Specificul Familiei In Societatea Contemporana.docx

Tema 1. Analiza specificului familiei în societatea contemporană.(aproximativ 2 pagini) De-a lungul timpurilor, pentru a supraviețui, oamenii au fost nevoiți să se asocieze intim în grupuri sau cupluri, situate sub denumirea de familie, aceasta fiind prima instituție socială din istoria lumii. Familia este considerată drept nucleul societății, care are funcții biologice, psihologice, sociale, economice, culturale, educative etc. De aici denotă și marea diversitate a relațiilor ce se stabilesc în interiorul său, ca grup social. Ea se deosebește de alte grupuri sociale prin: forma de organizare, relațiile dintre membrii săi, scopurile și atribuțiile pe care le are. Indiferent din ce perspectivă este analizată familia, ea îndeplinește un rol complex, exprimat prin funcțiile enunțate. Ca grup social sau unitate socială, familia a apărut pe o anumită treaptă a dezvoltării sociale și a evoluat de-a lungul istoriei, funcțiile pe care le implică fiind determinate, în ultimă instanță, de condițiile sociale concrete. O altă definiție a familiei enunță acest grup ca fiind un tip de comunitate umană alcătuită din persoane legate între ele prin relații de consangvinitate și înrudire, care trăiesc împreună, cooperează și au grijă de copii. Istoria evoluției omenirii a cunoscut mai multe tipuri de familie. În general, în societățile tradiționale au predominat tipul de familie mare, precum familia de grupe mari (cuprindea grupuri de perechi căsătorite care trăiau împreună în cadrul aceleiași gospodării; spre exemplu, la slavii din sud o asemenea familie se numea zdruga) și familia extinsă (era formată dintr-un cuplu împreună cu rudele apropiate). Familia nucleară, constituită din soț, soție și ulterior copiii, care trăiesc într-o locuință proprie, separat de celelalte rude, s-a impus și a devenit dominantă în ultimul secol. Este modelul de familie care predomină în societatea contemporană și, în general, fiecare membru al cuplului conjugal provine dintr-o familie nucleară. Schimbările generate în societate în urma proceselor de industrializare și urbanizare au determinat structurarea relațiilor de căsătorie în forma familiei nucleare. Familia nucleară asigură, prin restrângerea binară a relațiilor dintre soți, cea mai strânsă intimitate, cea mai mare probabilitate de compatibilizare a partenerilor, în comparație cu diversele forme de poligamie. Relațiile dintre bărbat și femeie în cadrul familiei au cunoscut de-a lungul timpului următoarele modele: monogamia, poliginia, poliandria și grupul de cupluri. Familia se constituie prin mariaj ca modalitate istoric standardizată și socialmente acceptată de unirea a două persoane de sex diferit. Mariajul se realizează prin oficiere juridică, facultativ și religioasă, sub formă de contract între parteneri și între aceștia și stat. Pentru a se realiza compatibilizarea, in trecut, alegerea partenerilor se realiza în mod endogam (adică din cadrul aceleiași comunități rasiale, etnice și religioase) și în mod homogam (din aceeași arie geografică și de aceeași condiție socială și culturală). În ultimul secol s-a înregistrat o continuă înmulțire a mariajelor exogame și heterogame datorită mobilității sociale și emancipării. Din punctul de vedere al descendenței, în societatea modernă, familia își transmite, în succesiunea generațiilor, majoritatea valorilor (status social, idealuri, avere) în mod biliniar - ambii părinți sunt luați în considerare la stabilirea descendenței - însă numele se transmite în mod patriliniar tatăl este considerat important în afirmarea individualității unei persoane și în stabilirea dreptului asupra moștenirii și a proprietății - cu excepția cazurilor când numele tatălui este inestetic sau al mamei este foarte cunoscut și prestigios. Tot astfel, având în vedere rezidența familială (modul de locuire al tinerilor căsătoriți), se remarcă următoarele forme: patrilocală, matrilocală sau neolocală. Neolocalismul este specific contemporaneității, tânăra familie locuind independent de familia părinților. În societatea românească a dominat multă vreme tipul de reședință patrilocală. Din punct de vedere pedagogic, de mare interes este mai ales funcția educativă a familiei, particularitățile acțiunii educative exerciatate de ea. Multitudinea relațiilor ce se stabilesc între membrii familiei și valorile culturale ce se transmit prin intermediul lor constituie, la un loc, mediul familial. Astfel, pot fi deosebite două categorii de relații: pe verticală, între generații (părinți-copii, bunici-copii, bunici-părinți) și pe orizontală, între membrii aceleiași generații (între soți, frați). Structura familiei determină, în cele din urmă, expansiunea relațiilor și implicit influențele lor educative. Agenții acestor relații (părinți, bunici, frați) oferă, prin însăși existența lor, anumite modele comportamentale ce vor fi asimilate de către copii în mod spontan, prin imitație. Mediul familial este universul natural al copilului,

