bonton
colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu
BENJAMIN NICHOLAUS OLIVER XAVER BARKOW este german din vechea gard\. N\scut la Berlin `n 1956, [i-a irosit tinere]ea militând pentru construirea unui zid de-a curmezi[ul ora[ului, `ntrucât nu suferea modul `n care sociali[tii `[i atârnau rufele la uscat. Odat\ rezolvat\ problema, s-a mutat la Hamburg, dar, constatând cât\ ordine domne[te, s-a `ndreptat rapid spre Londra, mul]umit. Ceea ce a descoperit acolo l-a `ngrozit [i l-a fascinat atât de profund, `ncât e pu]in probabil c\ va mai pleca vreodat\. Dup\ o adolescen]\ furtunoas\ [i ap\sat\ de Angst, a studiat [tiin]e umaniste (`n speran]a de[art\ c\ se va lipi ceva de el). De[i sufer\ cronic de Kreislaufstörung, pe care niciun tratament homeopat nu a reu[it s\ o vindece pân\ `n prezent, continu\ s\ lupte, `n speran]a c\, `ntr-o bun\ zi, va `n]elege de ce nimeni nu-l `n]elege; [i atunci `[i va scoate Seele de la amanet, se va retrage `n mun]i [i va `ncepe, `n sfâr[it, proiectul lui preferat, Wagner, versiunea musical. STEFAN ZEIDENITZ este descendent al unei vechi familii germane de anglofili, care din p\cate a ratat cea din urm\ barc\ saxon\ cu destina]ia Britania cu aproximativ o mie cinci sute de ani. A compensat acest e[ec prin abordarea studiilor extrem orientale [i promovarea culturii japoneze `n Anglia, a culturii engleze `n Germania [i a culturii germane `n Japonia. ~n consecin]\, sim]ul s\u de orientare este u[or dezorientat. Ca un adev\rat german, `n Anglia [i-a dat seama de superioritatea lui indiscutabil\, dar asta `nc\ nu i-a afectat temperamentul teuton. Persevereaz\ `ns\.
Traducere din limba englez\ MIHAI MOROIU
NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României ZEIDENITZ, STEFAN Ghidul xenofobului - Germanii / Stefan Zeidenitz, Ben Barkow ; trad.: Mihai Moroiu. - Bucure[ti: Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92087-4-8 I. Barkow, Ben II. Moroiu, Mihai (trad.) 821.111-4=135.1
Stefan Zeidenitz, Ben Barkow THE XENOPHOBE'S GUIDE TO THE GERMANS © Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Dana MOROIU Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU Tiparul executat de Graficprint Industries „Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606-92087-4-8
GE R
M
ANI I
Germania reunificat\ are 82,4 milioane de locuitori – `n compara]ie cu 5 milioane danezi, 7,5 milioane elve]ieni, 8 milioane austrieci, 10 milioane cehi, 10 milioane belgieni, 15 milioane olandezi, 38 de milioane polonezi, 62 de milioane englezi, 64 de milioane francezi [i 306 milioane americani. Germania este aproape de trei ori mai mare decât Anglia, iar suprafa]a ei intr\ o dat\ [i jum\tate `n cea a Fran]ei.
Na]ion ali s m [ i i dent i t a t e A FI PREVENIT SAU ~N CAZUL CEL MAI… DE CÂRNAT 1 Considera]i, potrivit tradi]iei, o na]iune de robo]i cu capul p\trat, a c\ror limb\ aduce aminte de zgomotul de canalizare, ale c\ror ma[ini le bat pe toate celelalte [i a c\ror echip\ de fotbal câ[tig\ aproape toate meciurile, s-ar zice c\ germanii sunt invulnerabili. Dar `n spatele fa]adei descoperi o na]iune incontestabil nesigur\ de sine: nu [tie unde se g\se[te, `ncotro se `ndreapt\, nu [tie nici m\car cum de a ajuns acolo. ~n c\utarea refugiului din fa]a incertitudinilor lume[ti, se bizuie pe de o
1 ~n orig., joc de cuvinte, Wurst Case Scenario, wurst („cârnat“ `n germ.) `n loc de worst („cel mai r\u“) (n. tr.).
