Specia

specia ___

calea Maretei

FRICI

Vrem nu vrem evoluam, suntem obligati s-o facem. Daca avem bunul simt sa privim in trecut – cineva ne-a spus ca pentru a intui viitorul trebuie sa intelegem trecutul – observam ca acum vreo 200 de ani, cu sapte-opt generatii in urma, pe teritorul continentului nostru, exact in aceleasi zone geografice modelate de informatizarea si digitalizarea cotidiana, oamenii erau decapitati pe esafod in pietele localitatilor, in locuri publice. La debutul in tromba al secolului XXI pe acelasi continent oamenii lupta impotriva torturarii animalelor domestice in timp ce multimi de adolescenti aleg sa se sinucida.

o abordare psihologica a problemei obezitatii, un mic indreptar de igiena interioara

coradro

2

Aceasta este o fictiune, o interpretare fantasmatica a universului uman, drept urmare orice asemanare cu persoane sau intamplari reale este pur intamplatoare.

3 Cuprins: Printul rosu Putina atmosfera Discutii libere Specia Partea I – datele problemei Opera de arta Tu, inima haina Sistemul inchis Salt inainte fortat Energii subtile Evolutii paralele Se scutura planeta Pradatorul suprem Despre fantasma si interpretare Sistemul psihic de aparare Din ciclul cum au aparut Papa-lapte din pleistocen Per os Despre constiinta si introiectie Autocastrarea sufleteasca Maretia fantasmei patologice Strigoiul din lanul de se...cara Unde dai, acolo se umfla Fantasme comercializate Prima judecata de apoi Mai inteligenti decat noi A doua judecata de apoi Diete si dieteticieni Tot unde dai, tot acolo se umfla Despre regresie A treia judecata de apoi Formele de aplicare ale religiei Religia ca superstitie Secta religioasa Geneticianul de serviciu Fondatorul unei noi religii Despre egocentrism si identificare Fantasma patologica si involutia intelectuala Femeia si identificarea Refuzul fobic al propriei mutilari Curajosul iepuras Punctele de sprijin Despre sublimare Despre uitare si ignoranta Nici ignoranta nu doare Partea a II-a – sperante desarte Planeta se scutura din ce in ce mai tare Componenta homosexuala, mitul androginului Istoria se tot repeta Sexologul de serviciu A patra judecata de apoi Familia monogama, celula de baza a societatii secolului XXI Redefinirea originii La cules de feromoni

4 Reinterpretari ale unor vechi concepte - Influenta feromonilor barbatului Si mai inteligenti ca noi Monogamia si cultura - Dezechilibrul feromono-hormonal al mamei Modelul socio-economic - Efectul distantei Efectele vizibile ale abandonului fundamental Constructia sistemului psihic de aparare - Plamadirea personalitatii psihotice a epocii noastre Razboiul pubertatii Definitivarea personalitatii psihotice a epocii noastre Refugiul in hrana Nenaturala metoda naturala Aspectul economic monogamic Aspectul psihologic monogamic A cincea judecata de apoi Despre segregare Unitate in diversitate Elitele Puritate inainte de toate Cel mai iubit dintre fii tatuca stalin Balada geologului ranit si a lui noe, marinarul cel vestit Psihoza regresiva Eroi au fost, eroi sunt inca Variatiuni pe tema bestialitatii regresive Addenda la psihologia maselor Mecanismul economic axat pe piata libera Fluiditatea regresiei Oamenii de cultura A sasea judecata de apoi Obsesia controlului Trauma Modelarea culturala prin teroare Trauma cu-multe-titluri Variatiuni pe tema traumei Dragostea de tata Tinerete far’ de batranete si viata far’ de moarte Imbatranirea prematura in zonele urbane Demolam-demolam, da’ ce punem in loc? A saptea judecata de apoi Modelul energetic al naturii umane Alte dovezi istorico-experimentale A opta judecata de apoi Sa mai vorbim putin si despre sex Creativitate inainte de toate Profetii despre ce-am scris Adio, dar raman cu tine

5 Am venit, m-am straduit sa vad, credeam c-o sa inving.

Printul rosu Intr-o frumoasa zi de vara, din parinti apropiati de varsta menopauzei - asa s-a nimerit cu decretul - ambii grav suferinzi de TBC, cu cate un plaman extirpat chirurgical in timpul zglobiei lor adolescente, s-a nascut, cu mult sub greutatea normala, un printisor, printul rosu. In prima parte a copilariei lui usoare, cea mai mica rafala de vant il putea lua pe sus, pentru a ramane prins de minunata viata, a fost nevoit sa ingurgiteze camioane si cisterne de medicamente, in special antibiotice. In a doua parte a copilariei vremea s-a inseninat si pentru el, s-a mai intremat, a reusit sa adune tare multe kilograme peste greutatea normala, dar nu pentru multa vreme. Adolescenta cu mult intarziata l-a surprins pe voinicul nostru intrupat intr-o adevarata fantoma cu ochii vii, cu vreo 40 de kilograme sub greutatea normala, si multumita unei maladii exotice – cu rara incidenta la persoanele de peste 60 de ani – dependent de-un medicament cu hormoni, a ajuns sa fie prezentat studentilor facultatii de medicina asa precum a fost si celebrul John Merrick candva. Zilele insorite au continuat, a reusit treptat sa-si revina, s-a pus cu adevarat pe picioare si nu peste multa vreme s-a descoperit un fericit posesor a vreo 40 de kilograme peste greutatea normala. Cum mai apar si nori din cand in cand, pe parcursul metamorfozei in hipopotam biped, si-a petrecut mai bine de trei zile in coma, o supradoza de ceva, nu conteaza ce, dar care l-a ajutat, l-a ajutat sa-si piarda memoria. Si-a pierdut aproape toata memoria si odata cu ea multitudinea amintirilor traumatice. Asa ca, de voie, dar mai mult de nevoie, printul rosu a fost obligat sa citeasca, de fapt prostul obicei ii intrase in sange de mic copil, l-a devorat din interior de cand se stie – sirul constant al pneumoniilor, migrenelor si virozelor l-au impiedicat sa joace fotbal pe maidan. Cum si cititul asta-i cu rostul lui, pe sinuosul drum al vietii, hurducait si poticnit, a avut norocul ca la un moment dat sa se impiedice de-un colectiv de oameni cu suflet, cu suflet mare, oameni pe care nu i-a vazut la fata niciodata – apropo, pe site pot fi incarcate si fotografii – si care s-au straduit sa puna bazele unei edituri specializata in popularizarea lucrarilor de psihologie – si despre care poate baga mana in foc ca n-au facut-o din ratiuni economice, pentru a castiga multi bani cinstiti. Incet-incet cititul l-a ajutat, l-a ajutat cu niste dioptrii, si la propriu si la figurat. N-o fi reusit printul nostru rosu sa invete prea multe, insa un lucru l-a invatat foarte bine, mai bine spus l-a reinvatat, a reinvatat sa planga. Astfel, dintr-un semiautist ce se putea exprima coerent numai cu ajutorul formulelor matematice, a ajuns sa creada c-a descoperit Mareata Frica, acea cale a Maretei Frici... * Ce este ‘specia – calea Maretei Frici’? Este o abordare psihologica a problemei obezitatii, un mic indreptar de igiena interioara si consta dintr-o interpretare a multor idei valoroase izvorate de-a lungul timpului alaturata catorva idei proprii si personale – putine, da’ cu siguranta fixe. Cum este scrisa? Cu patima, cu multa patima. De ce iubim atat de mult ce-a scris Poetul? Poetul a spus multe lucruri urate, a dezvelit multe mizerii, mult mai multe decat ne dam noi seama, dar a facut-o cu patima, a pus suflet in ceea ce-a facut. Multe lucrari valoroase sunt roase de soareci si se umplu de praf prin rafturi din simplul motiv c-au fost scrise academic, rece. Omul cunoaste lumea cu sufletul, n-o face nici cu inteligenta, nici cu memoria, nici cu friguroasele ratiuni abstracte, ci pur si simplu cu sufletul, cu sufletul sau cald. Nu se vrea a fi o scriere artistica, chiar sufera mult din acest punct de vedere. Am cautat sa pastrez cursul evolutiv al ideilor, cadenta lor temporala, asa precum s-au modelat – cele ‘capitole’ sunt scrise intr-un interval relativ mare de timp si-am hotarat sa nu revin asupra lor pentru a le ‘coafa’ prea tare. Cred ca in acest mod se va intelege mai usor si ma vad obligat sa precizez ca pe parcurs unele ‘notiuni’ se vor redefini sau completa. De ce am scris? Pentru ca fiecare om gospodar la viata lui isi doreste sa sadeasca un pom, sa zideasca o casa si sa scrie o carte, insa principalul motiv il voi dezvalui pe parcurs. Apoi, am crezut ca Te poate ajuta cu ceva, sper sa nu ma fi inselat, deoarece, cu scuzele de rigoare, este o carte despre Tine. Sa nu spui ca nu ti-am spus! *** Putina atmosfera Atmosfera este acel ceva care ne inconjoara, despre care stim ca exista, dar pe care nu-l vedem si despre existenta caruia rareori suntem constienti. Sau, mai bine spus, este ceea ce exista in prim plan, insa abia daca este perceput in fundal. Tocmai ce-ai vizionat filmul despre care-ti povestise amicul X si, zambind, iti spui: ‘Da, a meritat’. Stai putin! Uite ce scrie aici criticul de serviciu Y, ce-ai vazut? Nimic, tot timpul alerga unul dupa umbra lui ca s-o impuste, atat, nici un mesaj, nici o tema, nimic. Are dreptate, asa este. Si totusi ti-a placut, a fost ceva, intradevar alerga, dar cum o facea? cate explozii? cate jocuri de lumini? ce alternanta de... si muzica, efecte speciale... atmosfera.

6 Da, intotdeauna atmosfera conteaza si nu de putine ori este singura care conteaza. Te-ai apucat sa citesti, mi s-a intamplat si mie de cateva ori, dar nu merge, nu poti, esti stresat, esti suparat - cum de-a putut sa-mi faca una ca asta? – si arunci cartea sub pat. Poate maine, voi fi mai linistit, mai destins... Ei bine, tocmai intr-un astfel de moment, intr-o astfel de atmosfera as vrea sa incepi sa citesti randurile urmatoare - o poti chiar pregati, in caz de nevoie iti sugerez sa iei un cleste de rufe si sa ti-l prinzi de una din partile mai moi si mai sensibile, ideal ar fi sa nu se vada. *** Discutii libere Intr-o buna zi discutam cu un amic mai tanar, plasat pe o anumita scala undeva deasupra, de curand terminase cea de-a doua facultate. Una, alta, usor am condus discutia unde am vrut, spre religie, intrebandu-l care este parerea lui – fiecare are dreptul la o obsesie nu-i asa? ‘Este o provocare spirituala, un lucru inaltator, am citit multe carti vechi si altele mai noi’ – mi-a explicat emotionat. ‘Uite ce n-am inteles prea bine, chestia aia cu paradisul pierdut, cu sarpele...’ Mi-a explicat cu lux de amanunte, pana si eu puteam sa inteleg, intr-adevar citise. ‘Adica respectivul paradis a existat, a trecut ceva timp, s-au intamplat unele lucruri si inevitabil s-a pierdut?’ – am intrebat. ‘Poti sa-i spui si asa.’ ‘Aha.’ I-am lasat impresia ca meditez, apoi abandonand subiectul l-am intrebat daca are prieteni. ‘Am o multime de prieteni, petrecem clipe minunate impreuna, mergem pe munte, dar si aici in oras...’ ‘In copilarie am avut si eu un prieten foarte bun, am fost un fel de rude prin alianta, acum cativa ani l-am pierdut, accidenct de masina.’ ‘Nasol!’ ‘In timpul liceului am avut un alt prieten, a fost cel mai bun prieten al meu, o perioada am fost nedespartiti, dar acum cativa ani l-am pierdut, accident de masina.’ ‘Imi pare rau...’ ‘In anii studentiei am deprins o pasiune pentru ... – amintiri placute, diplome, medalii - si astfel mi-am largit substantial cercul de prieteni, oameni inteligenti, culti, alaturi de care am petrecut ‘concedii’ si week-end-uri frumoase. Nutream o admiratie sincera pentru unul din ei, nu era cu multi ani mai mare decat mine, dar l-am pierdut la cutremurul din ‘91, infarct.’ ‘...’ ‘In ultima perioada, timp de doi ani, am avut acelasi partener de ... Nu pot spune c-am fost prieteni la catarama, ci mai degraba amici, am petrecut ceva vreme fata in fata discutand despre pasiunea noastra comuna. Tot accident de masina, nu l-am pierdut definitiv, de mai bine de sase luni este in coma, sansele sunt foarte mici, trei operatii pe creier.’ ‘...’ ‘Si-am mai avut un amic, cu aproape zece ani mai in varsta, da’ n-o arata, puteai sa zici ca-i mai mic decat mine. Chiar in vara asta am petrecut o saptamana la munte, am fost colegi de camera, zilele trecute l-am pierdut, tot infarct.’ ‘...’ ‘Ce fericit esti tu! N-ai ajuns inca la varsta la care incep sa-ti moara prietenii. Poti sa faci o paralela intre asta si paradisul de mai-nainte?’ Si mi-a raspuns, tot fara cuvinte, doar s-a ingalbenit un pic la fata. Este intr-adevar un baiat inteligent. O fi dormit bine in noaptea-ia? Atunci m-am hotarat sa incep sa pun pe hartie, intr-adevar, tinerii din ziua de azi sunt foarte inteligenti. * ‘Ai auzit de baiatul lui X, cel mare, de la liceu? A intrat intr-o gasca cu altii de varsta lui, s-au dus noaptea in cimitir unde au daramat o multime de cruci, au sfaramat cavouri... Nu, n-au furat nimic, doar le-au distrus, cica se numesc satanisti. Ce i-o fi apucat? De ce-au facut asta?’ ‘Tinerii din ziua de azi sunt atat de irascibili, unii devin violenti, asculta toata ziua muzica din aia radioactiva, din metale grele. Oare ce i-o invata la scola? ca pe vremea mea...’ * ‘Uita-te la liceanul din dreapta! Are fata tot o rana, e plin de cosuri, dar vezi ce privire calda, ce ochi frumosi are? Oare cum o dormi, nu se loveste?’ ‘Sau la fata din stanga, vezi ce fund de vadana are? Nu cred sa aibe mai mult de 18 ani, n-are cum sa fie deja vadana, mai repede-i fecioara. Oare ce numar o purta la pantaloni? 56 – 58? De ce-o fi aratand asa?’ * ‘In general noua barbatilor ne plac femeile suple ca o caprioara, ca o felina, ni se scurg ochii dupa fotomodele. Uita-te in jur, o multime de femei in jurul varstei de 30 de ani, si cum arata? Parca am fi in

7 mijlocul unei cirezi de hipopotami, si ce priviri triste, pierdute... Oare de ce s-or umfla asa?’ ‘In general noua femeilor ne plac barbatii atletici, bine facuti, musculosi. Numai uita-te la barbatii de peste 30 de ani, parca a iesit mingea de fotbal din televizor si-au inghitit-o, asa burti au. Oare de ce s-or deforma asa?’ * Imi aduc cu tristete aminte de ultimii ani ai epocii de aur. Pe vremea aceea daca ieseai dupa-amiaza pe strada, cand oamenii se intorceau istoviti de la serviciu, observai ca mai bine de trei sferturi din barbatii care treceau pe langa tine erau intr-o stare avansata de ebrietate. De ce se intampla asta? Acei oameni au crescut si educat copii. Uauu... Sa fie oare asta cauza exploziei manifestarilor culturale numite manele si telenovele? * A fost odata un print rosu angajat la o companie. Asemenea lui mai erau si altii, colegii lui la fel de rosii ca si el, toti se considerau si se simteau egali. Asa si erau. Printul rosu s-a integrat foarte bine in colectiv, isi ajuta intotdeauna colegii, era saritor, era langa ei cand aveau nevoi de un sprijin oricat de mic, intr-un cuvant toti il considerau prietenul lor. Asa si era, iar ceilalti il ajutau si ei cu draga inima. Colectivul era condus de un sef, ca peste tot, el dirija activitatea, purta responsabilitatea indeplinirii cu succes a obiectivelor lipsite de orice urma de bun simt trasate de conducerea companiei si nu era defel iubit de subalterni. Toti il barfeau si faceau glume proaste pe seama lui – fara sa afle, desigur – intr-un cuvant era considerat un tiran, un mic monstru. Asa si era. Timpul a trecut si la un moment dat printul nostru rosu s-a transformat peste noapte in regele rosu, a fost promovat sef al colectivului. Colegii s-au bucurat nespus, acum era sef cineva pe care-l considerau prieten. Asa si fusese, fusese prietenul lor. Insa nu peste multa vreme au constatat cu stupoare ca-l regretau pe fostul sef pentru ca fostul lor prieten devenise de nesuportat, un monstru adevarat. Asa si devenise. Anii au zburat si propria-mi metamorfoza ajunsese sa ma obsedeze. De ce s-a intamplat asa? Cum de-a fost posibil? * Identificarea unor potentiale raspunsuri m-a preocupat o buna perioada de timp, iar aici incerc sa le schitez tinand cont de o povata primita candva: Hei, Gringo, pastreaza lucrurile simple! degeaba stii tu limbi extraterestre, si le si vorbesti pe toate in acelasi timp, daca nimeni nu intelege te vei trezi in postura nebunului care vorbeste singur. Am considerat-o un mare adevar si vrand-nevrand am ajuns la concluzia ca lucrurile pot fi intr-adevar simple, chiar dezarmant de simple. *** Specia Este in atmosfera – te inconjoara si n-o vezi – este in tine, langa tine, deasupra ta, a fost inaintea ta si va fi si dupa tine - esti o parte din ea, iar ea este o parte din tine – te asculta cu toate ca stii ca n-are urechi, te vede cu toate ca stii ca n-are ochi – n-o percepi, dar o intuiesti – iti traseaza si-ti controleaza drumul cu toate ca nu ti se adreseaza niciodata direct – existi datorita ei, iar o infima parte a ei exista datorita tie – ea-i aievea, tu esti trecator. O poti intelege, poti sa-i intri sub piele, o poti face sa lucreze pentru tine, o poti pacali fara ca sa-si dea seama, iti poate fi cel mai bun prieten si confident. Insa nu de putine ori, dar intotdeauna inconstient, poti intra in conflict cu ea. Cine castiga? Ea. Numai ea poate castiga deoarece nu stie sa piarda, nu poate sa piarda nici atunci cand este constransa, nici macar atunci cand este coplesita si asediata de milenii. Orice vei face gaseste ea o cale mai mult sau mai putin vizibila de a te rapune. *** Partea I – Preambul la nasterea filogeniei sau Datele problemei Opera de arta La o licitatie s-a vandut opera de arta X a marelui pictor Y contra unei sume fabuloase, expertii estimau o anumita valoare z a tabloului, insa a fost adjudecat cu de doua ori mai mult decat atat. Cine putea sa dea atatia bani pe un tablou, doar pentru a si-l atarna pe perete in sufragerie si a se lauda cu el? Ce snobi! - nu puteam sa inteleg. Da’ am inteles, intr-un tarziu – mai bine mai tarziu decat niciodata! – abia dupa ce am revazut pentru a doisprezecea oara ‘Forrest Gump’ si pentru a opta oara ‘Nascuti asasini’ – repetitia e mama invataturii de minte. * Nu, nu le am pe hard, altfel mai aveam timp de alte prostii? * Asta trebuie sa fie opera de arta, ceva care irezistibil te atrage de fiecare data si pe care nu te mai saturi s-o privesti, ceva in care ai vrea sa patrunzi si cu care ai vrea sa te contopesti, ceva in care cineva a investit pasiune si la care a trudit din greu.

8 Copacul. Ce mai opera de arta! Natura a investit miliarde de ani pentru a-l face sa fie perfect, si a pus suflet in ceea ce-a facut. Se vede de la o posta, este asa de inteligent, daca cineva vrea sa-i manance frunzele sau fructele el intoarce si obrazul celalalt, nu fuge, nu se sperie si nici macar nu riposteaza. Am avut si eu un copacel, il sadise altcineva in fata blocului, dar l-am considerat al meu caci vreo trei veri la rand cand era foarte cald ma duceam sa-i vars cate-o galeata de apa la radacina. Intr-o buna zi a trecut cineva pe langa el si l-a rupt, in doua. Sau omul. Miliarde de celule, fiecare cu rolul ei precis, organe specializate, ochi, urechi, creier, o masinarie biologica inimaginabil de complexa si care se mai si reproduce singura. Sigur, natura a investit in si l-a iubit pe el cel mai mult, mai mult decat pe oricare alta fiinta, numai pe el l-a inzestrat cu constiinta, cu inteligenta, cu posibilitati de comunicare, cu posibilitatea de a-si fauri unelte si de a le si folosi – studierea comportamentului delfinilor arata ca acestia ar fi inzestrati cu o inteligenta similara omului, insa ei nu au cum sa modifice mediul inconjurator, deocamdata. Dar ce face acest om? Cum se comporta el? Fura, minte, inseala, isi ucide aproapele pentru a-l deposeda de bunuri sau din gelozie ori din ura, sau pentru ca pur si simplu se plictiseste si trebuie sa-si gaseasca o preocupare. O discrepanta innebunitoare. Natura a gresit cu toate ca s-a straduit sute de milioane de ani sa-l modeleze. Natura n-a gresit defel, manifestarile in cauza, pe langa multe altele, reprezinta natura umana, ea are o vechime de numai cateva mii de ani, de cand exista omul modern. Natura umana mosteneste toate aspectele naturii biologice, insa nota ei dominanta o reprezinta acea prelungire oarecum artificiala situata in mintea omului. Ea se hraneste cu invatamintele si teoriile finalizate in ganduri, sentimente si atitudini, ele o determina sa fie atat de imperfecta. Va reusi natura umana sa refaca handicapul, sa micsoreze diferenta, sa atinga aceeasi perfectiune? Mai mult ca sigur, de i se va lasa deschisa portita, mintea trudeste din greu, se straduieste sa faca salturi disperate, progresul tehnologic are o rata de crestere exponentiala. Am inceput sa scrutam atent cerul pentru a vedea din timp asteroizii care ne-ar putea ameninta planeta, insasi existenta ca specie – necazul e ca nu ne uitam unde trebuie, intotdeauna cel de alaturi este vinovat. Imi aduc aminte, eram copil, cand au aparut primele aparate de radio cu tranzistori, intai cu trei tranzistoare, apoi cu cinci, astazi un microprocesor are cateva milioane de tranzistoare si n-au trecut decat vreo treizeci de ani, o singura generatie. Da, de tranzistoare se ocupa elitele, inginerii, oamenii de stiinta, cei mai buni dintre cei mai buni si rezultatul muncii lor se vede cu ochiul liber, astazi zburam, am ajuns in spatiu, pe Luna, am ajuns in secolul XXI. Sunt aceste salturi reale? Progreseaza intr-adevar natura umana? Daca ne uitam mai bine in jurul nostru observam ca intregi comunitati umane, miliarde de oameni si nu indivizi izolati, se manifesta ca acum cateva mii de ani, de parca timpul a impietrit – de groaza? Cresterea calitativa la nivel social este cu mult mai inceata, abia de la o generatie la alta se observa un oarecare progres, aici inervine rolul educator al parintilor, al profesorilor si al psihologilor. Rezultatul muncii psihologilor nu este imediat vizibil, nu-i chiar atat de palpabil si de aceea nu de putine ori, din interese meschine, inumane, unii din ei au fost terfeliti in noroi. Sa fie adevarata presupunerea ca raul provine din interior? * Tu, inima haina In jurul nostru se intampla o multime de lucruri pe care nu le putem intelege imediat, uneori avem tendinta sa ne spunem: la asta ma voi gandi maine, sau, mai rau: asa au fost randuite lucrurile. Simtim o acuta nevoie sa ne explicam intr-un fel sau altul inexplicabilul – nevoie ce s-a manifestat dintotdeauna, de cand omul a inceput sa-si dea seama de faptul ca exista si gandeste. Pe planeta noastra exista o ‘infinitate’ de specii miscatoare, unele mai ciudate decat altele, unele unicelulare, altele pluricelulare si tot asa pana la mamifere. Toate aceste vietati minunate pentru a trai si a se dezvolta trebuie sa manance o alta vietate miscatoare care la randul ei mananca o alta vietate. * ‘Numai copacul nu mananca pe nimeni, el este atat de destept!’ ‘Da, dar copacul nu se misca de la sine, pentru a face-o are nevoie sa fie ajutat de vant.’ ‘Unele vietati se hranesc cu frunze, cu iarba.’ ‘Si frunza de ceapa verde este vie, si firul de iarba este viu.’ * Suntem impresurati de lanturi trofice, pana si virusii, care nu sunt celule propriu-zise, ci doar informatii genetice, mananca pe cineva, si ei au nevoie de o celula gazda in care sa se infiltreze, pe care s-o devoreze si in care sa se inmulteasca. De la cea mai mica pana la cea mai mare toate fiintele miscatoare ucid sau sfasie alte fiinte pentru a le digera - toate speciile de animale sunt construite special pentru a ucide si digera ceva, orice. Exista vreun mamifer care sa se hraneasca cu minereu de fier, ori cu pietre? Cine a putut sa creeze asa ceva? Ce inima haina, ce monstru intunecat a putut sa-si imagineze si sa creeze acest carusel al sfasierii, acest perpetuum mobile in care fiinte trebuie sa moara pentru a fi digerate? – ce scop nobil! Stai linistit! n-a creat nimeni nimic, nu le-a urat nimeni atat de mult, n-a avut nimeni un asa suflet monstruos, pur si simplu lucrurile si fiintele asa au evoluat. ***

9 Sistemul inchis Sistemul inchis este un sistem mai mult sau mai putin complex care exista, se transforma si se dezvolta numai pe baza fenomenelor si proceselor din interiorul lui. Pentru a-l vizualiza putem sa ne imaginam un cerc cu toate elementele componente aflate in interior, toate caracteristicile, tot ceea ce se intampla are loc numai in interior. In realitate sistemul perfect inchis nu exista, majoritatea sistemelor din jurl nostru sunt dechise, din cand in cand, sau constant, ele suporta influente din exterior. Spre exemplu omul, acest sistem complex. Din punct de vedere biologic pentru a putea exista el este obligat in permanenta sa faca schimb de substante cu mediul inconjurator. Am putea crede ca ceea ce se petrece in mintea umana, gandurile, reprezinta un sistem inchis, dar si ele suporta influente din exterior, se formeaza pe baza informatiilor captate de organele de simt, iar produsul lor este adesea exteriorizat prin limbaj, comportament, atitudini si asa mai departe. Planeta noastra este un sistem semi-inchis, ea interactioneaza cu exteriorul in mod constant, primeste constant energie de la Soare si este legata constant prin forte de atractie gravitationala de corpurile ceresti inconjuratoare, se deplaseaza pe orbita – pe mai multe orbite. Insa din punctul de vedere al speciilor existente pe Pamant, al speciei umane in special, ea este un sistem inchis, deocamdata speciile nu pot exista in mod natural decat in acest spatiu bine delimitat. Desigur, din cand in cand, o data la cateva zeci de milioane de ani sistemul se deschide, el este modificat de catre un asteroid, de cate o cometa sau de orice alt fenomen ceresc ce poate influenta radical sistemul – cel putin asa se banuieste si pare logic sa fie. Raportand intervalele mari de timp la finitatea individului uman, a omului modern asa cum il stim noi, rezulta ca influentele radicale asupra sistemului pot fi considerate neglijabile, prin urmare omul ultimilor catorva zeci de mii de ani a existat si s-a dezvoltat intr-un sistem inchis. Conditia de baza a continuitatii sistemului inchis este echilibrul dintre fortele si interactiunile din interiorul lui – un dezechilibru major conduce la distrugerea sistemului. Astfel putem spune ca sistemul inchis se autoregleaza, biosfera este obligata sa gaseasca diverse modalitati de a-si pastra echilibrul, de a-si pastra continuitatea – iar faptul ca astazi existam se datoreaza acestei capacitati esentiale a lui. Plasand omul in sistemul inchis identificam interactiunea dintre cele doua forte de baza: resursele si consumatorii. Resursele reprezinta tot ceea ce-i este necesar omului pentru a exista si a se dezvolta, iar consumatorii sunt oamenii, specia umana in general. Evolutia in timp a raportului dintre aceste doua elemente de baza a avut drept consecinta aparitia fenomenului de autoreglare specific speciei umane. * Intr-o buna zi cineva s-a gandit sa faca un experiment ale carui rezultate ni le-a impartasit si noua: A luat un numar de scorpioni, consumatorii, sa zicem cinci, i-a introdus intr-un recipient, sistemul, o galeata, le-a dat de mancare, resursele, si a procedat la observarea ansamblului respectiv. Erau ei cam inghesuiti acolo, dar atat timp cat primeau de mancare erau fericiti si continuau sa traiasca intr-o relativa armonie. La un moment dat i-a venit ideea sa inchida sistemul, a pus capacul la galeata si l-a abandonat un numar de zile, atatea cat a considerat ca sunt suficiente pentru ca scorpionii sa moara de Foame. Cand a analizat din nou sistemul – nu a ridicat capacul, l-a pastrat tot inchis – a observat ca scorpionii erau bine mersi si se zbenguiau de mama focului, dar nu mai erau cinci, acum erau numai patru, nici urma de al cincilea, se evaporase. Dupa un alt numar de zile, la urmatoarea analiza, a observat acelasi lucru, insa acum nu mai erau patru scorpioni, ci trei. Si tot asa pana cand intr-un tarziu a ramas numai unul, cel mai puternic - de care i s-a facut mila si i-a dat drumul. Sistemul inchis s-a autoreglat, a gasit el o modalitate prin care sa-si pastreze echilibrul. Specia a triumfat, si-a prelungit existenta la maximum, a gasit ea o metoda mai mult sau mai putin morala de a dainui. Experimentul a pus in evidenta principala calitate a speciei, singura ei calitate: Specia trebuie sa continuie sa existe indiferent cum, ea este deasupra indivizilor ce-o compun. Multi au observat si au fost profund impresionati de aceasta proprietate fundamentala a ei, in consecinta s-au scris carti si s-au turnat filme – intrunul ni s-a sugerat faptul ca nici macar explozia nucleara n-a reusit sa anihileze specia, a gasit ea o cale sa continuie sa fie, a exploatat cumva o nisa. Pentru a putea s-o intelegem mai bine suntem obligati s-o plasam in sistemul inchis si sa urmarim in timp evolutia ansamblului ca un tot unitar. In acelasi timp specia este la randul ei un intreg format din indivizi, ea le impune anumite caracteristici si un anumit comportament specific prin care acestia relationeaza intre ei si/sau cu mediul inconjurator, asa ca observarea si intelegerea individului este de asemenea un aspect esential. Per ansamblu reprezentarea grafica a interactiunilor din sistem ar putea fi sintetizata astfel: sistem inchis <-> specie <-> individ Indivizii interactioneaza cu elementele fizice ale sistemului inchis prin intermediul specificului speciei lor. * In sistemul inchis numit Pamant a aparut si s-a dezvolta specia umana. De mii de ani acest sistem s-a autoreglat indiferent de influenta constiintei omului si se mai autoregleaza si astazi, in secolul XXI. Despre

10 acest lucru prea putini oameni isi dau seama, iar cei care stiu nu fac nimic, nu indraznesc sa ia atitudine, au alte preocupari importante: sunt prinsi in ‘sistem’! Candva cineva a spus ca pentru ca raul sa triumfe este suficient ca oamenii buni sa nu faca nimic. * Mai toti au incercat sa explice omul, comportamentul acestuia, adancimea psihicului si a mintii lui, intr-un cuvant natura umana, uitand ca omul este un animal, un individ ce apartine unei specii care la randul ei exista si evolueaza intr-un sistem inchis. Suntem atat de mandri de faptul ca suntem oameni – cine mai e ca noi? – iar aceasta mandrie este puternic ancorata in sufletul nostru. Pe parcurs vom descoperi legatura dintre propriul nostru suflet si cruda evidenta a disparitiei din ce in ce mai multor specii de animale, sau cu suferintele atroce pe care unele din ele, inclusiv oamenii, semenii nostri, sunt obligate sa le suporte. *** Salt inainte fortat Mama Natura a fost o mama rea, autoritara si foarte lenesa, ea si-a educat speciile cu biciul, le-a ordonat cum si ce sa faca pentru a dainui si evolua. Ea i-a spus copacului sa creasca din ce in ce mai inalt si sa-si dezvolte o coroana mare, cu frunze multe, daca n-ar fi procedat asa, atunci vegetatia din jur i-ar fi blocat accesul la razele soarelui, iar el s-ar fi sufocat si ar fi disparut. Le-a spus plantelor din umbra copacilor sa-si dezvolte frunze cu o suprafata mai mare pentru a beneficia de o cat mai mare cantitate din putina lumina ce strabate coroanele lor, daca n-ar fi ascultat-o, atunci nu s-ar mai fi putut hrani si ar fi disparut. Le-a spus diverselor specii de pradatori sa-si dezvolte gheare, colti, ochi ageri si sa alerge mai repede decat prada lor, altfel vor ramane nemancate si vor disparea. I-a invatat pe dinozauri cum sa faca sa le creasca pene si aripi pentru a zbura, daca ar fi ramas in continuare pe sol atunci cadeau prada altor specii de dinozauri, mai mari, si dispareau. L-a invatat pe omul primitiv cum sa faca sa-si construiasca prastie si sulita pentru a se apara de amenintatorii pradatori. Si asa mai departe. Mama Natura n-a fost niciodata blanda, vocea ei n-a fost nicicum duioasa, ea mereu s-a rastit: Fa asta! De n-o faci atunci vei disparea. Nici macar un singur fulg din penajul unei pasari nu este acolo degeaba, nici macar o singura mustata sau fir de par din blana pisicii nu este acolo degaba, toate au un rol functional bine definit. Daca ceva nu-i mai trebuie speciei, atunci, in timp, renunta la el precum soparla a devenit sarpe renuntand la picioare pentru a exploata cat mai bine acel spatiul din mediul inconjurator ce nu era in totalitate ocupat de alte specii. Aceasta modelare treptata a formei fizice a indivizilor unei specii se datoreaza relatiei de feedback – s-ar traduce cumva: cauzalitatea ce produce un anumit efect este la randul ei gradat influentata de efectul produs, sau efectul influenteaza intr-o oarecare masura cauza. Un astfel de feedback il vedem si la omul de astazi: laba piciorului nu mai are degetul mare opozabil asa cum l-a avut candva stramosul lui ce-a vietuit prin copaci. Sub atenta indrumare a Mamei Natura conditiile de mediu l-au obligat pe stramosul nostru sa coboare din copac si sa se ridice in doua picioare pentru a se depla pe sol, el n-a mai avut nevoie sa se apuce de crengi cu picioarele si a rezultat treptat infatisarea omului modern. Astazi stim foarte bine ca speciile care n-au ascultat-o, sau n-au avut timpul necesar pentru a-i urma sfaturile, au disparut. Salturile calitative in evolutia biologicului guvernat de Mama Natura s-au manifestat numai sub influenta constrangerii, ele au avut intotdeauna o conotatie absolut negativa. Dintre toate sfaturile primite de specie, cel cu rezonanta cea mai mare a fost: Ai grija ca numai exemplarele cele mai viguroase si cele mai bine adaptate sa se reproduca. Ele trebuie sa-si domine teritoriul ce le furnizeaza hrana, sa-l apere, sa se lupte cu intrusii din aceeasi specie care-l incalca si sa castige cel mai puternic. In plus, cei care se reproduc trebuie sa-si hraneasca, sa-si educe si sa-si ocroteasca puii cu pretul propriei lor vieti fiindca ei sunt cei ce-ti asigura continuitatea – noua generatie reprezinta esenta continuitatii speciei. Cel mai puternic individ trebuie sa-si domine teritoriul si sa se reproduca – o regula ancestrala a lumii salbatice. De asemenea: Ai mare grija ca indivizii tai sa evite consangvinitatea, materialul lor genetic trebuie sa se combine intr-o paleta cat mai larga pentru ca tu sa devii mai puternica, altfel indivizii vor degenera si tu vei disparea. Speciile au inteles de nevoie sfaturile, le-au pus neconditionat in aplicare si pentru ca au dovedit ca sunt durabile si eficiente lenesa Mama Natura, pentru a se bucura de o batranete linistita, le-a transferat lor autoritatea modelarii si evolutiei indivizilor ce le compun, a lor insilor. Specia si-a luat rolul in serios si a inceput sa-si studieze foarte atent indivizii, a tinut cont de nevoile lor si i-a indrumat cat a putut mai bine folosind acelasi feedback. Primul lucru pe care l-a observat a fost acela ca integritatea le era amenintata de o multime de pericole din partea mediului si ca pentru a-si pastra continuitatea trebuiau sa le faca fata cu succes. Si-a dat imediat seama ca cea mai buna metoda de a infrunta amenintarile din exterior era aceea de a le evita, astfel si-a dotat indivizii cu o arma esentiala: Frica – frica ancestrala sau frica de moarte. Sub imperiul fricii indivizii actioneaza spontan si exploziv, adrenalina curge in valuri, unii fug de rup pamantul, altii ataca cu o furie oarba, frica este un sentiment universal specific tuturor vietatilor miscatoare. *