diferit în funcție de contextul social pe fondul căruia se constituie și ale cărui fenomene le reflectă, și de particularitățile fiecărei familii. Familia reprezintă un mediu cu prioritate pentru creșterea și educarea copiilor. Prin caracterul său stabil și coerent, familia simbolizează mediul educogen primar, cu valențe formative esențiale pentru dezvoltarea normală a copilului. Apartenența copilului la familie este condiționată de siguranța afectiv materială și afectiv esențială pentru dezvoltarea psihică, îndeosebi în etapele timpurii ale evoluției acestuia. Din această cauză, separarea copilului de familie poate determina perturbări grave ale echilibrului lui biopsihic. Familia este cel mai adecvat mediu de structurare și formare intelectuală, afectivă și volitivă a personalității unui copil. În acest fel, climatul și atmosfera familială devin cadrul de ambianță materială, spirituală și afectivă în care se vor forma copiii. Prin urmare, eventualele carențe materiale ale mediului și climatului familial influențează în mod negativ dezvoltarea psihocomportamentală a copiilor. În prezent, familia, ca unitate socială s-a modificat foarte mult atât la nivel structural, cât și la nivel atitudinal în sensul creșterii ratei divorțurilor și a tensiunilor și conflictelor interfamiliale. Situația existentă pe plan familial se poate răsfrânge negativ asupra maturizării fizico-psihice, fiziologice și sociale a copiilor, lăsând sechele în structura psihică și de personalitate a acestora. În familiile de astăzi, legăturile sunt mai puțin durabile pe considerentul că oamenii nu mai acceptă să conviețuiască împreună dacă nu se înțeleg bine, nici măcar de dragului unui copil, față de care au anumite responsabilități ce ar trebui îndeplinite împreună. Se vorbește tot mai mult de existența unei adevărate ,,crize” a familiei moderne. Această stare critică poate fi determinată de inversarea rolurilor soț-soție, de dispariția unor roluri tradiționale, de problemele materiale sau de absența părinților din cadrul căminului pentru îndeplinirea sarcinilor socio-profesionale, ceea ce determină o mai slabă preocupare a lor pentru educația copiilor. Relațiile de cuplu din ziua de azi sunt mult mai fragile, mai sensibile și se pot altera foarte ușor, tocmai datorită faptului că trăim într-o perioadă în care tehnologia a avansat, iar acest lucru îi permite oricărei persoane să caute altă persoană cu care să înceapă o altă relație. Spre exemplu, odată cu apariția rețelelor de socializare, cum este Facebook-ul, oamenii au oportunitatea de a cunoaște noi persoane, de a comunica și conversa cu alți oameni, de a se relaxa, dar acest lucru are și efecte negative în cazul în care familia suferă un dezechilibru, iar soțul/soția caută înțelegere în altă parte, în altă persoană. Căsătoriile încep să aibă o durată tot mai scurtă, oamenii devin tot mai orgolioși față de orice lucru sau persoană care îi înconjoară, ceea ce nu are deloc un efect benefic asupra copiilor, a coeziunii familiei, toate aceste lucruri conducând la destrămare, despărțire, respectiv la divorț. În opinia mea, specificul familiei din epoca contemporană a suferit o schimbare radicală în comparație cu familia de tip tradițional care presupunea mai multă încredere, înțelegere, iertare și încercare de remediere a problemelor, pe când, în zilele noastre, oamenii preferă să arunce ceea ce se strică, nu să repare. Acest lucru are efecte negative atât pentru soț și soție, dar mai ales pentru copii care suferă anumite traume și dezechilibrări emoționale și psihice, fiindu-le destul de greu să se obișnuiască cu ideea despărțirii părinților și cu obligația de a alege părintele-tutore. Ideal ar fi ca orice copil că crească alături de ambii părinți pentru ca să se dezvolte eficient, pe toate planurile devenirii sale.