Ghidul xenofobu
lui. Germanii
7
parte pe ordine [i pe sistem, pe stat [i pe Banca Central\ European\; pe de alta, se retrage `n aprehensiune sufleteasc\, Angst1, `n psihanaliz\ [i `n cultur\ sofisticat\. Nimic din aceast\ stare de anxietate nu trebuie luat `n derâdere; umorul este o categorie distinct\, care trebuie privit\ cu toat\ seriozitatea. Pentru germani, via]a este alc\tuit\ din dou\ jum\t\]i: cea public\ [i cea privat\. Sfera public\ sau oficial\, a joburilor, a afacerilor [i a birocra]iei difer\ radical de cea privat\, a familiei, a prietenilor, a micilor pasiuni [i a vacan]elor. Ceea ce i se potrive[te uneia este total incompatibil celeilalte. ~n public, decen]a [i lipsa de haz sunt la ordinea zilei. ~n particular, abund\ excentricitatea `n costum de trening. Ca str\in, vei `ntâlni, aproape prin defini]ie, mai `ntâi Germania public\, dincolo de care s-ar putea s\ nu mai vezi nimic. Ceea ce explic\ `ntru câtva reputa]ia pe care [i-au f\cut-o `n str\in\tate. {iruri nesfâr[ite de cârna]i plutind pe toren]i de bere. Ca s\ nu mai vorbim despre competen]a `n domeniul bancar. {i despre organizare. 1
8
Team\, anxietate (n. tr.).
STEFAN ZEIDEN
ITZ,
BEN BARKOW
Acum, când consolidarea german\ a devenit o realitate, pân\ [i cei care nu sunt xenofobi se tem de viitor. Germanii, la rândul lor, nu se sperie `ntr-atât de str\ini, cât de orice ]ar\ str\in\ care `[i face o impresie proast\ despre ei. For]a industrial\ [i financiar\ a Germaniei poate trezi agitata con[tiin]\ na]ional\. Nu cumva devenim arogan]i? Nu cumva ne sl\be[te toleran]a? Nu cumva ne-am `nscris pe panta alunecoas\ care ar putea s\ ne `ntoarc\ `n zilele rele, de demult? Nu exist\ r\spunsuri ferme la toate acestea, dar germanii, nevroticii Europei, le caut\ cu `ndârjire. Experien]a i-a `nv\]at `ns\ c\ nu exist\ niciun viitor `n afara comunit\]ii na]iunilor. Nicio alt\ ]ar\ nu dezvolt\ un sentiment mai acut al importan]ei pe care o are buna `n]elegere cu celelalte popoare. Toleran]a nu e doar o virtute, ci o datorie.
CUM ~I V|D AL}II PE EI Sentimentele trezite de germani altor na]iuni oscileaz\ `ntre admira]ie [i team\. Se consider\ c\ ar fi eficien]i, obseda]i de propria Ghidul xenofobu
lui. Germanii
9
persoan\ [i despotici, f\r\ egal la finan]e [i la fabricarea de bunuri. Britanicii ar putea tr\i cu impresia c\ germanii nu sunt suficient de rezerva]i [i de hot\râ]i, tr\s\turi care ]in de buna-cuviin]\. Dar au apreciat `ntotdeauna foarte mult inteligen]a [i meticulozitatea german\, imaginându-[i, cumva, c\, dintre to]i europenii, germanii s-ar asem\na cel mai mult cu ei. Aceast\ stranie iluzie provine, probabil, din faptul c\ atâ]ia germani s-au urcat pe tronul britanic sau l-au manevrat din culise. ~n realitate, germanii se deosebesc radical de britanici, neexistând diferen]\ mai mare `ntre dou\ na]iuni. S\ lu\m cel mai evident exemplu: identitatea na]ional\ britanic\ s-a `ntemeiat undeva, `n perioada invaziei romane [i, `n pofida unor ezit\ri `ntâmpl\toare, de atunci nimeni nu a mai sim]it nevoia s\-[i pun\ `ntreb\ri. Germania, pe de alt\ parte, a devenit na]iune `n anii 1870, când a fost cucerit\ din interior, de Bismarck, Cancelarul de Fier al Prusiei. Mai to]i germanii pun `n continuare mare pre] pe loialitatea regional\ [i, chiar [i `n prezent, calitatea de a fi german este plasat\ pe un biet loc trei, ei declarându-se, spre exemplu, `n primul rând [vabi [i `n al doilea, europeni. 10
STEFAN ZEIDEN
ITZ,
BEN BARKOW
Francezii `i privesc pe germani cu ne`ncredere [i cu oarecare aversiune, `ncercând s\-i ]in\ la respect printr-o strâns\ prietenie. Italienii sunt consterna]i de capacitatea germanilor de a rezolva totul f\r\ s\ mituiasc\ pe nimeni, dar `i consider\ complet lipsi]i de stil. Pentru austrieci, germanii buni sunt cei afla]i cât mai departe, preferabil dincolo de Atlantic, sau chiar [i mai departe. Recunoscând c\ exist\ o afinitate cultural\ `ntre Viena [i Berlin, consider\ c\ nu exist\ nicio leg\tur\ cu vecinii lor apropia]i, bavarezii. Elve]ienii apreciaz\ c\ germanii au, `n general, o atitudine corect\, dar ar fi preferabil s\ se mai str\duiasc\ (`n Elve]ia ai putea fi amendat pentru c\ ]i-ai pus gunoiul `ntr-un sac de plastic de culoare nepotrivit\, `n Germania, `n schimb, e[ti penalizat doar dac\ nu folose[ti un sac de plastic).