11 Natura umana, desi fundamental diferita de cea biologica, a fost nevoita sa preia toate invatamintele primite de la Mama Natura fiindca omul este si va ramane un animal. Natura umana a preluat treptat toate functiile Mamei Natura si fiindca este dotata cu constiinta are posibilitatea sa inteleaga ce se intampla cu si in jurul speciei umane, in consecinta are posibilitatea sa utilizeze imediat procesul de feedback, nu mai este nevoita sa astepte sute sau mii de generatii asa cum a asteptat Mama Natura. In plus, evolutia naturii umane poate si trebuie sa aiba o conotatie absolut pozitiva, astazi nu numai ca nu mai este nevoie sa-i eliminam pe cei slabi, batrani si suferinzi, din contra, suntem obligati moral sa-i ingrijim si sa-i ocrotim. Si nu numai ca are posibilitatea sa uziteze de constiinta, ba chiar are obligatia s-o faca pentru a evita conflictul degenerativ dintre indivizi si specie si conflictul distructiv dintre specie si mediul inconjurator. *** Energii subtile Iarna, frig, bate vantul, pamantu-i inghetat, nici o frunza, nici o pata de verdeata, nici o gaza, din cand in cand trece un om zgribulit, se grabeste sa-si gaseasca un adapost. Vine primavara, natura revine la viata activa, valuri de verdeata se revarsa rapid, o multime de specii de gaze roiesc peste tot, pe pamant sau in aer, totul vibreaza si freamata frenetic, absolut totul. De unde aceasta revarsare de energie? Cine este responsabil de aparitia imensului val de energie? Este energia potentiala a speciilor, energie pe care fiecare specie o transmite fiecarui individ al ei cu un singur scop, acela ca ea sa existe. Energia pe care specia umana o aloca individului uman din momentul conceperii sale o putem asemui cu cea a unei ape curgatoare: Paraiasul izvoraste dintr-un anumit loc – micutul om este conceput si se naste; paraul isi croieste o albie fixa – se formeaza caracterul individului, acele tipare bine stabile prin care trairile sufletesti tind mereu sa se descarece; paraul aduna afluenti si devine rau – copilul se hraneste si creste; raul aduna afluenti si devine fluviu – copilul devine un tanar adult; fluviul creste treptat in dimensiuni si se varsa dispersandu-se-n ocean – adultul imbatraneste si la un moment dat moare; apa oceanului patrunde prin falii intre placile tectonice si ajunge sa izvorasca din munti – adultul are copii. Si ciclul tinde sa se repete la infinit. Toate fenomenele naturale din Univers au un caracter ciclic: speciile parcurg ciclul vietii, apa parcurge cicluri variate in natura, electronii se invart ciclic in jurul nucleului atomului, Pamantul parcurge un ciclu in jurul Soarelui, Sistemul Solar parcurge un ciclu in jurul centrului Galaxiei, Galaxia parcurge un ciclu in jurul a Ceva pe care inca n-am reusit sa-l vedem, ori nu avem ochelarii necesari, ori nu privim in directia corecta, dar nu ne impiedica nimeni sa-l banuim, acel Ceva pe care nu-l vedem parcurge la randul lui un ciclu in jurul Altui Ceva pe care nici atata nu-l vedem, si asa mai departe. Un lucru este cert, specia aloca individului o mare cantitate de energie, energia vitala, forta viului, si vegheaza ca acesta s-o utilizeze corect si numai in interesul ei – si conform modelului explicativ al universului cunoscut de noi: tot ceea ce ne inconjoara este energie, reprezinta diverse forme de manifestare a energiei. O paralela similara a fost stabilita intre formarea si dezvoltarea individului uman si intreaga evolutie a speciei umane: In natura au aparut primele organisme unicelulare – copilul este conceput prin unirea a doi gameti; se formeaza primele vietati pluricelulare – oul fecundat incepe sa se divida; apar primele mamifere – fatul se dezvolta si se contureaza forma completa a viitorului adult; maimuta a coborat din copac – copilul se naste; de aici preluam noi dezvoltarea sufleteasca a animalului uman, desigur, facand cateva referiri si la etapele anterioare. Fiecare individ intrupeaza in el insusi intreaga evolutie a viului in sistemul inchis. Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost fascinati de cursul energiei vitale, iar cu milenii in urma s-au pus bazele principiului curgerii line, principiu conform caruia ne este recomandat cu caldura sa lasam metaforica apa sa curga netulburata, lin, in voia ei. Esenta lui o regasim in intelepciunea noastra populara concentrata in expresia: Nu te pi...cura contra vantului pentru c-o sa te stropesti! *** Evolutii paralele Ca toate celelalte si natura umana a evoluat, la un anumit moment omul a inceput sa-si dezvolte capacitatea de a gandi in abstract, el a descoperit numerele si a pus bazele unei stiinte pe care mai tarziu a denumit-o matematica. Gandirea in abstract in ansamblul ei i-au permis sa dezvolte noi teorii, din ce in ce mai complexe, si pe baza lor in secolul XX a facut prima incercare de a deschide sistemul inchis: a ajuns pe Luna – intre timp s-a lasat pagubas, ori si-a dat seama cat este de greu, ori i-a pierit motivatia odata cu disparitia subita a balaurului rosu. Anii au trecut si iata, ca la un moment dat cineva a pus bazele teoriei evolutiei speciilor – mare noroc c-a facut-o suficient de tarziu, altfel il puneau si pe el la prajit, nu de alta, da’ trebuiau sa aiba pe cine reabilita dupa aceea. La inceput ea n-a fost luata in serios, ii lipseau prea multe verigi. Cu timpul insa, din ce in ce mai multe din verigile lipsa s-au reintors la proprietarul de drept, ele fiind gasite in diverse locatii de pe tot cuprinsul globului, unele ascunse adanc in pamant, iar altele, mai indraznete de felul lor, ajunsesera la

12 suprafata si-i trageau pe arheologi de siretul de la pantof. Conform acestei teorii am aflat ca toate vietatile au evoluat si intr-un fel sau altul multe sunt inrudite intre ele... toate. Toate vietatile au evoluat in afara de dinozauri, adica de cele doua tipuri fundamentale de dinozauri: ciocoii vechi si noi. In pofida faptului ca au fost separate de o perioada foarte mare de timp se poate observa o asemanare perfecta: Ei nu aveau cum sa evolueze fiindca aveau numai unul, nu doua ca toata lumea – le-a numarat el, savantul cu asteroidul. Constructia lui, logica intr-un fel, este foarte simpla: 1. Nu mai sunt dinozauri; 2. Daca nu mai sunt inseamna ca au disparut; 3. Daca au disparut inseamna ca i-a omorat cineva; 4. I-a omorat aruncandu-le cu asteroidu-n cap. Stie el foarte bine, are un amic la nu-s-ce politie secreta si i-a spus ca au un film cu evenimentul in cauza, da’ inca e clasificat drept strict secret – abia peste cateva zeci bune de ani o sa fie accesibil publicului, nu de alta, dar atunci vor fi siguri ca n-o sa mai intereseze pe nimeni. El ne povesteste ca acum mai multe milioane de ani, pe cand dinozaurii zburdau nestingheriti prin gradina edenului, a aparut cineva cu suflet cain care s-a ascuns printre nori si cum vedea un dinozaur, pac! ii si arunca cu asteroidu-n cap. Problema era ca nu-i nimerea in cap, ci sub coada – dupa cum bine stim ei aveau capul mic si burta mare, le statea mintea foarte lejer si se incapatanau sa nu evolueze; si tot din aceasta cauza astazi nu mai exista nici macar o singura specie de pasari, iar despre reptile nici nu mai incape indoiala, au disparut in totalitate – si atunci dinozaurul murea de ras, ca la lovilutie. Lovilutia este un fenonen social in care oamenii ies in strada si din cauza ca sunt atat de apropiati unul de altul incep sa se iubeasca asa de tare incat unii mor de ras. Ei prezentau niste urme de gloante pe corp, da’ era numai o iluzie optica televizata pentru ca nu-i impuscase nimeni, au murit pur si simplu de ras. Trebuiau sa moara pentru a oferi legitimitate fenomenului. In fata cui? Oricum nu interesa pe nimeni, mare pacat ca nu si-au dat seama de asta la timp, credeau ca sunt atat de importanti, credeau sincer c-o au atat de mare, incat era musai sa-i bage cineva in seama – n-am prins-o-n direct, aveam peste 40° si deliram asa de frumos. Aceasta este diferenta, unii au disparut fiindca au murit ei de ras, iar ceilalti fiindca au murit altii de ras. Unul, mai necredincios de felu’ lui, crede ca nici unii nici ceilati n-au disparut dintr-o data, ci au evoluat, mai stii... * La inceputuri omul negru a considerat ca universul este format din patru elemente de baza: pamant, apa, aer si foc. Acestea erau cele mai mici elemente pe care le putea vedea el atunci. Timpul a trecut, dioptriile s-au marit si la un moment dat a descoperit molecula. Aceasta era cel mai mic element pe care-l putea vedea el atunci. Dioptriile s-au mai marit putin si a rezultat ca cel mai mic element este atomul. Acesta era cel mai mic element pe care-l putea vedea el atunci. Batranetea, bat-o vina, i-a adus alte dioptrii si cu ele a vazut ca si atomul este format din ceva, din electroni, protoni si neutroni. Acestea erau cele mai mici elemente pe care le putea vedea el atunci. N-a mai trecut mult si pe patul de moarte a vazut ca exista particule si mai mici: bosoni, neutrini, quarcuri si altele pe care nu mai stie cum le cheama - din cauza parkinsonului. Acestea erau cele mai mici elemente pe care le putea vedea el atunci. Omul nostru negru ar trebui sa ajunga la concluzia ca exista si o infinitate mica: oricand va exista ceva mai mic decat ceea ce considera el a fi cel mai mic. Astazi omul negru are dimensiuni mult prea mari pentru a-si da seama cat de multe lucruri pot fi mult mai mici decat el, degeaba i-a explicat Poetul ca exista si mistreti cu colti de argint, el tot nu-i in stare sa priceapa mare lucru. * In stadiul de vanator si culegator omul negru era inconjurat cat vedea cu ochii numai de campu’ cu flori, celelalte campuri nu existau pentru el. Vreme trece, vreme vine, si dintr-o data s-a surprins inconjurat de diverse campuri cultivate de el insusi, in special de lanul de sec...ara, omul negru descoperise fara sa-si dea seama agricultura. La un moment dat omul negru s-au impiedicat de campul gravitational, a fost luat oarecum prin surprindere, iar cazatura l-a zdruncinat binisor pentru ca pana atunci acesta nu exista pentru el. Intr-o dupa-amiaza insorita, pe cand se plimba cu prietenul lui, omul alb, pe coasta dealului a observat ca pe sub liniile de inalta tensiune ce alimentau cartierul de vest zburda ca un nesimtit campu’ magnetic si-i bruia receptia radio a meciului de fotbal tocmai cand era mai interesant. Astazi se tot vorbeste despre biocampuri, maine-poimaine cine stie despre ce campuri s-o mai vorbi, de exemplu despre campul cu floricele de porumb, cu putina sare, desigur. Oare cate campuri ne-or mai urmari pe furis orgasmicele activitati intelectuale? Daca inca n-au fost descoperite, luate-n mana si degustate nu inseamna ca ele nu pot exista. * Dupa multi ani de la inventarea numerelor omul mai mult sau mai putin negru a continuat sa fie curios si sa-si bage nasul peste tot, unii au zis ca si l-a bagat si unde nu-i fierbea oala care din cand in cand exploda din cauza temperaturilor si a presiunilor extreme. El a scrutat atent cerul si observand galaxiile a dedus ca ele alergau deoarece privindu-le atent a vazut ca au ochii rosii, exact cum se inroseste la fata o persoana care alearga dupa tramvai. Savantul cu explozia a luat urma galaxiilor, a dedus ca toate au inceput sa alerge dintr-un anumit punct si ca au luat startul cand pistolul arbitrului a facut beng, adica din butucul rotii din spate de la bicicleta si acum se deplasau radial pe directia spitelor – atat a putut el sa vada atunci. Astfel a pus

13 bazele teoriei formarii si expansiunii universului prin big-beng, a masurat viteza cu care alergau galaxiile si i-a calculat varsta: nu stiu cate miliarde de ani. Cat timp i-o mai trebui omului negru sa-si dea seama ca inainte de T zero a existat si un T minus unu? – poate ca numerelor negative le este cu desavarsire interzisa deplasarea pe autostrada. Numai ca alti oameni, cu pielea de alta culoare si mai ciudosi din fire, s-au uitat mai bine pe cer si au vazut ca nesimtitele de galaxii nu alearga fiecare pe culoarul ei, ca niste sportivi civilizati, ci unele dintre ele se ciocnesc, ba chiar galaxia noastra urmeaza sa se ciocneasca cu o alta peste ceva vreme. Altfel spus prelungirea spitelor rotii din spate de la bicicleta se intalneste undeva cu prelungirea spitelor de la roata din fata ale aceleiasi biciclete. Dar cum si roata din fata are butucul ei inseamna ca n-a fost numai un big-beng, ci au fost doua, da’ putin mai mici. Omul nostru negru s-a mai gandit un pic si a dedus ca daca tot au fost doua big-benguri atunci trebuie sa fi fost si un al treilea, tot putin mai mic. Intr-un final apoteotic si-a ciulit atent urechile si a auzit cum si acum mai big-bengane cineva. Altfel spus, nu crede sa fi fost vreodata vreun bengbeng, universul nu are o varsta determinabila, mai mult ca sigur n-a existat nici un moment cand n-a existat nimic. Teoria expansiunii universului face implozie atunci cand avem in vedere una din multele geometrii neeuclidiene – geometrii ale spatiului curb. Raportat la dimensiunile infinite caracteristice universului intuit, nu al celui vizibil cu ajutorul dioptriilor manufacturate la ora actuala, rezulta ca fiecare galaxie nu se deplaseaza linear departandu-se de celelalte, ci se invarte in cerc. Oare de ce galaxia n-are voie sa se invarta in jurul a ceva cand toate elementele mai mici decat ea cunoscute pana acum se invart in jurul a ceva? Ea n-are voie pentru ca are numai una, nu doua ca toata lumea, are numai o singura gaura neagra in centru. Gaura neagra despre care nu se prea stie ce este de fapt si de drept, insa se poate baga mana-n foc despre formarea universului prin tot felul de benganeli intelectuale. In plus, ar fi indicat sa luam in calcul si varianta in care lumina nu se deplaseaza cu aceeasi viteza peste tot, precum am fost invatati la gradinita, mai mult ca sigur in spatiul dintre galaxii toate vitezele, inclusiv viteza luminii, se modifica, asa ca distantele dintre cele galaxii pot sa nu fie chiar atat de mari precum credem acum. Sau poate numai gaurilor negre le este permis sa influenteze radiatia luminoasa, conform ordonantelor de urgenta si legilor organice adoptate in unanimitate si publicate prin monitoarele oficiale. Ar fi o idee sa ne mai potolim putin paranoia si sa asteptam sa ajungem in spatiul dintre galaxii pentru a putea masura, cantari, lua in mana si degusta. * Alti oameni, mai fizicieni de felul lor, studiind atent vidul au observat ca practic vidul nu exista, cu alte cuvinte nu a existat niciodata un moment in care n-a existat nimic si trebuia creat, in tentativa lor de a obtine vidul au observat ca in acesta apar, se combina si se recombina continuu particulele elementare de materie cu cele de antimaterie, ca niste stringuri care nu vor nici in ruptul capului sa pastreze linistea pentru ca sa doarma oamenii de afaceri linistiti. Altii cred ca diferenta dintre cantitatile infinite de materie si antimaterie din univers este infima, tinde spre zero, iar universul cunoscut de noi se pare ca reprezinta tocmai aceasta diferenta. Omul negru a considerat ca asa trebuie sa fie, doua forme de materie: materia si antimateria, asa cum si el are tot doua: unu, doua. Numai ca mai ai dracu’ unii au zis ca-s smecheri si ca ei au trei, adica antimateria si materia nu sunt identificabile ca notiuni distincte ci reprezinta denumiri generice, ele putand cuprinde o multime de forme de manifestare ale aceleiasi materii - precum materia intunecata, aici gravitatia se pare ca-si schimba sensul, forta de atractie se preschimba in forta de respingere, insa deocamdata consideram ca lumina are aceeasi viteza peste tot, din punct de vedere moral ea n-are voie sa fie respinsa, doar e atat de balanda si calda la suflet. Exact ca si campul magnetic de pe dealul omului negru, daca inca n-au fost descoperite, luate in mana, degustate si cantarite nu inseamna ca ele nu exista. * Alta data cineva foarte mandru de ceasul lui de mana, pentru ca era reglat sa mearga dupa constanta universala – care maine-poimaine nu va mai fi chiar atat de constanta – a observat ca acesta nu indica aceeasi ora cu ceasul de pe peretele din biroul unde lucra. Cand a ajuns la gara a vazut ca nici ceasul de pe peronul garii nu arata aceeasi ora, mai mult, nici ceasul de pe noptiera de acasa nu se potrivea cu al lui. Atunci s-a hotarat sa mearga la ceasornicar sa si-l repare, numai ca nu l-a gasit acasa, era plecat la o reuniune a partidului national socialist, si de aceea a ales calea cea simpla: sa regleze toate ceasurile din univers dupa al lui. Si tot reglandu-le a demonstrat teoria relativitatii care arata ca timpul este si el o variabila si ca nu numai ca nu se scurge la fel in diferite puncte ale universului ci cateodata mai priveste si-napoi, ca sa-si ia la revedere. Deci in univers poate exista cel putin un punct in care timpul nu se scurge deloc. Si daca nu se scurge atunci cum ii calculeaza prietenii nostri varsta? Asa trebuie sa fie si-a zis omul negru findca si el stie un punct din univers unde timpul nu curge: in sistemul inchis. Sigur, inca de la inceputul timpului oamenii se dadeau de dimineata pana seara cu capul de pamant si se macelareau intre ei, la mijlocul timpului, cand s-a trecut la era noastra, oamenii se inchinau tot timpul si se macelareau intre ei, astazi tot asa se intampla, deci timpul nu curge, a inghetat. Se zice ca anumite fiinte au suflet cald, n-or fi vranda ele, cu caldura sufletului lor, sa-l ajute sa se dezghete? In plus, tot pentru ca timpul este o variabila, atii au rumegat insistent si-au ajuns la concluzia ca trebuie sa existe mai multe universuri, si ca toate sunt paralele, sunt o infinitate. Caruia dintre ele vrem noi sa-i calculam

14 varsta? Sau or fi o infinitate de universuri alcatuind acelasi univers, pe el insusi? * Omul negru si-a imaginat axa timpului ca pe o line dreapta ce pleaca de la minus infinit, trece prin momentul actual si se pierde spre plus infinit. Altii, cu ochelari, cand au privit mai bine-n zare au vazut ca liniile drepte nu sunt chiar asa de drepte, ci-s curbe, niste arce de cerc. Omul negru la suflet a dedus ca timpul este si el un cerc, adica undeva minus infinitul se uneste si se confunda cu plus infinitul. Cu alte cuvinte ne invartim in cerc ca niste oameni inteligenti ce suntem, sau istoria se tot repeta. Aceeasi demonstratie ca mai sus. * O oarecare parere despre varsta si traseul universului isi poate face oricine. Spre exemplu am putea folosi un foarte cunoscut model matematic, sistemul de ecuatii algebrice: 1) Pentru simplificare folosim teoria reducerii la absurd si formam un sistem algebric compus numai din doua functii, una corespunzatoare materiei, iar cealalta antimateriei. 2) Fiecare functie dirijeaza o infinitate de variabile: formele de manifestare ale materiei, respectiv antimateriei, conform presupunerii initiale absurde. 3) Fiecare functie reprezinta acel drum prin care formele de materie si antimaterie de dinaintea timpului s-au combinat, recombinat si ciocnit reciproc pana a rezultat ceva de dimensiunea universului actual, asemenea modului in care obtinem omul de zapada pornind de la un simplu bulgare pe care-l rostogolim prin zapada. 4) Rezolvam sistemul. 5) Ii trasam graficul intr-un spatiu cu o infinitate de dimensiuni, toate formele de manifestare ale materiei, inclusiv cele ce urmeaza a fi descoperite peste ceva vreme, reprezinta diversele axe care in micro sunt linii drepte, iar in macro sunt cercuri si combinat cu ele aplicam axa timpului astfel incat sa cuprindem toate universurile paralele. 6) Vizualizam si analizam graficul. 7) Mai bine nu ne mai chinuim sa-l rezolvam acum, candva cineva va reusi sa-l rezolve, pentru ca se poate trage o singura concluzie: Graficul tinde asimptotic la minus infinitul care undeva se confunda cu plus infinitul, cam nenumarabile de data asta. * Cele mai puternice calculatoare actuale, ale caror multe procesoare sunt racite cu azot lichid, functioneaza acceptabil cu o singura forma de materie, cu doua forme de marterie incep sa gafaie si se poticnesc, iar cu trei se blocheaza si se restarteaza necontrolat. Vor trebui sa mai curga infinite tone de lacrimi pana cand omul va ajunge sa poarte dioptriile necesare distingerii realei privelisti de ansamblu si pana cand va fi in stare sa-si construiasca un calculator care sa-i rezolve toate sistemele si problemele, inclusiv problema sistemului inchis. N-ar fi mai uman ca mai inainte sa se reconstruiasca si sa se reconsidere pe el insusi? * Toate se leaga intre ele, toate au o origine comuna. Originea raului din natura umana este mereu aceeasi: incultura - nesecatul izvor al abominabilului pe care unii, prietenii nostri, elitele religioso-politico-economice, ajutate de prietenii lor, oamenii de stiinta cu-multe-titluri, se straduie din rasputeri sa-l alimenteze pentru ca nu cumva sa sece vreodata. Natura umana este forma de manifestare a materiei care prezinta o maleabilitate nebanuita, iar multe din proprietatile ei nici macar n-au fost intuite in prezent. Ea respecta, deci ii pot fi aplicate, toate legile fizicii descoperite pana acum: legile mecanicii clasice, principiile termodinamicii, in special legea entropiei, legile mecanicii fluidelor, teoria relativitatii, legile mecanicii cuantice sau orice alta lege, teorie sau paradigma care urmeaza a fi elaborata si care le va anula pe predecesoarele ei. Cineva a enuntat candva o definitie esentiala: Realitatea a depasit si va depasi mereu imaginatia oricarei minti umane, indiferent de cat de bolnava este aceasta punct *** Se scutura planeta Am auzit de atatea ori vorbindu-se despre calamitatile naturale, prin fata ochilor ni s-au perindat nenumarate imagini ale groazei. Unii oameni de stiinta cu-multe-titluri au concluzionat filozofic: Din cand in cand planeta se scutura. Atat, n-au mers mai departe fiindca ori n-au avut curajul, ori nu i-a dus mintea – inclin viguros spre prima varianta. In sistemul inchis, in cursul procesului de autoreglare in vederea pastrarii echilibrului, au avut loc ciocniri violente intre resurse si consumatori. Drept urmare sistemul i-a eliminat incontinuu pe cei care erau in plus si-i amenintau integritatea, adica pe resurse. Metodele lui preferate au fost influentele din partea mediului inconjurator asupra speciei, ele au avut cauze naturale si au fost pan-specie, iar ea a fost obligata sa se supuna neconditionat, fara a putea riposta imediat – desigur, de-a lungul generatiilor specia a dezvoltat mecanisme naturale sau artificiale de aparare impotriva lor, a dobandit intr-o oarecare masura imunitate. O astfel de influenta din exterior cu caracter de amenintare la adresa existentei indivizilor a fost molima.

15 Stim ca de mii de ani populatia planetei a fost decimata de epidemii de ciuma, holera, tifos si multe altele – in zilele noastre este in primul rand vorba despre SIDA, pe glob sunt zone in care ea afecteaza peste 12% din indivizi, si in al doilea rand despre cancer. Acum cativa ani cand ma gandeam si vorbeam despre vechile epidemii spuneam ca era vorba despre disparitia unei treimi din populatia zonei afectate si sincer credeam ca exagerez. Eram mic copil, acum stim ca au fost perioade si zone in care a disparut peste trei sferturi din populatie. Analizand evolutia si efectul epidemiilor unii au cautat raspunsul la urmatoarele intrebari: Cine erau cei care dispareau? De ce nu mureau toti? – atunci nu exista nici o metoda de tratament medical, iar oamenii nu innebuneau de frica mortii doar practicand rugaciuni asiduue. Epidemiile au facut ravagii in principal in zonele dens populate unde aproape toti cei care dispareau erau saracii, cei care nu aveau cu ce se hrani si care pentru a se incalzi noaptea strangeau la pieptul lor sobolanii. Datorita stresului constant sistemul lor imunitar era slabit si boala ii rapunea usor. Desigur, mai dispareau si din cei ce apartineau claselor instarite, insa numarul lor era infim in comparatie cu ceilalti. Astazi SIDA tot pe cei multi si saraci ii decimeaza, insa noi auzim numai despre vedetele rapuse de ea. Despre stresul la care sunt supusi oamenii zilelor noastre si despre bolile degenerative produse de acesta s-a batut multa moneda cu cativa ani in urma. Acum au lasat-o mai moale deoarece cu cat discutau mai mult cu atat se apropiau mai tare de Buba si acest luru este foarte periculos. Buba trebuie ascunsa cu mare grija, in nici un caz nu trebuie identificata si tratata – mai ales ca astazi avem posibilitatea s-o facem. Anii trecuti a izbucnit ceea ce parea a fi debutul unei epidemii de proportii, cea provocata de virusul pneumoniei acute, SARS – s-a stins intre timp. Unde a aparut? In sudul Asiei, in zona cea mai dens populata de pe glob. S-au auzit unele voci firave: criza de suprapopulare – au fost viguros inabusite imediat, ii deranjeaza pe unii, pe cei care detin puterea, pe elite. Vom crede ca astazi s-ar putea vorbi despre suprapopulare, doar este vorba de cateva multe miliarde de oameni, insa acum cateva mii de ani n-a fost vorba de asa ceva pentru ca atunci intreaga populatie a globului numara cateva milioane - poate si mai putin. Sa ne gandim la raportul resurse-consumatori. Care era gradul de exploatare al resurselor acum cateva mii de ani si care este el acum? Cat de dezvoltata era agricultura atunci in stadiul de liber culegator - fata de cum se prezinta ea astazi? * O alta categorie de actiuni din partea mediului asupra speciei au reprezentat-o catastrofele naturale: inundatii, cutremure, furtuni etc. Astazi progresul tehnologic face eforturi sustinute pentru a putea prevedea din timp aparitia lor, el reprezinta o prelungire artificiala a fricii ancestrale cu care speciile si-au dotat indivizii. Datorita previziunilor meteorologice se preconizeaza cu suficienta acuratete locul unde uraganul va atinge coasta, se trage semnalul de alarma si zona este evacuata. Oamenii se retrag din calea lui de frica, astfel numarul victimelor este diminuat substantial – raman pe loc pentru a fi inecati doar cei care nu au bani sa plece. In acelasi sens se construiesc diguri, se studiaza vulcanii si tensiunile acumulate in scoarta terestra in zona faliilor, iar in ultimul timp s-au pus bazele meteorologiei solare. Toate aceste aspecte arata cu claritate faptul ca progresul tehnologic este mult avansat fata de realitatea sociala unde instinctul barbaro-ancestral de dominare se manifesta in toata splendoarea lui. * In sistemul inchis de-a lungul timpului au avut loc numeroase fenomene naturale pan-specie, din nefericire ele n-au fost suficiente pentru mentinerea echilibrului dintre resurse si consumatori. La un moment dat pe scena a trebuit sa urce omul insusi si de atunci a participat activ la buna functionare a procesului de autoreglare, proces care ruleaza la turatie maxima si astazi, in secolul XXI – unele lucruri cand sunt fortate se gripeaza si pocnesc. * Pradatorul suprem Diferitele specii care au aparut si s-au dezvoltat pe planeta au luat in stapanire anumite parti ale acesteia: unele domina vazduhul cu aripile lor, altele domina oceanele si raurile fiindca pot trai sub apa, iar altele traiesc pe uscat. La aproape toate speciile putem observa ca indivizii ce le compun traiesc si se dezvolta intr-un spatiu limitat, intr-o anumita zona bine delimitata geografic, unele in jungla, altele in stepa, unele in apropierea polilor si asa mai departe. Omul, despre care se crede ca a luat in stapanire toate zonele, inca nu s-a adaptat sa poata trai la poli, in mijlocul desertului, sub apa sau in aer. Desigur, poate s-o faca pentru o perioada limitata de timp ajutat de sistemele artificiale de sustinere a vietii pe care le-a inventat - de-a lungul timpul omul a descoperit o multime de lucruri care i-au imbunatatit viata de zi cu zi, insa unele dintre ele i-au lezat atat de mult constiinta incat a pierdut-o definitiv, invocand o anumita lege a echilibrului - insa specia umana poate sa supravietuiasca si sa se dezvolte natural tot numai intr-un spatiu limitat. Omul a fost si va ramane un animal, cu timpul a devenit un animal de prada, chiar pradatorul suprem. Intr-adevar, omul modern nu mai arata si se pare ca nu se mai comporta asemenea unui pradator clasic, dar numai la suprafata, iar daca afirmatia pare deplasata, atunci sa ne gandim la ceea ce facem cand ne asezam la