Bibliografie și webografie:  D. Fărcaș, I. Nicola, Pedagogie generală. Manual pentru clasa a IX-a școlii normale, Editura Didactică și pedagogică, București, 1998  www.scritub.com/sociologie/FAMILIA13135.php  https://biblioteca.regielive.ro/referate/sociologie/familia-in-societatea-contemporana-202146.html  pipp-bn.blogspot.com/2014/06/importanta-familiei-pentru-societatea.html?m=1

Tema 2. Prezentarea unui parteneriat între familie-grădiniță sau familie-școală. INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN …………….. ȘCOALA …………………………………….. LOCALITATEA ………………, JUDEȚUL …………………………. NR. …………..DIN…………………………….

Director, …………………………………….

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL ȘCOALĂ – FAMILIE

TITLUL PROIECTULUI :

,,DOI PARTENERI , ACELAȘI SCOP - EDUCAREA COPILULUI ”

TIPUL DE EDUCAȚIE : Educație pentru dezvoltare personala TIPUL DE PROIECT: Local

APLICANTUL: Școala ......................................, .................................. . Coordonator proiect :......................................, e-mail: ...................................

Argumentarea proiectului: COLABORATORI- părinții copiilor din clasă DESCRIEREA PROIECTULUI: Prin derularea acestui proiect , ca învățătoare cu experiență didactică de ...... ani, încerc să accentuez rolul părinților de prim-educatori ai copiilor și voi încerca să-i determin să-și ridice semne de întrebare și îndoieli privind propriile metode folosite în educarea copiilor lor.

PROIECTUL URMĂREȘTE:  Dobândirea de către părinți a unor abilități care să sprijine formarea de comportamente adecvate la copii, pentru relaționarea mai bună a acestora în cadrul grupurilor.  Aducerea la cunoștința părinților a strategiilor de cunoaștere a copilului.  Crearea de oportunități pentru valorificarea experiențelor pozitive dobândite de aceștia în educația copilului.  Acceptarea de către copii a regulilor după care funcționează microgrupurile sociale (familie, grădiniță, grup de prieteni, anturaj de joacă, vecini, etc.).

PUNCTE TARI (ale aplicării proiectului):            

Se vor înlătura cel puțin unele dintre cauzele ce determină comportamente indezirabile la copii. Se va înlesni acomodarea copiilor la viața de grup. Se vor putea corecta comportamentele incompatibile cu viața de grup. Părinții vor învăța mai multe despre etapele dezvoltării copilului. Părinții își vor putea descoperi copilul sub diferite aspecte pe care le implica viața în colectivitate. Părinții își vor împărtăși experiențele. Familia va învăța să abordeze dintr-o altă perspectivă relația cu copilul. Părinții se vor împrieteni între ei. Relația școală - familie se va întări. Va spori încrederea familiei în școală. Va spori eficiența activităților instructiv-educative desfășurate în grădiniță. Se va promova imaginea pozitivă a școlii.