CUM ~I V|D EI PE AL}II Germanii `i ador\, `n general, pe britanici, suferind `n trecut din cauza iubirii lor ne`mp\rt\[ite. Marea Britanie era modelul absolut, prin realiz\rile Ghidul xenofobu
lui. Germanii
11
ei uimitoare `n domeniul politic, social, industrial [i tehnologic. Germanii `i consider\ pe englezi foarte simpatici [i `n bun\ m\sur\ inofensivi. Aproape ca ni[te germani. ~i admir\ pe americani pentru pragmatismul lor comod (negerman) [i `i antipatizeaz\ pentru superficialitate (negerman\). Pentru germani, Statele Unite sunt directorul [colii na]iunilor, motiv pentru care le acord\ respectul cuvenit, dar nu mereu [i afec]iune. Germanii cred cu t\rie `n autoritate. „Dac\ [tii s\ ascul]i, `nseamn\ c\ [tii s\ fii st\pân“, spune una dintre zicalele lor. ~ntre germani [i italieni exist\ o strâns\ `n]elegere, ei având `n comun numeroase evenimente istorice. Urmare a r\zboaielor, a invaziilor [i a altor forme de turism, au dezvoltat o prietenie profund\ [i durabil\. Comorile de art\ italiene, mâncarea [i plajele sunt apreciate f\r\ rezerve. Italia [i Germania mai sunt legate [i de faptul c\ [i-au dobândit statutul na]ional `n secolul al XIX-lea [i `nc\ nu sunt pe deplin convinse c\ a fost un lucru bun. Francezii sunt admira]i pentru civiliza]ia sofisticat\ [i deplân[i pentru cultura lor inferioar\. Galicii au spirit mai `nalt, dar germanii au suflet 12
STEFAN ZEIDEN
ITZ,
BEN BARKOW
mai profund. ~n ciuda acestui fapt, francofilia este foarte r\spândit\ printre germani, mai ales `n rândul celor de lâng\ grani]a comun\. Ca un copil vis\tor, privind peste gard, germanii invidiaz\ na]iunile mediteraneene pentru atitudinea lor mai relaxat\, mo[tenirea cultural\ [i clima cald\. Dar numai atunci când sunt `n concediu. Singurul popor c\ruia germanii sunt dispu[i s\-i recunoasc\ superioritatea incontestabil\ `n ceea ce prive[te virtu]ile teutonice sunt elve]ienii. Niciun german nu le va contesta suprema]ia când este vorba despre ordine, punctualitate, h\rnicie, cur\]enie [i meticulozitate. {i poate de aceea nu s-au aflat niciodat\ `n r\zboi cu elve]ienii.