16 masa si savuram pieptul de pui sau muschiuletul de porc bine preparat. Mai bine sa analizam ceea ce s-a intamplat in ultimii ani ai secolului XX in inima Europei cand in cateva zile fierbinti de vara zeci de mii de oameni au fost pur si simplu macelariti si aruncati in gropi comune, sau in America Latina unde sirul neintrerupt al crimelor a durat zeci de ani de zile, sau in Orientul Mijlociu, sau in zona Golfului Persic, sau in Africa, sau in inima Asiei, sau mai peste tot. Omul modern nu mai foloseste ghearele si coltii pentru a ucide, el a inventat metode moderne de distrugere in masa. Celelalte animale de prada ucid in principiu pentru a se hrani si uzuzal victimilele lor sunt alte specii de animale. De aici se vede cel mai bine cat de mult a evoluat omul fata de restul pradatorilor – animale care nu poseda ratiune - fiindca in ultimele mii de ani el s-a axat cu precadere pe uciderea altor oameni, a devenit propriul sau pradator – omul, acest animal irational. Desigur, astazi nu mai ucide individual, ci in haita, la adapostul si in numele institutiilor si formelor de organizare sociala pe care tot el le-a inventat, astfel nu-si mai pierde mintile din cauza sentimentului de vinovatie. A ucis pentru o cauza dreapta, in numele ‘binelui’ national sau international, a ucis in numele drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a ucis la adapostul uniformei, el nu este nici pe departe vinovat. * Astazi asistam la programe speciale de ocrotire a speciilor pe cale de disparitie, de exemplu diverse parcuri din mai multe zone geografice sunt repopulate cu lupi – majoritatea speciilor marilor carnivore sunt pe cale de disparitie. Desigur, preocuparea fata de protectia pradatorilor are un caracter pozitiv, necazul este ca mai exista un pradator care are nevoie stringenta de protectie, de foarte multa protectie: omul, specia umana are nevoie sa fie protejata, de ea insasi. * Individul uman pentru a trai normal are in continuare nevoie de un anumit spatiu fizic, spatiul vital. Recunoasterea acestui aspect este ilustrata de faptul ca un om isi poate construi o locuinta numai daca respecta anumite conditii, una dintre ele fiind suprafata minima locuibila – daca proiectul de executie nu indeplineste baremul atunci nu se elibereaza autorizatia de constructie. In plus, in zonele civilizate sunt elaborate proiecte de urbanism si se cauta solutii pentru ca impactul dezvoltarii localitatilor asupra mediului inconjurator sa fie minimizat. Insa directia inversa, impactul dezvoltarii urbane asupra omului, este trecuta instantaneu cu vederea - din ratiuni economice, desigur. * Principala consecinta a crizei de suprapopulare este poluarea mediului ambiant si aparitia efectului de sera, iar acesta antreneaza modificari climatice majore. Astazi pe toate continentele suntem martori la inundatii din ce in ce mai frecvente si de o amplitudine tot mai mare, recoltele de pe sute de mii de hectare sunt distruse de ape, iar in tot mai multe localitati tramvaiul este inlocuit frecvent cu barca - uraganele sunt mai puternice si mai dese, vantul puternic rade de fata pamantului localitati intregi - echilibrul oceanelor este distrus, barierele de corali mor - calotele polare se topesc, digurile ce protejeaza localitatile impotriva valului mareic ameninta sa nu mai faca fata - iar deserturile din zonele tropicale inainteaza cu pasi uriasi, anual nisipul inghite sute de mii de hectare de teren. Intr-adevar, sistemul inchis se scutura, ii este grav afectat echilibrul, el face eforturi disperate sa-si pastreze continuitatea, de aceea cauta sa restranga elementul perturbator straduindu-se sa elimine cat mai multe resurse. * Istoria ne arata cum s-a folosit sistemul inchis de individul uman ca pion principal al procesului de autoreglare. Din cele mai vechi timpuri s-au ridicat armate si grupuri uriase de oameni s-au macelarit intre ele din simplul motiv ca fragilul echilibru dintre resurse si consumatori sa se pastreze in limite acceptabile. Astazi stim ca razboaiele s-au succedat constant, iar numarul victimelor rezultate de pe urma lor a fost enorm – nu existau medicamente, iar majoritatea ranitilor sucombau ulterior din cauza infectarii ranilor. Tot astazi stim ca razboaiele, marile maceluri implicate de ele, nu mai sunt posibile datorita bombei atomice, iar disparitia lor nu are nici cea mai mica legatura cu asa-zisa evolutie a constiintei noastre pentru ca cei care nu dispun de bombe atomice continua sarguincios sa se macelareasca intre ei. Observam foarte usor aceeasi conotatie negativa cu care speciile au fost educate de Mama Natura: De-o folosesti, atunci vei disparea! Dintotdeauna sistemul inchis s-a ajutat de om in toate modurile posibile, a dirijat in sensul autoreglarii toate formele de organizare sociala: religiile si, mai nou, politicile, iar ceea ce ne bucura cel mai tare intelectul este faptul ca o face si astazi nestingherit de nimeni si de nimic. *** Despre fantasma si interpretare Din multitudinea formelor de manifestare ale naturii umane le distingem pe cele mai importante:

interpretarea si fantasma. Interpretarea este acea proprietate a constiintei prin care fenomenele exterioare sunt raportate la sine cu scopul de a deveni inteligibile, deci controlabile. Nevoia acuta de a intelege si controla intamplarile si

17 fenomenele din jur si-a facut simtita prezenta inca din primul moment al aparitiei omului, el a depus si continua sa depuna eforturi considerabile in acest sens. Astazi, cand nu intelegem un aspect care ne afecteaza direct simtim ca ne pierdem mintile si ne framantam neincetat pana gasim o explicatie sau pana cand, prin uitare, ne detasam de subiect. Acuta nevoie nu afecteaza numai constiinta, ci intreaga fiinta umana, cand ne framanta o problema majora ne trezim a doua zi cu cearceaful facut ghem sub noi, ancestralul ce-l intruchipam cauta sa ne vina-n ajutor, se framanta si el. Ideal ar fi sa fim perfect constienti de existenta si maretia lui pentru a putea colabora cat mai bine cu el. El ne va ajuta sa ne rezolvam problemele, noi trebuie sa-l ajutam si sa-l intelegem atunci cand se poticneste. Candva cineva a spus ca daca un om crede ca are o problema, de se va gandi mai bine, atunci va realiza imediat ca de fapt n-are nici o problema. Ne framanta ceva? Atunci sa cerem sfatul ancestralului copac. Pana si lui Pacala copacul i-a raspuns! pana si lui Pacala copacul i-a oferit solutia! d-apoi noua. * Interpretarea este specifica fiecarui individ in parte, acelasi fenomen care are loc in conditii similare este interpretat diferit de indivizi diferiti. Doi colegi: Intr-un birou spatios lucreaza doi colegi alaturi de seful lor. La un moment dat seful paraseste incaperea si cand deschide usa se face curent iar paharul de cafea de pe masa de lucru se varsa peste tastatura, hartiile si scaunul acestuia. ‘Bai! hai sa stergem repede, se va supara cand o veni si-o vedea’, zice primul. ‘Da-l ma-n pu...nga mea! Ce io am lasat geamul deschis sa se faca curent, sau el? Sa vedem ce mutr-o face, abia avem ce povesti amicilor deseara la bere.’ * Interpretarea depinde de starea sufleteasca a individului in cauza, un om interpreteaza diferit un fenomen identic aparut in aceleasi conditii pe fondul unei alte stari sufletesti: Un tanar merge pe strada, la un moment dat o musculita il loveste in ochi: 1. Se freaca putin la ochiul in cauza si uita instantaneu, se grabeste sa ajunga la serviciu. 2. Peste cativa ani, este de multe luni de zile somer si merge impleticit pe aceeasi strada cu privirea pierduta in gol, aceeasi musculita. Daca era o viespe, daca-l intepa si-si pierdea ochiul, daca ochiul se infecta si-ar fi fost nevoie sa-i amputeze capul? Ce s-ar intampla cu copii lui? Avalansa paranoica se dezlantuie si-i acapareaza toate gandurile, incarcatura emotionala determinata de starea sufleteasca se descarca intr-un alt mod. * Despre interpretare ne vorbeste si omul negru: Acum mai multe mii de ani, pe cand imparteam grota cu colegii mei de suferinta, am observat ca unul dintre ei, omul alb, mai irascibil de felul lui, se supara des pe mine si de fiecare data imi dadea una peste ochi. Azi asa, maine asa, la un moment dat m-am saturat de compresele de paine cu vin si-am cautat sa inteleg ce se intampla. Intr-un tarziu am realizat ca-mi voi putea rezolva problema daca stau de vorba cu el si-l conving ca ura de rasa trebuie ingropata definitv, astfel am restabilit armonia dintre noi. La un moment dat, dupa cateva zile de ploi torentiale, raul din vecinatate s-a revarsat, mi-a distrus gradina de zarzavat, mi-a inundat grota si mi-a inecat copii. M-a durut nespus sufletul si am interpretat ca si el s-a suparat pe mine, asa cum era suparat si colegul meu candva. De aceea, dupa ce m-am mai linistit putin, m-am dus la malul raului sa discut cu el pentru ca pe viitor sa stiu ce sa fac sa nu-l mai supar. Mai multe zile la rand l-am tot intrebat, i-am povestit despre mine si familia mea, am ingenuncheat in fata lui, dar raului nici ca-i pasa, isi vedea nestingherit de cursul lui. Omul alb m-a vazut, i-am explicat motivul actiunilor mele, a ras si cu multa intelepciune m-a ajutat sa interpretez corect: ‘Ba da prost mai esti! Nu cu raul trebuie sa stai de vorba, nu vezi ca-l doare-n cu...rs. Cu zeul raului trebuie sa vorbesti! cu zeul tuturor raurilor, el este responsabil si de aceea pe el trebuie sa-l imbunezi.’ Sfatul m-a ajutat foarte mult, mi-am recapatat imediat linistea sufleteasca, acum stiam ce se intampla si in acelasi fel am continuat sa-mi explic toate lucrurile din jur: Pamantului fertil i-am atribuit zeul lui, Soarelui, Marii, Vantului le-am atribuit zeul lor, pana si Dragostei si Frumusetii i-am atribuit zeita ei. * Astfel a aparut fantasma patologica: fantasma religioasa, omul a fantasmat constient, si-a autoindus halucinatii cu un singur scop: acela de a putea dormi linistit. Mai mult, a confundat fortat de imprejurari fantasma cu realitatea. Fantasma patologica a aparut drept consecinta directa a interpretarii, mai bine zis a rezultat din nevoia omului de a interpreta ceea ce nu-si putea explica prin intermediul cunostintelor de care dispunea la momentul respectiv. Despre fantasma se stiu foarte multe acum: In fantasma visam cu ochii deschisi la minunatele locuri si peisaje pe care am vrea sa le vizitam in concediu, dar s-ar putea sa nu avem banii necesari excursiei. In fantasma ne inchipuim la volanul unui mercedes sport decapotabil avand alaturi trei secretare personale in minijupa, in fantasma ne masturbam, cu alte cuvinte in fantasma descarcam majoritatea tensiunilor sufletesti izvorate din frustrarea cotidiana, si multe mai sunt – un altfel de exemplu: ne inchipuim ca ne batem seful peste fata cu pliciul de muste iar a doua zi ne trezim voiosi si-i putem suporta mai usor dejectiile sufletesti.

18 Candva cineva ne-a spus ca totul este interpretare. La randul nostru interpretam afirmand ca totul este interpretare fantasmatica, adica acea constiinta daruita cu draga inima de Mama Natura, si pe care refuzam cu indarjire sa recunoastem c-o detinem, functioneaza pur fantasmatic.

Axioma: Fantasma se confunda cu insasi natura umana. Fantasmaticul ce ne defineste fundamental constiinta reiese perfect din urmatoarea poveste trista, dar tot atat de adevarata: Cu multa vreme in urma printul rosu a avut un prieten, cel mai bun prieten al lui, multi ani au fost aproape tot timpul impreuna, erau ca doi frati. Printul nostru si-a petrecut nenumarate vacante la mosia prietenului lui unde a cunoscut-o foarte bine pe mama acestuia, o femeie de nota zece, volubila, zambitoare, nu se supara niciodata pe ei cand se imbatau ca porcii si murdareau toata casa, ba din contra, le pregatea feluri de mancare mai usoare pentru a nu le provoca greata si glumea pe seama obrajilor lor palizi. Anii au trecut si intr-o zi fatidica prietenul printului rosu a murit subit. In acel moment mama lui, femeia vesela de pana atunci, a interpretat ca acesta tragedie nu poate fi reala, asa ca a inlocuit-o cu o fantasma, a considerat ca fiul ei continua sa traiasca si drept urmare vorbea tot timpul cu el. A innebunit. S-a retras intr-una din multiplele forme fantasmatice de tip patologic si acolo a ramas pana si-a dat ultima suflare. * Sistemul psihic de aparare Interdependenta dintre interpretarea fantasmatica si starea emotionala in care are loc este identica prafului de ciment din componenta unui zid: zidul pe care fiecare individ il construiste pentru a se apara de agresiunile din exterior, caramizile fiind cunostintele obiective pe care le-a asimilat prin contactul direct cu realitatea inconjuratoare – iar cea mai distructiva agresiune ce-l poate asalta este cuvantul, acel banal jet emotional transmis prin viu grai. Complexul emotionalo-cognitiv se formeaza treptat incepand din primele zile de viata cu scopul de a ne proteja de agresiunile din exterior, agresiunile de relatie cu elementele mediului inconjurator, si a fost botezat sistem psihic de aparare. Parti importante ale sistemului de aparare sunt construite constient, constiinta participa activ la constructia lui caramida cu caramida, el se solidifica si se mareste treptat, insa pe masura scurgerii timpului vechile constructii parasesc constiinta de prim plan - trec in atmosfera - trec in fundalul de unde isi indeplinesc cu mare acuratete rolul protector. Constiinta noastra are o proprietate extrem de importanta: uitam foarte repede.

Principala caracteristica a sistemului psihic de aparare este aceea ca el ajunge sa se apere cu un deosebit succes si impotriva propriei noastre constiinte. Daca peste o oarecare perioada de timp constatam, obligati de diverse simptome, ca este posibil ca unele caramizi sa se fi zidit stramb si vrem sa le-ndreptam numaidecat pentru a scapa de probleme, atunci constatam ca propriul nostru sistem de aparare se autoapara impotriva atat a constiintei noastre cat si impotriva lui insusi – nu vrea nici in ruptul capului sa fie deranjat. Sistemul psihic de aparare este extrem de solid construit, insasi viata noastra depinde de soliditatea lui, pare inexpugnabil, insa il putem reconstrui dupa un efort constient de aducere aminte care sa ne permita sa retraim complexul emotionalo-cognitiv exact asa cum a fost atunci cand s-a format. * Mergem voiosi pe strada si la un moment dat un necunoscut ne abordeaza. Ne pregatim sa-i spunem cat este ceasul, dar vedem ca el are alte intentii, ne arata o sticluta maronie in care ne spune ca exista o potiune miraculoasa si de bem timp de trei luni cate doua picaturi pe zi vom scapa cu siguranta de obezitate. Apoi se ofera sa ne-o dea contra unei sume modice de bani. Ce facem? Ii dam repede banii si luam potiunea? Nu, il consideram un escroc si-l trimetem la plimbare. Ce-am facut? Ne-am aparat, nu ne-am lasat pacaliti de-o agresiune din partea minunatului mediu social in care traim zi de zi. Insa cand escrocii ne abordeaza de pe o pozitie cu valoare sociala recunoscuta, prin intermediul acelei docte inselaciuni denumita reclama comerciala, in special cea televizata – legalizata oficial, desigur – observam ca sistemul nostru de aparare este depasit, ne inghesuim sa dam banii pe tot felul de lotiuno-potiuni, pe tot felul de retete culinare, tabele cu valori calorice sau carti groase de igiena alimentara cu speranta ca vom scapa de kilogramele in plus - speranta care invariabil se dovedeste desarta si invariabil ne dovedeste ca am fost escrocati oficial, cu acte-n regula. Cand noi insine atentam la integritatea sistemului nostru psihic de aparare acesta ne trateaza ca pe un escroc mai escroc decat cel cu sticluta de pe strada. Hilar este faptul ca nu se inseala deloc, exact asa si suntem pentru ca de fiecare data ne inghesuim sa reparam o caramida iluzorie. * Banuim ce se poate intampla cand in componenta zidului de aparare caramizile sunt formate din iluzii si halucinatii? Da, din pacate acest liant indispensabil are si proprietatea de a exploda, mai repede sau mai tarziu, asemenea unei bombe cu efect intarziat, iar cand o face doare al dracu’ de rau – doare sufleteste. * Odata cu formarea constiintei, respectiv aparitiei omului, pe fondul conditiilor dure de viata, frustrarile cotidiene, ce-au insotit primele forme de organizare sociala rezultate in urma crizei de suprapopulare – duritate datorata in principal deficitului resurselor de hrana si al frecventelor lupte sangeroase intru dominarea

19 teritoriului dintre grupurile de oameni primitivi – a luat nastere fantasma colectiva: religia organizata, ca prima sursa de elemente cognitive necesare constructiei sistemului psihic de aparare – in acea perioada primitiva omul nu avea la dispozitie informatii referitoare la lucrurile si fenomenele din jurul lui, urma sa le descopere treptat. Fantasma religioasa, patologica prin definitie, a reprezentat un supliment fantasmatic de factura compensatorie suprapus peste aspectul fantasmatic natural specific constiintei si a avut rolul de tranchilizant – acea doza de drog care i-a permis omului de demult sa faca fata greutatilor de zi cu zi, sa-si obtina linistea interioara pentru a nu se da cu capul de pereti, si a reprezentat un element esential in constructia sistemului psihic de aparare individual. Cum majoritatea drogurilor isi pierd in timp efectul initial si trebuiesc inlocuite cu altele mult mai puternice, asa s-a intamplat si cu religia: initial a fost politeista, iar cand n-a mai avut efectul scontat omul nostru a inlocuit-o cu cea monoteista. Odata cu scurgerea mileniilor acest supliment fantasmatic patologic de factura compensatorie a ajuns sa se confunde cu insasi constiinta, cu latura fantasmatica naturala specifica naturii umane si mai mult decat atat, acelasi efect de tranchilizant, de drog cu toxicitate extrem de ridicata, il are religia si astazi, in secolul XXI. Asemenea oricariu alt drog, si aplecarea spirituala intru dumnezei are efecte secundare mai mult sau mai putin infioratoare, si nu trebuie sa ne surprinda faptul ca fantasma patologica, prin falsitatea ireala ce-o implica si care dureaza de tare multe mii de ani, a ajuns sa influenteze degenerativ insusi suportul biologic al naturii umane: animal uman mostenit de la Mama Natura se transforma vazand cu ochii in hipopotam biped. *** Din ciclul ‘Cum au aparut’ Apropo de ciclu, atunci inca nu se inventasera absorbantele cu aripioare si de aceea s-a produs nenorocirea, a aparut pata de pe constiinta umanitatii... Pata care nici pana-n secolul XXI nu s-a mai sters, in pofida tonelor de carti scrise cu un singur scop: de a fi folosite drept detergent intracranian. Multi au vorbit despre religie, multi au fost cei ce-au vrut sa-i dezvaluie adevarata fata. Filozoful erijat in Antichrist ne-a anuntat ca dumnezeu a murit si s-a straduit sa ne arate ce este dicolo de bine si de rau. Scriitorul, care n-a fost numai scriitor, ci si un fin psiholog, ne-a vorbit despre crima si pedeapsa si despre stransele legaturi dintre frati. Poetul, care n-a fost numai poet, ci si filozof, ne-a aratat cum se rugau dacii. Pana si Moralistul, care n-a fost numai moralist, ci toate la un loc, ajuns pe culmile disperarii, printre lacrimi si sfinti, deschizand cartea amagirilor ne-a vorbit in amurgul gandurilor despre ispita de a exista. Ni s-a inoculat foarte adanc ideea ca numai cei atinsi de o anumita forma de nebunie se iau la tranta cu dumnezeu. Ni s-a explicat si din ce cauza se intampla acest lucru: pentru ca se simt atat de importanti incat nici un semen al lor nu merita efortul, doar dumnezeul le este pe masura. In acest sens toti cei ce la nivel spiritual au trait cu secole sau milenii inaintea contemporanilor lor au fost considerati nebuni – din nefericire unii au sfarsit ca atare, au innebunit de durere, i-a durut ingrozitor de tare sufletul, iar altii au ‘ales’ sa vomite incontinuu. Probabil s-a vazut deja care este atitudinea unuia, mai necredincios de felul lui, fata de vreun oarecare dumnezeu si ca nu dumnezeii – sunt al dracu’ de multi - reprezinta problema, ci institutiile religioase care i-au popularizat, adica cei care au creat multele tipuri de religii: oamenii care suntem noi. Riscand stupiditatea inerenta comparatiei, incerc acum sa spun aceleasi lucruri, dar altfel – cumva dintr-un punct de vedere practic, ingineresc. * Papa-lapte din pleistocen A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti, un Papa-lapte in grupa mica, la gradinita. La inceput, in primele zile, i-a fost teama sa mearga la gradinita, era speriat, era ceva nou pentru el – emotia inceputului, a oricarui inceput, ne este greu s-o definim. Treptat s-a integrat in colectiv, mersul la gradinita a inceput sa-i faca placere, jocuri noi, pozitii noi – se formase calea batatorita – mai multi parteneri, de joaca. In clasa erau vreo patruzeci si se simteau liberi fiindca educatoarea nu-i putea supraveghea in acelasi timp pe toti – de! era recesiune economica si nu puteau fi platite mai multe educatoare. Intr-una din zile, la ora de compunere libera, Papa-lapte al nostru a ridicat manuta si intr-o liniste deplina toata clasa l-a ascultat: Trebuie neaparat sa ma urmariti cu atentie! Compunerea mea seamana mai degraba cu un vis urat, cu un cosmar, insa va asigur c-o sa se termine cu bine, cel putin pentru mine. Se facea ca eram la gradinita si impreuna cu toata clasa ne jucam cu mingea in livada din spate cand a venit pentru prima data colegul nostru cel nou, Voinicel, asa l-am poreclit fiindca era mai inalt si mai voinic decat toti – venea de la grupa mare, ramasese repetent, da’ sa nu mai spuneti la nimeni, o sa se supere. Stiti si voi cum sunt copii, chiar daca au varsta apropiata nu-i incape pe toti uniforma, degeaba s-au tot straduit astia cu-multe-titluri cu ingineria lor genetica sa ne faca sa fim cu totii la fel, sa purtam aceeasi uniforma, inca n-au reusit, dar sunt sperante ca vor izbandi curand: prin clonare.

20 La inceput Voinicel a fost tare timid, nu se simtea bine cu noi, era retras, se imprietenise doar cu mine, care eram cel mai mic si mai firav din toata clasa, isi dadea si el seama cat este de diferit. Azi asa, maine asa, insa de la o vreme lucrurile au inceput sa se schimbe, el a inceput sa acapareze toate mingiile, toate batistutele, toate cercurile, pana si cutia de creta pentru sotron, toate erau acum ale lui si le impartea numai cui si cand voia el. Noi n-am avut ce sa facem, ne era frica sa nu ne bata, era mai mare si mai voinic decat toti. Si nu numai asta, toate fetitele – in afara de sefa de detasament, avea nota zece la istorie si banuia ea ceva, da’ oricum era grasuta si pe el nu-l interesa - roiau in jurul lui pentru a-i intra in gratii, iar el le arata muschii, le arata cat este de puternic... In pleistocen, in cadrul hoardei noastre primitive lucrurile mergeau din ce in ce mai prost. Voinicel acaparase tot terenul agricol, toate mijloacele de productie, toate femeile erau nevestele lui, intr-un cuvant viata celorlalti devenise un calvar. Trebuia sa gasesc o solutie, trebuia sa fac ceva – toti pentru unul, unul numai pentru el – oi fi eu Papa-lapte, slabanog si cu ochelari, da’ ma pricep la algebra, la trigonometrie, cu geometria in spatiu trebuie sa mai exersez, aici stau mai prost, simt ca ea-mi va oferi rezolvarea, o sa introduc o noua dimensiune: cea pe verticala. Dupa exercitii din ce in ce mai complicate, culegeri si pregatire in particular cu profesorul, am reusit sa speculez momentul, l-am surprins pe Voinicel cu garda jos si-am atacat. Asupra lui Voinicel s-a abatut nenorocirea, la ultima vanatoare de mamuti Voinicel junior unu – fiul lui cel mai mare, din cei patruzecisipatru pe care-i avea, lumina ochilor lui, singurul care-l insotea la vanatoare - a calcat stramb pe-o piatra si mamutul infuriat i-a facut felul. Inmormantarea s-a facut cu mare tam-tam, toata hoarda era in doliu – s-au decretat trei zile de doliu national - chiar si hoardele invecinate au trimis reprezentanti oficiali sa depuna coroane de flori. Voinicel era devastat, acum... ‘Ce faci mai Papa-lapte aici in ploaie? atatea tumbe, exhibitii si plecaciuni. Inteleg ca-mi impartasesti durerea, dar chiar asa s-o iei pe aratura? esti ud pana la piele, sa nu te-mbolnavesti, vrei sa raman si far-de tine? cel mai bun prieten al meu. Oof, toate s-au pornit impotriva mea!’ ‘Ssst... vorbesc cu safu’!’ ‘Ce sef ba? Io-s saf p-aici, ti-ai pierdut mintile... Aoleo! alta acum.’ ‘Daa, tu esti sef, aici pe pamant, cel mai mare si mai viteaz dintre totii sefii care au fost si care vor mai fi, dar eu vorbesc cu celalalt sef, cel de sus.’ ‘!? si ce spune ba saful asta al tau? ca n-am mai auzit de el pana acum.’ ‘Nu-i numai seful meu, este seful nostru al tuturora, din cauza asta-i sus, la inaltime. Si e tare suparat, nu vezi cum tuna si fulgera? Uita-te colo in livada de cocotieri, pe cel mai falnic si mai inalt dintre cocotieri l-a fulgerat, pe tine este suparat!’ ‘Da ce i-am facut bre? ca io nici macar nu-l cunosc.’ ‘Las’ ca l-ai cunoscut acu’, doar ce ti-am facut cunostinta cu el. E suparat fiindca ai devenit un tiran, ai luat in stapanire toata livada de cocotieri si bananieri, toate fermele de mamuti, toate tractoarele si combinele, iar noua nu ne-ai mai lasat nimic.’ ‘Are dreptate, cam asa e, dar nu pot sa ma gandesc la astea acum, sunt asa de suparat cu Voinicel junior ca n-am chef de nimic, zi-i ca mai vorbim peste vreo patruzeci de zile, dupa ce-o sa-i facem pomana.’ ‘Apropo de Voinicel junior, zice ca tocmai ce s-a prezentat la el, sus in ceruri, de la el stie toate astea, Voinicel junior i-a spus. Dar sa n-ai grija, la cazat la hotelul de trei stele, are frigider si televizor in camera, ii pare rau ca n-au mai fost locuri la cel de lux – erau rezervate pentru un grup de turisti straini care tocmai urmau sa fie victime ale unui nou atentat cu masina capcana - iar secretara personala si masina de serviciu o sa primeasca in curand, asteapta sa vina lotul din import.’ ‘Daa! Bine, atunci o sa-i intorc si eu favorurile, asa se obisnuieste intre sefi, nu? Spune-i ca maine o sa dau la toata clasa, la fiecare in parte, cate doua randuri de cocotieri, cate doua de bananieri, cate-un mamut. Ba nu! nu numai unul, o sa va dau cate doi, cate-o pereche, sa va faca si voua mamuti pitici. Dar femeile sa stii ca nu le-mpart cu nimeni, ele sunt ale mele, daca aveti nevoie va dau liber sa va duceti prin vecini si ce gasiti ramane al vostru, nu le mai iau eu, va descurcati voi...’ ‘Nuu-nu-nu... n-ai inteles nimic! Se vede ca numai muschii sunt de tine, d-aia ai ramas si repetent. Cum sa-i dai si lu’ Bula din ultima banca? Nu vezi saracu’ cate are pe cap, parintii batrani si bolnavi, copii s-au apucat de droguri, lui nu i-au iesit analizele bune... Si ceilalti la fel, nu vezi toate alea pe capu’ lor? Ce vrei sa-i bagi pe toti in mormant? Nu, numai mie trebuie sa-mi dai, numai cu mine trebuie sa imparti.’ ‘Desigur, cum de nu mi-am dat seama? Cere-i rogu-te iertare.’ Fata lui Voinicel s-a luminat dintr-o data, un zambet abia schitat, primul zambet dupa atatea zile de lacrimi, se bucura sincer ca trebuia sa imparta numai la doi si nu la patruzeci cati erau cu totii, intre timp trecuse clasa, invatase tabla impartirii. ‘Si celorlalti ce-o sa le spunem? Cred c-or sa intrebe cand or vedea ca impart numai cu tine.’ ‘Cu ceilalti ma descurc eu, o sa le spun ca lor o sa le dea cel de sus, pe lumea ailalta, asa cum i-a dat si lui Voinicel junior. Nu stii vorba-ia din batrani: cei din urma vor fi cei dintai. Simplu, ei or sa aiba pe lumea cealalta si sa vezi ce fericiti or sa fie, or sa se-mbete de fericire numai la gandul la cate-or avea. Petru asta in schimb trebuie sa n-aibe pe pamant nimic, acum trebuie sa fie ascultatori si cuminti, altfel n-or sa mai pupe nimic nici atunci.’ ‘Buna idee! Dar pentru ca sa te creada mai repede si mai usor ar trebui sa-ti transfer o parte din autoritate

21 si asta nu ma incanta deloc.’ ‘Safu’ spune ca asa este, si tu o sa trebuiasca sa te pleci inaintea mea, dar numai cand sunt ei de fata, in rest ramanem aceiasi buni prieteni ca si pana acum. Si mai trebuie sa-mi dai si mie o casa pe care s-o botezam casa celui de sus. Uite, dezafectam silozul ala de cafea prajita din centru – si-asa pretul cafelei a cazut pe piata externa, nu vezi ca cel mai mare producator de cafea are printre cele mai mari datorii? – care este si cea mai inalta cladire din oras, asa o sa fiu eu mai aproape de al’ de sus. Ce zici?’ ‘Hai, fie ca voi de data asta. Si ti se vor adresa cu luminatia ta Papa-lapte! Uite ce ti s-a luminat fata cand ai auzit ca sunt de acord. Da-ti mai trebuie un stindard, o flamura, un insemn, asa cum avem noi cand plecam la lupta, ceva care sa fie deasupra ta si-n numele caruia ceilalti sa se plece, caci esti asa de slabanog si firav...’ ‘Insemnul meu o sa fie semnul mortii, doar nu moartea-i inspaimanta cel mai tare pe toti? Stii semnul ala pe care-l infigem noi la capatul mormantului, o sa-l punem si-n varful silozului.’ ‘Sigur! semnul mortii, si-asa zici tu ca vorbesti cu mortii.’ Intr-un tarziu au batut palma si incepand de-atunci a luat fiinta o noua institutie, cea purtatoare a insemnului mortii, iar cel ce-o conducea s-a autointitulat cioclu – in acele vremuri n-avea diploma, n-avea cine s-o emita - fiindca principala si-n acelasi timp cea mai placuta activitate a lui era ajutorul activ ce-l oferea la ingroparea mortilor. * Cosmarul a inceput acu’ mai multe mii de ani, dar inca nu s-a terminat, mai continua si azi, in secolul XXI. * Apropo de cel fara lapte care in ultimii ani acumulase atat de multa experienta de viata incat incepusera sa-i tremure toate alea, si care doar ce si-a dat obstescul sfarsit. Am vazut cu totii documentarul: Ce viata tumultoasa! cata pasiune in slujba pacii si-a dreptatii! ce de mai realizari! Cate conflicte apalanate! cate reabilitari! Cate conturi rotunjoare din nenumarate banci si-or fi schimbat administratorul? N-a mai fost nimeni schingiuit si ars pe rug in public – numai cu usile inchise - nu s-a mai pornit nici un macel uman in numele semnului mortii... Si daca tot trebuie sa numeasca pe cineva in locul lui, atunci ar fi bine sa-l inscauneze pe G – din pacate a imbatranit si el. Cum a reusit sa rapuna ditamai balaurul rosu, o reusi sa ingroape definitiv si semnul mortii – cam greu, asta dateaza de mii de ani si si-a format radacini solide cu care sugruma toata planeta, asemenea smochinului ucigas. * Per os Din cele mai vechi timpuri, de dinaintea timpului, omul s-a distins de restul vietatilor datorita capacitatilor sale de a observa si interpreta cele ce se petreceau in jurul lui, de a deduce si trage concluzii pentru a lasa pilde pline de intelepciune urmasilor. Stramosii nostri, ca intelepti au mai fost, au fost manati ca de o flacara interioara de setea cunoasterii, sete ce se manifesta cu precadere dupa saptamani intregi de chefuri si betii, aceeasi sete o cunoastem foarte bine, doar o simtim si-n zilele noastre. Drept urmare, in acele clipe inaltator marcate de arsura la stomac, s-au apucat sa scrie carti, carti pe care si le-au pus stalpi la capatai – pentru a se stearge de le venea sa vomite - si pe care ni le-au lasat drept mostenire sa ni le punem si noi la capatai, sau in alta parte, mai in spate, ca doar traim intr-o lume libera, nu? - p-asta s-o creada Bunica! Intr-una din aceste carti... dar mai bine sa-i lasam pe ei sa ne spuna povestea: Acu’ multe mii de ani – pe cand inca nimeni nu visa sa poata ocoli pamantul in optzeci de zile – intreg careul de popi, cu as in coada unde mai pui, s-au intalnit in aceeasi mana si, daca tot s-a-ntamplat, s-au apucat sa-si dea fiecare cu parerea in legatura cu raul adunat in lume. ‘Stiti ce cred eu? a inceput popa de trefla dregandu-si insistent glasul, cred ca raul provine din pamant si vulcanii l-au scos afara. Desigur, asa trebuie sa fie, uitati ce sms mi-a trimis nepotul meu cand a plecat in calatoria spre centrul...’ ‘N-are cum sa fie asa, l-a intrerupt popa de pica, doar stii foarte bine ca vulcanii au aparut pe suprafata planetei cu mult timp inaintea omului, mai degraba a venit cu vreun asteroid. Si din astia au cazut pe pamant in trecut, este adevarat, dar mai urmeaza sa cada si altii, cel putin asa au dat la stiri, la ora cinci, pe canalul minus-vax-pax-albina, n-ati vazut si voi?’ ‘Parerea mea este ca raul provine de la Luna, a intervenit popa de caro dupa o mica pauza. Am vazut eu luna trecuta un film in care atunci cand era luna plina niste indivizi, respectabili de altfel, oameni de afaceri sau ziaristi, nu mai stiu exact ce erau, se transformau in fiare, in bestii si-i sfasiau...’ ‘Te-nseli amarnic, au sarit in acelasi timp popa de pica si de trefla, pai in ce bestii sa se mai transforme astia? N-ai vazut si tu cu paparati? cu printesa? Astia asa-s ei, n-au cum sa se mai transforme, si ailalti la fel, cu totii vor sa castige un ban cinstit, sa tina prima pagina, atata tot.’ ‘Mai baieti, sau mosnegi pardon ma scuzati, i-a potolit popa de cupa, voi chiar ca sunteti cu capu-n nori, unde este bunul vostru simt? Se vede de la o posta ca de cand ati terminat scoala - acu’ cati ani, mai tineti minte? - n-ati mai citit si voi un pachet de carti sau doua, v-ati uitat numai la telenovele si la stirile de la ora

