Stefan-cel-mare.docx

Școala Națională de Științe Politice și Administrative Facultatea de Administrație Publică

Psihologia conducerii în domnia lui Ștefan cel Mare

PROIECT MTELA

Bostan Sorin Georgian

București 2017

Școala Națională de Științe Politice și Administrative Facultatea de Administrație Publică

1. Introducere Colectivitățile umane fie ele în număr mare fie în număr mic au simțit încă din primele timpuri ale formării acestora nevoia de a fi conduse de o putere care să fie deasupra tutror și care să îi ghideze și să le administreze traiul în locul lor, dar care să răspundă în fața colectivității în cazul în care acestea își depașesc atribuțiile,si voi trata o formă mai veche de conducere ,dar care trezește un sentiment de noblețe în inimile altora numit monarhie totuși acest tip de conducere are partea lui întunecată, și anume monarhia totalitară care este un fel de comunism mai vechi.În cadrul acestei părți a lucrării axarea se va face pe conducerea domnitorului Ștefan cel Mare din viziunea Letopisețului Țării Moldovei scris de Grigore Ureche.

2. Stefan cel Mare “Domnitorul se arată poporului cu inimă deschisă, politică voievodului se bazeaza pe încrederea ce i-o arătau acești oameni. De aceea el preferă să se afle în mijlocul nărodului care la făcut domnitor”( http://lagradinacudetoate.blogspot.ro/2011/04/ ).Din aceasta rezultă faptul că întâlnim un conducător ce se pliază teoriei conducerii tranzacționale, Ștefan cel Mare primește încrederea din partea poporului și el va da o conducere cât mai aproape de oameni , în concordanță cu nevoile sale,asta însemnând profitul celor 2 părți. “Figură domnitorului este văzută în momente caracteristice : călătorind prin țara, făcând județe, întâlnindu-se cu dregătorii, conducând oștirea sau examinându-și poporul.”( http://lagradinacudetoate.blogspot.ro/2011/04/).Din această caracterizare reiese că este un conducător interesat de oamenii săi, poporul din subordine,oștirea, antrenarea armatei pentru a fi pregătiți de un eventual conflict. O conducere bună și responsabilă duce numai la bine pliindu-se cu o maturitate crescută automat având subordonații capabili și motivați la un nivel înalt Țara Moldovei cunoaște belșug de roade și vânat. “Toată țara ia parte la luptă, direct sau indirect; oștirea moldovenească rezistând împotrivă mult mai numeroasei armate turcești, formată din luptători de profesie, mercenari. Bătălia de la Vaslui din 1475 demonstrează că nu mulțimea luptătorilor, ci patriotismul hotărăște victoria. București 2017

Școala Națională de Științe Politice și Administrative Facultatea de Administrație Publică

Explicația victoriei lui Ștefan constă în sprijinul neprețuit din partea poporului. Dând pământ țăranilor,

