Aviv Ben Zeev - Ghidul Xenofobului. Israelienii

bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

N\scut `n Israel, AVIV BEN ZEEV consider\ c\ angoasele `i provin de la tat\l de origine german\, iar temperamentul de la mama sosit\ din Argentina, o combina]ie care a dus la excentricitatea sa. Pe m\sur\ ce a crescut, a înv\]at s\ nu ia nimic de bun [i s\ nu fie niciodat\ freier. Dup\ patru ani petrecu]i `n uniform\, care nu-i venea deloc bine, Aviv Ben Zeev a renun]at cu non[alan]\ la o posibil\ str\lucit\ carier\ de chitar\ clasic\ de acompaniament [i s-a lansat în odiseea sa post-armat\. {i s-a trezit predând despre Israel într-un colegiu din Noua Zeeland\ sau amuzându-i pe studen]ii Universit\]ii Regatului Tonga cu istorii din }ara Sfânt\. A devenit, obligatoriu, [i foarte pasionat de aeroporturi. De când s-a al\turat cercului select al angaja]ilor companiilor de telecomunica]ii, poate fi g\sit în majoritatea timpului în aeroporturi, în drum spre ]\ri îndep\rtate. Casa lui, mult prea rar locuit\, se afl\ chiar în centrul animat al Tel Avivului, unde poate fi z\rit dând ture cu ma[ina în c\utarea zadarnic\ a unui loc de parcare. Una peste alta, se str\duie[te s\-[i p\streze un loc sub soare.

Traducere din limba englez\ MIHAI-DAN PAVELESCU

NEMIRA

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României BEN ZEEV, AVIV Ghidul xenofobului - Israelienii / Aviv Ben Zeev; trad.: Mihai-Dan Pavelescu. - Bucure[ti: Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92087-0-0 I. Pavelescu, Mihai-Dan (trad.) 821.411.16-4=135.1

Aviv Ben Zeev THE XENOPHOBE'S GUIDE TO THE ISRAELIS © Copyright Oval Projects, 2001 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Oana IONA{CU Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU Tiparul executat de Graphicprint Industries „Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-0-0

Israelul se afl\ la extremitatea a trei continente. Este un stat ceva mai mic decât }ara Galilor, dar ceva mai mare decât New Jersey [i ar intra de cincizeci de ori `n Egipt. Traversarea ]\rii de la nord la sud cu automobilul dureaz\ opt ore, iar de la est la vest o pute]i str\bate `n trei ore. Popula]ia Israelului este de 6,5 milioane de locuitori, prin compara]ie cu 3 milioane libanezi, 5 milioane iordanieni, 16 milioane sirieni, 22 de milioane arabi saudi]i, 66 de milioane turci, 69 de milioane egipteni [i 306 milioane americani.

Crim\ [ i p edea p s \ ~n prezen]a str\inilor, israelienii vor dovedi foarte mult\ mândrie fa]\ de rata relativ sc\zut\ a delictelor din ]ara lor. ~ntre ei `ns\ vor m\rturisi c\ sunt realmente `ngrijora]i de rapiditatea cu care Israelul se apropie de alte p\r]i ale lumii occidentale. Violen]ele sunt totu[i rare din punct de vedere statistic, chiar [i `n ora[ele mari. Deplasarea de unul singur `n timpul nop]ii (dac\ sunte]i b\rbat) sau `n grupuri (dac\ sunte]i femeie) continu\ s\ fie considerat\ ferit\ de griji `n orice parte din Haifa sau Eilat. Rata relativ redus\ a infrac]iunilor este atribuit\ `n general faptului c\ israelienii nu beau mult; vederea de oameni be]i `n locuri publice este ceva cu totul neobi[nuit. Desigur la aceasta contribuie `ntr-o m\sur\ `nsemnat\ [i caracterul Ghidul xenofobu