22 cinci, de! acu’ asa va treb’e. Ce cautati voi la subsol, in luna trecuta sau in stelele verzi? Ba si-n centura de la pantaloni? Nu pot sa-nteleg! Pe cuvant va spun. Raul este mult mai aproape, e printre noi dintre noi, ia ascultati aici la mine: In primul si-n primul rand trebuie sa definim si sa intelegem ce este raul: raul este cunoasterea! Sigur, nu stiti voi vorba-ia din batranii cocosati: fericiti cei saraci cu duhul? Eu imi aduc foarte bine aminte, ca ieri era cand mi-a zis-o bunicu’ ultima oara cand a avut indigestie si n-a mai reusit sa iasa afara vreo doua saptamani, ca de nu putea sa-i iasa pe jos ii iesea pe sus, pe gura, foarte intelept mai graia. Si ce intelegem noi din asta? Care va sa zica cei saraci si nestiutori, de care avem noi atata grija sa nu-i loveasca nicicum cunoasterea in freza, sunt foarte fericiti, ei n-au nici o problema. Raul ne atinge doar pe noi, inaltele fete vesele si triste, pentru ca le stim pe toate, noi fiind aceia care ne ingrijim de problemele lor. Este foarte adevarat ca tot noi ii ajutam sa nu aiba nimic, adica le luam totul, pana si speranta le-o luam, da’ tot spre binele lor este: daca n-au nimic este logic sa n-aibe nici o grija, pai la ce sa poarte grija?’ ‘Gata! mai termina cu asta, a intervenit trist popa de caro, nu-mi mai aduce si tu aminte acum. Cat le-am luat le-am luat, da uite ca mai au, mai au sufletul... Sufletul n-am reusit sa li-l luam si recunosc ca-mi pare atat de rau.’ ‘Stai linistit! pana si p-asta au inceput sa si-l vanda’, l-a imbarbatat popa de trefla. ‘Sa revenim la oile noastre, a continuat popa de cupa. Eu cred ca am gasit solutia inca de acu’ doi ani de cand l-a nascut nor-mea p-al mic, valetul de cupa junior, il stiti si voi, doar ati fost prezenti cu totii cand am sarbatorit. Ce petrecere! D-aia nu va mai indurati sa plecati nici dupa cele sapte zile nedespartite nici macar de o singura noapte. Inca de atunci imi puneam intrebarea si cautam sa-mi explic cum patrunde raul in lume, cum patrunde cunoasterea in om. Si cum stateam eu asa si ma gandeam – de-am reusit sa-l impresionez pana si pe poetul care folosindu-ma drept model a sculptat opera cu ganditorul de la portile... ptiu-ptiu-ptiu, doamne iarta-ma! – l-am zarit p-al mic si mi-am pus numaidecat intrebarea: Cum se face ca o fiinta atat de inocenta, de pura, se trasforma atat de repede in omul atat de plin de rautate, atat de plin de cunoastere? Si am gasit imediat raspunsul, da-da, el mi l-a aratat, el, pruncul! Pai ce facea pruncul nostru, atat de dragalas si gingas de altfel? Sugea! Sigur ca da, nu putea sa stea nici o clipa cuminte, sa-si pastreze inocenta si puritatea, dadea din manute si picioruse inghesuindu-se sa suga, parca-l manca undeva nu alta. Iara daca nu i se dadea, atunci sa vezi comedie, tipete si urlete. Asa este, asa trebuie sa fie, asa patrunde cunoasterea in om: pe cale bucala! Vedeti? Acum ne putem explica din ce cauza cei saraci cu duhul sunt atat de fericiti, ei nu stiu nimic fiindca n-au ce baga-n gura...’ ‘Vai! cata intelepciune! cata profunzime! cata dedicatie! au exclamat ceilalti popi in cor. Dara tu cat ai supt de-ai acumulat atata cunoastere?’ ‘Stiti si voi vorba-ia cu mielu’ bland ce suge de la mai multe oi, da’ cateodata suge si de la berbec. Am vazut eu niste filme acu’ de curand, de cand au bagat astia cablu, da’ voi nu cred ca le-ati prins fiindca le dau dupa ora unu noaptea cand probabil dormiti. Totusi io zic ca-s pentru copii nu pentru pensionari ca noi, pentru educatia lor, deoarece unele dintre ele-s desene animate...’ ‘Maine ma duc si eu sa-mi trag cablu, a spus entuziasmat popa de caro, dimineata la prima ora, am auzit ca-i coada, si-asa la parabolica-ia i s-a stricat motorasul, o fi plouat in el cine...’ ‘Lasa prostiile cu parabolice si alte alea! i-a taiat-o popa de cupa. N-am terminat inca, mai concentrati-va un pic! Exact in momentul in care am produs logica deductie mi-am pierdut controlul, asa de tare tremuram, era dimineata, nu-mi luasem inca jocul, nu se ridicase mira, si-am inceput sa gandesc cu voce tare: Pai cum ramane cu vorbele intelepte ale bunicului? – expulzate tot in perioada cu indigestia – care spunea ca omul a fost izgonit dupa ce-a degustat fructul pus la murat, de! nu-i mai ajungeau alea proaspete, nu-i taiau suficient greata, constatand cat de multa vitamina C poate sa contina zeama. Atunci s-a produs minunea, adevarata minune, pruncul a grait! El doar gangurea, da-n clipa aceea de maxima efervescenta creatoare a grait, s-o fi deschis vreo gaura de vierme, o fi intrat in contact cu vreun univers paralel, ca altfel nu-mi explic. Uitati ce mi-a spus: “Nu-i adevarat! nu mai asculta toate povestile, n-a izgonit-o nimeni, am eu un filing in pemparsi, maimuta doar a cazut din copac – s-a rupt creanga din cauza greutatii, nici copacul nu mai putea suporta presiunea - si si-a rupt piciorul, d-aia n-a mai fost in stare sa urce-napoi. Ea s-a ascuns imediat in pestera pentru a se adaposti, i-a fost frica sa n-o manance ihtiozaurul ce pastea linistit prin baltoaca din mijloc.” A mai vrut el sa-mi spuna ceva, da’ tocmai ce-a intrat valetul de cupa sa ma ispiteasca cu-un cocteil de mere acre si n-am rezistat...’ * Acu’ mai multe mii de ani cacialmaua n-a tinut. Cum care cacealma? Aia cu careul de popi cu as in coada. Eroul nostru a zis pas-parol, atat de matol era incat uitase ca se daduse servit, iar ceilalti au pasat imediat, n-a plusat nimeni, asa i-a scapat printre degete ditamai potul: un ferrari ultimul tip. Dara astazi, in secolul XXI, cacealmaua functioneaza, si inca ce bine mai functioneaza! Ea este predata in scoli si la universitatile care produc pe banda rulanta ciocli cu diploma. *

23 Despre constiinta si introiectie Am sa incep incalcand un principiu popular: Despre morti numai de bine. Cum n-a murit? Au ingropat-o de vie? Cu siguranta a murit, nici nu se nascuse bine, imediat ce natura umana a primit in dar constiinta si omul s-a si grabit s-o-ngroape, asistat si indrumat meticulos de soboarele de ciocli cu diploma – vom mai putea s-o reanimam? * Odata cu realizarea faptului ca exista, ca trebuie sa se raporteze la mediul inconjurator si ca la un moment dat va muri, asupra omului primitiv s-au abatut o serie de necazuri care i-au macinat sufletul firav. Principalul necaz a provenit de la constientizarea propriei morti. Lumea animala este fundamental influentata de frica de moarte, instrumentul cu care speciile si-au dotat indivizii pentru a-i proteja de aceeasi moarte, insa in cazul lor frica actioneaza instinctiv, ea nu este constientizata de nici un alt animal in afara de om. Omul este singurul animal care a introiectat frica de moarte, si-a asumat propria moarte din clipa cand a devenit constient de existenta sa limitata in timp. Stramosii omului, animalele care timp de multe milioane de ani au constituit masa de pranz a diverselor specii de pradatori, i-au transmis acestuia o doza foarte mare de frica ancestrala. Frica a reprezentat primordiala metoda de eludare a pericolelor inerente mediului salbatic, iar selectia naturala a permis numai indivizilor foarte atenti, mereu in priza, mereu gata de a se ascunde, sa supravietuiasca si sa aiba descendentii ce-au mostenit treptat niveluri superioare de frica ancestrala. Observam ca pradatorii veritabili nu stiu aproape deloc ce-i aia frica: leul din salbaticie, spre exemplu, n-o rupe la fuga atunci cand strigi la el, din contra, se pregateste sa atace daca se simte agresat. In schimb un strigat printre copacii incarcati cu maimute, un simplu zgomot cu care ele nu-s obisnuite, le face sa dispara instantaneu: se ascund de frica. Tanara natura umana s-a trezit mostenind de la Mama Natura, odata cu suportul biologic, o cantitate enorma de frica de moarte, cantitate care a ajuns s-o copleseasca imediat ce-a constientizat-o. Un paradox: Astazi omul a devenit pradatorul suprem, el a devenit animalul care este cel mai putin amenintat de pericolele mortale din partea mediului inconjurator, dar in pofida acestei evidente el este animalul care tremura cel mai tare din cauza atavicei frici. Acest lucru se intampla deoarece moartea-l insoteste clipa de clipa pe intreg parcursul vietii, ideea mortii este inlauntrul lui, este in constinta lui, este introiectata. Natura umana, in tineretile ei zbuciumate, n-a putut intelege fenomenul natural al degenerarii prin imbatranire si nici din ce cauza batranetea este urmata de moarte. Astfel omul primitiv a atribuit pilonului central al fantasmei patologice: zeului si dumnezeului, responsabilitatea de a imparti pe cai nebanuite misterioasa moarte ce este cu strictete rezervata fiecarui individ viu in parte. Din ce cauza unele civilizatii primitive si-au mumifiat mortii timp de secole? Fiindca le-a fost tare frica de moarte si-n acest sens au crezut, si au sperat, ca mumia sa-si pastreze viata, sau sa reinvie, precum ii era prezervat corpul. Substratul psihologic al mitului reinvierii dupa moartea biologica are aceeasi varsta cu timpul, el s-a format odata cu natura umana, odata cu constiinta. Din ce cauza stramosii nostri, in aproape toate zonele geografice, au construit colosalele temple si piramide? Pentru ca au crezut si au sperat ca ele sa reprezinte instrumentul prin care este asigurata nemurirea, trecerea in lumea de apoi, reinvierea alaturi de zei – zecile de mii de oameni ce-au pus efectiv umarul la constructia lor n-au fost sclavi, ei au muncit de buna voie pentru ca au sperat ca si ei vor reveni la viata dupa ce-or muri, precum si ei aveau tot doua, asa cum aveau si faraonii si cioclii cu diploma cu functii de conducere. Motivul ce l-a indemnat pe omul primitiv sa ne vorbeasca despre dumnezei in primele carti de le-a scris? Mareata Frica. Stai linistit! si astazi mai tremura de frica, din ce in ce mai tare, da’ are pretentia ca nu mai este primitiv! Altfel cum ne putem explica faptul ca milioane de oameni saruta anual pietroaiele, zidurile, tarana si ra...masitele asa-ziselor locuri sfinte? - indrumati atent desigur, de eternele cohorte de ciocli cu diploma si mintea aparent, da’ numai aparent, ravasita. Constientizarea ideii de moarte prin introiectia ancestralei frici de moarte elaborata pe parcursul evolutiei speciilor de Mama Natura drept arma esentiala intru protectia vietii indivizilor a produs asupra fragedului suflet in formare al omului primitiv un efect devastator si l-a determinat sa-si refuze visceral conditia de fiinta muritoare, atitudine pe care o denumim refuz fobic al conditiei umane. In acelasi timp, prin intermediul patologicei fantasme religioase, el a gasit o solutie ieftina intru satisfacerea puternicului refuz fobic, intru defularea tensiunii sufletesti izvorata din frica: Si-a imaginat ca viata continua si dupa moartea fizica a individului, a inventat notiunea de viata de apoi alaturi de spiritele stramosilor, ingeri binevoitori, zei si dumnezei, cu alte cuvinte spus, a inventat prima forma de transcendenta spirituala. Astfel, odata cu introiectarea fricii de moarte omul primitiv a introiectat si fantasma patologica, acea divina autoritate a zeilor si dumnezeilor fantasmatici despre care a crezut ca detin cheile misterului mortii. Un adevar fundamental, fantasma patologica exista numai in mintea omului, dumnezeii exista numai acolo, si dupa cum multi au mai spus-o: Fiecare isi are propriul dumnezeu sau fiecare pasare pe limba ei piere. Istoria ne arata indubitabil faptul ca fiecare zona geografica si-a cladit zeii si dumnezeii specifici - daca pe vremea aceea ar fi existat internetul, atunci ar fi fost cu siguranta recunoscuti initial aceiasi multi zei peste tot si apoi numai un

24 singur dumnezeu. Enorma presiune sufleteasca generata de Mareata Frica o poate vedea si-un orb: stadiul evolutiei culturale in secolul XXI este similar celui al omului-cimpanzeu abia coborat din copac, primitivul care tremurand de frica a inceput sa se inchine la tot felul de zei si dumnezei. Refuzul fobic al conditiei umane este si astazi mai acut ca oricand, si astazi alimenteaza acelasi neintrerupt sir al macelurilor umane, si astazi alimenteaza eterna mizerie morala pe care elitele o impun cu grija parinteasca intregii comunitati umane prin intermediul religiei – astazi, in secolul XXI era noastra. * Autocastrarea sufleteasca Concomitent cu introiectia fantasmei patologice a aparut si efectul malefic al disocierii individului de faptele sale: nebanuite-s caile domnului. Omul primitiv si-a castrat o parte a sufletului, o parte a energiei sale vitale pentru a o dedubla in exterior, in ireal, atribuind-o fantasmei patologice, autoritatii divine, iar intreaga sa viata a inceput sa fie ghidata de acele halucinatii despre divinitate prin care el considera ceea ce este bine fata de ceea ce este rau – peste milenii au aparut si acei oameni care au putut sa vada dincolo de bine si de rau, li se va face vreodata dreptate? Astfel, prin intermediul constiintei de sine, frica ancestrala, Mareata Frica, a invadat energia vitala atribuita de specie fiecarui individ castrand-o substantial, fenomen pe care-l denumim

autocastrare sufleteasca. Treptat s-a asociat autoritatea divino-fantasmagorico-iluzorie unei autoritati palpabile, reale, iar oamenii primitivi au inceput sa recunoasca autoritatea cioclilor cu diploma drept reprezentanti pamanteni ai autoritatii de origine divina. Cum puterea fricii este mareata, asa este si universala fantasma patologica, implicit automaltratarea propriului suflet prin autocastrare, fantasma patologica s-au raspandit atat de mult incat ciuma culturala pioso-degenerativa bantuie cu vigoare si astazi toata suprafata sistemului inchis. Este usor de observat cum Mareata Frica ancestrala i-a coplesit pe stramosii nostri care au avut mare nevoie atat de religie cat si de reprezentantii ei in carne si oase, cioclii cu diploma, pentru a putea dormi linistiti si a nu se mai da cu capul de toti peretii pesterilor. * Asemenea tuturor speciilor de mamifere si omul se ocupa atent de cresterea si educarea generatiilor viitoare, a propriilor copii. De cand copilul incepe sa vorbeasca este fortat sa invete ce este bine si ce este rau, de cand micutul om incepe sa invete sa vorbeasca este invatat sa-i fie rusine de faptul ca este om. Expresia populara: De mic copilul invata rusinea. Si cum puterea autoritara in familie revine tatalui in carne si oase, copilul este obligat si invatat sa recunoasca autoritatea acestuia. Inca de la cea mai frageda varstra debuteaza procesul inducerii autocastrarii sufletesti prin ruperea unei importante parti a lui insusi pe fondul introiectiei autoritatii dedublate in exterior, mai ales a fricii fata de aceasta autoritate. Adica autoritatea nu apartine individului, ci creatorului divin, sau substitutelor pamantesti ale acestuia, cioclii cu diploma si tatal in carne si oase, in schimb salasluieste in individ, in constiinta, mai bine zis in fundalul constiintei lui – similar aerului din atmosfera, nu-l vedem, dar este acolo si ne influenteaza fundamental viata in orice moment. Autocastrarea sufleteasca se definitiveaza in momentul in care copilul atinge varsta pubertatii si constata ca disocierea de propria identitate are un suport real: Societatea ii impune din toate directiile castitatea si-i interzice prin incultura promovata – in unele zone chiar si prin lege - accesul la informatiile referitoare la propriul sau suport biologic. Dar stai linistit! elitele noastre au mare grija de noi, ele promulga legi de tipul celei prin care comerciantii sunt obligati sa ofere spre consum numai sare iodata. * Astazi nu mai este nevoie ca la capul patului adolescentului sau adultului sa stea cioclul cu diploma cu ghilotina-n mana pentru a-i impune piosenia. Astazi tanarul si adultul si-o impun singuri, se autocastreaza sufleteste. Astazi aproape nici un adult nu mai are nici cea mai vaga idee despre ce-i aia dragoste sau facut dragoste, mai nimeni nu mai poate disocia sentimentul dragostei de acela al fricii. Timiditatea excesiva, aspectul extrem ce ilustreaza imixtiunea fricii in complexul trairilor sufletesti ale omului de azi, castiga tot mai mult teren: Cum sa mai ajungi sa poti face dragoste daca ti se strange inima numai la gandul apropierii de potentialul partener? - poate de la distanta, cu prelungitor, doar vedem ca tele-video-ceaturile si sexul la telefon sunt in floare, producand profituri corespunzatoare. Omul modern nu mai are incredere in nimeni, in primul rand in el insusi, s-a disociat perfect de autoritate: Nu vreau sa ma implic emotional intr-o relatie, curand partenerul ma va parasi, sau mie frica de acea relatie pentru ca-i posibil sa-mi provoace suferinta – suferinta ce are o baza reala izvorata din multitudinea frustrarilor cotidiene. Nu conteaza faptul ca potentiala suferinta este fals asociata sentimentului de dragoste pe fondul promovarii subculturii de tip religioso-pios, conteaza frica. Iar cand relatia exista deja, desigur tot neatinsa de implicarea emotionala, atunci intalnim diverse forme de gelozie: frica de a nu fi parasit. Nu de putine ori gelozia a fost pusa pe seama instinctului de dominare, pe exagerarea atitudinilor posesive, nimic mai

25 fals, in lumea salbatica masculul nu se infoaie si le bate pe femelele care chipurile ar vrea sa-l paraseasca, el se lupta cu intrusul mascul ce-i incalca teritoriul, instinctul de dominare are in primul rand sub incidenta lupta dintre indivizii de acelasi sex. Universala frica disimulata: N-am nici o sansa sa-i castig dragostea fiindca - n-am suficienti bani - nu sunt suficient de atragator/oare - o am prea mica sau prea mare - o am prea stramta sau prea larga - sunt prea inalt/scund, slaba/grasa... Intr-un cuvant: Habar nu mai am pe ce lume traiesc, mie doar mie frica, ma ca...r pe mine de frica si-atat. Astazi omul insusi si-au asumat rolul propriei metamorfoze in hipopotam, de fiecare om in parte depinde si este cu succes infaptuita degenerarea speciei umane, potentiala ei extinctie. * Maretia fantasmei patologice Pentru a ne face o idee mai buna despre fantasma religioasa si puterea ei intergalactica trebuie sa mai ascultam si povestea regatului rosu in dungi. Inca de la inceputul timpului a exista si-un regat rosu in dungi despre care se spune c-a fost cea mai mare putere coloniala – da’ unul nu crede asta nici in ruptul capului, astazi sunt altele mai ceva decat a fost el. Acum cateva sute de ani regelui rosu in dungi i-a fost captivata atentia de-un fapt la ordinea zilei in acea perioada: proliferarea ingrijoratoare a numarului vrajitoarelor din regat. Drept urmare a intemnitat, torturat si analizat o femeie mai in varsta, reprezentanta cea mai de seama a tagmei vrajitoarelor, si fiindca suferea de hemoroizi, deci era insemnata de diavol, a dedus ca intr-adevar vrajitoarele reprezinta o amenintare reala la adresa sigurantei si integritatii nationale. In vederea combaterii stringentei amenintari regele a promulgat o lege insotita bineinteles si de normele metodologice de aplicare impachetate sub forma unei carti. Legea permitea identificarea, judecarea si intemnitarea vrajitoarelor, iar functie de gravitatea dovedita a faptelor lor puteau fi torturate pentru a marturisi si cele mai periculoase urmau a fi condamnate la moarte. Stai ca n-am terminat! La mijlocul secolului XX, in acelasi regat, o alta femeie a fost acuzata de vrajitorie, a fost judecata de un tribunal modern, a fost gasita vinovata si-n virtutea legii datand de cateva sute de ani a fost condamnata la inchisoare – intr-adevar dreptatea este legata la ochi, este oarba, si-au scos ochii mintii. Mamaa! cat de prosti si ce redusi mintal puteau fi oamenii de acum cateva sute de ani, vom gandi. Mai stai un pic, inca n-am terminat! Daca acum cateva sute de ani oamenii erau asa cum am zis mai sus, atunci sa incearcam sa ne imaginam cat de ultra-prosti si ce super-redusi mintal erau oamenii cavernelor de acum sapte mii de ani. Ei bine, asemenea regelui rosu in dungi si cei ultra-super-redusi mintal de acum sapte mii de ani au scris o carte similara, plina de invataturi si adevaruri fundamentale: cartea omului-cimpanzeu. El ne povesteste cu lux de amanunte despre gradina cu pomi fructiferi care faceau miere, despre sarpele pentru desfundat canalizarea, despre sadamii care n-au fost cuminti si s-au dus sa se scalde-n baltoaca de petrol din vecini, din care cauza rupandu-li-se-n doua pe coasta dealului, despre cum unii au fost alungati, s-au impiedicat si-au lunecat in freza, despre cum s-au speriat de fulgere si le-a fost frica sa se mai intoarca, despre cum a plouat foarte mult si raurile s-au revarsat potopind intelectul uman, despre cum a erupt vulcanul si-a generat apocalipsa-n lipsa de altceva mai consistent in cutia craniana, despre cum unii frati mai caini la suflet se tot macelareau intre ei si-o multime de alte adevaruri care ne explica pe inteles manufacturarea planetelor si-a galaxiilor in termen de numai sase zile, pentru ca-n a saptea nu se lucreaza, conform noului cod rutier al muncii – vorba-ia, ce-i in mana simti ca-i tare. N-am terminat! Cartea omului-cimpanzeu, scrisa acum tare multe mii de ani de niste ultra-super-megagiga-redusi mintal, alaturi de pildele desprinse din ea, este atent studiata in scoli si universitati de pe tot cuprinsul sistemului inchis in secolul XXI, era noastra. *

De-ar durea prostia, intreg universului i-ar curge sange din urechi. * Maretia fantasmei patologice: Unii si-au inscris bolnava fantasma pe moneda nationala si nici astazi, in secolul XXI, n-au ajuns la concluzia ca trebuie stearsa definitiv – patologia organizarii sociale actuale este un fenomen intergalactic. Fantasma patologica a fost, a ramas si va continua sa fie principalul instrument de manipulare in masa, de ravasire in masa a mintii umane, de distrugere in masa a omului modern, a omului secolului XXI. Sa presupunem ca azi-dimineata vecinul de apartament ne-a retinut cateva clipe si-nloc de conventionalul ‘ce mai faci vecine?’ ne-a spus ca-n ultimile luni a avut o multime de vise profetice in care i s-a infatisat insusi dumnezeu si datorita inspiratiei divine pogorata asupra sa a plamadit prin cezariana cateva carti pline de adevaruri fundamentale si profetii despre trecut. Mai mult ca sigur intreg cartierul isi va zice ‘a innebunit saracul!’ si-l vor ocoli cu totii, iar unii cu sufletul mai sensibil vor incerca de vorba buna sa-l determine sa viziteze un psihiatru. Da, da’ cand acelasi lucru s-a intamplat acum mai multe mii de ani vecinii din cartier l-au considerat pe eroul nostru drept un mare profet mesianic, iar cartile scrise in clipele de nebunie lucida au devenit cartile

26 omului-cimpanzeu: tot felul de manuscrise pierdute prin mari moarte de tinere, chi...loti, bikini, gr...ohaituri, rictusuri si multe-multe alte aberatii stupido-bolando-te...hnologice de acest gen. * Strigoiul din lanul de sec...ara A fost odata ca niciodata un regat rosu, mic la origine si pozitionat intr-o peninsula, insa cu timpul si-a descoperit calitatea de cuceritor si-n cateva decenii a devenit un mare imperiu condus de un si mai mare imparat. Orasele lui, in special mareata capitala, au reprezentat punctul culminant al civilizatiei occidenctale din acea vreme, iar majoritatea lor adaposteau colosale amfiteatre, adevarate minuni ale lumii antice, unde doi gladiatori se macelareau intre ei pentru a distra miile de oameni din tribune – acei oameni care cu ferma hotarare au apucat-o pe calea civilizatiei regasita si astazi: atunci, ca si acum, curgea sangele si era spectacol. Numai ca scurgerea timpului a adus cu ea o mare problema, populatia capitalei si-a marilor orase crescuse atat de mult, chipurile din cauza sclavilor adusi din teritoriile ocupate, incat datorita saraciei strazile devenisera mizerabile, bantuia Foametea si multimea ameninta cu revolta. De aceea imparatul rosu i-a chemat in fata sa pe generali si le-a cerut urgent sa gaseasca o solutie. ‘Inaltimea ta, i s-a adresat popa de caro, in zona pe care cu succes o administrez am descoperit o tehnologie revolutionara si-ti spun cu mana pe inima ca ne va ajuta cu siguranta. Acolo barbatii adulti isi potolesc revarsarea de testosteron petrecandu-si timpul alaturi de tinerii flacai, astfel presiunea demografica se pastreaza in limite acceptabile, iar Foametea si anarhia nu reprezinta o problema.’ Salutara solutie a fost adoptata imediat, iar campania-i de promovare a depasit in avergura campaniile electorale prin care erau democratic alesi reprezentantii consiliilor locale – aceleasi campanii electorale intalnite si astazi, in secolul XXI. Posturile de radio si televiziune au transmis incontinuu reclame, strazile au fost impanzite de afise multicolore si pancarde luminoase pentru a prezenta explicit diferitele pozitii implicate de noua tehnologie. Curand sperantele le-au fost spulberate, rezultatele n-au fost defel pe masura investitiilor, asa ca imparatul rosu, unul dintre cei mai const...anti dintre const...anti, si-a dat seama ca numai cei patrru carre errau trrei: lu...cifer si ma...fistofel, ii vor oferi o solutie viabila. L-a chemat la el pe popa de trefla si l-a investit cu solemnitate intru rezolvarea problemei demografice. Popa de trefla a citit si rascitit vechii stalpi de capatai, s-a framantat indelung, a intors problema pe toate fetele, dar solutia nu voia nici in ruptul capului sa stea-n picioare, erau prea multi zei, inflatia-si facea simtita prezenta si-n ceruri. Intr-un tarziu si-a dat seama ca devenise de o stringenta urgenta redezbaterea succesiunii, trebuia adaugat un act aditional nou. Imediat a pus mana pe videotelefon si cum la ora tarzie din noapte satelitul nu era suprasolicitat a prins repede legatura cu popa de cupa. ‘Imi pare nespus de bine ca te-am trezit din somnul cel de veacuri, insa am primit ordin ca neintarziat sa incepem sa umbalam sa vestim cum s-a vati ascunselea strigoiul.’ ‘Ce vati ascunselea visezi? a intrebat popa de cupa somnoros, aici noi ne pregatim sa ne ducem cu plugusorul si cu sorcova-vesela, conform obiceiurilor stramosesti.’ ‘Nu mai este timp de prostii, acum trebuie sa umblam cu de-a vati ascunselea dupa colt, eu dupa coltul meu, tu dupa coltul tau, astfel incat sa atacam pe mai multe fronturi si sa-i imbrobodim mai bine. Ia spune, iti mai amintesti cum mergeam noi asa pe sapte carari primavara trecuta, de-am dat spre dimineata nas in nas cu strigoiul?’ ‘Drept sa-ti zic, lecitina ambalata la trei sferturi de la cabinetul de geriatrie din colt n-are nici un efect, doar ceva vag...’ ‘Bun si-asa, le vom spune ca strigoiul a fost un mare profet ce-a trait si-a facut minuni acolo in regiunea unde esti tu administrator.’ ‘Ba! da’ pan-acu’ cateva ceasuri ziceai ca singuru’ profet adevarat a fost strabunica-tu din partea tatalui, sau a fiului, sau a sfantului du...r, ca nu-mi mai aduc bine am...inte.’ ‘Asta a fost pana ieri, da’ nu mai tine la gloata, nu vezi ca saracia, Foametea si anarhia bat cu putere la usa? Trebuie sa schimbam si noi placa, sa fim in ton cu vremurile, cea veche s-a uzat si gajaie, n-o mai asculta nici dracu’. Da, o sa le spunem ca pe strigoi l-a nascut o fecioara neprihanita, sa-i zicem aceeasi marie, da’ cu alta palarie, asa-i striga nepoata-mii, Maria de Trefla, tare dragalasa-i si zic sa-i fac un cadou frumos de ziua ei.’ ‘Te-am prins! Nu cumva te gandesti la cea de s-a luat la tranta cu toata legiunea a cincea? Sau ce numar o avea, ca tare multe numere s-au mai inventat, si care ti-a sucit si tie capul cand ai fost aici?’ ‘Ssst! vezi ca-mi strici reputatia! Mulg astia satelitul ca pe alta aia, stii foarte bine ce metode ultramoderne se folosesc pentru a acumula inteligenta – similare celor prin care unii psihopati homosexuali nedeclarati cautau cu ardoare sa imortalizeze pe banda audio gemetele din dormitorul luptatorilor impotriva segregarii rasiale. Si ce dac-a fost implicata toata legiunea? Crezi c-o sa se mai intoarca vreunul intreg acasa? Cu sirul asta interminabil de maceluri umane, sal’tare taica si noroc.’ ‘Ai dreptate, nici eu nu mai stiu de-o sa-mi mai vad familia vreodata. Da’ cand s-o fi nascut oare si despre ce minuni ziceai? ca io...’