PUNCTE SLABE:  Este posibil ca unii părinți să nu trateze cu interes acest proiect.  Este posibil ca unii părinți să se manifeste in mod nedorit.  Se generează un grad sporit de stres pentru părinți si învățătoare.

SCOPUL PROIECTULUI:  Ușurarea adaptării copiilor la cerințele microgrupului.  Dobândirea de către părinți a unor abilități de relaționare cu copiii. OBIECTIVE GENERALE:  Determinarea cauzelor care au generat la copii efecte nedorite în plan comportamental.  Instrumentarea părinților cu noi strategii de relaționare cu copiii lor.

 Implicarea directă a părinților în ameliorarea bazei materiale a grupei și în crearea unui ambient prietenos în sala de grupă.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:  Să identificăm trei comportamente neadecvate in perioada 15 sept.-15 oct.  Să descoperim trei cauze care determină tulburările afective ale copiilor.  Să consiliem părinții în scopul învățării strategiilor de relaționare și comunicare cu copiii lor, în vederea fixării comportamentelor dezirabile la aceștia în decurs de două luni.  Să informăm părinții despre “regulile copilului”.  Să valorificăm experiența pozitivă dobândită de părinți în relațiile cu copiii lor.  Să creăm oportunități ca părinții să se cunoască și să se împrietenească între ei, să participe la rezolvarea unor probleme privind crearea ambientului prietenos în sala de clasă.

METODE/TEHNICI DE LUCRU:  Consiliere, dezbateri, vizionarea unui documentar, jocuri de rol, lucrul in echipă, expoziție foto și cu lucrări ale copiilor/părinților.

GRUP ȚINTĂ:  9 copii, din care: 1 încăpățânat; 2 care reacționează la ton ridicat; 6 cu comportament în limitele acceptabile.  9 părinți, din care: 2 formulează cerințe peste puterile copilului; 2 folosesc ton ridicat; 5 au comportament normal. BENEFICIARI:  Direcți: copiii, părinții.  Indirecți: grupul familial lărgit, anturajul social al copilului, societatea.

REPERE TEMPORALE: Proiectul se derulează pe perioada anului scolar 2016/2017, cu posibilitatea de a se continua in anul școlar 2017/2018. LOCATIA: Școala și alte locații impuse de calendarul proiectului. RESURSE: a) Resurse umane: 9 copii, 9 părinți, învățătoare. b) Resurse materiale: spațiile de învățământ, CD-uri, aparat foto, cărți, jurnalul proiectului, fișe de lucru, fotografii, lucrări ale copiiilor și părinților. c) Resurse financiare: din contribuția învățătoarei și fondul constituit de părinți. d) Resurse de informare: bibliografie, film, internet, materiale specifice metodei “EDUCAȚI AȘA!”.

ETAPELE PROIECTULUI: 1. Realizarea unui studiu pentru identificarea comportamentelor indezirabile la copii (termen 15 sept.-15 oct.). 2. 3. 4. 5.

Investigarea cauzelor care determină aceste comportamente (15oct-15 nov.). Organizarea întâlnirilor cu părinții în vederea analizării cauzelor. Distribuirea materialelor de informare a părinților(studiu individual). Desfășurarea calendarului de activități stabilit pentru proiect.

REZULTATE AȘTEPTATE:     .

Schimbarea comportamentului copiilor. Respectarea cerințelor impuse de viața în microgrupul de copii. Schimbarea atitudinii părinților față de copii. Schimbarea premizelor relației școală - familie.

TEHNICI DE MONITORIZARE: Consemnări în jurnal, înregistrare foto/video.

EVALUARE: Chestionare, expoziție foto, expoziție cu lucrări ale copiilor și părintilor.

MEDIATIZARE: AVIZIERUL ȘCOLII;

DISEMINAREA REZULTATELOR: Expuneri în consiliul pedagogic, popularizarea studiului în sesiuni de comunicări, simpozioane etc.