lui. Israelienii

113

destul de tradi]ional al societ\]ii, iar stagiul militar angajeaz\ mult\ energie tân\r\ care altfel ar putea fi canalizat\ `n alte direc]ii. Excep]ia fa]\ de num\rul sc\zut al delictelor o constituie furtul de automobile, a[a cum o atest\ ratele enorme ale asigur\rilor auto. ~n spatele experien]ei nepl\cute de a descoperi `ntr-o diminea]\ superb\ c\ unul dintre obiectele cele mai pre]uite de c\tre tine a disp\rut peste noapte se afl\ aparent o `ntreag\ industrie de ho]i care fac nego] cu dealeri de piese uzate (care „nu vor s\ [tie“ de unde provin acestea), care la rândul lor lucreaz\ cu ateliere auto dubioase (care nu pun niciodat\ `ntreb\ri), care fac afaceri cu companiile de asigur\ri (care sunt, firesc, mai presus de orice repro[) [i lan]ul sl\biciunilor continu\… Deoarece taxa pe automobilele noi este de aproape 100%, s-ar putea spune c\ pân\ [i statul are un interes. Majoritatea ho]ilor vin [i dispar `n Teritoriile Palestiniene, astfel `ncât poli]ia israelian\ nu poate s\ solu]ioneze furturile. Acum câ]iva ani, când liderii palestinieni au declarat cu elocven]\ c\ orice automobil furat din Israel trebuie 114

AVIV BEN ZEEV

`nregistrat potrivit legii pe teritoriul lor, absurdul a atins niveluri anterior necunoscute.

AMENZI MURDARE Se spune c\ exist\ trei genera]ii de israelieni: cea care a cl\dit ]ara, cea care nu i-a apreciat valoarea [i a umplut-o de gunoaie [i cea care acum trebuie s\ cure]e mizeria. Actualmente orice israelian poate deveni, dac\ dore[te, „mandatar de cur\]enie“ `n numele prim\riei [i, potrivit legii, are dreptul de a amenda orice persoan\ pe care o vede aruncând gunoaie `n interiorul a[ez\rii. Delictul arunc\rii de gunoaie nu se limiteaz\ exclusiv la membrii rasei umane. ~n majoritatea ora[elor, murd\rirea pavajului de c\tre un câine va duce la o amend\ sever\ pentru creatura ag\]at\ de cel\lalt cap\t al lesei.

Co nver s a ] i e CUVINTE {I GESTURI URÂTE Pentru israelieni exist\ cuvinte „urâte“ [i cuvinte „foarte urâte“. Cuvintele urâte sunt `n ebraic\ [i au fost inventate `n corturile armatei sau pe str\zi. Cuvintele foarte urâte provin `n general din arab\. Israelienii sus]in c\ `njur\turile `n arab\ sunt mai „suculente“. Frazele care `ncep cu ina-al… sunt urâte, `n timp ce cuvintele rostite cu un [uierat furios ce con]in sunete continui ca „ssssss“ sau „xxxxxx“ sunt foarte, foarte urâte. Când este rostit pe un ton iritat, cuvântul idi[ Nu `nseamn\ „Haide, haide, termin\ cu asta!“ I se replic\ `n general prin fraza: Lama ma kara? (care `nseamn\ „Ce dracu’ se-ntâmpl\?“, 116

AVIV BEN ZEEV

dar care este prescurtarea pentru „Oare ce s-a putut `ntâmpla ca s\ faci un asemenea scandal?“). Fraza aceasta este `nso]it\ de o r\sucire agresiv\ a palmei spre fa]a persoanei c\tre care este direc]ionat\ `ntrebarea. Lama mi ata?! este o varia]iune comun\ [i `nseamn\ „Cine te crezi?!“ Majoritatea acestor expresii sunt spuse `n glum\ [i reprezint\ figuri de stil utilizate zilnic. Israelienilor le vine greu s\-[i st\pâneasc\ ner\bdarea când vorbesc al]ii [i-i `ntrerup constant cu „bine`n]eles, bine`n]eles“ sau „da, da!“, ca s\ arate c\ au `n]eles ideea de mult, a[a c\ nu mai trebuie s\ continue. Ei gesticuleaz\ `n vreme ce vorbesc, iar bra]ele fluturate `n timpul unei discu]ii `ncinse pot chiar lovi spectatorii nevinova]i. Deoarece israelienii sunt `ncânta]i de conversa]iile la telefonul mobil, iar cei mai mul]i folosesc c\[ti aproape invizibile, ei pot fi z\ri]i pe str\zi (sau chiar f\când pluta pe spate la marea Moart\) vorbind [i gesticulând aparent de unii singuri. Primii care au f\cut a[a au fost considera]i evident cu min]ile duse. ~n prezent to]i sunt la fel de ]icni]i. Ghidul xenofobu