27 ‘Ti le spun acu’, da noateaza pe ceva sa nu uiti. Cea mai importanta minune este cea cu care el a potolit Foametea: s-a dat de trei ori peste cap si-au inceput sa cada cosuri cu paine si peste din cer. Avem si dovada clara in acest sens, le spunem ca tie ti-au cazut in cap cosurile cu peste, sunt mai grele, d-aia ai atat de multe cucuie...’ ‘Da’ le am de la al-batran, m-a batut in cap cand eram mic’, i-a taiat-o popa de cupa. ‘Taci din gura! si nu te mai lauda atat, mi-ai mai spus-o de vreo zece ori, ia cate-o naveta de lecitina pe zi ca nu-ti face rau, si te rog sa nu ma mai intrerupi ca-mi pierd ideea. Asa, iar mie mi-au cazut in cap cele cu paine, asta-i motivul de purtam noi chipiuri lunguiete, sa nu ni se vada cucuiele de seamana al dracu’ de bine cu niste coarne. A doua minune a fost cea prin care l-a inviat pe mortul intrat deja in putrefactie, exact cum a inviat si el dupa ce-a murit si din cauza asta a devenit strigoi. Vezi sa n-o uiti cumva! Asta-i o minune foarte importanta fiindca la toti le e frica de moarte si cum cu totii ar vrea sa-nvie dupa ce dau coltul noi le dam o mana de ajutor, le vom satisface dorinta asa c-or sa ne creada instantaneu. Despre data nasterii inca nu m-am hotarat, voiam sa-ti cer si tie parerea.’ ‘Pai de-a murit la sfarsitul primaverii io zic sa-l nastem la inceputul iernii, astfel incat sa putem imparti anul in doua parti egale pentru a-i putea imbrobodi mai bine, vom avea doua sarbatori mari la distante relativ egale de timp ca nu cumva sa uite vreunul, doar vezi cat de ravasita le e mintea astora. De! cu atata spalat pe cap cu sampoane cu vitamine ce hranesc cu halba celule moarte din care-i alcatuit firul de par si de atata spalat pe dinti cu pasta ce regleaza metabolismul calciului. Aa!... sa nu uit, te rog sa-mi trimiti si mie paravion o crama de pasta de dinti din podgoria ce-am auzit ca vindeca osteoporoza, cu batranetile astea stii si tu cum e. Da’ nu te chinui prea tare, las’ c-o pui io aici la macerat cu pufoaica.’ ‘O idee excelenta, foarte excelenta, chiar cea mai excelenta, l-a aprobat popa de trefla, si mai zici ca n-are efect. Astfel ii legam de maini si de picioare si le impunem sa fie piosi si evlaviosi, sa-si pastreze castitatea pan’ la adanci batraneti pentru ca strigoiul sa-i invie dupa ce-or muri, altfel nu mai pupa, raman morti de-a binelea. Sigur ca da! dupa ce-i ametim bine cu atatea sperante desarte se vor simti de la sine obligati sa dea ceva la schimb. Cu totii trebuie sa fie piosi, numai asa vom reusi sa evitam Foametea si revoltele. Iar pentru femeile adultere o sa pregatim camera de tortura...’ ‘Camera de gazare zici? Pai asta-i o metoda futuristica, oracolul zice ca va fi folosita abia la mijlocul secolului XX.’ ‘N-ai inteles, oricum n-avem cu ce sa le gazam acu’, inca nu s-au plamadit armele chimice, ziceam de masa de tortura, aia de-i sora cu ghilotina, o fi ea mai mica da-i mult mai feroce.’ ‘Nu cred ca-i bine, camera asta este ascunsa si nu ofera spectacolul de care avem atata nevoie. Uite aici astia au elaborat o tehnologie atragatoare din toate punctele de vedere: Femeia adultera este pusa la zid si toata lumea arunca cu pietre-n ea pana-si da duhul, asa participa mai multi, spectacolu-i mai antrenant, fiecare pune umarul si este multumit de el insusi.’ ‘Sau am putea organiza focuri de artificii, a cugetat popa de trefla, am auzit ca-n unele zone in zilele de sarbatoare cerul noptii este inundat de o mare de artificii – ce conteaza ca batranii n-au medicamente, banii publici trebuiesc arsi pe artificii, pentru spectacol. Asa o sa facem si noi, mai ales cu femeile casatorite care nu-si pastreaza puritatea si castitatea, adunam un morman de lemne uscate si-i dam foc, da’ le dam posibilitatea sa aleaga sa fie sugrumate inainte, numai daca vor, bineinteles, trebuie sa dam dovada si de marinimie, nu?’ ‘Totusi ar fi o mica problema, sincer cred ca-si vor da seama abia dupa vreo doua mii de ani, asa ca-n tot cazul merita sa riscam, ma intrebam daca iarna cand l-am nascut pe strigoiul nostru ieseau pastorii cu turmele pentru ca oile sa pasca pietrele golase si eventuala zapada... Alo-alo... na belea!’ Mai aveau multe de pus la punct cand s-a intrerupt legatura, ori a fost lovit satelitul de vreun meteorit ori s-a consumat cartela pentru videotelefon si cum nici unul n-avea serviciul de roming activat la mobil n-au mai putut sa reia legatura. Asa c-au inceput sa se vati ascunselea de strigoi dupa cum le-a fost ravasit ceea ce aveau sub freza, pe stanga sau pe dreapta: Unul a zis ca parintii strigoiului au trait unde li s-a nazarit, celalalt a spus ca ei ar fi trait la cateva sute de kilometri distanta si pentru a ajunge unde li se nazarea au purces la o calatorie ocolita pentru a raspunde prezent cu ocazia iminentului recensamant agricol care inca nu fusese inventat. Unul a spus ca la nasterea lui au venit caii verzi de pe pereti aducand cu ei daruri de mare pret, celalalt a zis ca n-au fost atat de intelepti, precum sunt azi oamenii de stiinta cu-multe-titluri, ci pastori, iar astia nu numai ca n-au adus nimic, ba chiar le-au ciordit si pe cele aduse de altii, pastorii reprezenand clasa cea mai de jos a comunitatii, iar a doua lor specializare era ciorditul. Unul a zis ca dupa nasterea lui intreaga familie a fugit in tara vecina si prietena, unde de-ar fi fost prinsi ar fi fost linsati, celalat nu-si aminteste de asa ceva. Ce sa-i faci! pe vremea aia calitatea lecitinei frumos ambalate era indoielnica - inca nu se inventasera metodele de pasteurizare chimica prin intermediul emulgatorilor, amelioratorilor si conservantilor alimentari industriali, adica a dinamitei comestibile cu efect intarziat: manancam acum si degenereaza mai usor posteritatea. *

28 Cert este ca fantasma cu strigoiul s-a raspandit foarte repede in toata lumea occidenctala, mai ceva ca ciuma bubonica, ea a exploatat optim cele doua mari slabicuni ale vietii grele din trecut: Foamea si frica de moarte – din pacate aceleasi slabiciuni le au cei mai multi oameni si-n secolul XXI - si din aceasta cauza incepand de atunci eroicele elite politico-economice s-au folosit si continua sa se foloseasca de strigoi intr-un mod miraculos similar. Uite asa, de mii de ani, strigoiul bantuie nestingherit pamantul, si mai bantuie si azi, in secolul XXI. Daca piosenia impusa de fantasma cu strigoi si-a atins scopul, n-ai decat sa judeci singur. Tie chiar ti-e frica de strigoi? * Astazi stim ca infectia morala denumita cretinism s-a format, si-a ramas, la fel ca secta lui jim jones, avand drept sursa un profet psihopat. Astazi stim ca imediat dupa formarea sectei membrii ei au dat foc Romei pentru a implini profetica apocalipsa. Astazi stim ca-n timp halucinatia cu strigoi a produs enorm de multe victime, nemasurat mai multe fata de umilul jim jones – maine-poimaine il vor canoniza si pe el. Astazi stim ca urletele de durere ale celor bantuiti de strigoi reverbereaza puternic in prezent. Astazi stim multe, da’ ne doare-n cu...vant, sau nici macar acolo, mai degraba la un metru in spate. Vom vedea cum pe unii, mai nenorocosi de felul lor, a inceput sa-i doara astazi la propriu. *** Unde dai, acolo se umfla Documentat istoric, si sustinut de evidentele zilei de azi, reiese cu claritate faptul ca pe langa rolul de dominare a gloatei, a multimii formata din oamenii de rand, religia a mai avut si-o alta functie extrem de importanta: functia de anticonceptional. Aproape toate religiile au impus intr-un fel sau altul, functie de cat de bolnava a fost mintea celor care le-au inventat, metode de piosenie cu scopul de-a impiedica imensa forta a speciei: reproducerea, estenta speciei, modalitatea naturala prin care-si asigura continuitatea. Rolul de anticonceptional al religiei a fost unul pe cat se poate de practic si de uman: acela de a evita Foametea, de a pastra pe cat posibil echilibrul dintre resurse si numarul de consumatori, principalul conflict care de milenii a amenintat integritatea sistemului inchis si datorita caruia istoria a fost scrisa de nenumaratele maceluri umane – astfel s-a incercat controlarea constienta a procesului de autoreglare al sistemului inchis. Suntem tentati sa credem ca Mama Natura a gresit foarte mult atunci cand l-a dotat pe om cu posibilitatea de a se reproduce atat de rapid. Vom presupune ca daca femeile – tot femeia, desigur, nu pe ea au dat cu totii vina mereu? - ar fi putut sa nasca un copil numai o data la sapte ani, sa zicem, atunci criza de suprapopulare ar fi fost evitata si macelurile n-ar mai fi avut loc. Daca gandim asa, atunci putem fi acuzati de opacitate. Ce varsta are natura umana? De cat timp omul a devenit pradatorul suprem? De foarte putin timp pe scala evolutiei. Stramosii omului timp de zeci de milioane de ani au reprezentat prada altor specii si daca n-ar fi fost dotati de Mama Natura cu posibilitatea de a se reproduce repede si eficient atunci ar fi disparut si natura umana n-ar mai fi existat. La un moment dat pe planeta ramasesera foarte putini oameni, in jur de doua mii de indivizi dupa observatiile antropologilor - datorita unei glaciatiuni determinata de numeroase eruptii vulcanice specia umana a fost amenintata cu extinctia, Homo Sapiens a fost la un pas de disparitie. Stim foarte bine ca datorita conditiilor vitrege din vechime varsta maxima pe care oamenii o atingeau era de 40 de ani, poate si mai putin, iar asta se intampla la mult timp dupa ce omul devenise pradatorul suprem. Pentru a-si asigura perenitatea specia a fost obligata sa se asigure ca pana la atingerea varstei critice adultii auveau suficienti descendenti. Mai mult, in ochii Mamei Natura omul continua sa fie prada altor pradatori, el n-are nici coltii crocodilului, nici ghearele tigrului, nici statura impozanta a leului, nici forta musculara a ursului – nici capacitate intelectuala si nici constiinta. Daca-l plasam pe om cu mainile goale in fata unor astfel de pradatori, atunci in secunda urmatoare isi va gasi pacea sufleteasca in tubul lor digestiv. Asa ca Mama Natura considera, si pe buna dreptate, ca animalul uman matur si mare parte a copiilor lui cad in continuare prada speciilor special construite de ea pentru a fi pradatori veritabili. Consecinta este logica: Mama Natura a trebuit sa se asigure ca specia umana dainuie si deci i-a dictat sa se reproduca intr-un ritm accelerat, reproducerea fiind singura arma biologica atribuita de specie stramosului animalului uman – arma pe care a mostenit-o integral si omul asa-zis civilizat de azi, animalul posesor de constiinta si care, in unanimitate, a hotarat s-o folosesca numai pentru a se sterge la cu...vant cu ea. Sa privim lucrurile si din punctul de vedere al naturii umane: In fata acelorasi pradatori veritabili plasam omul cu sulita in mana stanga si arcul cu sageti in mana dreapta – apoi cu pusca cu luneta in mana dreapta si bomba cu hidrogen in mana stanga. Acum omul este pradatorul suprem, nici un alt pradator nu-l mai poate dobora - dar stai linistit! are el grija sa se rapuna singur. Suprapunand efectele naturii umane peste logica Mamei Natura rezulta un singur lucru: criza de suprapopulare, criza ce-a macinat dintotdeauna echilibrul din sistemul inchis. Rezulta ca sistemul inchis, pentru a-si pastra integritatea, a trebuit sa inventeze un anticonceptional, iar primul pe care l-a gasit a fost piosenia impusa de religie. Toxicul anticonceptional, ca un medicament indesat de milenii pe gatul speciei umane, unora

29 li se dadea si-o inghititura de vin dupa aceea, sa lunece mai bine, a condus la aparitia unor efecte secundare negative pe care le vedem astazi in toata splendoarea lor, asa cum produc toate medicamentele de altfel, si pe care va trebui sa le demontam constient. * Fantasme comercializate Odata cu deschiderea spre lumea civilizata mi-au cazut in mana diferite tipuri de carti pe care noii intreprinzatori particulari au inceput sarguincios sa le traduca pentru a le comercializa in ideea de a castiga un ban muncit. Nu conta faptul ca cel care traducea habar n-avea de propria-i limba d-apoi de altele straine si ca potentialul cititor isi zamislea gauri pe pereti aruncand cu respectivele carti, ceea ce conta era banul castigat cinstit. Abia acum imi dau seama de marele adevar ce transpira din expresia: orice sut in cu...vant, pardon, spate, e un salt inainte! si doresc sa le multumesc clarvazatorilor intreprinzatoro-traducatori fiindca, desigur neintentionat, m-au indemnat sa recitesc de nenumarate ori anumite paragrafe si capitole, de fapt sa le rescriu, pentru a putea pricepe ceva din lucrarile in cauza. N-a trebuit sa treaca multa vreme si, din pamant din iarba verde, tarabele comenciantilor reprofilati de nevoie s-au umplut cu bestselarurile cu coperti sclipitoare si preturi pe masura ravasirii mintii celor ce le achizitionau. Am fost neplacut surprins de faptul ca o parte dintre cunoscutii si mai ales amicele mele erau foarte incantati vis-a-vis de operele de subcultura de ghetou imbietor mirositor. Una din categoriile bestselarurilor o reprezinta romanele de dragoste, asa ca indesandu-mi bine vata-n nas m-am apucat sa vad despre ce-i vorba. Inca de pe coperta suntem anuntati ca opera de arta in cauza s-a vadut in cateva bilioane de exemplare si ca majoritatea consumatorilor sunt de sex feminin. Asa si este, in tramvai, in metrou si-n parcuri intalnim femeile noastre sorbind cu nesat capitolele in care sunt condimentat descrise diverse aventuri amoroase si pozitii de fu...git, exact ca acelea de care oamenii normali ar trebui sa aiba parte in propriul lor pat in fiecare zi. Mi-am zis in sinea mea ca omul modern are nevoie de stimulente, afrodisiacele au fost folosite de cand lumea si pamantul, unii beau diverse ceaiuri, altii citesc carti sau reviste, unii prefera filmele porno, altii inghit viagra, de! fiecare cu slabiciunea lui. Recunosc sincer, o perioada am fost stupid de naiv, nici vorba de stimulente, femeile aveau nevoie de orgasme fantasmagorice fiindca in pat trebuiau sa fie pioase – de voie, sau de nevoie. Pura si-n acelasi timp cruda realitate: Pentru majoritatea oamenilor din lumea pseudocivilizata a secolului XXI patul a ramas locul in care se transpira de frica si de unde se aud gemetele de durere. * Prima judecata de apoi In inaltul cerului, in fata atotputernicei specii, se prezinta tanarul nostru adolescent pentru a raspunde in instanta de faptele sale. Specia isi incepe interogatoriul: ‘Ai fost un copil mic si parintii te-au ocrotit?’ ‘Da.’ ‘Ai fost un copil mic si parintii te-au hranit?’ ‘Da.’ ‘Ai fost mic si-ai crescut mare?’ ‘Da.’ ‘Traiesti?’ ‘Da.’ ‘Acum fu...gareste-te! fiindca vreau si trebuie sa traiesc si eu.’ ‘Nu-nu-nu! Nu! Pe mine m-a-nvatat taica cioclul cu diploma ca trebuie sa fiu pioasa, sau pios, si vreau din toata inima sa ma transform in hipopotam.’ * Initial specia a crezut ca adolescentul face o gluma proasta si ca imediat dupa aceea se va apuca umil sa-i respecte ordinul, ea stia foarte bine ca ochii vad, inima cere si pana la urma cedeaza in fata dorintei. Numai ca lunile treceau una dupa alta si el continua neabatut pe calea cea dreapta a pioseniei. Specia a analizat atent situatia, a tras concluzia ca nu produce suficienti feromoni cu care sa-si atraga o tanara partenera, a apasat adanc pe acceleratia sistemului hormonal si drept urmare feromonii au inceput sa fie eliberati in cantitati mai mari. Tanarul a simtit ceva si imediat s-a apucat sa se spele de douazeci de ori pe zi pe fata, sa se sapuneasca frenetic sub dus de trei ori pe zi si-o data noaptea pentru a inabusi mirosul si-a se adanci mai abitir intru piosenie. De data asta specia s-a suparat foarte tare, se simtea amenintata si pe buna dreptate, asa ca a declansat o adevarata furtuna hormonala. Imediat glandele sebacee au inceput sa se gripeze din cauza suprasolicitarii, iar fata si zonele intime i s-au umplut de cosurile care lasau in urma lor rani, unele din ele infectandu-se si

30 provocandu-i dureri semnificative. Cand l-a vazut specia a avut initial tendinta de a-i fi mila, insa imediat si-a revenit si si-a spus: Asa-i trebuie! Sa sufere daca nu-i in stare s-arate putin respect. Momentul in care adolescentului incep sa-i apara cosurile arata debutul conflictului cu specia, deja de o perioada semnificativa trebuia sa-nceapa sa-si faca datoria fata de ea. * Tot asa si cu adolescenta noastra, specia a observat persistenta ei intru piosenie si initial a crezut ca nu este suficient de bine vazuta de un tanar partener. Astfel le-a ordonat hormonilor sa-i depuna o cantitate mai mare de grasime pe picioare si fund. Ea a vazut imediat si fiindu-i frica de celulita a inceput sa tina diverse cure de slabire, sa mearga la sala de gimnastica, sa se maseze cu toate minunatiile de creme anticelulitice existente pe piata si sa nu se abata nici un pic de la calea cea dreapta a pioseniei. Specia s-a infuriat, a declansat furtuna hormonala si spre disperarea ei tanara s-a trezit in cativa ani avand niste picioruse finute ca de elefant, iar fundul gratios ca al unui hipopotam. In rest, fata, mainile si bustu-i ramasesera slabute similar unei papusi. Specia n-a aratat nici cea mai mica urma de compasiune: Ea-i

principala responsabila de soarta mea, pe ea trebuie s-o fortez si s-o pedepsesc cel mai tare daca nu m-asculta, asa-i trebuie de-si bate joc de mine! Sa sufere de nu-i in stare s-arate putin respect! * Astazi, in secolul XXI, in anumite zone asa-zis debilitate de atata civilizatie, cohorte de ciocli cu diploma ravasesc mintile parintilor si-i aduna pe adolescenti pentru a depune cu solemnitate, in grupuri organizate, juramantul de castitate – ni se mai pare cumva ciudat faptul ca unul, Mare Evolutionist de felul lui, a fost lovit de-un interminabil sir de accese spontane de voma? * Mai inteligenti decat noi Pentru a sublinia rolul speciei si relatia ei cu indivizii vom proceda la un experiment cu iepurasi de casa: Luam doi iepurasi abia fatati, un iepuras si-o iepuroaica, pe care-i plasam in doua custi din tabla suficient de mari pentru a avea loc sa zburde in voie, iar custile le punem in doua camere diferite astfel incat iepurasii sa nu stie unul de existenta altuia. Ii haranim foarte bine si avem mare grija ca ei sa nu citeasca vreo revista din acelea ce se vand in pungi de plastic si nici sa vizioneze vreun film de genul celor difuzate dupa ora unu noaptea. Dupa ceva vreme vom avea doi iepurasi adulti tineri si vigurosi care alearga prin custi si consuma cu placere hrana variata oferita de noi. Acum plasam ambii iepurasi intr-o singura cusca si observam ce se intampla. In primul moment se vor speria unul de celalalt si vor avea tendinta sa se lupte, insa foarte repede vom vedea cum mustatile incep sa le vibreze frenetic, feromonii sunt eliberati, iar hormonii incep sa curga in valuri. Destul de rapid se vor sui unul peste altul si nu peste multa vreme vor aparea mai multi iepurasi, mai mici, dar tot atat de dragalasi. De unde au stiut ei ce sa faca? Cum de le-a trecut prin cap sa se comporte atat de obscen? Ei n-au stiut nimic, a stiut specia lor cum sa procedeze, ei au aratat ca se simt foarte bine in pielea lor de iepurasi, ca se impaca perfect cu specia lor, nici prin gand nu le-a trecut sa fie piosi si sa considere c-ar fi mult mai placut si mai bine pentru ei daca s-ar transforma in hipopotami. * A doua judecata de apoi Nu uita de clestele de rufe! Intr-una din noptile insorite, pe cand alergam cu ochi-nchisi prin pat, mi-au zburat gandurile la eunuci. Eunucii sunt niste oameni solizi, grasi - candva aveau rolul de a pazi haremurile sau de a interpreta diverse compozitii muzicale in virtutea timbrului vocal specific - care printr-o interventie abuziva au fost deposedati de glandele producatoare de hormonii sexuali, iar acest lucru le-a influentat esential metabolismul si s-a reflectat direct in infatisarea lor. Intrebare de zece puncte: Eunucii au fost emasculati din cauza ca s-au ingrasat, sau s-au ingrasat din cauza c-au fost emasculati? * In lumea animala, salbatica, intalnim o infinitate de exemple care ne arata netagaduita influenta a hormonilor sexuali in modelarea formei fizice a indivizilor – cu hormonii lucreaza speciile, hormonii reprezinta fundamentul, esenta, relatiei lor cu indivizii. Premergator perioadei de rut penajul pasarilor se schimba drastic, similar blana animalelor, noile ‘costume’ degaja culori vii, atragatoare, indivizii unor specii slabesc semnificativ, la altele se ingrasa pentru a putea face fata perioadei de relativa inactivitate impusa de cresterea si ingrijirea puilor. La unele adultii renunta la propria viata in momentul imperecherii sau imediat dupa, din descompunerea trupurilor lor se vor hrani viitorii pui. Exista specii la care masculul cuprins de freneticul ritual sexual uita sa se mai hraneasca si la un moment dat sucomba din cauza epuizarii fizice. Multitudinea formelor de manifestare

31 a viului este pur si simplu ametitoare, iar omul de azi n-a catalogat si studiat decat o mica parte a speciilor ce formeaza natura vie - omul este mandru de el insusi, prea mandru, mult prea mandru. Specia umana nu face exceptie, ea s-a dezvoltat pe o fundatie biologica in acelasi sistem inchis care a modelat prin evolutie absolut toate speciile. Omul este un animal deosebit, el detine constiinta, dar tot un animal a ramas. * Nenumarate documentare ne arata cat de mult sufera oamenii supraponderali, unii dintre ei atingand dimensiuni si greutati uluitoare, si cum sunt nevoiti ei sa apeleze la chirurgia estetica. Intr-unul ni se vorbeste despre o intreaga familie de opt frati suferinzi de o forma grava de obezitate – obezitate morbida, punctul culminant al evolutiei relativ recentei pseudospecii denumita Om-Hipopotam. Patru femei din aceasta familie ne spun c-au fost afectate de obezitate inca din copilarie; c-au urmat nenumarate cure de slabire - conform indicatiilor primite de la numerosi oameni de stiinta, dieteticieni si medici cu-multe-titluri - iar din cauza privatiunilor impuse au avut mult de suferit, dar fara nici un rezultat, abia ce reuseau sa scape de cateva kilograme si le si puneau imediat la loc, uneori cu dobanda; ca fiindu-le groaza sa se priveasca in oglinda au avut numeroase caderi nervoase si tulburari de comportament; ca obezitatea morbida atragea dupa ea o multime de alte boli degenerative precum diabetul, hipertensiunea arteriala si deforamarea articulatiilor. Intr-un cunvant se bucurau de o viata minunata asa cum le sta bine unor indivizi apartinand unei noi pseudospecii care este in perfecta armonie cu ea insasi si cu mediul inconjurator din sistemul inchis. In disperare de cauza au hotarat sa apeleze la diversi chirurgi cu-multe-titluri, initial s-au supus unei operatii de baipas gastric, li s-a micsorat dimensiunea stomacului atat de mult incat nu mai puteau manca asemenea omului normal si-n consecinta slabeau accelerat. Chirurgul si-a frecat palmele, le-a luat banii, pretul operatiei este la fel de gras, le-a multumit frumos si le-a urat multa sanatate si numai bucurii. Rezultatul s-a vazut imediat, in cateva luni au scapat de 40-50 kg fiecare, drept pentru care s-au bucurat nespus de mult, incepeau sa arate a oameni normali. Numai ca a urmat o noua problema: dimensiunea corpului micsorandu-se simtitor, pielea flasca incepuse sa atarne dizgratios si era nevoie sa fie indepartata chirurgical prin intermediul operatiei de badilifting total. Deci alti chirurigi esteticieni, alte taieturi, alta operatie cu durata de 7-8 ore urmata de durerile inerente perioadei de convalescenta, alti bani alta distractie. Chirurgii si-au frecat palmele, le-au luat banii, le-au multumit frumos si le-au urat multa sanatate si numai bucurii. Una dintre ele, descoperind placerea multiorgasmica oferita de operatii, s-a hotarat sa continuie pe calea cea dreapta si-a apelat tot la un chirurg estetician pentru a-si face si operatie de lifting facial si indreptare a nasului. Chirurgul a acceptat bucuros, si-a frecat palmele, i-a luat banii, i-a multumit frumos si i-a urat multa sanatate si numai bucurii sperand ca le va convinge si pe surorile ei sa vina la el pentru lifting facial. Astfel calitatea vietii femeilor noastre s-a imbunatatit radical si de bucurie ne-au povestit ca aveau 4-5 copii una, 8-9 copii alta, iar celelalte doua nu mai stiu daca sau cati copii aveau. Tragedia era ca toti copii lor sufereau de obezitate si amenintau sa devina curand noua generatie de oameni-hipopotam, mai numeroasa de data asta, conform tendintei ‘naturale’ de crestere pe plan mondial, din sistemul inchis - doar este loc destul, d-aia-i inchis. Acum ne intrebam: De ce toti medicii, psihologii, chirurgii si celelalte categorii de oameni de stiinta cumulte-titluri nu le-au explicat ca ele reprezinta exemplarele cele mai de seama ale unei noi pseudospecii: omul-hipopotam, a carei populatie creste exponential in ultimii ani si a carei aparitie si dezvoltare se datoreaza sutelor de generatii si miilor de ani de piosenie impusi de organizarea sociala, adica de religie? De ce nu le-au explicat faptul ca omul-hipopotam reprezinta o forma de degenerare a speciei umane care nu numai ca nu este viabila si ca indivizii ei sufera enorm de mult sufleteste, ci-si mai si transmite minunatele calitati copiilor lor? ca toate speciile de pe acest pamant. De ce nu le-au explicat faptul ca trebuiau sa-si protejeze copii de suferintele intrinseci, adica sa nu-i faca, iar de voiau sa ofere cuiva dragostea parinteasca, atunci puteau infia unul din sutele de milioane de copii ce sufera de Foame in zonele lumii a treia sau puteau sa creasca si sa iubeasca o pisica? Nu le-au spus toate aceste lucruri simple nu pentru ca nu le-ar sti sau fiindca au mintea ravasita, ci dintr-o alta cauza, mult mai umana, mult mai inaltatoare: fiindca n-aveau nici un interes material s-o faca. Cu cat sunt mai multi oameni-hipopotam cu atat au ei mai multi clienti, cu atat prescriu mai multe medicamente si industria farmaceutica devine mai prospera, cu atat mai multe operatii estetice vor face, intr-un cuvant vor castiga muncit, legal si cinstit cat mai multi bani, conform relatiei dinamice dintre cerere si oferta din cadrul mecanismului economic guvernat de legile pietei libere. Credem cumva ca respectivii cu-multe-titluri nu-s si ei oameni? Nu vor cumva si ei sa se plimbe sau sa se faleasca cu un ferrari ori lamborghini ultimul tip? Sau cu avioane turboreactoare proprietate personala asa cum au altii? – minunate nazuinte si visuri perfect realizabile datorita posibilitatii inhatarii unor averi nelimitate garantate constitutional de proprietatea privata de nimic, nici macar de decimarea completa a bunului simt moral. * Nici nu ne putem inchipui cati de multi sunt medicii care le recomanda tinerelor femei atinse de o forma semnificativa sau grava de obezitate sa faca un copil. Ei stiu ca sarcina se manifesta ca un uragan asupra

32 sistemului hormonal si al intreg metabolismului femeii – sarcina este considerata ca fiind similara unei boli. Tot ei cred in mintea lor ravasita si mincinoasa ca dupa ce uraganul trece - se naste copilul – echilibrul hormonal se va reabilita si femeia obeza va arata ca un om normal, asa cum trebuie sa arate cineva care a avut suficienta minte sa aiba grija de hormonii lui – unul, nu-l stii tu, n-a avut, da’ se straduie sa recupereze. Femeia va slabi intr-adevar intr-un caz la milion, insa in restul nu numai ca va avea aceleasi dimensiuni, ba chiar va lua proportii si mai mari. O singura furtuna hormonala cu durata de noua luni de zile nu poate nici compensa nici anula feedbackul primit de specie de mii de ani de piosenie. Din contra, ca urmare a feedbackului specia stie ca daca femeia a nascut o data sau de doua ori, atunci chiar ca nu mai are nevoie deloc de hormonii sexuali fiindca dupa aceea trebuie sa fie total pioasa. Nu cumva de mii de ani religiile occidenctale au impus tuturor sa aibe contact sexual numai de vreo cateva ori in toata viata? - corespunzator cu numarul de copii pe care vor sa-i aiba si-n rest sa fie piosi! Specia este extraordinar de inteligenta, ea a observat dorinta arzatoare a omului de a se transforma in hipopotam si drept urmare s-a apucat sa i-o indeplineasca intocmai – ai mare grija de ceea ce-ti doresti! fiindca intr-o buna zi s-ar putea sa ti se intample. Astfel, in zilele noastre suntem martorii urmatorului fenomen: Omul modern dispune de intreaga capacitate a hormonilor sexuali atat timp cat este foarte tanar, deci infatisarea sa este cea a unui om – specia nu poate renunta definitiv la ei, ar insemna sa se condamne singura la disparitie – insa incepand cu varsta de douazeci si ceva de ani, sau dupa una-doua nasteri, specia retrage hormonii in cauza fiind sigura ca acum oamenii nu mai au nevoie de ei si drept urmare incep sa arate ca niste hipopotami.

A aparut pseudospecia: Omul-Hipopotam. Dupa cum foarte bine stim, majoritatea femeilor normale din ziua de azi incep sa ia proportii dupa prima nastere. Dupa cum bine stim, foarte multe femei si foarte multi barbati normali incep sa se ingrase si sa se deformeze dupa ce depasesc o anumita varsta – de la douazeci si ceva de ani, insa cel mai bine se vede dupa 30, desigur, se poate si mai devreme, functie de gradul de piosenie mostenit si felul in care gandesc. Acum stim si din ce cauza se intampla transformarea. Toti trebuie sa le multumeasca mosilor si stramosilor lor pentru faptul c-au fost piosi, sa continuie neabatut pe calea cea dreapta a pioseniei si sa-si educe intr-o piosenie cat mai stricta proprii copii astfel incat visul de milenii al umanitatii sa devina realitate: sistemul inchis sa fie populat numai de oamenii-hipopotam. Apropo de medicii de la-nceput, s-ar putea sa ne intrebam ce se va intampla cu copii rezultati din indemnul lor. Nici o problema, nu peste multa vreme ei vor ajunge pe mainile acelorasi medici, care sunt obligati moral sa-i trateze si imoral sa se ingrijeasca sa aiba cat mai multi pacienti obezi pentru a castiga cat mai multi bani, in conformitate cu legile dinamice ale cererii si ofertei. Circula un zvon cum ca undeva prin Est medicii au salariile oficiale de tot rasul, da’ asta nu-i impiedica pe unii din ei sa-si contruiasca vreo cinci vile. Ceilalti isi merita soarta cu prisosinta, nici macar n-ar mai trebui sa primeasca salariu, castiga peste cinci salarii din spagi. Unii apar la televizor si ne propun drept mafioti politici niste analfabeti dovediti cu acte-n regula, altii vin sa ne spuna ca - dar nu si de catre cine, asa ca suntem obligati sa deducem ca tot de ei - au fost ciorditi banii pentru insulina iar bolnavii de diabet au ajuns sa cada din picioare pe strada. Sa ne ferim cat putem de astfel de medici! Mai bine sa ne apucam imediat sa studiem medicina, astfel incat, la nevoie, sa ne putem opera singuri! - pe masa din bucatarie. * S-ar putea sa ne punem intrebarea de ce pseudospecia om-hipopotam a aparut tocmai acum, sau de ce isi face cu precadere simtita prezenta in zonele asa-zis civilizate. Isi face simtita prezenta acolo unde oamenii au ce sa manance, si de bun simt ar fi ca toti oamenii sa aiba ce manca, indiferent de zona unde traiesc. Doar n-am vrea sa se ingrase cei care nu au dupa ce bea apa? Asa si-un porc, putem sa-l castram de cincizeci de ori, daca nu-i dam sa manance tot va slabi din ce in ce pana va muri de Foame – porcul si omul sunt compatibili la nivelul tesuturilor, sub aspect biologic, iar in ultima vreme se are in vedere cultivarea pe porci a diverselor organe umane destinate transplantului. Omul-hipopotam a inceput sa apara de cateva sute bune de ani si din aceeasi cauza el si-a facut cu precadere simtita prezenta in cadrul claselor instarite, portretele demnitarilor din trecut sunt evidente de netagaduit. Legatura stransa dintre piosenia impusa de religie si aparitia omului-hipopotam mai este cu varf si indesat ilustrata de urmatoarea comparatie: Procentual, care este numarul de indivizi obezi intalnit in zona asiatica, unde mostenirea religioasa nu a impus cu fermitate piosenia – cu consecintele actuale de rigoare – fata de cel intalnit in zonele populate de oamenii albi la fata, dar negri la sufletul bantuit de tot felul de strigoi? Desigur, nu toate formele de obezitate se datoreaza exclusiv pioseniei mostenite, sunt si alte boli sau tulburari metabolice cauzatoare – boli care la randul lor sunt alimentate de valul imens al frustrarilor cotidiene - insa majoritatea sunt datorate religiei si pe aceasta cale tinem sa-i ‘multumim’ sincer. Poate am vrea sa stim de ce este nevoie ca din ce in ce mai multe miliarde de oameni si copii – majoritatea nu vor mai apuca s-ajunga la batranete - trebuie sa sufere nespus de mult din cauza obezitatii. Nimic mai simplu, sunt obligati sa sufere pentru ca elitele, impreuna cu diversele categorii de oameni de stiinta cu-taremulte-titluri, sa castige cat mai multi bani folosindu-se de religii pentru a ravasi mintile multimilor si a le vinde

33 tot felul de subproduse perfect inutile prin intermediul reclamei – toate domeniile mecanismului economic actual au nevoie de religie fiindca prostia umana generalizata, creierul perfect spalat, este sursa principala de generare a profitului. * Astazi cei cu-multe-titluri au descoperit o alta metoda de a castiga cinstit mult indragitii banuti scotand pe piata libera produse ce inlocuiesc cu relativ succes hormonii sexuali feminini: hormonii artificiali extrasi din placenta de iapa – medicamente foarte scumpe. Multe femei din lumea pseudocivilizata, cu varsta de peste 40 de ani si fondurile necesare, folosesc cu succes aceste medicamente pentru a-si pastra silueta si apetitul sexual. Ele stiu ca se supun riscului de a sucomba datorita unui atac de cord – hormonii de iapa tot de iapa raman, maine-poimaine vor fi extrasi si cei de hipopotam – dar accepta riscul deoarece nu doresc ca dupa instalarea menopauzei sa se transforme instantaneu in hipopotami – ori la bal, ori la spital, ori la doi metri dedesubt. Ce sa-i faci! daca de-atata constiinta n-am fost in stare s-avem grija de-ai nostri hormoni daruiti cu draga inima de Mama Natura. Oameni de stiinta cu-multe-titluri, pentru a castiga aceiasi bani munciti, au mai scos pe piata medicamentul numit viagra - adresat in principal barbatilor in varsta, dar cu succes folosit pe o scara tot mai larga si de tineri. Pretul lui este la fel de grasut, majoritatea pensionarilor din ziua de azi isi pot cu succes achizitiona, din toata pensia lor, cel mult o jumatate de pastila. Despre efectele lui secundare nu stiu mai nimic, este recent introdus iar secretomania este mare, se vor vedea dupa ce barbati-l vor folosi o perioada mai mare de timp – garantez ca vor fi minunate. Ce sa-i faci! daca n-am fost in stare s-avem grija de hormonii nostri sexuali. Nici un om de stiinta cu-multe-titluri nu le spune oamenilor din ce cauza omul de azi si-a pierdut hormonii sexuali, si nici ca ingroparea religiei, alaturi de divinele concepte denumite castitate si piosenie autoimpusa, a devenit o extrema urgenta. N-o spune fiindca si el e om, si el vrea sa castige un ban cinstit. * Femeile sunt mult mai apropiate biologicului decat barbatii, pentru specie femeia este pe primul plan. * Ce poate fi mai artificial pentru Mama Natura decat cei ce-au inventat bomba atomica si ingineria genetica? – instrumentele cu care poate fi distrusa specia, toate speciile, opera ei de miliarde de ani. Unu-i tot barbat si are vaga banuiala ca de si-ar injecta intravenos o doza de uraniu imbogatit, atunci s-ar simti si mai barbat. * Un paradox: Barbatii deveniti ciocli cu diploma au impus piosenia, insa astazi femeile sunt mai afectate de transformarea in hipopotam. Femeia este prin definitie mult mai sensibila, mai calda sufleteste, ea s-a lasat mai usor inselata indragostindu-se nebuneste de calaul ei: de piosenia impusa de religie. Barbatii tineri nu pot sa fie atat de piosi pe cat si-ar dori din cauza testosteronului, acesta-i face sa se urce pe pereti – da’ stai linistit! curand majoritatea il vor inlocui cu un nou produs tip viagra, extras direct de la hipopotami. Am vazut cu ceva vreme in urma multele cazuri de ciocli cu diploma acuzati in instanta judecatoreasca de comportament homosexual si pedofilie, astazi nu mai auzim de ele, sunt musamalizate din fasa, strica imaginea religiei si-n consecinta se diminueaza profitul multelor companii, concerne si corporatii care vand nimicul frumos ambalat – plana amenintator pericolul ca multimea sa inceapa sa vada, sa nu mai ramana legata la ochi. Pe cat a iubit specia femeia p-atat sufera acum femeia om-hipopotam. Este logic, pseudospecia om-hipopotam nu este viabila, este o pseudospecie degenerata. * Odata cineva a spus ca ceea ce nu folosesti o bucata buna de vreme se usuca si cade. Banuiesc ca se referea la faptul ca daca um om dupa ce termina scoala nu mai citeste nimic si nu-si mai antreneaza in nici un fel mintea, atunci va ajunge ca peste putina vreme sa nu mai poata intelege un altfel de film in afara de telenovela. Telenovela este o productie cinematografica in care timp de 30-45 de minute cat dureaza un episod se repeta de nenumarate ori o singura fraza, iar telespectatorul este pe deplin satisfacut, reuseste si el sa inteleaga filmul – probabil, motivul pentru care sunt atat de multe episoade este ca cineastul doreste sa spuna doua fraze, nu numai una. Hai sa vedem ce ne mai spun oamenii de stiinta-cu-multe-titluri: Este declarat potent barbatul ce-si poate mentine erectia in cusul actului sexual o perioada de cinci minute. Desigur, multele-lor-titluri stiu foarte bine ca in cinci minute o femeie normala nu are timp nici macar sa se dezbrace, d-apoi sa mai inteleaga ceva din actul in cauza. Da, dar tot ei stiu foarte bine ca de-ar ridica stacheta cu vreo cateva minute ar insemna sa-i declare pe toti barbatii impotenti, lucru care nu se cade. Specia ne spune in felul urmator: Prin feedbackul primit de mii de ani de piosenie am inteles dorinta arzatoare a barbatului de-a renunta la functionarea normala a aparatului si organelor lui sexuale si i-am indeplinit-o intocmai, astazi barbatul da de doua ori din cu...vant si dupa aia isi da duhul, spune tot ce-a avut de spus si se duce la culcare – intr-adevar, ce nu folosesti de mii de ani se usuca si cade. Astfel femeia de azi are de doua ori sansa de a suferi, daca nu sufera din cauza ei, atunci sufera din cauza lui. * Bine ca macar s-a inventat cada de baie. Apropo, multe femei se simt mult mai bine cand fac baie decat in pat. De ce oare? * Va urma. *