CUM SE V|D EI PE EI ~n general vorbind, germanii se consider\ oameni mode[ti [i destul de obi[nui]i. D\-le bere, Wurst, pu]in\ Gemütlichkeit (tihn\) [i un alt german cu care s\ poat\ face politic\ sau s\ se plâng\ de problemele vie]ii [i se vor declara mul]umi]i. Nu sunt lacomi, nu se a[teapt\ s\ Ghidul xenofobu
lui. Germanii
13
primeasc\ nimic dac\ nu dau [i ei ceva `n schimb, [i-[i pl\tesc facturile la timp. Un Volk simplu, cinstit. Le place s\ se considere romantici – nu dup\ tipicul mediteraneean, cu complimente me[te[ugite [i ciupit de fund, ci dup\ modelul geniului furtunos. ~n fiecare german se afl\ un strop din Beethoven, pierdut, cu p\rul vâlvoi prin codrii, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfruntând imposibilul pentru a exprima inexprimabilul. Iat\ Marele Suflet German, pentru care este esen]ial s\ se manifeste pregnant ori de câte ori vine vorba despre Art\, Sensibilitate [i Adev\r. ~n definitiv, chiar dac\ nu sunt cu totul inventatorii mi[c\rii romantice (de[i o cred cu t\rie), germanii au `nzestrat-o, cel pu]in, cu numeroase texte filozofice adecvat de `ntortocheate [i pline de complica]ii. Se apreciaz\ pe sine, considerându-se harnici, meticulo[i, disciplina]i, temeinici [i metodici. {i bine educa]i, pân\ `n profunzime. Contrar credin]ei generale, germanii nu [tiu totul, ci doar [tiu totul mai bine. 14
STEFAN ZEIDEN
ITZ,
BEN BARKOW
RELA}II SPECIALE ~nainte de anii nou\zeci, to]i vest-germanii urm\reau cu pasiune ideea reunific\rii celor dou\ Germanii. Cum s\ des\vâr[im, se `ntrebau `n suflet [i `ntre ei, `mplinirea ca na]iune atât timp cât marele Geist (spirit) german este divizat de un zid din beton? Cu to]ii erau de acord c\ reunificarea reprezint\ o necesitate istoric\. De partea cealalt\ (drüben), nu a existat niciodat\ un asemenea consens, pentru c\ acolo cet\]enii [i-ar fi dorit bunurile de larg consum ale vecinilor, având `ns\ `ndoieli despre via]a `ntr-o societate f\r\ angajament ideologic. Acum, odat\ unificarea realizat\, vest-germanii au [i ei `ndoielile lor. To]i Wessies (fo[tii vest-germani) [tiu c\ to]i Ossies (fo[tii est-germani) sunt lene[i [i se v\ic\resc. To]i Ossies [tiu c\ to]i Wessies sunt cinici [i f\]arnici. {i a[a au fost mereu. Costurile ciment\rii a dou\ na]iuni nu sunt mici, mai ales când una dintre ele (folosind terminologia agen]ilor imobiliari) „trebuie tratat\ cu aten]ie“ [i prezint\ multe „elemente de epoc\“ [i „tr\s\turi originale“. Pentru a face fa]\ situa]iei, Ghidul xenofobu
lui. Germanii
15
germanii au `nfiin]at Autoritatea de Proprietate (Treuhand), care a devenit instantaneu cel mai mare angajator din lume, ocupându-se de nou\ mii de firme, cu aproape dou\ milioane de hectare de teren arabil [i o suprafa]\ comparabil\ de p\dure. Sarcina sa era s\ privatizeze cât mai mult cu putin]\, iar restul s\ lichideze. E inutil s\ mai spunem, dar activit\]ile desf\[urate de Treuhand au generat suspiciuni `n rândul est-germanilor, care au avut senza]ia c\ bunurile lor economice fuseser\ scoase la mezat la pre]uri de nimic, `n vreme ce ei erau trata]i ca o popula]ie de mâna a doua. Tensiunea dintre cele dou\ categorii de germani este palpabil\, unii `ntrebându-se acum dac\, `n definitiv, reunificarea a fost chiar o necesitate istoric\ [i dac\ nu cumva Zidul nu a fost coloana vertebral\ a marelui Geist german, iar politicienii au fost prea stupizi ca s\-[i dea seama. Dup\ aproape dou\zeci de ani, reunificarea [i-a pierdut din str\lucire. Majoritatea germanilor din Vest au sentimentul c\ Germania R\s\ritean\ este o groap\ f\r\ fund, care le `nghite banii. ~n acela[i timp, unii est-germani consider\ stagnarea partea cea mai important\ a 16
STEFAN ZEIDEN
ITZ,
BEN BARKOW
produsului na]ional brut [i c\, departe de a se afla `ntr-o faz\ de tranzi]ie, ]ara lor s-a `nscris definitiv `n e[alonul secund. De la Schimbare [i pân\ `n prezent, germanii au tr\it `n Angst mai mult ca niciodat\, iar cercetarea sufletului a c\p\tat propor]ii epice. A[a c\ s-au angajat [i mai puternic `n idealurile Comunit\]ii Europene, care ofer\ stabilitate dezordinii din interior. ~n secret, unii `[i doresc s\ nu se fi implicat niciodat\ `n aceast\ aventur\ [i tânjesc dup\ zilele de demult, când via]a p\rea simpl\ [i-]i cuno[teai foarte bine du[manii.