CALENDARUL ACTIVITATILOR

NR.

DATA/TEMA

CRT. 1.

MIJLOC DE REALIZARE

Oct.2013-

“Este bine să știți!”

Ședință cu părinții-lectorat.

CONȚINUTUL ACȚIUNII Informare privind modul în care copiii acceptă condițiile de viață în grup.

CINE PARTICIPĂ

Învățătoarea Părinții copiilor

EVALUARE DE PARCURS Chestionar

2.

Nov.2013-

Întâlnire între parteneri

Informații despre cauzele care generează comportamente nedorite la copii.

Învățătoarea

Activitate comună copiipărinți.

Părinții lucrează împreună cu copiii

Copiii din clasă și părinții lor.

“Împreună este mai ușor” 3.

Dec.2013-

“Părinți și copii la școală” 4.

Permanent:

Ian.2014.

7.

Act de donație.

Informarea părinților despre noi strategii de relaționare cu copilul.

Părinți

Chestionar

Album foto

Realizarea unui album cu fotografii ale copiilor în diferite ipostaze.

Părinți

Album

Părinții se joacă împreună cu copiii și stabilesc reguli.

Învățătoare

Înregistrare foto/video.

Joc de roldeterminarea copiilor să “Așa e bine, așa accepte regulile de grup. nu!” Febr.2014-

Mart.2014 –

Expoziție cu lucrările executate.

Studiu individualghidul pentru părinți

”Acesta este copilul meu” 6.

(tema-“Ghetuța”) Donează jucării.

”O nouă informație, un pas în relația cu copilul meu” 5.

Părinții

Consemnări în jurnalul proiectului.

Consiliere psihoped.

“Aș vrea să știu”

Părinți și copii.

Părinții sunt informați Părinți ți consiliați cu privire Învățătoare la căile de formare a comportamentului dezirabil la copil.

Chestionar

Cei interesați se vor înscrie la cursul pentru părinți ,,Educăm așa!” 8.

Apr.2009:

”Așa da!”

Atelier de lucru

Părinții și învățătoarea realizează un caiet cu cerințele specifice vârstei , ce pot fi

Părinți Învățătoare

Redactarea unui ghid .

înțelese și respectate de copii. 9.

Mai 2009-

Atelier de lucru

,,Cum a fost împreună?”

Partenerii vor realiza un eseu în care vor sublinia ce s-a realizat.

Partenerii proiectului.

FOLLOW-UP: Există posibilitatea ca părinții să solicite implicarea în proiecte viitoare.

Urmează vizualizările activităților: 1. “Părinți și copii la școală- Așteptăm pe Moș Nicolae” 2. “Educăm așa!”- implementarea programului la nivelul școlii.

Popularizarea prin: afișare, publicare.

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN ………………… ȘCOALA GIMNAZIALĂ ………………………………………. LOCALITATEA ………………….., JUDEȚUL ………………………. NR. …………..DIN…………………………..

Acord de parteneriat educațional

Incheiat astăzi ………………………. între următoarele instituții:

1. 2.

Școala .........................., structura .........................., reprezentată de prof. .....................-Director și inițiatorul proiectului, ........................................ . Părinții elevilor școlii ................................, care au convenit urmatoarele:

Scopul colaborării:  Ușurarea adaptării copiilor la cerințele grupului.  Dobândirea de către părinți a unor abilități de relaționare cu copiii.

Obiective comune:  Determinarea cauzelor care au generat la copii efecte nedorite în plan comportamental.  Instrumentarea părinților cu noi strategii de relaționare cu copiii lor.  Implicarea directă a părinților în ameliorarea bazei materiale a școlii și în crearea unui ambient prietenos în sala de clasă. Durata proiectului: Proiectul se derulează pe perioada anului școlar 2016/2017, cu posibilitatea de a se continua în anul școlar 2017/2018.

Director, ..................................................