34 Diete si dieteticieni Datorita exploziei fenomenului cultural numit obezitate, ce sufoca lumea accidenctal pseudocivilizata a zilelor noastre, conform relatiei dinamice dintre cerere si oferta, au aparut numeroase cabinete in care salasluiesc dieteticienii cu ochii holbati la portofelul aproapelui, s-au tiparit volume grose ce trateaza notiunile de igiena alimentara, comercializate la preturi la fel de grasute, iar companiile particulare au scos pe piata libera nenumarate potiuno-lotiuni magico-absurdo-stupide pentru slabit si aparate magnific specializate fiecarei grupe de muschi in parte cu ajutorul carora omul modern sa faca gimnastica pentru a scapa numaidecat de kilogramele in plus. Cineva a spus candva ca pentru a trai n-ai nevoie decat de trei lucruri esentiale: apa, aer si fraieri – cativa au invatat foarte bine definitia si-o aplica neabatut. * Per ansamblu gradul de spalare a creierului masei de manevra in lumea asa-zis civilizata este similar din toate punctele de vedere celui din zonele unde aceiasi oameni ai secolului XXI continua sa traiasca in triburi. * Sa ne inchipuim acum ca tematori, cuprinsi de emotie, pasim sovaind intr-un cabinet ultramodern in care medicul cu-multe-titluri si lucrari publicate la activ ne intampina zambitor si ne linisteste cu o privire hipnotica similara celei a sarpelui veninos ce-si paralizeaza victima inainte de a-i injecta otrava, adica de a-i lua banii. Mult indragitul dietetician de serviciu deschide oracolul propriu, echivalentul evoluat al vechilor carti ale omului-cimpanzeu, si purcede la alcatuirea dietei stiintific elaborata fiecarui pacient in parte, asa precum cimpanzeii, stramosii omului, isi calculau zilnic aportul caloric personalizat. Ni se vor prezenta verbal sau in imagini, conform tacticii militare de invaluire, diverse tabele din care transpira ca un abur magic numarul de calorii, cu sapte zecimale exacte, al alimentelor ce le ingurgitam. Noi stim foarte bine ca numarul caloriilor generate de acelasi soi de fructe, sa zicem, difera de la an la an funtie de cat a plouat in sezonul respectiv, sau functie de calitatea solului unde planta a crescut, sau functie de timpul scurs de cand fructul a fost cules, sau functie de cat a fost de indragostita secretara care a batut la masina datele destinate publicarii, dar amanuntele n-au nici o semnificatie, scopul principal este de a ne debarasa cat mai repede de tensiunea sufleteasca si de a ne usura de surplusul din buzunar. De cele mai multe ori rezultatul excursiei la cabinetul dieteticianului de serviciu este acela ca omul modern nu obtine absolut nimic si increzator se va indrepta spre urmatorul cabinet, unde colcaie si-mai-multe-titluri, fara a-si da seama ca de fiecare data este inselat sau pentru ca pur si simplu trebuie sa-si satisfaca nevoia de autopedeapsa neputandu-si respecta pe deplin piosenia autoimpusa - in adancul sufletului simte ca trebuie sa renunte la ea, eterna poveste a ispitei autopedepsite, ciordita miseleste de religie. Unii dintre cei mai de seama dieteticieni au elaborat, in timpul orelor suplimentare de la cabinetul de garda, amplu fermecata piramida a alimentelor destinate consumului uman. Ei ne spun ca-n varful piramidei este plasata carnea, cea mai putin indicata spre consum, iar baza o reprezinta cerealele, cele mai indicate. Siiiiguuuur ca da! un adevar fundamental: In varful copacilor in care zburda stramosul omului cresteau cerealele, nicidecum fructele. Da, dar fructele se gasesc numai pe tarabele comerciantilor din pietele libere si nu pot fi cultivate intensiv precum cerealele. Rationamentul emana o logica de nezdruncinat: Daca omului modern i s-ar spune de mai multe pe zi ca trebuie sa se hraneasca in principiu numai cu fructe si legume proaspete, pana la urma va reusi sa inteleaga acest lucru, insa imediat isi va da seama de ce e aia criza de suprapopulare deoarece va constata instantaneu ca venitul sau lunar ii va ajunge pentru a se hrani ca un om, nu ca un soarece de camp, numai o singura saptamana, iar in celelalte trei va trebui sa tina postul negru pentru a-si spala pacatele detinerii ilegale a constiintei. In plus, n-am auzit pana acum despre nici un miting de protest, nici o greva a foamei, nici o demonstratie neautorizata puse la cale de oamenii de stiinta cu-taremulte-titluri-diplome-medalii-si-merite-deosebite-recunoscute-international, sau de catre prietenii lor dieteticienii de serviciu cu-tot-atat-de-multe-titluri, prin care sa lupte impotriva mafiilor cerealelor, mafiilor din industria carnii si a crescatoriilor de animale, mafiilor din industria de rafinare a zaharului si uleiurilor comestibile, mafiilor din industria alcoolului si nici impotriva mafiilor religioase si politice care sustin material si spiritual cresterea demografica. Acest lucru nu trebuie sa se intample niciodata, daca omul modern renunta la paine, zahar si ulei dublu rafinat, alimente de baza, si la paste fainoase, carne si alcool, atunci sunt ceva minuscule sanse sa se transforme mai greu in hipopotam, iar ei nu vor mai avea numerosii clienti de pe urma carora sa castige gramezi de bani cinstiti. In plus, oamenii vor ramane fara bani deoarece conform legilor firesti ale pietei libere preturile fructelor si legumelor vor creste exponential si astfel nu vor mai avea cu ce sa le sponsorizeze multele-lor-titluri pentru a se vindeca de obezitate. Desigur, epidemia numita diabet, cu procent de incidenta ingrozitor de mare in randul locuitorilor zonelor civilizate, nu are absolut nici o legatura cu faptul ca omul secolului XXI se hraneste ca un harciog, si-si mai si educa atent copii spre a deveni rozatoare veritabile. Culturile de maci si canepa, folosite de una dintre categoriile de mafioti pentru extragerea si comercializarea drogurilor, au fost scoase in afara legii in unele zone geografice. Vor mai trece tare multe generatii, posibil si cateva Mari Maceluri Mondiale, pana cand va fi scoasa in afara legii si cultivarea cerealelor, culturile intensive: culmea culmilor progresului agriculturii moderne, cea mai eficienta metoda prin care mafiile oficiale alimenteaza incontinuu criza de suprapopulare in

35 sensul distrugerii sustinute a identitatii biologice a omului secolului XXI. Suntem tentati sa credem ca nu din vina dieteticienilor a aparut pseudospecia om-hipopotam, nu ei au inventat piosenia religioasa, ci doar vor sa castige un ban muncit. Adevarat, numai ca multele-lor-titluri ar trebui sa-si dea seama ca generatiile ce vin tare din urma ii vor putea acuza de inselaciune prin omisiune – probabil din cauza asta se straduiesc atat de tare sa-i extermine aliindu-se tacit cu cioclii cu diploma in sensul de a-i ajuta pe copii si tineri sa se transforme mai repede in hipopotami. Una din cele mai importante productii intelectuale a dieteticienilor de serviciu este aceea prin care ni se sugereaza faptul ca alergarea sau inotul conduc la arderea unei cantitati mai mult decat duble de calorii fata de efortul fizic denumit facut dragoste. Nici de data asta nu-i vina lor, nu din cauza lor omul modern habar n-are ce-i aia facut dragoste, nu din cauza lor aproape toate cuplurile din secolul XXI nu fac altceva decat sa se masturbeze in doi, si nici macar p-asta n-o fac cum trebuie. Nu din cauza lor copii si tinerii invata astazi la scoala despre religie. * Cu ceva vreme in urma, intr-un tragic accidenct, a murit alaturi de proaspatul iubit o printesa tare indragita de multi dintre contemporanii ei. Documentarul nefastului eveniment ne supune atentiei cateva teorii ale conspiratiei printre care insinuarea ca ar fi fost gravida si-n consecinta trebuia eliminata. In sprijinul teoriei vine o fotografie in costum de baie de unde se vede cu calaritate ca are burta ... Am intalnit la cateva tinere femei acelasi simptom, acumulasera centimetri seriosi de grasime pe abdomen. N-au trebuit sa treaca multe luni de zile dupa ce le-am vorbit si ca prin farmec si-au redobandit abdomenul plat, au uitat ce-i aia cadere nervoasa, au uitat ce-s alea crize de fiere, au redescoperit subit ca sunt oameni. * Recunosc sincer, mie mi-a trebuit mult mai mult timp, eu am pascut linistit, intrupat in hipopotam, zeci de ani de zile. Desigur, cei care m-au educat n-au avut nici o vina. * ... Din cauza asta a trebuit sa moara, pentru ca redescoperise ca este om, pentru ca redescoperise ce-i aia dragoste, pentru ca devenise libera si-a aruncat traditionala piosenie impusa cu forta la gunoi, pentru ca avea sanse bune sa scape de grasimea de pe abdomen. Din cauza asta au tabarat hienele pe ea, Mascaricii Circului Economico-Politic Mondial, si i-au provocat moartea: pentru a vinde fotografiile si a castiga cat mai multi bani. Cat sange va mai trebui sa curga? Cate femei vor mai trebui omorate de pietrele aruncate de semenii lor? * Concluzia este foarte simplu de dedus, putem sa manancam ce si cat vrem, vom arata ca un om numai daca suntem in deplina armonie cu specia si ne pastram cu strictete echilibrul hormonal, in special echilibrul hormonal sexual – apropo, masturbarea este o solutie foarte-foarte proasta. Faptul ca incepem sa ne ingrasam inseamna ca ne batem joc de noi insine si putem tine cate cure de slabire vrem, caci tot ca un hipopotam vom arata. Altfel zis, conteaza numai cum gandim. Cineva a spus candva ca fiecare suflet isi construieste corpul pe care-l merita – imi fac abonament. Notiunea de igiena sexuala este intr-adevar o mare problema. Multi ne vor spune ca ea inseamna spalarea minutioasa cu apa, sapun, detergent, detartrant, suspensie de nisip, benzen si soda caustica a organelor sexuale externe si interne, inclusiv a creierului. Ce sa-i faci! la scoala copii si tinerii trebuie sa-nvete despre religie. * Daca deja este prea tarziu si arati ca un hipopotam, inca nu-i totul pierdut. Continua sa citesti si de vei intelege ceea ce spun aici, atunci vei reusi sa repari ceva, numai ca trebuie sa depui un efort substantial si sa ai rabdare – astazi printul rosu nu mai este intrupat in hipopotam si mananca ce si cat vrea. In caz de nevoie poti apela la un psiholog ce te poate ajuta in primul rand sa scapi de piosenia actuala si-n al doilea sa neutralizezi pe cat posibil din cea mostenita – este inimaginabil de mare posibilitatea neutralizarii pioseniei mostenite de zeci sau sute de generatii, si asta fiindca degenerarea biologica este in profunda contradictie cu spiritul Mamei Natura, Mama Natura a impus dintotdeauna si continua sa impuna oricarei specii sa-si cultive vitalitatea indivizilor ce-o compun. Nacazu-i ca prin zona noastra terapeutii in cauza sunt inexistenti, proportional cu nevoile procentului de 50% suferinzi psihic din totalul populatiei din ziua de azi, daca-i sa luam de bun ceea ce s-a dat publicitatii. In cazul in care cineva doreste sa devina un astfel de terapeut, atunci trebuie sa parcurga un ritual de initiere de nu stiu cati ani - aspirantul este prin definitie considerat un redus mintal - mai ceva ca ritualurile religioase la care sunt supusi cioclii cu diploma apartinand diverselor secte religioase. Ca maine-i vei vedea pe terapeutii nostri inchinandu-se de dimineata pana seara la nu-s-ce strigoi.

Aberatie mai mare ca asta nici ca poate exista in sistemul inchis, nici macar marxism-leninismul n-o poate intrece. Asa ca nu-ti ramane decat sa te apuci sa citesti pentru a deveni tu insuti propriul tau terapeut – pacientul isi este siesi cel mai bun medic, bineinteles, numai in cazul in care ‘stie sa citeasca’. * * Nici unul dintre dieteticienii cu-multe-titluri nu-i explica omului modern din ce cauza a ajuns sa inghita de pana la patru ori mai multe calorii pe zi decat are nevoie pentru a trai si a se dezvolta normal. Si nu fiindca n-au sti, doar n-au nici un interes material s-o faca. Hai sa vedem cum ne explica specia. ***

36 Tot unde dai, tot acolo se umfla Conform unei solide idei din debutul psihologiei moderne avem: ‘Eu, atotputernica si atotcuprinzatoarea specie, predau energia vitala fiecarui individ in parte, sunt ferm convinsa c-o vor utiliza in interesul meu deoarece n-am la dispozitie o alta metoda de a dainui, sunt alcatuita din indivizii care ma compun. Am divizat imensa cantitate de energie in trei categorii principale distincte: - Prima este atribuita dezvoltarii intrauterine a fatului. Aceasta reprezinta etapa ancestrala, aici fiecare individ recompune in el insusi intreaga evolutie a viului din sistemul inchis, pornind de la o singura celula, de fapt doua, intr-un timp scurt se ajunge la un organism complet deosebit de complex. - A doua categorie este atribuita cresterii si dezvoltarii nou-nascutului pana cand ajunge un tanar adult. Aceasta este etapa orala, cea in care hranirea este activitatea de baza a individului, copilul trebuie sa se hraneasca pentru a ajunge un adult viguros si sanatos. - A treia este atribuita activitatii reproductive a tinerilor si adultilor, ea reprezinta etapa sexuala, cea in care activitatea sexuala este manifestarea de baza a individului si datorita careia apare noua generatie, unicul, dar cardinalul meu obiectiv. Astfel se incheie ciclul vietii, istoria se repeta, iar Eu imi asigur perenitatea.’ * Despre regresie Impotriva celei de-a treia categorii a curgerii line a energiei vitale a speciei religia occidenctala a ridicat prin intermediul pioseniei impuse cu forta un baraj aparent de netrecut. De mii de ani torentul vital s-a izbit cu putere de zidul impus la figurat, dar care s-a materializat la propriu in viata de zi cu zi a individului uman. Fata de toate cele ce se intampla cu urmari nefaste omul gaseste intotdeauna un vinovat, gaseste ceva sau pe cineva pe care sa-l arate cu degetul, niciodata vinovatul nu este el insusi, o trasatura fundamentala a psihologiei noastre – desigur, ciordita si ea cu succes de aceeasi miseleasca religie. In cazul nostru nu religia este vinovata, ci cel ce-a inventat-o si popularizat-o in necunostinta de cauza, omul insusi, el singur a inceput sarguincios sa-si taie craca de sub picioare, a inceput razboiul impotriva propriului lui suport biologic, i-a fost rusine de el si-n consecinta a inceput sa-l nege - razboi care continua nestingherit si-n secolul XXI, era noastra. Principalul efect produs de baraj a fost, si continua sa fie, tulburarea curgerii line. Curgerea a continuat si continua neintrerupt, ea nu poate fi oprita decat de disparitia individului – extrapolat, a speciei insasi. Torentul vital a cautat sa ocoleasca in diverse feluri barajul si una din metodele lui preferate a fost regresia: intoarcerea din drumul firesc, curgerea in sens contrar si suprasolicitarea etapelor premergatoare. Astfel a afectat prin intermediul feedbackului prima categorie – etapa ancestrala – de aici rezultand pseudospecia om-hipopotam, pseudospecia degenerata ce-si transmite minunatele calitati generatiilor viitoare - indivizii nu mai dispun de intreg complexul hormonal necesar dezvoltarii normale. Dar nu s-a oprit aici, prin intermediul aceluiasi feedback torentul intors din drum a afectat si categoria a doua – etapa orala – suprapunand peste ea o cantitate suplimentara de energie vitala, supraturand-o la maximum si extinzandu-i perioada de timp in care predomina. Astazi din ce in ce mai multi copii sunt obezi, tot mai multi copii incepand de la varsta de cativa anisori ating greutati si dimensiuni impresionante fiindca se hranesc cu de pana la cinci ori mai mult aplomb. Astazi oamenii adulti ingurgiteaza de pana la patru ori mai multe calorii pe zi decat au nevoie, iar unii din ei ajung in cabinetele dieteticienilor sau pe mana chirurgilor esteticieni, aproape nici unul nu va mai ajunge sa cunoasca batranetea – asa cum nici oamenii de acum cateva mii de ani nu ajungeau la batranete din cauza vietii deosebit de grele, produsul eternei crize de suprapopulare, intr-adevar: istoria se repeta. Distorsionarea primelor doua categorii ale distributiei energiei vitale se imbina si se completeaza reciproc intr-o armonie infiorator de exacta, ambele sunt coplesite de valul energetic specific etapei a treia, iar rezultatul este unul singur: degenerarea speciei umane. Regresia a influentat in primul rand evolutia suportului biologic al naturii umane, din pacate nefasta, dar tot ea a antrenat si intoarcerea in timp a modului de manifestare al sentimentelor, al relatiilor interumane, a deviat spre ancestral fluxul descarcarilor emotionale, iar metaforica apa a fost obligata sa se scurga pe canale primitive, salbatice, inumane. * A treia judecata de apoi Armate de psihologi si psihiatri se lupta pentru demontarea autocastrarii ce-i scoate din circulatie pe cei mai nefericiti dintre noi. Se lupta pentru a-i ajuta pe acesti oameni sa se reimpace cu propria specie, sa aplaneze conflictul. Campul de lupta este materializat de spitalele, cabinetele si azilele de specialitate unde

37 ajung foarte putini indivizi, numai cei pe deplin razvratiti impotriva pioseniei impuse cu forta. Restul piosilor raman liberi, raman pe strazi si continua meticulos sa se transforme in hipopotami. Lupta lor este in van, lupta asiduu cu efectul, cu cauza n-au nici o treaba, fantasma patologica si religia sunt de neatins, sunt tabu, un inestimabil dar de la dumnezeu. Acestea trebuie sa continuie sa functioneze la maximum pentru ca elitele si companiile pe care le conduc sa castige cat mai multi bani si cat mai multa putere vanzand cu usurinta idei, precepte si prejudecati ultrastupide, sau: ravaseste-le mintea pentru a-i subjuga si stapani mai usor. * Observam ca originea naturii umane, originea constiintei, imbratiseaza strans fantasma patologica. Tragedia este ca inca din debutul aventurii sale in sistemul inchis omul a indragit si a iubit mai mult fantasma patologica decat propria-si constiinta. Este foarte simplu de explicat acest aspect: Frica ancestrala este un sentiment universal specific lumii animale, iar omul a fost, este si va ramane un animal extraordinar de fricos – multe din actele de curaj sau bravura nu sunt alceva decat explozii necontrolate ale celei mai primitive intrupari a fricii de moarte. Fantasma patologica si-a avut rolul ei binemeritat, acela de a ajuta constiinta sa se impace cu ideea propriei morti, a incercat s-o protejeze de efectul paralizant al constientizarii fricii ancestrale mostenita de la Mama Natura, din nefericire n-a reusit sa faca mare lucru, au trecut zeci de mii de ani si omul continua sa tremure, tare, foarte tare. Natura umana s-a nascut odata cu fantasma patologica, ele sunt surori siameze, au trupuri diferite insa numai o singura inima. Timpul a trecut, ele au crescut, iar inima nu mai face fata. A devenit urgenta separarea lor chirurgicala, una dintre ele va trebui sa moara, altfel vor disparea amandoua. Avem de ales punct *** Formele de aplicare a religiei Religia si-a avut rolul ei in formarea naturii umane, nimeni nu poate nega aceasta evidenta, este meritul ei principal. Natura umana a evoluat constant si continua sa evolueze, iar peste ceva vreme locul religiei va fi in cartile de istorie, locul ei de cinste, pana atunci insa... va mai trebui sa curga... Pentru a putea s-o intelegem mai bine, in ideea de-a trimite-o mai repede acolo, este nevoie sa vedem principalele forme in care este aplicata: religia ca superstitie si secta religioasa. * Religia ca superstitie Religia organizata, avand caracter de psihoza in masa, este strans legata de criza de suprapopulare deoarece aceasta este cauza suplimentului cantitativ al frustrarilor cotidiene ce se aduna si agreseaza echilibrul sufletesc al fiecarui individ uman. Organizarea socio-religioasa nu a reprezentat altceva decat o metoda de alienare a individului, constrangerea lui sa traiasca sub imperiul eternei crize de suprapopulare. * Insasi curgerea lina a energiei vitale, prin caracterul sau fluid, este o sursa de generare a frustrarii, desigur naturala. Ea este aceea ce-l obliga pe individul adult sa-si caute un partener alaturi de care sa-si faca datoria fata de specie – altfel indivizii ar dormi linistiti si specia ar disparea. * Frustrarea acumulata trebuie descarcata intr-un fel sau altul, altfel individul innebuneste, se da cu capul de pereti, din aceasta cauza religia a desemnat metoda oficiala de defulare: ritualul religios sau religia ca superstitie. Astfel individul participa la spectacolul generat de sacrificiile umane, practica diverse matanii – asa cum fobalistii ating cu mana gazonul sau gheata inainte de a intra pe teren – poarta diverse amulete ce-l protejeaza de duhurile rele, se inchina, saruta icoane slinoase, se spovedeste partial, canta in cor in mod organizat si civilizat, intr-un cuvant descarca suplimentul de tensiune sufleteasca acumulat in viata de zi cu zi – similar cu leagarea la pamant a circuitelor electrice. Ritualurile sunt intalnite si-n lumea animala, ritualurile de imperechere, migratii spre zonele de origine, luptele pentru dominarea teritoriului - toate aceste ritualuri ‘salbatice’ se invart in jurul funciei reproductive, singura lor sursa majora de frustrare si singura metoda prin care speciile dainuie. Desigur, ritualul de tip religios a evoluat si el in timp, astazi oamenii civilizati merg la teatru si nu la lacasul de cult, citesc altfel de carti si nu din cele scrise de cimpanzei, se intalnesc in cafenele, in baruri, se joaca incontinuu pe calculator, vizioneaza o telenovela, asculta manele, se cearta si se bat cu sotul sau vecinul de apartament, isi barfesc cunoscutii si colegii de serviciu, isi alunga fratii, parintii sau copii, adica folosesc metode moderne de defulare a frustrarilor acumulate in cotidian. Din nefericire continua sa fie intretinuta o pondere foarte mare a ritualului religios clasic ce implica lacasul de cult, sfintele posturi radio-tv, si-o multime de alte aberatii culturalo-culinare similare. Observam foarte limpede ca problema n-o reprezinta ritualul in sine, un simplu efect, ci criza de suprapopulare, generatoarea excesului necontrolabil de frustrare si de instabilitate sociala, da’ nacazu-i ca

38 toate elitele politice de azi din sistemul inchis, cu infime exceptii, promoveaza cresterea demografica intru distrugerea treptata a speciei umane. * Secata religioasa Sectele religioase au existat dintotdeauna, toate religiile si cultele religioase de astazi poarta denumirea de secta - toate au debutat in jurul unui grup restrans de indivizi, chiar a unuia singur: guru, strigoi, dupa care s-au raspandit fie prin intoxicarea mintala a majoritatii ce tremura de frica, fie cu ajutorul sabiilor, a rugurilor sau ghilotinei. Dupa modelul stravechi apar si astazi o multime de noi secte religioase, ele infloresc in jurul aceluiasi tip de profet arhaico-strigoi ce le explica pe inteles oamenilor – in special tinerilor, ei fiind cei mai zdruncinati sufleteste de mirificul realitatii sociale – cum trebuie sa se inchine la diversi extraterestri, oameni paianjan, supermeni, viermi de matasea broastei, gandaci de bucatarie, sconcsi, sau la orice alta fiinta sau notiune ce prezinta unele particularitati ciudate. Rolul sectelor este similar celui al religiei ca superstitie: defularea frustrarii acumulate in cotidian. Astfel, sub atenta indrumare a noului profet activitatea sectelor graviteaza in jurul stravechilor ritualuri de genul: intonarea imnurilor de proslavire a extraterestrilor, ingurgitarea urinei si a fecalelor proprii sau ale fratilor intru religie, raspandirea de sarin prin garniturile de metrou, orgii sexuale cu implicatii pedofilice, sau toate acestea si multe altele la un loc. Desigur, exista si secte care prevad sfarsitul lumii cu o acuratete de o zecime de secunda, de aceea membrii unora hotarasc sa se sinucida in grup dandu-si foc sau ingurgitand otrava. De! tot vine tiptil apocalipsa, astfel fiind definitiv rezolvata atat problema frustrarii cat si cea a fricii ancestrale: cadavrul nu mai acumuleaza nici un pic de frustrare si nici nu-i mai este frica de moarte - o solutie finala intr-adevar deosebita. Mult iubitele si democratic votatele elite palide de batranete ce se ocupa cu politica zilei de azi nu pot lua nici o masura impotriva sectelor religioase pentru ca ar fi nevoite ca in acelasi fel sa purceada si la desfiintarea religiilor si cultelor religioase ce prevad apocalipse sau provin din psihoza oamenilor-cimpanzeu, adica a tuturora. In plus, nu au cum sa inchida robinetul sursei lor nesecate de putere si profit incalcand drepturile fundamentale ale omului: dreptul de a-si alege singur otrava sufleteasca reprezentata de cultul religios si dreptul de asociere in jurul unor psihopati intemeietori de secte religioase sau partide politice. Dada, partide politice de tip secta religioasa. Mult iubitul si indragitul hitler, exact asa a si fost, initial a fost iubit si indragit de un regat intreg, este exemplul cel mai de seama al unui astfel de mesia psihopat intemenietor de partid politic de tip secta religioasa. Vom vedea ulterior care este fundamentul sufletesc de la baza similitudinii dintre modelul hitler si toti intemeietorii sau capetele luminate din fruntea partidelor politice, fara exceptie. In aceeasi ordine de idei avem la dispozitie modelul lenin-stalin, ei au infiintat si definitivat acea noua religie numita comunism, bazata bineinteles pe acelasi partid politic si pe eternele crime - si lenin a fost la fel de mult-iubit la inceput, numai ca n-a apucat saracu’ sa-si definitiveze opera asa cum a facut-o hitler, a fost fortat de imprejurari sa-i inmaneze stacheta lui stalin, care l-a intrecut pe hitler in foarte multe privinte. * Geneticianul de serviciu Cel mai nou model de cloaca tipologica a oamenilor de stiinta cu-multe-titluri si creierul perfect spalat este aceea a celor care pentru a castiga un ban muncit se ocupa cu ingineria genetica. Atat timp cat religia aplicata,

propovaduitoarea a tot felul de apocalipse, va continua sa functioneze intr-o comunitate umana oricat de restransa rezulta ca omul care accepta sa lucreze in cercetarea in domeniul ingineriei genetice este cea mai mare Bestie intalnita vreodata si reprezinta intruchiparea celei mai mari Monstruozitati Psihotice posibile, de miliarde de ori mai mare decat cea a lui hitler si stalin la un loc. De munca lui de cercetator, de adevarat om de stiinta, depinde acea potentiala extinctie brusca a speciei umane! – si-n acest sens unii au hotarat ca astfel de Bestii cu chip de om sa fie innobilate cu mari premii de recunoastere internationala! In diverse documentare ni se infatiseaza solemn geneticianul de serviciu, transfigurat din cauza orelor suplimentare de studiu, care ne anunta increzator ca astazi notiunile de inginerie genetica sunt la indemana copiilor de gradinita si din cauza faptului ca nu sunt incuiate in seifuri cu pereti metalici foarte grosi, care oricand pot fi perforati prin spionaj, vom asista curand la o catastrofa generata de prietenii lor teroristii, cu creierul la fel de bine spalat ca si al lor, ce vor detona bombe biologice raspandind virusi si bacterii ucigase manufacturate prin inginerie genetica. Adica acel complex cultural format din ciocli cu diploma si politicieni, modelul traditionalist care-i produce pe teroristi pe banda rulanta, n-are nici o vina. Apoi, saracutii de ei, doar sunt prietenii lor, cu creierul la fel de bine spalat ca si al lor. Sigur ca da! fiindca teroristii reprezinta bratul inarmat al religiilor, iar religiile sunt tabu, sunt un veritabil dar de la dumnezeii nostri care sunt mai dumnezei decat ai lor. Nimeni nu se poate atinge de ele fiindca deranjeaza elitele, ii deranjeaza pe democratic votatii psihopati care-si confunda viata cu puterea si

39 profitul traind in ireal, in propria lor fantasma morbida ce-o impun drept norma de viata socialului secolului XXI. Aceleasi interensante documentare ne prezinta monstruozitatea in plina desfasurare in taberele de pregatire fizica si psihologica a teroristilor si atentatorilor sinucigasi: ei se antreneaza pentru a taia gatul pilotilor de avioane turboreactoare de pasageri taind gatul camilelor. Acum unul, cu majoritatea neuronilor deturnati de la ruta normala de zbor, se tot intreaba ce s-o fi petrecanda in cadrul academiilor si scolilor militare din lumea noastra cea atat de civilizata a secolului XXI. Oare pentru ce s-or fi pregatinda copii si tinerii nostri in cele academii si scoli militare? * Mai nou a debutat prigoana impotriva inchipuitilor extraterestri denumiti oficial sadamihuseini, doar sadamhuseinii sunt vinovati de actele teroriste, sadamhuseinii trebuiesc pusi pe rug, nu fantasma patologica si religiile care i-au nascut, nici in ruptul capului, deoarece se va diminua profitul colosilor economici, al mafiilor economice oficiale, se va diminua posibilitatea dominarii si batjocoririi eternei mase de manevra prin traditionala metoda de indobitocire docta: indobitocirea religioasa. Apoi religia clasica, aplicata, propovaduitoarea fantasmei patologice, simbolul inapoierii mintale a gloatei si a regresiei in timp la stadiul cand primii oameni se chinuiau sa coboare din copac, prin bratul ei inarmat, terorizant, loveste in ceva identic ei din toate punctele de vedere, loveste in progeniturile ei: in modelul cultural si politicile actuale. Asa ca nu putem spera decat ca rolul teroristilor este unul constructiv, manifestandu-se din nefericire pe seama pierderii de vieti omenesti, ca activitatile lor de ‘binefacere’ intru slava lui dumnezeu vor ajuta gloata, masa de manevra, sa se trezeasca din somnul cel de milenii si sa vada unde se ajunge datorita inculcarii religioase, a inculturii si subculturii propovaduite in unanimitate de mafiile politice din sugrumatul inceput de secol XXI. * Fondatorul unei noi religii In cursul istoriei au aparut o multime de indivizi cu mintea ravasita care au fondat diverse secte relioase – denumite oficial culte, unanim recunoscute ca atare - mai nou este vorba despre curente si partide politice. Stim foarte bine ca prin intermediul acestora unii oameni, impulsionati de un profund spirit al omeniei, eminamente pozitiv, au sperat sa rezolve problemele cu care se confruntau comunitatile umane in diversele momente ale evolutiei omului modern, da’ mai stim ca religiile au distrus vietile a multe sute de milioane de oameni, chiar multe miliarde daca-i luam in calcul si pe cei ce sufera in ziua de azi din cauza lor – stim, da’ ne doare-n cu...vant. Si-n zilele noastre apar incontinuu fondatori de noi religii, in general provin din randurile tinerilor care se avanta cu incredere in valtoarea realitatii sociale actuale si dupa ceva vreme constata ca sunt victima unor suferinte insuportabile. Daca nu descopera pe parcurs drogurile – asta-i motivul pentru care traficul de stupefiante nu trebuie sa dispara - atunci analizeaza cu atentie ceea ce se intampla, stabilesc cine este vinovat de raul ce-i afecteaza major si trec la actiune in vederea starpirii lui de la radacina, adica ii vaneaza pe eretici: se apuca sa ucida copii, femei, barbati, oameni de culoare sau pur si simplu sa traga cu pusca cu luneta in cine se nimereste – astia din urma sunt mai evoluati, ei nu pot fi acuzati de nici un fel de discriminare. Peste noapte apare criminalul in serie care baga groaza in locuitorii comunitatilor moderne - la ora actuala se spune ca in sistemul inchis se afla in libertate peste doua sute de criminali in serie, ce sa-i faci! proportional cu cresterea populatiei, daca pe vremuri exista un singur mare inchizitor acu-s mai multi. Apoi se ridica armate de clovni imbracati in diverse uniforme, brat la brat cu mascaricii autointitulati criminalisti profilologi, pentru a cauta sa-i ia urma, sa-i anticipeze miscarile si sa-l prinda pentru a-l judeca si trimite pe scaunul electric. Sigur ca da! sigur ca merita sa moara. Merita sa moara fiindca n-a fost suficient de eficient. De-ar fi reusit sa omoare cateva sute de mii sau cateva milioane de oameni atunci l-ar fi inscaunat mare inchizitor, sau i-ar fi dat titlul de cel mai mare cioclu cu diploma, i-ar fi dat gradul de general sau maresal, l-ar fi numit imparat, presedinte de partid extremist sau cancelar al celui de-al treilea reich, l-ar fi denumit tatuca sau cel mai iubit fiu impuscat al poporului. L-ar fi numit mesia, salvatorul nostru, al tuturora. Ne putem inchipui ca acel criminalist profilolog cu-tare-multe-titluri – care ne spune ca a urmat cursurile nu stiu cator universitati, ca a citit nu stiu cate carti, ca a studiat nu stiu cate baze de date si care ne arata noua cum face el de intra in mintea criminalului – este chiar atat de stupid? Sau are mintea atat de retardata incat sa nu-si dea seama ce reprezinta acel criminal in serie? Unul nu crede toate astea nici fu...garit. Sau este el atat de opacifiat si nu vede ca este mai eficient sa impiedici aparitia raului decat sa te chinui sa-l elimini dupa ce-si pierd viata cativa oameni? – da, dar apoi cum mai castiga el un ban cinstit? Chiar nu poate observa ca acel criminal in serie se comporta exact dupa modelul religios cu care i-a fost inculcata mintea si constiinta inca din frageda pruncie? Nu vede ca actiunile lui sunt cel mai graitor rezultat al influentei fantasmei patologice propovaduite de religiile ce sustin ca dumnezeul cel minunat, bun si darnic, va proceda la Crima in Masa nimicindu-i pe toti prin intermediul potopurilor si al apocalipselor? Pai daca dumnezeu i-un

