care cuprind totalitatea activitatilor anterioare, concomitente si ulterioare care insotesc realizarea unui proiect. e. o tehnica de afaceri economice, prin care o firma, cedeaza unor persoane sau firme individuale, dreptul sau privilegiul sa faca afaceri intrun anumit mod, pe o anumita perioada de timp, intr-un loc determinat. f. intelegerea dintre doua firme sau tari diferite de a fabrica independent, sub aspect tehnic, anumite subansamble si de a-si livra elementele fabricate pentru a se efectua asamblarea in vederea obtinerii produsului finit. g. relatia contractuala intre o firma principala si una sau mai multe firme executante in temeiul carora subcontractorii fabrica, pe baza documentatiei tehnologice a ordonatorului, produse finite sau subansamble, componente, piese identice cu cele realizate de firma principala care sunt livrate contra cost acestuia, care asigura si comercializarea (integrala sau partiala) pe piata internationala, sub marca sa. h. operatiunea prin care o firma dobandeste, in schimbul platii unui pret,

i.

dreptul de a utiliza cunostintele tehnice brevetate ale alteifirme se intelege acordarea de asistenta in vederea organizarii unor activitati economice, a perfectionarii conducerii si a functionarii unor intreprinderi sau institutii prin formarea unor recomandari de ordin economic sau tehnic

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

subproductia de capacitate coproductia licentierea joint venture franciza know how subproductia de specialitate asistenta inginereasca consultanta inginereasca

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS:

G F H C E A B D I

Sistemul de distributie sub franciza implica 1.folosirea reciproca a resurselor materiale; 2.posibilitatea francizorului sa-si ceeze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar permite propriile mijloace; 3.selectarea beneficiarilor corespunzatori; 4.extinderea activitatii francizorului printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia produselor sale; 5.beneficii pentru francizat prin utilizarea marcii francizorului, ceea ce ii asigura renume, clientela, expansiunea rapida a operatiunilor; 6.anihilarea concurentei pe anumite piete; 7.lipsa unei independente totale de actiune; 8.relatiile de colaborare intre cei doi parteneri, excluzand atat deplina independenta a franchiserului, cat si prestatiile de suprematie a franchisorului; 9.existenta unei legaturi si a unei asistente permanente intre parti duce la diminuare riscului falimentului; 10.imposibilitatea utilizarii vadurilor comerciale create pentru produsele distribuite sub franciza, daca sistemul inceteaza; 11.cresterea ratei profitului si mai ales a masei acestuia 12.organizarea eficiente a intregii activitati 13. castigarea unei cote importante din piata; 14.un consum de capital pentru initierea operatiunii; 15.reducerea numarului participantilor la procesul distributiei 16.posibilitatea obtinerii unor incasari valutare superioare 17.investitii reduse si risc valutar scazut in comparatie cu folosirea unor exporturi directe prin constituirea de magazine in strainatate; 18.dificultati legate de repatrierea profiturilor;

19.realizarea de exporturi de produse respinse de canalele conventionale ale pietei; 20.ocuparea si instruirea fortei de munca; 21.surmontarea posibilitatilor de patrundere pe piete care admit numai distribuitori locali. 22.probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor. Se dau urmatoarele grupari ale implicatiilor de mai sus: a. 1,2,5,7,11,16,18,20,21,22 e. 1,2,4,5,6,8,9,11,12,13,15,16,17,1 9,20,21 b. 5,7,8,9,10,13,14,22 f. 14,15,17 c. 2,3,4,5,7,11,12,13,15,20 g. 7,10 d. 3,14,18,22 h. 18,19,20 10. Identificati avantajele francizei 11. Identificati dezavantajele francizatului 12. Identificati dezavantajele francizorului 10. ANS: E 11. ANS: G 12. ANS: D Se dau urmatoarele obligatii: 1.livrarea documentatiei in termenul stabilit; 2.punerea la dispozitia partenerului a dreptului de a exploata o tehnologie brevetata 3.asigurarea aprovizionarii de la partener sau terti pentru subansamblele, piesele, componente, etc, pe care nu le-a asimilat in productie; 4.asigurare asistentei tehnice necesare, pe o perioada determinata; 5. garantarea existentei si validitatii dreptului de folosinta a unui brevet transmis 6.asigurarea pe o perioada de timp convenita, a pieselor de schimb pentru produsele livrate partenerilor. 7. livrarea catre partener, dupa un grafic de esalonare lunara sau trimestriala, a cantitatii anuala de produse pe care acesta s-a obligat prin contract s-o preia; 8.asigurarea formarii si specializarii cadrelor care participa la actiunea de cooperare; 9.pastrarea secretului de fabricatie 10.livrarea cu titlu gratuit a modelelor de referinta pentru compararea caracteristicilor tehnice ale produselor la verificari. a. 3,6,7 d. 2,5 b. 1,2,4,5,7 e. 3,5,7,10 c. 2,7,8,9 f. 1,4,8,10 13. Identificati obligatiile suncontractantului in cadrul subproductiei 14. Identificati obligatiile ordonatorului in cadrul subproductiei 15. Identificati obligatiile licentiatorului 13. ANS: A 14. ANS: F 15. ANS: D Din urmatoarele caracterizari ale diferitelor tipuri de zone libere, identificati care corespunde conceptului/conceptelor de mai jos: a. este mai putin dotat decat zona libera si este suprafata ce cuprinde un