lui. Israelienii

117

TABUURI CONVERSA}IONALE ~n Israel exist\ trei subiecte fundamentale pe care israelienii le examineaz\ `ntruna, despre care discut\ [i se contrazic: securitatea (ceea ce agen]iile str\ine de [tiri numesc „Situa]ia din Orientul Mijlociu“), religia (evreii `mpotriva cre[tinilor `mpotriva musulmanilor `mpotriva…) [i, firesc, Holocaustul. Deoarece opiniile abund\ `n rândul lor, discu]iile pot fi aprinse. Str\inii care converseaz\ cu ei despre aceste subiecte se afl\ din capul locului `n dezavantaj. Israelienii `i consider\ pe nonisraelieni ni[te ]ânci cu ca[ la gur\ `n privin]a problemelor respective. Ei apreciaz\ c\ implicarea personal\ le spore[te capacitatea de `n]elegere [i de aceea sunt singurii care pot discerne complexit\]ile. Dac\ o persoan\ din exterior `[i exprim\ p\rerile despre subiectele respective, `ncalc\ `n mod nechibzuit un tabu. Dac\ se dovede[te cunosc\toare, majoritatea israelienilor vor fi realmente ului]i. Este posibil chiar s\ o lase s\ termine f\r\ s-o `ntrerup\.

Li m b \ Resurec]ia limbii ebraice vechi de dou\ mii de ani `n lumea vie a Israelului modern este o poveste care nu-[i g\se[te paralel\ `n istoria omenirii. Timp de o mie de ani ebraica a r\mas o limb\ sfânt\, care era folosit\ numai la ocazii speciale – `n ceremoniile religioase [i ca mijloc de comunicare `ntre evreii din p\r]i diferite ale globului, deoarece evreii vorbeau o sut\ de graiuri diferite. A fost numit\ Limba [i aproape c\ nu s-a dezvoltat pân\ la sfâr[itul Evului Mediu, când poe]ii au cutezat s-o `ntrebuin]eze pentru a scrie poezii. Din momentul acela, cu fiecare mic ghiont evreiesc spre revenirea la Israel [i cu alt adio c\tre diaspor\, ebraica a `nceput s\ fie utilizat\ `ntr-o m\sur\ tot mai mare `n ocaziile seculare. Ghidul xenofobu

lui. Israelienii

119

Unii conduc\tori evrei n-au fost nici pe departe `ncânta]i de ideea ebraicii seculare cotidiene, dar cu un secol `n urm\ Eliezer Ben Yehuda i-a dat imboldul final, când, `n ciuda opozi]iei aparent insurmontabile, a decis s\-[i educe copiii exclusiv `n ebraic\. La mijlocul secolului XX, `ntre liderii evrei a izbucnit o disput\ legat\ de propunerea ca limba oficial\ `n [colile israeliene s\ fie germana. B\t\lia s-a `ncheiat prin victoria ebraicei. Ebraica modern\ evolueaz\ constant, `ns\ fiindc\ n-a fost utilizat\ zi de zi de foarte mult timp, `i lipsesc cuvinte care s\ descrie lucruri [i concepte moderne. Sarcina oficial\ a Academiei Limbii Ebraice este de a inventa noi cuvinte ebraice. Oricine poate trimite sugestii pentru cuvinte noi, care sunt introduse `n lexicon dac\ au fost acceptate. Este cu totul alt\ discu]ie dac\ omul de pe strad\ accept\ sau nu inven]iile respective. De cele mai multe ori cuvântul „trântit“ `n gurile cet\]enilor pare prea ridicol pentru a fi utilizat [i, de[i r\mâne corect din punct de vedere teoretic, va d\inui de-a pururi nefolosit `n dic]ionarul de ebraic\. (De exemplu, cuvântul ebraic corect pentru telefon este sachrachok, care 120