40 criminal, atunci criminalul in serie de ce n-are voie sa fie? - doar e facut dupa chipul si asemanarea lui. N-ar putea mascariciul nostru sa spuna mai simplu ca trebuie numaidecat sa renuntam benevol la practicarea oricarei forme de religie; ca oamenii trebuie sa se respecte pe ei si sa nu se mai inchine la dumnezeii sau strigoii iluzorii; ca toate lacasele de cult trebuiesc transformate in muzee – in nici un caz distruse, generatiile viitoare vor trebui sa vada unde a fost ascunsa si care a fost sursa ce-a alimentat MegaProstia Umana timp de zeci de mii de ani – iar cioclii cu diploma si alte categorii de borfasi psihopati sa stea la intrare si sa rupa biletele? Nu poate sa spuna toate astea fiindca de-ar face-o atunci a doua zi se va trezi ca-i sunt taiate acele multe-titluri, fondurile de cercetare, ca nu mai are loc de munca sau chiar va fi internat la vreun ospiciu si imbracat in camasa de forta – a invat prea mult saracu’ si-a luat-o razna. Da, probabil, de-ar face-o de unul singur asa ar pati – sau poate n-ar pati nimic, da’ numai ca-i e tare frica. Dar de-am face-o toti in acelasi timp, daca ne-am ridica cu totii si am arata care este Buba? Ne-ar mai baga la azilul de nebuni? Poate vor incerca, au si instrumentele necesare punerii in aplicare, numai ca suntem multi si nu vor avea unde sa ne interneze pe toti, vor trebui reinfiintate lagarele de concentrare. Sau deja intreg sistemul inchis a evoluat metarmofozandu-se intr-un imens lagar de exterminare? – modern, cei inchisi se extermina singuri, intre ei, conform relatiilor dinamice impuse de legea junglei economice, de legea economiei de piata libera. Revenim: Pentru ca raul sa triumfe este suficient ca oamenii buni sa nu faca nimic – al dracu’ de bine a mai spus-o, cel ce-a spus-o. Apropo, ai observat ca-n saptamana patimilor unele posturi internationale de televiziune au difuzat documentare despre teoria evolutiei si cel care i-a pus bazele? Din ce in ce mai multi incep sa se trezeasca din somnul cel de milenii – mai bine mai tarziu decat niciodata! *** Despre egocentrism si identificare Natura umana prezinta o multime de particularitati, iar una dintre cele mai importante este reprezentata de acea nevoie de a intelege si a-si explica fenomenele ce-o influenteaza. Curiozitatea, spiritul aventurarii in abstractul necunoscut, ce-au reprezentat motorul progresului tehnologic, isi au radacinile in nevoia individului de a-si explica fenomenul mortii, misterioasa moarte fiind cea care a dominat constiinta umana din primul moment al existentei ei. Totusi mintea are o capacitate limitata despre care se poate afirma ca a crescut treptat de-a lungul timpului. Prin intermediul feedbackului specia a dotat individul uman de astazi cu enorm mai multe posibilitati de invatare si rationare in abstract fata de stramosul lui – materializate de numarul crescut de conexiuni interneuronale la nivelul creierului urmare dezvoltarii tesutului glial. Suportul biologic al naturii umane este cel influentat de feedback, feedbakul reprezentand motorul evolutiei biologicului, a intregii naturi vii - ceea ce este folosit, deci util, se dezvolta, iar ceea ce nu este folosit, deci inutil, se usuca si cade. Nevoia de a invata a fost la randul ei impulsionata si de criza de suprapopulare: Cei care erau prosti si ‘nu se descurcau’ sufereau de Foame si munceau din greu pentru a-si asigura o viata chinuita, de azi pe maine, iar cei inteligenti isi dezvoltau afaceri, faceau comert, adica ‘se descurcau’ folosindu-si intelectul pentru a ciordi cat mai mult de la semenii lor si ai folosi pe acestia drept masa de manevra – acelasi lucru continua sa se intample si-n minunatul secol XXI, multumita inculcarii malefico-religioase. * Pentru a ne explica anumite atitudini ale adultului suntem nevoiti sa observam modul in care acesta ajunge adult. Astfel vedem cum copilul incepe sa cunoasca lumea fizica din jurul lui: asta ma inteapa, asta ma frige, asta ma gadila, asta e moale si buna de mancat, deci o duc la gura, asta e dulce, acra sau amara, acela mare si negru de acolo ma ameninta cu bataia, deci imi este tare frica de el si ma ascund cum pot... Micutul om se dezvolta raportand totul la propria persoana, el stabileste un model egocentric prin care acumuleaza informatiile si-si formeaza personalitatea – micutul este in centrul universului sau. Exact dupa acelasi model egocentric s-a dezvoltat si natura umana care initial a plasat sistemul inchis in centru universului, iar cand cineva a spus ca nu este asa si ca planeta este cea care se invarte, atunci imediat l-au pus la prajit. Modelul egocentric este o trasatura fundamentala a naturii umane. Acelasi model egocentric il intruchipeaza si fantasma patologica specifica mintii omului: dumnezeul este cel ce-a creat Pamantul, l-a creat pe om, a creat toate cele ce sunt, detine in exclusivitate autoritatea si nu plateste nici un fel de impozit pentru ea, el este centrul universului uman. Educatia, grija parinteasca cu care societatea il inconjoara inca din prima zi a vietii, isi are rolul ei bine determinat in formarea viitorului adult, a omului nou, constructor de baza al societatii mai mult lateral dezvoltate si a pseudospeciei om-hipopotam. Astfel, peste propriul model egocentric din micro, din sufletul fraged al micutului, este suprapus cu grija si migala modelul egocentric din macro reprezentat de fantasma patologica a dumnezeului si fiului sau, strigoiul, avand drept singur scop definitivarea personalitatii viitoarei elite politico-economice pentru care numai propria piele este importanta, iar semenii lui trebuiesc calcati in picioare si maltratati – si care considera ca un procent cat mai mare de somaj este ‘sanatos’ din punct de

41 vedere macroeconomic. Expresia populara: Toti sunt o apa si-un pamant, si eu de-as fi fost in locul lui la fel as fi procedat! Intradevar, asa ii educam sa se comporte, ii invatam pe toti pilde fundamentale de genul: iubeste-ti aproapele! pana ce nu mai ramane nici un pic de viata in el, conform universalei legi a junglei. * Strans legat de egocentrism intalnim procesul psihic al identificarii care se manifesta inca din frageda pruncie cand copilul se indentifica cu personajul pozitiv, Fat-Frumosul, din povestile pe care le aude. Nici un copil nu se identifica cu Balaurul din povesti - toti copii sunt fundamental buni la suflet, educatia si fantasma patologica sunt acelea care li-l otravesc. Mai tarziu copilul devenit tanar se va identifica cu aceleasi personaje pozitive din romanele de aventuri pe care le citeste sau din filmele ce le vizioneaza, macar in fantasma izvorata din ele exista o dreptate, un bine care in final triumfa, fata de raul, mizeria morala si ciorditul legiferat ce emana din realitatea economico-sociala cotidiana. La un moment dat micutului om, in procesul dezvoltarii sale, ii este prezentat cel mai mare erou dintre toti eroii, intruchiparea pozitivului absolut: dumnezeul si strigoiul. Astfel fragedului om ii este inoculat veninul, Minciuna Absoluta, pe care este obligat sa-l perceapa drept cea mai dulce miere. Procesul identificarii cu eroul dintre eroi nu ocoleste nici acest aspect si astfel se pun bazele fundamentului sufletesc al viitorului criminal in serie sau atentator sinucigas care, in anumite conditii, se va apuca intr-o buna zi sa-i vaneze pe vinovatii eretici. Axioma: In orice individ care a beneficiat de copil de educatie religioasa salasluieste un potential criminal in serie. Aceeasi identificare cu strigoiul, alesul intre alesi, salvatorul sufletelor noastre, sta la baza atitudinii tanarului care crede despre el ca este invulnerabil si la volanul bemveului sport ultimul tip, cumparat de prosperul om de afaceri tatic, se izbeste cu peste 200 de km la ora de-un pom si urmeaza a fi scos de acolo cu lingurita – intr-adevar, va arata exact ca strigoiul, va deveni el insusi strigoi, la propriu. Educatia bat-o vina! Parintii unui astfel de tanar ar trebui condamnati la inchisoare pe viata, de fapt nu numai parintii, toata societatea care l-a educat – bat campii, deja este inchisa, in sistemul inchis, care tot inchis va ramane mult timp de aici inainte. Dintr-o cauza similara printii rosii si-au pierdut definitiv prietenii, desigur, pomii sunt de vina, au crescut unde nu trebuia... *** Fantasma patologica si involutia intelectuala Un paradox: Fantasma patologica, notiunea de zeitate, a aparut cu scopul de a ajuta tanara constiinta sa invinga ancestrala frica de moarte, insa cioclii cu diploma si religia au folosit si continua sa foloseasca dumnezeii drept instrument de tortura sufleteasca in sensul exacerbarii fricii: nu mania pe dumnezeu! te bate dumnezeu! amenintarea cu potopul, apocalipsa, iadul, dracul si alte elucubratii de acest gen. Doza enorma de frica ancestrala mostenita de animalul uman este pusa indubitabil in evidenta de timiditatea pe care o exteriorizeaza micutul om. Cand o persoana necunoscuta sau un zgomot puternic agreseaza spatiul vital al copilului mic reactiile lui spontane sunt: plange, descarca emotional frica activata de stimuli, si se repede la mama pentru a se ascunde ca strutul sub rochia ei, cauta sa se protejeze exact cu scopul si in sensul in care Mama Natura a proiectat frica ancestrala. Copilul depune un efort considerabil, consumand mare parte din energia sa sufleteasca, pentru a-si invinge frica. Aceeasi energie sufleteasca ii este necesara pentru a invata lucrurile minunate despre care i se vorbeste la scoala, adica despre religie. Abia ce reuseste copilul sa-si invinga cat de cat frica naturala si sa-si elibereze o parte din energia sufleteasca pentru a o folosi in procesul invatarii si imediat aceasta ii este smulsa prin educatie si trimisa inapoi pentru a se lupta cu suplimentul de frica generat de fantasma patologica ce-i este inoculata oficial de educatia religioasa. Astfel nu mai are cu ce sa-si dezvolte intelectul si functie de cat de sensibil este va obtine multe sanse de a ajunge un tanar retardat sau redus mintal numai bun de imbracat in uniforma si de folosit drept carne de tun in diverse scopuri economice sau politice nobile - iar cand vine de la scoala cu note mici parinti-l iau la bataie, din dragoste bineinteles, pentru ca numai copilul poate fi vinovat de prostia lor si a intregii societati. Un scop maret similar este urmarit si de parintii care prin deosebita grija ce i-o poarta micutului il sperie cu Baba-Cloanta, Mosul cu sacul sau intunericul pentru ca el sa fie cuminte si sa adoarma la comanda, cand vor ei – daca ar durea prostia... * Asa cum in unele zone asa-zis civilizate a disparut bataia ca forma de educare a copiilor, tot asa va disparea - sa speram ca suficient de curand - si educatia axata pe teroarea sufleteasca generata de religia aplicata prin intermediul filonului fantasmei patologice si a substitutelor in carne si oase ale acestuia. Natura umana evolueaza, suntem obligati s-avem incredere in ea. *

42 Femeia si identificarea Fiecare din noi avem de infruntat razboiul nostru, fiecare ne alegem calea prin care sa ne transformam in hipopotami, constient sau mai degraba inconstient, singuri sau ajutati de altii, aparent binevoitori, sau numai functie de imprejurari. Asemenea tuturor si mai vechea noastra cunostinta, printesa rosie: Acum mai multe mii de ani in regatul rosu domnea pacea si armonia. Intre el si regatul verde invecinat se dezvoltasera de multa vreme relatii de prietenie, granita era libera, iar locuitorii mergeau foarte des sa-si viziteze rudele si prietenii in regatul vecin. Printul si printesa rosie isi aduc cu nostalgie aminte cum in copilaria lor se jucau impreuna cu printul si printesa verde prin paduri si pe campii in timp ce parintii lor se intalneau pentru a discuta probleme de stat sau pentru a sarbatori si comemora diverse evenimente. Intr-un cuvant se credea ca viata fericita prinsese radacini adanci si durabile – miticul paradis ce urma a fi pierdut fiindca timpul a trecut, ciordit si el de religie. Anii au zburat si pana la urma inevitabilul s-a produs, intre cele doua regate a izbucnit razboiul - dupa insemnarile cronicarilor vremii printesa avea in jur de zece ani, iar fratele ei era cu patru ani mai mare. Printul si regele rosu au adunat armate si au plecat pe front in timp ce regina si printesa rosie au ramas la palat in asteptare. Atunci a inceput drama noastra, drama printesei rosii. Ea nu putea sa inteleaga de ce a trebuit sa ramana acasa, plangea, ajunsese sa nu mai vrea nici sa manance si spunea tuturor ca doreste si ea sa mearga la razboi alaturi de regele si printul rosu. ‘Luminatia ta, marite popa de cupa, ajuta-ma! sunt intr-un mare impas, i s-a adresat regina rosie cu ochii in lacrimi, nu mai stiu ce sa ma fac cu mica mea printesa, se topeste vazand cu ochii, mi-e tare teama sa n-o pierdem. Mari nenorociri s-au mai abatut pe capul meu, intai razboiul, acum ea care nu m-asculta deloc si plange incontinuu. Numai tu ma poti ajuta!’ – asa cum de mii de ani oamenii au crezut ca numai reprezentantii semnului mortii ii pot ajuta sa fie mantuiti, si o mai cred si astazi, in secolul XXI. Dupa cateva zile in care s-a consultat cu popa de pica, a citit printre stele si prin cartile omului-cimpanzeu – erau groase si-i cadeau deseori de pe raft in cap, cand dormea, d-aia majoritatea cioclilor cu diploma se comporta ca si cum ar fi batuti in cap – popa de cupa i s-a adresat: ‘Scumpa mea regina rosie, ca dupa o frectie buna, am gasit solutia, inca de azi noapte am vrut sa-ti spun, da’ gemeai atat de duios incat mi-am pierdut mintile si i-am dat drumul, cheam-o degraba pe printesa pentru a-i explica impreuna!’ ‘Mai bine sa mergem noi la ea, este atat de slabita incat nu se poate tine pe picioare.’ Regina rosie si popa de cupa au mers la capul patului printesei si el a inceput sa-i explice: ‘Micuta printesa rosie - de fapt nu mai esti atat de micuta, esti o tanara domnisoara ce-a crescut ca o frumoasa floare si vreau sa-ti las impresia ca mi se rupe intunecatul suflet cand vad cum te ofilesti pe zi ce trece – asculta-ma cu mare atentie! In primul rand nu poti merge la razboi fiindca n-ai palos. Nici o fata si nici o femeie nu are palos, nici regina rosie nu are, daca vrei poate sa-ti si arate, nici dama de cupa n-are, cu toate ca de te uiti la mustacioara ei ai zice ca are doua, asa este, asa au fost randuite lucrurile. Nu poti sa mergi la lupta fara palos, numai baietii si barbatii au palos, doar ei se pot duce la razboi, cred ca ai vazut asta pana acum, te-am surprins eu cum trageai cu ochiul inca de cand erai mult mai mica. In al doilea rand, la fel de important, nu-i asa c-ai vazut ca barbatii care pleaca la lupta imbraca o camasa de zale si-o armura? Sigur ca da, numai cu camasa de zale si armura se pot duce la razboi, ele le protejeaza corpul impotriva loviturilor adversarilor. Unde ai vazut tu vreo fata sau femei sa imbrace camasa de zale si armura? Chiar de-ar vrea s-o faca, n-ar putea deoarece au sani si nu le-ncape. Observi ca si tie au inceput sa-ti creasca sanii? Nici pe tine nu te vor incape. N-ai ce sa faci, n-ai cum sa mergi la razboi, trebuie sa mananci, sa accepti situatia si sa astepti, nu va dura mult, doar cativa ani, stim noi fiindca suntem batrani sclerozati si-am mai vazut asta de nenumarate ori.’ Printesa rosie a inteles foarte bine cele explicate, erau pline de intelepciune si adevar, exemplele primite vorbind de la sine, si treptat a inceput sa se puna pe picioare. In fiecare seara cand punea capul pe perna se ruga cu inflacarare ore in sir, pana adormea, sa-i creasca si ei palos si sa nu-i creasca sanii pentru a putea mearge la razboi alaturi de fratele ei. Era perfect convinsa ca rugamintiile-i vor fi ascultate, stia ea povestea cu Ileana Cosanzeana care se transformase intr-un print chipes si voinic - ii placuse atat de mult incat pana si Bunica reusise s-o invete pe dinafara, de asa multe ori i-o citise. Insa dimineata cand se trezea constata cu durere ca nu i-a crescut palos si era asa de trista ca nu voia sa se dea jos din pat. Abia dupa ora pranzului se lasa convinsa sa coboare pentru a se imbraca, iar atunci se veselea caci oglinda-i arata ca nici sanii nu-i cresteau. Uite asa, in fiecare seara si-n fiecare zi ce se scurgeau, retraia acelasi ritual pana cand la un moment dat, exact dupa cativa ani, razboiul s-a incheiat. Atunci a constatat ca rugamintile fervente din ultimul timp i-au fost ascultate numai pe jumatate: Intr-adevar, nu-i crescuse palos, insa nici sanii nu i-au crescut. Imediat dupa aceea regele rosu s-a intors victorios la palat, dar singur, fara printul cazut pe front. Initial printesa rosie s-a bucurat in sinea ei, acum ramasese numai ea si putea sa-i ia locul printului la dreapta regelui, povestea Ilenei era adevarata – pana si povestile pentru copii au ajuns sa intrupeze multimilenara psihoza a umanitatii.

43 Remuscarile au devastat-o instantaneu: Cum a putut sa gandeasca asta? Daca din cauza gandurilor ei rautacioase si-a pierdut viata printul rosu, fratele mult iubit? Ele erau alimentate si de tristetea cronica a regelui, tatal lasa sa se vada faptul ca suferea mult din cauza ca langa el se afla o fiica si nu un fiu. Printesa noastra se simtea atat de vinovata, conflictul interior devenise de nesuportat, incat intr-un tarziu i s-a destainuit reginei rosii. ‘Repede-repede, a spus regina, sa mergem la popa de cupa, ne va ajuta el, ne va da imediat adresa unui chirurg estetician pentru ca sa-ti faci implanturi mamare!’ – nu trebuie si ei sa castige un ban, sa manance o paine? * Refuzul fobic al propriei mutilari Desigur, nu este nici o asemanare intre printesa rosie si tinerele fete sau femei: 1) care nu pot sa manance mai nimic in public: ‘Ia uite si la fata asta care nu mananca nimic! Oare de ce-o fi asa grasuta?’ - in schimb atunci cand ajung acasa, in camera lor cu usa incuiata, inghit pe nemestecate un kilogram intreg de ciocolata sau un litru de alcool. Acum sunt singure cu nefericirea lor, acum numai ele vad ca nu au. Barbatii sunt invulnerabili, doar sunt destui care servesc prima masa a zilei, micul dejun, la ora sase-sapte seara si-n nici un caz pe inima goala, pana atunci au mai mancat cativa litri de cafea, cateva pachete de tigari si cativa litri de bauturi alcoolice – posibil si ceva droguri, fiecare dupa posibilitati. Si ei sunt la fel de multumiti cu ceea ce au, si ei fac parte din ansamblul socio-economic actual. 2) pe care daca le privesti din profil iti vine sa crezi ca au fata intoarsa la spate, tot felu’ de chirurgi cumulte-titluri abia le astepta, se si-aude cum isi freca palmele. Unii mai binevoitori ti-au spus: Nu conteaza cat de lung ai parul, conteaza numai ce si cum gandesti. Daca i-ai crezut, rau ai facut! - te-au mintit. Sa reformulam: Lasa-ma sa vad cat de lung ai parul ca sa-ti spun ce si cum gandesti. Da, pot scapa de cifoza fara medicamente si exercitii fizice de recuperare, este nevoie doar sa invete sa gandeasca si sa fie mandre de faptul ca au sani, cele care au – de le-a mai ramas ceva timp la dispozitie pentru asta. In ultima vreme se observa ca din ce in ce mai multe adolescente incep sa semene a femei – relativ la vremea impuscatului – le cresc nestingheriti sanii. Specia rasufla din ce in ce mai liber, din ce in ce mai usurata – or sa dea chirurgii esteticieni faliment? De data asta barbatii au scapat, ceea ce au ei nu se vede, e ascuns in pantaloni, da’ si ei apeleaza increzatori la tot felul de chirurgi – saracutii de ei, inca n-au auzit ca s-a inventat psihologia. 3) care in zilele lor libere, concediu sau sfarsit de saptamana, se dau jos din pat abia dupa cateva ore bune dupa ce s-au trezit. Si astazi s-au trezit gresit, tot numai cu doua. Pentru barbati este la fel de valabil, si ei sunt tare multumiti de ceea ce urmeaza sa se intample in ziua respectiva – pot forma cupluri minunate, se potrivesc perfect, asa spune si horoscopul. 4) care sunt mai tot timpul triste, suparate, mai ales dimineata – parca li s-au inecat corabiile. Nici ziua de azi n-a inceput bine, si azi-dimineata au descoperit ca au tot numai doua. 5) care poarta mereu, chiar in toiul verii la peste patruzeci de grade, pantaloni sau fuste lungi pana-n pamant. Nimeni nu trebuie sa vada ca ele au numai doua, ca ele sunt mutilate. Pan’ s-ajungi la vreun oarecare dumnezeu te mutilezi singur, te mutilezi sufleteste, te autocastrezi. 6) care se plang de faptul ca au picioarele foarte reci indiferent de cat de cald este afara – cardiologul de serviciu le va spune ca este un fapt stiintific dovedit ca femeile au circulatia proasta la picioare. Seara, cand se baga-n pat pregatindu-se de culcare, aceleasi picioare incep sa friga foarte tare, sangele circula nebuneste, mancarimea devine insuportabila. Acum poate sa circule pentru ca maine va fi bine, maine se vor trezi cu trei. Cardiologul de serviciu nu-i spune femeii ca de milenii femeia si-a blestemat zilele din cauza ca s-a nascut numai cu doua. Nu-i spune fiindca nu stie, si nici ca-l intereseaza, ce-s picioarele lui? – pe el il intereseaza numai portofelul pacientului, conform juramantului ipocrit depus si care este suprapus armonios peste legile dinamice ale cererii si ciorditului, pardon, ofertei, esenta organizarii socio-economice cotidiene. 7) a caror activitate de baza este aceea de a-si cumpara incontinuu pantofi, cizme, sandale si papuci - zeci de perechi stau aruncate, unele n-au fost purtate niciodata. Poate odata cu incaltamintea vor primi si mult doritul picior inexistent, care trebuie sa fie foarte frumos. 8) care-si doresc si sustin sus si tare ca ar trebui sa se mai ingrase un pic, in pofida faptului ca nu-s nicicum slabe. Trebuie sa mai puna ceva pe ele, trebuie sa le mai creasca ceva, al treilea picior. 9) care incep sa sufere de deficiente in metabolismul calciului sau de tulburari ale ciclului menstrual. Corpul pe care-l au nu-i bun, ar fi fost mult mai bine de s-ar fi nascut cu un femur in plus. Dezechilibrul hormonal indus de conflictul sufletesc cu propriul suport biologic afecteaza fiecare celula a organismului – cu hormonii lucreaza specia, daca ne amestecam in treburile ei, atunci ar fi bine sa fim siguri ca stim ceea ce facem, si niciodata nu vom fi. 10) care sufera de insomnie – pumni de somnifere si calmante sunt inghititi in fiecare seara – frica de a se trezi a doua zi tot mutilate a ajuns sa le copleseasca.

44 11) care nu se duc la toaleta in locuri publice – cand ajung acasa, la usa de la intrare, aproape ca fac pe ele. Acum sunt in siguranta, acum pot privi si se pot dezgoli acolo unde stiu ca au o mare problema. Pudicitatea exagerata, tendinta irationala de a se dezbraca numai pe intuneric, izvoraste din acelasi substrat sufletesc. 12) care se surprind dorind disparitia, uzual prin moarte, a fratelui, tatalui, sotului, a barbatului care se afla in spatiul lor vital. Mustrarea de constiinta invie imediat si incep sa arate fata de acestia o dragoste si-o grija exagerata, bolnavicioasa, bineinteles la fel de falsa – mai ales in public. Autocastrarea sufleteasca, lupta asidua la nivel psihic impotriva propriei anatomii antreneaza descarcari emotionale distructive, animalice. Si mai cate si mai cate... * Suntem in masura sa observam agresiunea indreptata asupra sufletului fetitei si tinerei femei prin intermediul fenomenului psihic al identificarii cu modelul masculin omniprezent si atotputernic. Identificarea initiala, evidentierea diferentei, are loc la o varsta frageda si se bazeaza pe un suport real palpabil: fetitei ii lipseste acel ceva pe care-l are doar barbatul si care se distinge foarte bine fiindca este mare. Gabaritul, dimensiunea ca marime fizica, are o influenta importanta asupra perceptiei. De exemplu: dintre doua obiecte, fiinte sau lucruri, care produc acelasi efect, mortal sa spunem, cel mai mult ne impresioneaza obiectul de dimensiuni mai mari – principalii pradatori ai maimutelor au fost felinele de dimensiuni mari, astazi ne cutremuram cand un tanc trece pe langa noi, insa un pistol il invartim pe deget. Suprapunem acum rezultatul identificarii initiale peste modelul egocentric prin care micutul om face cunostinta cu lumea exterioara si-si modeleaza personalitatea si suntem nevoiti sa constatam faptul ca fetitei ii este necesara o anume cantitate de energie sufleteasca pentru a neutraliza teama generata de constatarea ca-i lipseste ceva foarte important. Peste acesta incep sa se adauge minunatele efecte ce emana din mareata clarviziune a societatii si din gradul inimaginabil de consistent al dezvoltarii culturale in care barbatul este: capul familiei, rege, cioclu cu diploma, mos craciun, Mos Ene care vine pe la gene, Fat-Frumos, iar femeia este Baba-Cloanta cea rea, Vrajitoarea cea urata, Baba-Dochia cea proasta, Meduza cu serpi in cap, Pandora cu cutia rautatilor, femeia de serviciu care face curat la toaleta, intr-un cuvant barbatul este asociat pozitivului, iar femeia negativului. Mai apare la un moment dat si fantasma patologica inoculata de educatia religioasa care-i arata cu claritate fetitei ca dumnezeul si strigoiul, masculinul, sunt intruchiparea binelui absolut, iar femininul este negativul absolut reprezentat de femeia adultera omorata cu pietre si de primitiva eva care s-a aliat cu fiara pentru a-l pacali si induce-n pacat pe nevinovatul barbat primitiv. Desigur, apare si fecioara neprihanita nascatoare de strigoi, dar care nu este femeie, ci tot un fel de barbat fiindca da nastere fiind fecioara – in urma relatiei de tip homosexual cu tatal ceresc, vorba cuiva. Si pentru a fi batut ultimul cui, eroica Ileana Cosanzeana se transforma in final in barbat, minunatei Alba ca Zapada ii este salvata viata de barbatul vanator, pitic sau print, iar Frumoasa din padurea adormita este trezita la viata tot de un barbat. Combinat cu acestea, in 100% din cazuri, isi mai si surprinde superinteligentii parinti exteriorizandu-si dezamagirea ca n-au fost blagosloviti c-un baietel ci c-o fetita – in unele zone geografice se determina prin ecografie sexul fatului si daca acesta este fetita, atunci se practica avortul: iluminatul secol XXI, era noastra, uitasem sa precizez... Deci fetita se loveste reverberant de faptul ca femeia nu trebuie sa existe si drept urmare, impulsionata de modelul cultural, incepe sa-si nege cu forta propriul corp, suportul biologic, inlocuindu-l mental cu unul barbatesc si-n acest sens utilizeaza o cantitate foarte mare de energie sufleteasca. Asfel procesul autocastrarii sufletesti debuteaza agresiv, iar la pubertate este definitivat de piosenia impusa cu o forta mult mai mare tinerei femei deoarece oprobiul social are drept tinta femeia care ispiteste si pacatuieste, curva, in timp ce barbatul este nevinovat, saracutul de el – toate acestea amplificate de interdictia legiferata vis-a-vis de informatiile referitoare la sexualitate, interdictie promovata de acele curve masculine intruchipate de cioclii cu diploma si prietenii lor: elitele democratic alese brat la brat cu oamenii de subcultura de ghetou si cei de stiinta cu-tare-multe-titluri. Constanta presiune culturala exercitata asupra fragedului suflet al fetitei si tinerei femei are drept rezultat inducerea refuzului fobic al propriei mutilari. * De multe ori biologicul castiga aparent lupta, dar numai aparent, cand tanara fata renunta fizic la piosenie, insa sufleteste nu va renunta niciodata la ea. Autocastrarea psihologica s-a definitivat si datorita faptului ca n-a fost suficient de rezistenta interior pentru a-si mentine statutul de model neprihanit – trupul este slab, dar spiritul trebuie sa fie puternic - conform educatiei de tip pioso-religios primita, sau numai dedusa, isi pierde increderea in ea insasi, considera ca merita sa sufere – acea arhaico-revoltatoare notiune de masochism despre care vom mai discuta - cedeaza deliberat controlul asupra vietii proprii acceptand sa fie umilita de sot, chiar batuta de acesta, de seful de la birou, eventual de-un proxenet, intr-un cuvant de atotputernicul barbat din spatiul ei vital. Masochismul dezvoltat de femeia adulta n-are absolut nici o legatura cu diferentierea anatomica dintre sexe, el este in exclusivitate produsul perimatului model cultural axat pe fantasma patologica din care emana asocierea binelui cu antisexualitatea, iar a raului cu manifestarea naturala a biologicului, a

