Stalin Si Urss

.

.

, O losif Stalin s.a nascut in Georgia, unde a fost pregatit pentru a deveni preot. A fost elimi. nat din seminar din cauza ideilor sale revolu~ionare ~i a devenit un urma~ ~i propovaduitor al ideilor lui Lenin.

Sub

conducerea

URSS stat

a

lui

devenit

fn

Iosif

~i

fnvingiitoare riizboi

din mondia~

fnsii,

tirania

ruinarea

cel a

supraputere.

jn lui

Stalin,

scurt

industrializat,

timp

un

de-al

doilea o

acela~i

societiitii

O Tra1ki a fast expulzat din Uniunea Savietica in 1929. in 1940 a fast ucis.

ie~ind

devenit

Stalin

O Stalin a incercat tot timpul sa exagereze rolul lui neinsemnat din revolu'ia din 191 7. in aceasta fotografie (dreapta sus), Leon Tro'ki, un marxist cunoscut ~i principalul rival allui Stalin, poate fi vazut in dreapta tribunei. in versiunea refacuta (dreapta jos) el a fost inlaturat.

timp a

dus

la

ruse~ti.

c

hiar inainte de rnoartea liderului sovietic Lenin, conduc~torli Partidului Cornunist au Inceput lupta pentru succesiune. A detine controlul partidului insemna de fapt a detine controlul ~rii -prirnul stat socialist, uria~ dar extrern de Inapoiat. Anli '20 au fost martorii unor' irnportante lupte pentru putere. jn 1923 Stalin, Secretaful General al Partidului, se aliaz~ cu Zinoviev ~i Karnenev pentru a dejuca planurile unui concurent genial ~i aparent periculos -Leon Trotki. jn 1925 Stalin l~i g~se~te noi aliati in Bucharin ~i R1kov, indep~rtandu-i pe Zinoviev ~i Karnenev. jn cele din urma, In 1929, Stalin l~i Invinge fo~tii aliati ~i devine unicul conduc~tor al URSS-ului. Adev~ratul

nume

al

lui

Stalin

este

Iosjf

3! ~

Djuga~vili. Nurnele sub care a devenit cunoscut ~ este un nurne adoptat in perioada mi~c~rilor "' revolutionare. Stalin s-a n~scut sub semnul s~raciei ~i obscuritltii, nu ca cetltean rus, ci in a fost exmatriculat. A intrat 1n randul revolutioGeorgia, aflatl la vrernea respectiv~ sub connarilor ~i ~i-a petrecut unnatorii ani sustinand trolul Rusiei tariste. A inv~tat limba rus~ fluent cauza revolutiei, fiind deseori aruncat In la una din ~colile duminicale organizate de bi1nchisoare sau fortat s;l tI;liasC;l1n exil intern. sericl, ulterior fiind trimis la un seminar pentru in 1912 se 1nscrie 1n Partidul Bol~evic (mai a deveni preot. A dovedit Ins~ un interes deotarziu Comunist), devenind membru al sebit pentru scrierile ~i ideile socialiste care se Comitetului Central. Rolul jucat In cadrul vehiculau la seminar, rnotiv pentru care in 1899 Revolutiei din Octombrie 1917 a fost nesemni-

ficativ (fapt mu~amalizat mai tarziu), dar ulterior s-a dovedit abil in rezolvarea problemelor ivite pe parcursul ~zboiului Civil. A fost numit mai intai Ministrul Nationali~tilor, iar in 1922 a devenit Secretar General al Partidului Communist. Aceasta munc~ de birou, in aparenta: plictisitoare, a fost pentru Stalin calea de acces la putere, dandu-i posibilitatea s~ controleze comitetele de partid ~i s~ ii avanseze pe proprii sus~tori. Astfel, anii '20 au marcat pentru Stalin o serie de succese importante asupra rivalilor s~i. E vorba, evident, de dispute politice ~i nu de adev~rate lupte: de~i cornu~tii ~i tratau oponentii cu duritate, exista un fel de regul~ nescris~ care impunea evitarea v~rs~rii de sange in confrun~rile din partid. Asemenea dispute vjzau suprematia personal~, dar aveau ~i aspect ideologic, fiecare fractiune sustinand o anurni~ orientare politic~. Din acest punct de vedere, cel mai important conflict era intre Stalin ~i Trotki. Trotki adoptase punctul de vedere traditionalist marxist. El credea c~, datori~ izol~rii ~i inapoierii, URSS nu putea pune singura ba263

STALIN ~I URSS O in anii 1920, \aranii sovietici studiaza un bec. Acesta era cunoscut sub denumirea de becul lui lIici, dupa Vladimir Ilici, care a inclus o schema de electrificare in planurile sale de modernizare a Uniunii Sovietice.