AVIV BEN ZEEV

`nseamn\ „a vorbi la dep\rtare“. Niciun israelian nu utilizeaz\ acest cuvânt, desigur cu excep]ia cazului `n care joac\ scrabble.) Ebraica este limba original\ a Bibliei, care `n toate versiunile traduse con]ine multe cuvinte pur ebraice. Câ]i oameni cunosc adev\ratul `n]eles al unor cuvinte biblice ca Bethleem, Nazaret, Veniamin, Moise sau numele original al lui Hristos – Yeshua?1 Ebraica apare `n planul doi `n majoritatea istoriei occidentale. Astfel `n Evul Mediu facult\]ile de medicin\, de la Leipzig pân\ la Padova, erau frecventate de numero[i studen]i evrei [i multe lec]ii erau ]inute `n ebraic\. La sosirea `n 1620 `n America, puritanii considerau c\ ebraica era cuvântul Domnului, fiindc\ Biblia fusese scris\ original `n ebraic\, iar ei o studiau pân\ la nivelul vorbirii fluente. Descenden]ii lor au `ntemeiat colegii [i universit\]i ca Harvard [i Yale (emblema lui Yale con]ine [i `n prezent cuvinte ebraice) [i au predat ebraica, limb\ inclus\ `n prima program\ de `nv\]\tur\ a acestor institu]ii.

1 „Casa pâinii“, „P\zitorul“, „Fiul mâinii mele drepte“, „Scos din ape“, respectiv „Mântuitorul“ (n.a.).

Ghidul xenofobu

lui. Israelienii

121

Ebraica vorbit\ azi este influen]at\ constant de alte limbi, `n primul rând de englez\, care de]ine suprema]ia `n noua lume tehnologic\, [i `n al doilea rând de arab\, o sor\ a ebraicii (de[i nu sunt nici pe departe asem\n\toare). Influen]a arabei este vizibil\ `n special `n argou. ~n mod oficial este a doua limb\ a Statului Israel, dar asta nu `nseamn\ c\ to]i israelienii pot vorbi ambele limbi. Prin implicarea politicii, aproape to]i cet\]enii arabi cunosc ebraica, dar pu]ini cet\]eni evrei cunosc atâta arab\ `ncât s-o vorbeasc\ sau m\car s-o `n]eleag\.

IDI{ ~n diaspor\ au evoluat dou\ direc]ii de dialecte evreie[ti: ladino [i idi[. ~n ]\rile balcanice [i `n nordul Africii, unde evreii s-au stabilit dup\ exilarea din Spania `n 1492, s-a dezvoltat un amestec de ebraic\ [i spaniol\, care a fost numit ladino. ~n Israelul contemporan aceasta este o limb\ pe moarte, vorbit\ de câ]iva b\trâni. ~n Europa din anii diasporei, amestecul de ebraic\, german\, slav\ [i alte câteva graiuri a 122

AVIV BEN ZEEV

format idi[ul – cuvânt care `nseamn\ pur [i simplu „evreiesc“. Idi[ul este `n declin: vârstnicii continu\ s\ se bucure de piesele de teatru, ziarele [i c\r]ile `n idi[, dar nepo]ii lor vor studia dialectul doar la universitate, a[a cum se `ntâmpl\ cu latina `n Europa. Mo[tenirea evreiasc\ pentru alte limbi const\ `n principal din cuvinte idi[. ~n America, [i `n special la New York unde s-au stabilit mul]i imigran]i evrei, destule cuvinte idi[ coloreaz\ limba englez\: schmaltz – sentimentalism, mensh – persoan\ onorabil\, kvetch – plâng\cios, schlep – a târ` sau a c\ra, klutz – t\nt\l\u, schmooze – a flec\ri, nosh – snack, shtik – scenet\, nudnik – pacoste, glitch – problem\ sau eroare, shlemiel – ghinionist, kibosh – a preveni, spiel – poveste, putz – prost, shtum – t\cut, pisher – jet, schnozzle – nas [i strig\tul de durere Oi vay! sunt cuvinte pe care newyorkezii evrei [i nonevrei le utilizeaz\ cu regularitate. Toate sunt considerate destul de cu[er pentru a fi folosite `n mod curent. Idi[ este o limb\ bogat\, plin\ de umor, gust [i culoare. O convingere larg r\spândit\ este c\ unele bancuri pot fi spuse doar `n idi[, pentru c\ dac\ sunt traduse `n alte limbi `[i pierd Ghidul xenofobu

lui. Israelienii

123

amuzamentul. De exemplu, cuvântul idi[ shoin `nseamn\ „nu conteaz\“ [i trebuie `nso]it printr-un gest de resemnare din bra]. O anecdot\ poveste[te despre un evreu bâlbâit care, v\zând-o pe nevasta sa Shoshana `naintând neatent\ spre o gur\ de canal neacoperit\, strig\ `ngrozit: – Sho…! Sho…! Sho…! …Shoin.