CUM LE-AR PL|CEA S|-I CONSIDERE AL}II Germanii `[i doresc cu ardoare s\ fie `n]ele[i [i aprecia]i de ceilal]i, dar se mândresc `n tain\ c\ asta nu se va `ntâmpla niciodat\. La urma urmei, cum ar putea cei din afar\ s\ `n]eleag\ un popor atât de complex, de profund, de sensibil? Ce pot s\ [tie despre lupta germanilor pentru identitate [i despre spiritul german torturat, `n c\utarea eliber\rii? Ghidul xenofobu
lui. Germanii
17
{i-ar dori s\ fie respecta]i pentru devotamentul lor fa]\ de adev\r [i de cinste [i sunt surprin[i c\ este uneori considerat lips\ de tact. Dar dac\ eu [tiu c\ nu e bine, nu e de datoria mea s\-]i atrag aten]ia? Nu crezi c\ Adev\rul e mai important decât pref\c\toria? Ai prefera s\-]i spun c\ m\ dau `n vânt dup\ c\ma[a sau dup\ haina ta de sport oribil\? ~ns\ str\inii par s\ nu aprecieze asta. Respingerea introspec]iei germane, pe motiv c\ nu s-ar deosebi de contemplarea buricului, este o dovad\ de superficialitate. Plângerile legate de grosol\nia german\ arat\ totala lips\ de `n]elegere. Germanii se consoleaz\ cu ideea c\ dedicarea unor cauze mai `nalte [i consecven]a fa]\ de necesit\]ile eului interior `mping inevitabil pe o cale gre[it\. Un bun german `[i poart\ Weltschmerz-ul (melancolia) la vedere [i nu se simte deranjat când este gre[it `n]eles.
C a r a c t er IMPORTAN}A DE A FI ERNSTHAFT1 ~n Germania, via]a e serioas\, la fel ca toate celelalte lucruri. ~n afara Berlinului, nici m\car umorul nu este considerat ceva de râs, iar dac\ ]ii neap\rat s\ spui o glum\, trebuie s\ faci mai `ntâi o cerere. Germanii resping cu t\rie ceea ce este irelevant, frivol, accidental. Capacitatea de a face descoperiri norocoase, din `ntâmplare, nu are echivalent `n limba lor. Motivul: asemenea lucruri nu sunt ernsthaft, serioase. Li se pare de neconceput ([i de nedorit) ca o idee bun\ s\ vin\
1 Parafraz\ a titlului piesei lui G.B. Shaw, The Importance of Being Earnest (n. tr.).
Ghidul xenofobu
lui. Germanii
19
din senin sau din partea unei persoane lipsite de calificarea adecvat\. ~n general vorbind, germanii prefer\ s\ se lipseasc\ de o inven]ie ingenioas\, decât s\ recunoasc\ esen]a `ntâmpl\toare [i haotic\ a creativit\]ii. Via]a fiind ernsthaft, germanii respect\ regulile. Schiller scria c\ „ascultarea este cea dintâi `ndatorire“, [i niciun german nu s-a `ndoit vreodat\, `n perfect\ rezonan]\ cu sim]ul ordinii [i al datoriei care `i caracterizeaz\. Germanii nu accept\ `n ruptul capului s\ `ncalce vreo regul\, ceea ce le complic\ foarte mult existen]a, deoarece, potrivit normelor, este interzis tot ceea ce nu este permis, `n mod expres. Nu ai voie s\ fumezi, nu ai voie s\ calci pe iarb\, numai dac\ faptul este confirmat de un indicator. Profesional, devotament fa]\ de seriozitate `nseamn\ c\ nu se poate renun]a, la mijlocul vie]ii, la o carier\ de contabil sau de inginer de computere pentru cre[terea fluturilor ori pentru aromaterapie. Altfel, se aplic\ eticheta de respingere: u[uratic [i nestatornic. 20
STEFAN ZEIDEN
ITZ,
BEN BARKOW