O Un afi~ care indemna la cre~terea produc~iei industriale. In anii '20, grevele fusesera interzise in Uniunea Sovietica; cine nu respecta aceasta lege era pasibil de pedeapsa cu moartea. O Primul Plan Cincinal. O scenQ de dimineafQ, pictat3 de Y. Romas. Stalin credea c3 dac3 Uniunea Sovietic3 nu devine o putere industrial3, va fi zdrobit3 de na,iunile capitaliste. zele unei societ1ti socialiste, ci trebuia sa: reziste In continuare ~i sa: sustina: o revolutie generalizat1, In urrna ca:reia societ1tile industrializate ar acorda URSS-ului ajutorul necesar. Dupa: e~ecul mi~ca:rilor revolutionare din Europa dupa: primul rnzboi mondial, Stalin a sustinut ca: Uniunea Sovietica: poate ~i trebuie sa: reu~easca: singurn. Sloganul sa:u, "Socialismul Intr-o singurn tarn", era instabil ca doctrina: marxist1, dar prin nota pozitiva: pe care o aducea a constituit un punct de atractie pentru tinerii care se inscriau In partid. Politica lui Stalin, sustinut1 de o propaganda: continua:, a condus la mobilizarea poporului rus, generand un val de entuziasm cu privire la "construirea socialismului". Economia planificata Stalin a folosit acest entuziasm pentru a determina o schimbare politica: radicala:. Primul rnzboi mondial ~i rnzboiul civil adusesern Uniunea Sovietica: Intr-o stare jalnica:, astfel Incat Lenin aprobase cu reticent('[ Noul Plan Econornic (NPE), care acorda tclranilor ~i rnicilor Intreprinza:tori o rnare libertate In desfa:~urarea activit1tii ~i insu~irea profitului. Stalin a considerat ca: a sosit vremea crea:rii unei econornii complet socialiste, In care poporul -reprezentat de stat -sa: detina: ~i sa: conduca: toate Intreprinderile. Totodat1 sosise momentul unui efort conjugat pentru industrializarea t('[rii. Stalin a declarat ca: Uniunea Sovietica: se afla: cu cel putin 100 de ani In urma vestului capitalist, dar va trebui sa: recupereze diferenta in 10 ani, altfel va fi zdrobit1. Fidel conceptiei rnarxiste privind eterna lupta: dintre socialism ~i capitalism, el era con~tient ca: URSS era inconjurat1 de inarnici. Singura solutie a progresului era considerat1 a fi planificarea de stat; astfel, in 1929 Stalin lanseaza: Planul Cincinal, care cuprindea o serie de obiective ambitioase ce trebuiau indeplinite in diferite sectoare ale economiei. Public, s-a sustinut ca: obiectivele au fost 264

atinse ~i depa~ite ~i se anticipa succes ~i pentru unm1torul Plan. Intr-un stat cu un singur partid nimeni nu se :incumeta sa contrazica comunicatele guvemamentale care exagerau succesele ~i mascau gre~elile sau le puneau pe seama trndatorilor ~i sabotorilor. Cu toate acestea, rezultateleobtinute nu erau deloc neglijabile. in 10 ani URSS devenise un stat puternic industrializat, O realizare cu atat mai importanta cu cat sovieticii nu aveau :in vedere doar perioada imediat urm:1toare, ci lucrau pe termen lung. Standardul de viata: a rnmas :insa scazut, deoarece nu se inve~tise in productia de bunuri de larg consum. Toate resursele fusesern folosite pentru a crea infrastructura necesar:1 unui stat industrial -fusesern construite cu sutele fabrici, uzine electrice, baraje, ora~e industriale, ma~ini ~i tractoare. Realizarile Uniunii Sovietice erau admirate nu numai de partidele comuniste din alte tari,

care urmau modelul politic sovietic, ci ~i de unii oameni de ~tiin~, de scriitori ~i de intelectuali str:lini. Uniunea Sovietica: era privita: ca un nou tip de societate iar planificarea era considerata: solutia progresului economic ~i social'. Aceste idei erau cu atat mai credibile, deoarece ta:rile vestice erau devastate de Marea Criza: din 1929 ~i pa:reau neputincioase in lcombaterea sa:ra:ciei ~i ~omajului. Admiratorii Uniunii Sovietice tratau cu indiferenta: marile probleme ale societa:tii sovietice, considerandu-le greuta:ti inerente ale inceputului. Mai era inca: posibil sa: se reduca: importanta unor fapte amenin~toare, cum a fost procesul din 1928 intentat unor ingineri pentru "sabotaj", proces in care acuzatii au recunoscut cu prea multa: u~urin~ crime pe care era foarte greu de crezut ca: le comisesern. Era destul de dificil de apreciat modi-