b. c.

d. e. f. g.

h.

port intreg si localitatea ce-l inconjoara, in care marfurile straine sunt aduse fara plata taxelor vamale este axata pe operatiuni comerciale. In principal, prelucrarea bunurilor este limitata la operatii simple cum ar fi: etichetarea, reambalarea si altele (se intalnesc in tarile dezvoltate) un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si distributie a marfurilor pentru o tara vecina; facilitatile acordate permit ca marfurile de tranzit sa nu fie supuse taxelor vamale, controlului asupra importului sau alte formalitati de intrare iesire specifice tarii riverane; situate la frontiera dintre o tara dezvoltata si una in curs de dezvoltare, in cadrul lor desfasurandu-se mai ales activitati industriale; situate langa frontiere si in porturi, fiind folosite pentru stocarea marfurilor necesare consumului in regiunile invecinate sunt zone in care are loc prelucrarea bunurilor, existand tendinta de a stabili industrii in zonele respective (specifice tarilor in curs de dezvoltare). nu este liber complet fata de taxele de import si alte mecanisme de control ale importurilor; unele perimetre libere ofera facilitati de vama la importul de produse alimentare, medicamente, bunuri de larg consum de prima necesitate si bunuri capitale; infiintate pe insule de organizatii transnationale si companii de navigatie axate pe operatii simple;

16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

portul liber zone libere de depozitare zona libera comerciala zone portuare scutite de impozite zona de tranzit zone libere de fabricatie perimetrul liber zone libere de frontiera

16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS:

A E B H C F H D

Din urmatoarele caracterizari ale modalitatilor de finantare a exporturilor, identificati varianta care corespunde conceptului/conceptelor de mai jos: a. se acorda exportatorilor credite pe baza unor documente care atesta existenta marfurilor pregatite pentru export. Valoarea creditului nu depaseste 80% din valoarea marfurilor gajate b. se acorda unei firme exportatoare pe baza creantei acesteia fata de clientul sau din strainatate; c. se acorda in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in conventia de credit, accepta cambii trase asupra sa in favoarea importatorului si destinate sa achite exportatorul care este cli-

entul ei; in acest caz, exportatorul este platit la vedere, iar importatorul ramane debitor fata de banca; d. se acorda pentru produse de valoare mare, cu ciclu lung de fabricatie sau se acorda unor producatori – exportatori cu flux continuu si ridicat de exporturi. e. consta in vanzarea unui titlu de credit unei banci inainte de scadenta cu scopul ca beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin sa transforme creanta pe care o are asupra unui tert intr-o suma lichida, fara sa mai astepte scadenta. f. se acorda in cazul in care importatorul nu accepta utilizarea titlurilor de credit; exportatorul are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii sale; banca accepta cambia pentru o scadenta ce nu depaseste de regula, 180 de zile. 24. 25. 26. 27. 28. 29.

avansul in valuta creditul de scont creditele de prefinantare creditul de accept in favoarea exportatorului creditul de accept acordat importatorului avansul pe documente de credit

24. 25. 26. 27. 28. 29.

ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS:

B E D F C A