făcându-i

răzeși,

domnitorul

și-a

asigurat

osteni

devotați.”(http://lagradinacudeatoate.blogspot.ro/2011/04/ ).”Turcii au venit cu o armată covârșitoare, cu circa 120.000 de ostași și au pierdut războiul de la Vaslui în față a 60.000 de oameni. O contribuție uriasă în câștigarea luptei au avut-o și cei 5.000 de secui veniți drept ajutor din Sud-Estul Transilvaniei. Sunt izvoare istorice care arată că, pe langă aceștia, au mai fost 2.000 de unguri, 2.000 de cavaleri din Polonia și poate și 1.000 de lituanieni. Ștefan cel Mare i-a pus pe aliați în prima linie pentru a-și proteja ostașii moldoveni”1. Potrivit Blacke & Mouton(1964), Ștefan este centrat pe grup – munca este îndeplinită de oameni responsabili , organizația rezolvă interdependență diferitelor departamente legate de acelas trunchi comun. Raporturile sunt fondate pe încredere și respect mutual. “Apărarea initială cu contraatacurile ulterioare, decisive, asupra forțelor atacatoare. Istoria militară inregistrează o serie de procedee tactice folosite de armatele acestui prinț, cu nimic inferioare celor folosite de contemporanii săi din centrul și vestul Europei: atacul de flanc și încercuirea.”2 „Viteazul om de arme impune respect și admirație. Deși scund de statură, cei dinaintea sa, opriți la zece păși, păreau că se uită la el de jos în sus.”3 Întâlnim o luptă a lui Ștefan cu boierimea, adică cu clasă proprietarilor de pămant. Luptă această se repetă în cursul istoriei noastre că și a altor tări, între puterea monarhică și aristocrație. Este un conducător realizator îndeplinind cele 3 dimensiuni sarcină+relatii umane+eficientă. La urcarea pe tron, Sfântul Ștefan cel Mare găsește Moldova slăbită de luptele interne pentru domnie, care au durat un sfert de veac, și multă anarhie. “Autoritatea Domnitorului era slăbită, iar unii boieri se preocupau prea mult de interese și câștig personal decât de binele țării și al poporului. Era nevoie de multă dreptate și unitate în țara, de înnoire și organizare socială.”4 De aceea, Sfântul Ștefan cel Mare începe să se sprijine mai mult pe popor și pe Biserică, decât pe

1

http://adevarul.ro/locale/vaslui/cat-mare-era-Stefan-marer-zece-lucruri-nu-stiai-despre-domnitor-adevar-mitavut-sute-femei-era-mai-sangeros-decat-Tepes-1_54e4cf86448e03c0fdbf30d7/index.html 2 http://www.usv.ro/index.php/ro/17/%C5%9Etefan%20cel%20Mare/123/2 3 http://6profu.ro/testing/blog/page/300/ 4 http://patriarhia.ro/apArAtor-Si-rugAtor-al-poporului-romAn-7351.html

București 2017

Școala Națională de Științe Politice și Administrative Facultatea de Administrație Publică

marii boieri dornici de privilegii. La a două venire a lui Ștefănel pe tronul Moldovei, găsește un tărâm la pamând, suborice critică, dar că cu ajutorul poporului și al Bisericii va înflori iar. „În asemenea circumstanțe, domnitorul a trebuit să inițieze ample măsuri de redresare a situației social-economice. Pentru a-și asigură suportul politic necesar stabilitătii guvernării, Ștefan cel Mare a eliminat tendințele mării boierimi de anarhie și de nesupunere fată de puterea centrală, a favorizat consolidarea economică a tărănimi libere , a încurajat clasă negustorească și legăturile comerciale externe. În plus, a acordat o atenție aparte structurilor militare tradiționale ale tării . Măsurile sale militare au vizat și intărirea capacitătii defensive a tării, prin consolidarea și modernizarea cetătilor Hotin, Tighină, Soroca, Chilia, Cetatea Albă, Suceava, Neamț, Crăciuna.”5 Bineînțeles că face toate aceste lucruri și pentru gloria sa ,pentru a demonstra boierimii, lui Vlad Țepeș că este superior tuturor și că este invincibil, având doar 5 războaie pierducte,aceastea fiind dezastruoase.

3.Concluzie În concluzie psihologia conducerii se pliază asupra temei discutate, conducerea lui Ștefan cel Mare din prisma unui vechi tip de conducere exercita de o singură persoană care stă cu grija traiului poporului său si care își apără țara de invaziile inamice.

4.Bibliografie: 

http://adevarul.ro/locale/vaslui/cat-mare-era-Stefan-marer-zece-lucruri-nu-stiai-despredomnitor-adevar-mit-avut-sute-femei-era-mai-sangeros-decat-Tepes1_54e4cf86448e03c0fdbf30d7/index.html

5



Letopisețul Țarii Moldovei, Grigore Ureche, 1642-1647



https://en.wikipedia.org/wiki/Liga_Comunista_23_de_Septiembre

http://www.usv.ro/index.php/ro/17/%C5%9Etefan%20cel%20Mare/123/2

București 2017

Școala Națională de Științe Politice și Administrative Facultatea de Administrație Publică



https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/munca-de-cenzor-in-comunism



https://en.wikipedia.org/wiki/Securitate

București 2017