multime de concesii colegilor din Comitetul Central al Partidului. in aceast~ situatie, una dintre variantele vehiculate a fost aceea c~ insu~i Stalin ar fi ordonat asasinatul, pentru a elimina un posibil rival ~i pentru a indep~rta orice amenintare din partea opozitiei, fie ea real~ sau potential~. Dup~ perioada rnrnas~ in istorie sub numele de Marea Teroare (ajuns~ la apogeu intre 1936-1939), dictatura stalinista a guvemat f~rn a intampina cea mai rnic~ rezistent~, de~i Stalin poza in continuare drept un modest secretar de partid ce fumeaz~ pip~. Gulagul sovietic in timpul Marii Terori, politia secret~ a arestat milioane de oameni. Foarte multi au fost executati, dar majoritatea au fost trirni~i in lag~re de munc~ (reteaua cunoscuta sub numele prescurtat de Gulag) rnspandite in intreaga tarn. Orice rezerv~ cu privire la omorarea unor colegi comuni~ti a fost abandonata, astfel incat in cele din unrul partidul a fost distrus. Vechii rivali ai lui Stalin au ap~rut in procese publice, m~rturisind crime incredibile, cum ar fi, de exemplu, faptul c~ ar fi practicat ani de-a randul spionajul pentru puterile sWine. Aceste m~rturisiri au fost probabil smulse in principal prin constrangeri psihologice ~i ameninta:ri la

O Caravana de c3ru~e care efectua transportul de la ferma colectiv3 Brevestnik, in 1931. Pancarta proclam3 promisiunea colectivului de a cre~te produc~ia de grane. Cu toate acestea colectivizarea nu ~i-a atins scopurile. O Exemp!u al artei staliniste din 1937. ..Socialismul realist" ~i cu!tu! personalita,ii conducatorului URSS dominau toate forme!e de exprimare artistica ~i intelectuala, inainte de a! doilea razboi mondial. fic~rile din agricultura sovietic~. Prin noua politic~, p~minturile nu mai erau proprietate personal~, ci trebuiau unificate In ferme colective, adic~ In cooperative, conduse (In teorie) de c(i)munitatea agricol~ respectiv~. Aceasta situatie nu a fost agreat~ de cei care lucrau In agriculturn deoarece erau fortati s~ vinda o mare parte a productiei statului la un pret foarte mic, astfel Incit muncitorii din industrie s~ beneficieze de hran~ ieftin~. Convingere prin violen,3 in consecint~, In 1929, cind a fost introdus~ colectivizarea, ~r~nimea s-a Impotrivit ~i Incerc~rile de a o forta s~ accepte au degenerat Intr-un conflict violent, In cadrul c~ruia politia secreta sovietic~ a jucat un rol sinistru. Multi ~ni au fost uci~i ~i rnilioane au fost deportati, dar versiunea oficial~ sustinea c~ oponentii erau In principal t~rani avuti (cufaci), care nu doreau s~ renunte la profiturile obtinute prin mijloace necinstite. Distrugerile rezultate au dus la o teribil~ foamete, accentuata de cruzimea autorit~tilor, foamete ce a determinat moartea a milioane de ~rani.

.

§ .E ~ ] ~ Situatia s-a mai Imburu1tatit dup~ 1932, cand rezistenta t~ranilor a fost Infranta, dar colectivizarea nu a mai avut efectele scontate. in ciuda tuturor suferintelor Indurate de o mare parte a populatiei, sectorul agricol a rnmas In continuare un punct slab al Uniunii Sovietice. in 1934 p~rea c~ ceea ce fusese mai rnu trecuse, dar In realitate abia Incepea. in decembrie 1934, asasinarea lui Serghei Kirov, un communistcunoscut, a declan~at o serie de arestari ale unor presupu~i sabotori, trnd~tori ~i spioni. Chiar ~i dup~ verific~rile ~i epurnrile care au urmat, adev~rul despre asasinat a rnmas necunoscut. De~i In acel moment Stalin se afla la conducerea ta:rii, el trebuia s~ fac~ o

adresa familiilor acuzatilor, dar ~i torturile au jucat mai mult ca sigur un rol important. Marea Teroare s-a manifestat In Intreaga societate sovietic~, Incurajand oamenii s~-~i imagineze conspiratii peste tot ~i s~ devin~ informatori. Oricare ar fi fost scopul initial al acestor epurnri, s-a ajuns la un fel de nebunie generalizat~, ceva similar van~torii de vrnjitoare din primele secole. In 1939, Stalin a fost nevoit s~ pun~ cap~t acestor proceduri. La aceasta data situatia In Europa devenise critic~. In ciuda ameni11~rii crescande din partea Germaniei naziste, antipatiile ~i suspiciunile reciproce Impiedicau o cooperare eficace Intre URSS, Marea Britanie ~i Franta. Dar In aceast~ 265

~

86

STALIN

$1 URSS

... ~ '...~-; d If If..1

. ,

..II

. ~

...

. "

.

- ...

t..

.

...

.

.

.

..,.

.

";~-" ~'~ ",\ti\

~

.

~ O 0 parada in cinstea victoriei sovietice, in Pia~a Ro~ie din Moscova. "Cele zece ofensive sovietice" au invins for~a militara a Germaniei naziste ~i la 20 aprilie 1945 trupele sovietice au patruns in Berlin. problema vina nu era doar a lui Stalin. Temandu-se Ca marile puteri se vor uni lmpotriva lui, Stalin a semnat un pact de neagresiune cu Germa$, de~i nazismul ~i comunismul erau considerati du~rnani de moarte. Clauze secrete incluse 1n pact au dat posibilitate Uniunii Sovietice sa preia Polonia de Est dupa invazia germar. -'.~ ..1~~~ .T~._~.~, la om Sep(emDne lY;)Y, lar Le(orua Lituani, 1 ~i Estonia au fost lnglobate In URSS Dupa l m scurt razboi lntre URSS ~i Finlanda, ;i fost OClJpat ~i teritoriu fmlandez. Apoi, dup~ UI1 ultimatl urn remis In august 1940 guvemulu .i , trupele sovietice au invadat ~i ocupal ina de Nord ~i Basarabia De~i URSSie~ise [lYing:Itoare, razboiul scosese la iveal~ slabiiuni ale Annatei Ro~ii, ale c~rei corpuri de ofi;esera nimicite de epurarie Marii Terori. toate c~ ~tia c~ nu trebuie s~ se Increa)misiunile lui Hi ~r, Stalin a fast surlfid germanii ~ invadat Uniunea prins Sovie , In iunie 1941; :east:l lips~ de vigipentru pierderile -a p~strat cump~tul e ale URSS. .fuzat sa pal Mascava, de$i ger-

O For~ele sovietice dispuse in Pia~a Ro~ie din Moscova. Continua industrializare a permis Uniunii Sovietice sa lupte impotriva gemanilor . In 1938. peste 28% din fier ~i o~el a fost prelucrat pentru muni~ii.

1879 5e na~te los;f 5tal;n 1917 Revolut;a d;n Octombr;e d;n Rus;a ;; aduce pe bol~ev;c;(comun;~t;) la putere 1918-20 Rcizbo;ul C;v;1 1922 5tal;n e num;t 5ecretar General al Part;dulu; Comun;st. 5e formeazci UR55

propiau d

In ce mal Inult; el a f( amiinturilor aflate in :alea annatelor gennan{ pentru a le ingreuna tnaintarea. Stalin s-a dov lit a fi on ccmducator priceput pe timp de razl )j, confirmi nea de supraerou in ochii publicului sovietic. La sfiir~itul razboiului, Armata Ro~ie controla Europa de Est, pennitiindu-i lui Stalin sa instaureze regirnuri cornuniste subordonate in cea rnai mare parte a regiunii. Dupa victoria cornuni~tilor in razboiul civil din China, Stalin a devenit conducatorul unui uria~ ~i puternic bloc communist.Puterile vestice au lnceput sa se lngrijoreze ~i ternerile lor cornbinate cu aversiunea fata de lncalcarea brutala a libertatii in Europa de Est au produs o ruptura intre fo~tii aliati, rnarciind lnceputul Razboiului Rece. Suspiciuni Reconstructia fRSS-ului dupil razboi ; trem de lenta dureroasil. Stalin deve gerat de susI :ios, punand politia s-ccreta pe unnele eyre )r ~i soldatilor Armatei Ro~ii suspectati ca aJ asimilat idei burgheze, straine. I de teroare pilrea cil se.va abate martie 19: i, Stalin a :la lpra Stalin 2 abil tiranul '~+~;e' ,;ucces (

a IUngul 1"LU1 L; la moart( 11agiat de mili lane de cet; re conducator ~i Invatator'

n

5tal;n

ajunge

1925-29 la conducerea

UR55

1929 5e pun bazele colect;v;zcir;;. Pr;mul C;nc;nal (datat 1928) Asas;narea

1934 ,u; K;rov.

Plan

incep pr;mele

epurcir;. incepe Kamenev

1936 Marea Teroare. sunt ;mpu~caf;

Z;nov;ev ~; dupci procese

publ;ce 1939 Pactul germano-sov;et;c. German;; ;nvadeazci Polon;a: ;ncepe al Do;lea Rcizbo; Mond;al. UR55 ocupci estul Polon;e;. Rcizbo;ul ruso-f;nlandez German;a

1941 atacci Un;unea

1945 5fars;tul celu; de-al .Mond;al Instalarea

5ov;et;cci

Do;lea

Rcizbo;

1946.1948 reg;mur;lor comun;ste Europa de est 1953 Moartea ,u; 5tal;n

Ila

~BOn

;n