45 relatiei fundamentale dintre individ si specie. Dovada continuitatii subculturii arhaico-medievale promovate de-a lungul timpului de cioclii cu diploma este aceea ca astazi mai nimeni nu cauta sa le explice micilor printese rosii ca si ele au – ba chiar se urmareste ascunderea informatiilor ca si cum ar reprezenta ultrasecrete de stat - au mult mai multe, vreo trei, dar nu se vad asa de bine pentru ca ori sunt mai mici, ori sunt inauntru, da’ sunt. La scoala ele trebuie sa invete multe alte lucruri minunate, mult mai utile, spre exemplu despre religie. * In timpul epocii de aur nu se invata la scoala despre religie, alti binevoitori ne invatau cum sa practicam religia aplicata, insa la orele de anatomie copii invatau ca aparatul reprodrucator este format din uretra, atat. Desigur, era vorba de sfarsitul secolului XX, dar acum putem fi increzatori, suntem in secolul XXI. Pana mai ieri, 198?, atlasul anatomic uman al universitatii unuia dintre cele mai dezvoltate regate din ziua de azi nu mentiona notiunea de clitoris, acesta nu exista punct * Mama Natura a fost mult mai darnica cu femeia pentru ca ea este cea care asigura continuitatea speciei, iar ceea ce are femeia ii ofera de vreo cincisprezece ori mai multa placere decat primeste barbatul de la ceea ce are el – unul s-a apucat o data sa numere, a ajuns pana la doisprezece, dupa aia a pierdut firul, da’ au mai fost, multe. Mama Natura ne explica foarte simplu cauza: pentru fiecare ovul exista tare multe miliarde de spermatozoizi. Este foarte adevarat ca au existat si femei care in toata viata au avut un singur orgasm, atunci cand si-au dau duhul – bravo lor c-au fost pioase! - restul, pana la ultimul, or sa le primeasca pe lumea cealalta, eventual cu dobanda de rigoare. * Creierul perfect spalat al unor sexologi cu-tare-multe-titluri produce filozofii de genul: exista femei multiorgasmice si femei mono-orgasmice. Sigur ca da! doar stim foarte bine ca exista mai multe specii umane, nu numai una singura, unele multi, iar altele mono, precum si mintea lor poate fi bagata la masina de spalat o singura data sau de mai multe ori, insa constiinta le este stoarsa o singura data, oricum n-are ce sa iasa din ea. Comportamentul sexual al asa-ziselor femei mono-orgasmice este rezultatul autocastrarii sufletesti sustinuta de identificarea cu modelul masculin: femeia ‘crede’, sau vrea sa creada, ca din acest punct de vedere este similara barbatului si de-a atins o tentativa de orgasm atunci totul s-a terminat si trebuie sa se duca la culcare. Absolut toate femeile sunt multi-orgasmice, absolut toate femeile ‘ejaculeaza’ – exista o singura specie umana, o singura anatomie a omului si o singura psihologie – eliberarea din chinga distructiva se poate atinge relativ usor intelegand mecanismele identificarii si ale autocastrarii induse de subcultura pioasa actuala. Printesele rosii ar trebui sa ‘stie’ ca marele orgasm, cunoscut sub numele de ‘big O’, apare uzual abia al cincilea sau dupa, in general dupa 15-20 de minute de ‘transpiratie’. Nacazu-i ca pentru multe dintre ele drumul pana la primul este tare-tare lung, ori prin grija elitelor politicii actuale n-au idee despre propriul lor suport biologic – fluxul sanguin crescut determina atat tumefierea zonei genitale cat si marirea sensibilitatii terminatiilor nervoase – ori au parte de-un partener impotent. * Mii de ani mitul virginitatii pana la casatorie, pe langa faptul c-a reprezentat cel mai eficient anticonceptional, a mai avut si rolul de a ascunde impotenta barbatului. * Mai mult, piosenia interioara autoimpusa, autocastrarea sufleteasca, le determina sa tina ochii larg deschisi, sa se chirceasca sperand sa nu simta absolut nimic si sa se roage asiduu ca acea ‘corvoada’ sa se termine mai repede. * Universal intalnita maretie spirituala a unui barbat de-a putea ‘face dragoste’ cu o femeie – eventual o prostituata – despre care stie ca nu va ‘simti’ nimic ilustreaza sublimul grad la care a ajuns impotenta sufleteasca masculina, maretia degradarii celor mai profunde trairi sufletesti ale barbatului, implicit maretia degenerarii speciei umane la inceputul iluminatului de piosenia antisexuala religioasa secol XXI. * * Datorita feedbackului primit de specie de mii de ani de piosenie, suprapusa peste debutul intarziat al vietii sexuale a ‘tinerelor’ femei - a nu se confunda cu varsta la care se pierde virginitatea – impinsa undeva spre 30 de ani, are loc atrofierea aparatului lor genital, a glandelor Bartholine in special. De cele mai multe ori femeile n-au nevoie de functionarea normala a acestor glande, mai ales atunci cand invariabil actul sexual dureaza jumatate de minut, insa este posibil ca la un moment dat sa intalneasca un barbat cu care pot face intr-adevar dragoste si atunci ele se gripeaza, se umfla, si nu de putine ori este necesara interventia chirurgicala, chiar extirparea lor. * Nici nu ne putem face idee cat de multe boli si suferinte pot fi eradicate cu ajutorul educatiei, cu cuvantul, invatandu-i pe oameni sa gandeasca asemenea unor oameni, sa se simta bine in pielea lor de oameni, fara a folosi diverse medicamente sau droguri mai mult sau mai putin toxice – similar circulatiei deficitare la picioarele femeii, sau a cifozei determinata de rusinea de-a fi om, avand drept consecinta mentinere constanta a capului plecat si-a privirii tintuite in pamant. Acest lucru nu trebuie sa se intample nici in ruptul capului deoarece vor scadea profiturile companiilor producatoare de cosmetice si medicamente conventionale, se vor aduna degraba cei cu-multe-titluri, vor forma comitete si comitii internationale si vor gasi alti ‘carbohidrati’ pe care sa-i infiereze. Apoi, copii trebuie crescuti si educati astfel incat atunci cand vor deveni maturi sa fie pregatiti sa imbrace

46 uniforma, sa fie pregatiti sa paseasca cu dreptul in ghearele degeneratului si degenerantului mecanism economico-politic din ziua de azi – ‘Da’ eu cu cine votez?’ continua sa se-auda aievea... Printesele care pana la urma nu mai au ce sa faca si considera ca singura solutie viabila o reprezinta implanturile mamare, mana chirurgului estetician, trebuie sa le multumeasca respectuos celor care le-au crescut si educat si la randul lor sa educe in acelasi fel pe altii. * Observand comportamentul acelor specii ‘fricoase’ din lumea animala constatam faptul ca femelele sunt cele care dau dovada de mult curaj in special atunci cand sunt in pozitia de a-si apara puii de-un potential agresor – in cazul speciilor la care masculii n-au un rol semnificativ in cresterea si ocrotirea puilor acestia invariabil fug si se ascund. O simpla pisica cu pisoi mici: ataca cu o ferocitate de necrezut cainele, mult mai voluminos si mai puternic decat ea, ce trece haihui prin spatiul ei vital. Omul ca specie esentialmente fricoasa nu face exceptie: fantasma patologica a incoltit in sufletul barbatului primitiv, iar barbatul, devenit pe parcurs cioclu cu diploma, a fost acela care a subjugat femeia inca de la inceputuri. Astazi, in secolul XXI, prin cultura si organizarea sociala aflate inca sub influenta eternelor religii degenerativo-epidemice, barbatul continua sa calce in picioare femeia de ciuda, din simplul motiv ca la maturitate ea-i prin definitie mult mai putin fricoasa decat el. Avem obligatia morala de a repune in drepturi acea parte esentiala a speciei umane care se numeste femeie. Mare parte a degenerarii speciei este strans legata de maltratarea sufleteasca si fizica a femeii, de dezumanizarea ei, dezumanizare emanata de mostenirea culturala lasata de religia de tip anticonceptional – una din metodele de autoreglare prin care sistemul inchis a cautat sa rezolve eterna criza de suprapopulare. * Curajosul iepuras Pentru baietel lucrurile stau mult mai simplu, lui ii este doar tare frica si-atat, ii este frica sa nu piarda ceea ce are. Autocastrarea psihologica preia cu mare susces suplimentul de frica generat de ideea potentialei pierderi, iar statutul de ‘favorizat al sortii’ capata perceptia unei mari slabiciuni. Datorita modelului educational stoicist cultivat din toate timpurile in ideea de a-i pregati pe copii pentru a deveni soldati indarjiti – model pastrat cu sfintenie si-n secolul XXI – notiunea de frica, respectiv exteriorizarea acestui sentiment, este privita ca o slabiciune si drept urmare individul uman cauta s-o ascunda prin toate mijloacele. Curajosul iepuras. El urmareste ca oricarei forme de manifestare a fricii sa-i fie barata calea de a se manifesta in constient, individul doreste ca ea sa nu-l afecteze in nici un fel, insa aceasta nu are cum sa dispara definitiv, ci doar este impinsa in fundalul constiintei, nu mai este perceputa in prim plan, dar ramane acolo si continua sa-i afecteze toate trairile sufletesti - autocastrarea lucreaza eficient, la turatie maxima, in fundal, fara a fi constientizata, similar aerului din atmosfera... * Unul a avut parte de ‘fericita’ experienta de a se forma ca om-hipopotam intr-o zona fosta comunista in care una dintre principalele politici de stat a fost aceea de anihilare a practicarii religiilor clasice. Din acest punct de vedere am fi tentati sa credem ca balaurul rosu a exercitat o influenta socio-culturala in sensul evolutiei pozitive a naturii umane, din nefericire lucrurile au avut o semnificatie contrara. Comunismul s-a impus el insusi drept o noua religie, mult mai primitiva si bestiala, care a propus inlocuirea autoritatii divine iluzorii cu acea concreta dictatura a individului bolnav psihic numit secretar general al partidului, tatuca sau cel mai iubit fiu impuscat al poporului. El a reprezentat materializarea la nivelul evolutiei sociale a regresiei specifice metaforicului fluid vital – natura umana n-a facut altceva decat sa sara din lac in put. * Momentul renuntarii la organizarea sociala de tip comunist a oferit posibilitatea observarii metamorfozei la nivel sufletesc a unei categorii sociale importante: barbatul intelectual. Vorbind la general, intelectualul nostru s-a format departe de fantasma patologica, de acea psihoza de masa numita religie oficiala organizata, el rareori a calcat pragul vreunui sfant lacas de cult si abia daca stie cum sa se inchine sau cum se aprinde o lumanare. Totusi, in pofida slabei influente a educatiei religioase - de fapt educatia antireligioasa clasica in armonie cu teroarea ca politica oficiala n-a facut altceva decat sa substituie educatia religioasa in sensul obtinerii aceluiasi efect devastator - s-a putut vedea cu claritate ca puternic inradacinat in centrul fundatiei lui sufletesti exista filonul fantasmei patologice – au avut grija alti binevoitori sa-i inoculeze veninul. Sentimentul acut de nesiguranta, incertitudinea, n-au fost deloc compensate de educatia primita in scoala si de bogatele lecturi ale operelor scriitorilor de renume din simplul motiv ca in paralel a avut loc prigoana impotriva manifestarii sexualitatii individului – principala metoda, aplicata de milenii,

de dezumanizare si disipare a personalitatii individuale in ideea ca gloata sa fie subjugata si manevrata mai usor. Odata cu redobandirea libertatii de exprimare intelectualul a putut aprecia ‘obiectiv’ inaltatoarea ‘valoare

47 spirituala’ a religiei ca punct de sprijin moral esential, lucru care a condus la reintroducerea studierii acesteia in scoala, la aparitia ca ciupercile dupa ploaie a multor universitati de produs ciocli cu diploma pe banda rulanta si la demararea numeroaselor proiecte de construire a noi lacase de cult – silozurile ce sufoca centrele localitatilor si care sunt menite sa pastreze cu mare grija abisul intunecat, cianura orizontului cultural al omului de azi – in timp ce dimensiunile ghetourilor cresteau vazand cu ochii, iar imaginile infatisand numerosii copii ce cautau de mancare prin gunoie, cerseau pe strazi si dormeau in canalizari au ajuns pe ecranele si-n paginile presei internationale. In acelasi timp, datorita aceleiasi fertilitati sufletesti, au fost repuse in drepturi valorile stiintifice ale astrologiei - ale acelui stadiu al evolutiei culturale in care sistemul inchis era considerat centrul universului si toate corpurile ceresti se invarteau in jurul lui, conform hartilor astrologice – au fost tiparite numeroase opere de arta destinate popularizarii magiei albe si negre, a ghicitului in palma sau in ceasca de cafea, iar paginile publicatiilor au fost impanzite de horoscoape si preziceri astrale conforme cu relatia dinamica dintre cererea si oferta armonios impletite cu organizarea sociala a creierelor spalate. Au inceput sa fie redescoperite si apreciate metodele feng shui, corespunzatoare stadiului cultural in care se credea ca universul este alcatuit din pietre, apa, aer si foc, s-au redescoperit si au inceput sa fie comercializate cruciulitele, medalioanele, pietrele semipretioase si alte amulete cu rolul de a indeparta duhurile rele s.a.m.d. – toate acestea nu sunt emanatia imaginatiei vreunei minti bolnave, oricine are curajul sa ‘deschida ochii’ va putea vedea numarul inimaginabil de mare al intelectualilor deveniti cansumatori inraiti ai unor astfel de produse ale subculturii de ghetou. Cu alte cuvinte a fost de urgenta repusa in drepturi Prostia Umana Generalizata preluandu-se cu foarte mare acuratete exact acele manifestari ale pseudocivilizatiei specifice lumii libere de vreo oarecare presiune a constiintei – lume libera care graviteaza in jurul legilor dinamice ale cererii si ofertei din jungla si a partidelor politice cretine si democratice pentru elite, pentru ca pentru gloata este vorba despre democratica indobitocire dirijata cu ajutorul religiilor aplicate. * Avand in vedere acelasi caz general, s-a putut observa ca teama nedefinita a fost deplasata instantaneu spre concreta fantasma patologica fiind legata natural de notiunea de zeitate – primordialul antidot folosit de constiinta omului primitiv – insa ocolind religiozitatea explicita. Suprapunand cresterea brusca a cantitatii de frustrare cotidiana, provenita si din bombardamentul sustinut cu imagini infatisand sanii apetisanti si fotomodelele dezbracate din reclamele importate cu succes, peste gradul ridicat al antisexualitatii la nivel social mostenit din era comunista, combinate cu blocarea interioara a defularii printr-un ritual religios recunoscut public, au condus la aparitia unor grave fisuri sufletesti. O parte a barbatilor culti, care au avut norocul de a beneficia de o educatie sau de informatii ce demasca absurdul religiilor clasice, care se opun vehement recunoasterii propriilor manifestari de tip religios si care isi infraneaza cu putere orice exteriorizare a fricii, au devenit teatrul unor manifestari uluitoare: Unii au dezvoltat superstitii si ritualuri extrem de ciudate pornind de la executarea semnului crucii cu limba in gura inchisa, pe ascuns, trecand prin nevoia stringenta ca toate obiectele din jurul lor sa se afle intr-o ordine desavarsita, orice tulburare a ordinii firesti capata semnificatia unei teribile amenintari, si ajungand pana la a fi captivati de astrologie, magie alba si interpretarea semnelor rele de origine chipurile paranormala. Insa altii, mai civilizati de felu’ lor, au folosit orice metoda abominabila pentru a acumula instantaneu averi nemasurate, sau pentru a-si asigura un maiestuos jilt in sfera politica, in spiritul aceleiasi tendinte sufletesti care a indemnat majoritatea civilizatiilor primitive sa construiasca impresionante piramide din piatra sau pamant si temple colosale, maretele minuni ale lumii antice, minunile Maretei Frici – in acest sens unii chiar s-au imprietenit cu minerii. Frica disimulata a rabufnit in toata splendoarea ei. * Curajosul iepuras ar face bine ca macar in al taspelea ceas sa-si dea seama ca toata viata lui nu face altceva decat sa tremure de frica, poate astfel va dobandi de milenii cautata mantuire. *** Punctele de sprijin Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au facut experimente, mai fac si astazi, unele pe ascuns, de! noile patente, tehnologii sau metode psihologice de distrugere in masa trebuiesc protejate de ochiul inrosit de nesomn al concurentei. Vom proceda in continuare, in cel mai mare secret, la un astfel de experiment si pentru a beneficia de ultimele descoperiri ale stiintei si tehnicii este nevoie sa ne imaginam ca patrundem intr-un laborator ultramodern in care suntem inconjurati de tot felul de computere, tomografe, realitati virtuale, senzori si aparate de masura de ultima ora. Vom construi un hamac. Elementele necesare experimentului - nu se gasec in laboratorul imaginar, asa ca trebuie sa le aducem din exterior – sunt: un bebelus, putina sfoara si-un pix. Pentru inceput considaram ca bebelusul abia patruns in minunata noastra lume – probabil din cauza asta plange si tipa imediat, o fi banuind el ceva – pluteste-n aer undeva la un metru deasupra solului. Cum n-o poate face de unul singur vom proceda imediat la constructia

48 hamacului: Luam o bucata de sfoara pe care i-o inodam la un capat de incheietura manutei drepte, iar la celalat capat scriem: contor energie electrica, in paranteza kilowati-ora. A doua bucata de sfoara i-o inodam la un capat de manuta stanga si la celalat capat scriem: contor gaze naturale, in paranteza metri cubi. Prin acelasi procedeu tehnologic mai luam inca doua bucati de sfoara pe care i le legam de picioruse, iar la celalat capat scriem: impozit pe cladiri si terenuri, in paranteza pe trimestru, pentru piciorusul drept si contor apa potabila – asa, apometru – in paranteza metri cubi, pentru piciorusul stang. Aa... era sa uitam esentialul - puneam in pericol intreg experimentul si-ar fi trebuit s-o luam de la capat - mai luam o bucata de sfoara, de data asta mai groasa fiindca aceasta este mult mai importanta, pe care la un capat i-o legam de gat, iar la celalalt scriem: impozit pe venitul anual, dar nu pe orice fel de venit, ci pe venitul global. In continuarea experimentului procedam la observarea atenta a ceea ce am realizat: Bebelusul este intr-un echilibru perfect, hamacul ii ofera cinci puncte de sprijin foarte solide si nu exista nici o sansa ca el sa cada sau sa fie luat de vant. De asemenea mai observam ca este foarte fericit in acest moment pentru ca nu le plateste el si nici nu-l intereseaza cine-o face. Intram repede in faza cea mai placuta si interesanta: asteptarea. Vom astepta cel putin paisprezece ani dupa care vom proceda la urmataoarea examinare a hamacului. Desigur, nu ne putem permite sa pierdem atata timp asa ca ne vom da pe rand cu parerea. Cand bebelusul nostru va ajunge un tanar care urmeaza sa-si termine studiile va constata ca respectivele puncte de sprijin nu numai ca nu-i ofera nici un fel de sprijin, ba chiar incep sa-l stranga de gat, sa-l sufoce si sa-l dezmembreze. Astfel se va zbate cat va putea pentru a scapa de ele si cum este un tanar voinic va reusi s-o faca intr-un fel sau altul, mai mult sau mai putin legal. Ne putem imagina acum ca tanarul pluteste-n aer si vantu-l izbeste cu capul de toti peretii? Nu, pentru ca imediat ce-a scapat de cele vechi, sau cu putin timp inainte, va cauta alte puncte de sprijin, mult mai solide si de incredere. Principalul nou punct de sprijin, fantasmagorico-iluzoriu, spre care cu draga inima va fi indrumat de catre parinti, educatori sau prieteni binevoitori, este religia aplicata – recunosc faptul ca mie asa mi s-a intamplat, recunoaste si tu, iti dau cuvantul meu ca ramane intre noi. Dupa cum am vazut, cele doua forme de baza ale religiei aplicate sunt: religia ca superstitie si secta religioasa – una mai hidoasa decat alta. Vom crede ca acest lucru n-ar reprezenta o problema prea mare fiindca el este un tanar inteligent, cu nasul fin si va simti imediat duhoarea pestilentiala a noului punct de sprijin pe care-l va lepada instantaneu pentru a-si construi singur altele. Ar fi bine sa fie asa, dar din ceea ce ne inconjoara rezulta altceva, mult mai sinistru. Rezulta ca ramane cu el in brate definitiv, intr-un interminabil sarut degenerativ pe care la randul lui il va impartasi cu inima deschisa altora. De ce? Pentru ca tocmai in aceste momente de nesiguranta in care cauta cu disperare puncte de sprijin, in care se zbate neincetat sa castige razboiul cu pubertatea, in care cauta sa-si defineasca rolul pe lumea asta, este luat in primire de catre mecanism – mecanismul politico-economic actual sau Giga-Minciuna Actuala. Iar mecanismul, ajutat de piosenia impusa cu forta, de antisexualitatea promovata de iluminatul model cultural mostenit de la religii, ii va arata calea, ii va indica propria lui Moara de Vant cu care se va lupta cu inversunare si care-i va secatui toate resursele sufletesti pana la adanci batraneti. Nu va mai avea nici timpul, nici forta interioara necesara pentru a-si construi puncte de sprijin veritabile. Asa se inchide cercul. Din aceasta cauza a trebuit sa pornim experimentul nostru intr-un laborator ultramodern in care sa putem vedea ca liniile drepte sunt de fapt cercuri. Adica ne invartim in cerc aievea, sau alergam sa ne prindem coada. Unii sunt intrerupti de o anumita reclama si dau buzna la supermarket sa cumpere panaceul. Din pacate vor fi curand dezamagiti, de mii de ani psihoza umanitatii, hrana sufleteasca a inapoierii mintale, bantuie pamantul, inca nu i s-a gasit leacul. Cumva multimilenara psihoza a umanitatii se autoregenereaza, adica a devenit un perpetuum mobile? * Experimentul ne-a aratat in mare constructia si metamorfoza sistemului psihic de aparare al fiecarui individ uman. Aici identificam frustrarile cotidiene cu primele puncte de sprijin ale bebelusului, ce sunt in totalitate deviate spre parinti in timpul copilariei, iar cand actiunea lor este preluata direct asistam la expansiunea autocastrarii sufletesti pe fondul modelului de piosenie culturala impus de mediul social. Intru compensarea autocastrarii intervine suplimentul fantasmatic de compensare: fantasma patologica propovaduita de religia aplicata, identic recunoscuta in multimilenara psihoza generata de Mareata Frica. * Necazul este ca fantasmaticul compensator nu se reduce numai la prietena noastra fantasma patologica: psihoza aparent linistita, nemanifesta, ci imbraca alaturi de ea o multitudine de boli sufletesti: psihozele manifeste si cele asa-zis nevroze, iar in ultimul timp il regasim in suportul biologic: hipopotamul biped. ***

49 Despre sublimare De la chimie stim ca sublimarea este acea proprietate a unei substante aflata in stare solida de a trece direct in starea gazoasa scurtcircuitand etapa intermediara, starea lichida, insa aici vom vorbi despre acea sublimare prin care s-a defint devierea energiei sufletesti de la calea ei naturala de finalizare - devierea spre altceva a torentului vital cu care specia a inzestrat fiecare individ in parte cu scopul de a-si asigura continuitatea. Nu putini au considerat ca sublimarea a reprezentat aspectul pozitiv principal ce-a condus la evolutia naturii umane deoarece prin intermediul ei s-a exercitat cresterea treptata a influentei culturii asupra individului in particular. Altfel spus, ea ar reprezenta fata pozitiva, umana, a religiei, doar nu religia a fost considerata inca de la inceputul timpurilor drept propovaduitoare a culturii? – desigur, ajutata de ghilotina. Ni se explica foarte detailat, cu ajutorul camerelor de luat vederi discret ascunse, cum datorita faptului ca prin cultura religioasa de tip anticonceptional li s-au rapit adolescentilor din pat partenera sau partenerul de harjoneala, unora chiar le-au fost legate si mainile la spate, acestia, pentru a nu se plictisi, s-au apucat sa compuna muzica, sa picteze tablouri, sa dezlege misterele fizicii si ale matematicii, sa inventeze noi arme de distrugere in masa, intr-un cuvant sa impulsioneze societatea pe noi culmi ale progresului stiintifico-fantastic. In acest moment de maxima profunzime si inaltatoare meditatie printul nostru rosu - cu ochelari si tare fricos de felul lui - se apuca sa numere pe degete, fiindca numai asa stie: Numai unul la cateva milioane a devenit compozitor celebru, numai unul la cateva milioane a devenit pictor celebru, numai unul la cateva multe milioane a devenit matematician celebru, numai unul la cateva tare multe miliarde a intuit si demonstrat teoria relativitatii. Da, numai astia sublimeaza, sublimeaza doar cei care au trei... si sare disperat din pat si-ncepe sa si le numere cu-nfrigurare: unu, doua. Inc-o data: tot doua. Si-nc-o data: numai doua. Intr-un tarziu, extenuat, se prabuseste inapoi in pat: am numai doua, nu sublimez, ce rau imi pare! Asa o fi? Hai sa ascultam povestea altor doi printi: ‘Stimati spectatori, dragi trilioane de telespectatori, in aceasta insorita zi a curentei ere glaciare a spiritului uman va prezentam cea de-a e la puterea logaritm din cinci editie a concursului de larga audienta internationala “Fratele meu mai mare, deageaba stii ca tot nu castigi nimic!”, cu loc de desfasurare in ringul de box’ - ropote de aplauze. ‘Mai intai sa facem cunostinta cu cei doi concurenti: In cooltuul roosuu, printul rosu, mostenitorul de drept al celui mai rosu exponent al regatului insangerat de atata competitie “sanatoasa”’ – aplauze insistente si urale asurzitoare. ‘In cooltuul albaastruu, printul albastru, reprezentantul legal desemnat, chiar democratic ales, al regatului albastru’ – aplauze indelungate. ‘Miza concursului: Mana printesei turcoaz’ – ropote de aplauze si fluieraturi. ‘Intrebare: Ce-ati face voi pentru a cuceri mana printesei turcoaz? Timp de gandire zece minute: tic-tactic...’ – alte aplauze. ‘Dupa bine cunoscuta tragere la sorti are cuvantul printul albastru’ – publicul fredoneaza fragmente din imnul national albastru. ‘Eu, isi trage insistent nasul de vreo trei ori, pentru a cuceri mana printesei turcoaz am compus concertul numarul trei in tablagiu major corupt pentru contrabaros si picamar. Dupa ce-l va asculta sunt sigur c-o dau pe spate. Acum va rog sa faceti liniste.’ Do... re... mi... – huiduieli, rosii si oua stricate aruncate in ring. Dupa interventia fortelor de ordine i se da cuvantul printului rosu. ‘Eu, miscari vioaie din maini si joc de glezne, o sa ma duc la castelul printesei turcoaz, il prind acolo pe printul albastru si-i dau vreo doua dupa ceafa, vreo trei suturi in cu...vant si-un cap in gura de-l las lat. Cand m-o vedea printesa, a mea este, o dau pe spate imediat’ – ovatii indelungate, valuri inconjoara tribuna. ‘Juriul a deliberat si-n conformitate cu reactia tribunei a hotarat: Invingaatoor la puncte, printul rosu, el a oferit cel mai bun spectacol...’ – aplauze furtunoase, cereri insistente de repetare a reprezentatiei. * Tu sublimezi? Ori ai si tu tot numai doua? * Toti sublimeaza, fara exceptie, restrictia nu poate opri curgerea energiei vitale asa cum barajul unei hidrocentrale aduna apa in lacul de acumulare. Ea trebuie sa se descarce cumva, nimeni nu poate ramane vesnic tanar, toti imbatranesc indiferent daca si-o pun sau nu, intelepciunea populara: Te fu...garesti sau nu te fu...garesti, vremea fu...garitului trece. Indiferent de cat de puternica-i restrictia, de cat de mare si solid ar fi barajul, ‘apa’ gaseste o cale sa se scurga. O modalitate de curgere am vazut-o putin mai devreme cand am vorbit despre deformarea corporala ce se manifesta in interior, in individ, pentru a-l ajuta sa se transforme eficient in hipopotam biped. O alta este sublimarea si se manifesta cu precadere in exterior, in relatiile interindivizi, imbracand o forma pozitiva intr-un numar foarte-foarte mic de cazuri si o forma negativa, distructiva, in restul cazurilor – n-am gresi deloc daca am spune ca-n toate. Vom avea tendinta sa credem ca sublimarea negativa este rezervata celor multi si prosti – stiupid pipal.

50 Atunci sa ne gandim la ce se intampla cand ne conectam la internet si programul antivirus incepe sa-si apgradeze nebuneste baza de date cu noi definitii de virusi ocupand pentru cateva minute bune toata latimea de banda. Trebuie sa asteptam si sa-l lasam sa-si faca treaba fiindca am vazut cum milioane de calculatoare au fost infectate - poate ni s-a intamplat si noua candva. Insa mai stim ca nu oricine poate crea si raspandi un virus informatic eficient, banuim cat de multe trebuie sa stie si ce inteligent trebuie sa fie cel care-l creeaza. Si ce creeaza? Durere, lacrimi... Cu ceva vreme in urma am putut vedea un documentar in care cativa oameni de stiinta cu-multe-titluri s-au apucat sa-i studieze Creierul celui care a demonstrat teoria relativitatii. Dupa ce l-au cantarit, masurat, scanat si degustat au ajuns la urmatoarea concluzie: Omul asta s-a nascut cu o malformatie, el n-a avut un creier normal asa cum au toti oamenii. Adica daca tot nu poti s-ajungi la nivelul lui, atunci macar scuipa-l! Unui altuia cu-si-mai-multe-titluri i-a fost adus la cunostinta faptul ca cel care a dezvoltat teoria evolutiei speciilor a suferit in ultima parte a vietii de o boala necunoscuta ce-i provoca o stare continua de greata si varsaturi frecvente. Reactia a fost promta, pe masura egocentrismului patologic visceral: Suferea de crize de anxietate! Era un panicat! Mai pe direct spus: P-asta de ce sa nu-l improscam cu noroi, ce ori a avut trei? Apropo, prietenii nostri cu-si-mai-multe-titluri ar trebui sa stie ca descarcarea psihosomatica prin voma este o reactie de respingere violenta, un refuz categoric, si nu una de panica. * Cred ca acum putem intelege mai bine din ce cauza: ni se rup pomii din fata casei - ni se omoara motanelul - pe casa scarii nu exista nici un geam intreg, iar peretii sunt zgariati si au gauri - se formeaza gasti care se bat si se impusca intre ele - apar o multime de secte religioase care daca nu hotarasc ca membrii lor sa se sinucida in grup, atunci vandalizea mormintele din cimitire sau purced la diverse atentate - dimineata gasim incuietorile portierelor infundate cu bete de chibrit si trebuie sa intram in masina prin porbagaj; alta data gasim stergatorul de la luneta rupt, oglinda de pe partea stanga rupta, sau doar sparta, eventual si zgariata artistic. Cei care nu au nici copacei, nici motanei, nici masina sunt cu adevarat fericiti, au scapat de o mica parte din multitudinea de bucurii pe care ni le ofera inculcarea religioasa propovaduita de elitele politicii de azi. S-ar putea sa ne putem explica mai bine de ce: toate inchisorile de pe planeta sunt pline pana la refuz forta distructiva a omului modern a atins proportii uriase - oamenii se calca in picioare si se ranesc sufleteste cu zambetul pe buze - enormul impuls de-a dainui al speciei umane s-a transformat in caderea accelerata in tunelul la capatul caruia luminita seamana a extinctie prin obezitate morbida - unii oameni simt nevoia sa se dea de dimineata pana seara cu capul de pamant si apoi scot kalasnikovul din spatele altarului si trag in semenii lor, sau se imbraca in explozibili pentru a se transforma in bombe umane, vii, detonate in autobuzele pline cu copii, in trenurile de navetisti sau cu care sunt daramati zgarie-norii. * Observam ca raul este materializat de conflictul dintre individul uman si propria specie - dintre om si suportul biologic pe care Mama Natura l-a incredintat naturii umane pentru ca aceasta prin intermediul constiintei sa aiba de ce-si bate joc – si ca se datoreaza in mare parte pioseniei impusa cu forta de religia de tip anticonceptional. Mai observam ca modelul cultural pioso-religios are si diabolicul rol de a-i convinge pe adolescenti si tineri ca sunt anormali, malefici, ca au sufletul imbacsit si corupt atunci cand nu vor sau nu pot sa fie cu strictete piosi, sa-i determine sa se desconsidere pe ei insisi astfel incat sa recurga cu usurinta la violenta si atitudini antisociale. Marele necaz nu este ca tinerii si adolescentii nu-si dau seama ca au sufletul mai mult decat curat, ci ca nu pot realiza ca mizeria morala in care sunt obligati sa inoate se datoreaza cioclilor cu diploma si democraticilor alesi dintre alesi, elitelor, adultilor in general, adica tocmai acelor indivizi pe care prin atenta mesmerizare cretinizatoare infaptuita de celebrele sisteme educationale moderne sunt obligati sa invete sa-i respecte. * Intrebare de 50 de puncte: Care o fi calea naturala si normala de curgere a energiei vitale a individului secolului XXI, a acelui om civilizat si educat in legatura cu prevenirea bolilor transmisibile pe cale sexuala, a contraceptiei si mai ales a igienei sexuale?

Nu este in nici un caz vina vreunui individ izolat! Nivelul subcultural pioso-religios cu duhoare de ghetou il impunem fiecare din noi, ajutati desigur de cele elite. Cu totii impunem aberantele norme de conduita si comportament antisexual, de noi toti depinde gradul de subdezvoltare mintala caracteristic societatii la un anumit moment si mai ales gradul de degenerare atins de specia umana, continua ei metamorfoza in pseudospecia om-hipopotam. Nu suntem cumva noi insine aceia care vedem ca toate ‘parlamentele’ din sistemul inchis sunt alcatuite din batraneii care si-au rezolvat de multa vreme problemele sexuale, nu mai au nevoie, si care promulga legi? Stim foarte bine ca unele din aceste legi prevad ca adolescentilor si copiilor sa le fie interzis accesul la informare fata de propria lor sexualitate, fata de propriul lor suport biologic! In unele zone anumite reviste trebuiesc comercializate in pungi de plastic si numai tinerilor care au depasit varsta de 68 de ani, sau unele filme trebuiesc difuzate numai dupa ora unu noaptea, iar la orele de maxima audienta trebuie prezentate filme in care copii si tinerii pot vedea cum oamenii se impusca intre ei, se sugruma intre ei, isi taie gatul unul altuia s.a.m.d. Este perfect normal si natural ca oamenii sa se macelareasca intre ei, doar asta se intampla de mii de ani fara a-i pasa cuiva – ucide-ti apropele! Este anormal si diabolic ca oamenii sa se tina in

51 brate, sa faca dragoste, sa-si ofere placere si satisfactie unul altuia, sa fie in armonie cu ei insisi si cu specia lor pentru ca dupa aceea sa poata dormi linistiti si sa nu se mai gandeasca toata noaptea la ce sa mai inventeze pentru a ciordi cat mai mult de la aproapele lor - in deplina conformitate cu legile dinamice caracteristice pietei libere de obligatia de a ne considera fiinte umane. In schimb exista legi care garanteaza practicarea libera a religiilor aplicate si libera aderare la diverse secte sau culte religioase – unul mai infect decat altul, unul cu o traditie mai criminala decat altul. Cineva a spus candva ca fiecare individ poarta stigmatul mediului social in care creste si se formeaza ca om – da-da, stigmatul, ca si cum ar fi insemnat cu fierul inrosit. Ne putem da seama din ce cauza cei din zonele geografice mai nordice, de felul lor, le cer celorlalti viza pentru a putea patrunde pe teritoriul lor? Putem sa facem o paralela intre faptul ca locuitorii zonelor nordice au printre cele mai mari venituri pe cap de locuitor din lume – fara a fi nevoiti sa ciordeasca cu sapte maini din amara bucata de paine a ‘fericitilor’ lumii a treia sau din baltoaca de petrol – si atitudinea generala pe care o au fata de notiunea de adulter?

Armonia sociala depinde numai de reconcilierea individului uman cu propria lui specie. * Problema se pune vis-a-vis de ceea ce intelegem si ceea ce putem face astazi, cand stim multe lucruri, stim ce este aia contraceptie, stim care este dependenta dintre igiena sexuala si sanatatea mintala, dar mai ales ar trebui sa fim constienti de ce-i aia suprapopulare, poluare si de cantitatea limitata a resurselor din jurul nostru, din sistemul inchis. Oare caror elite sociale le foloseste atat de bine mostenirea culturala lasata de religia de tip anticonceptional? Unul, mai putin pios de felul lui, crede sincer ca daca sublimarea negativa ar fi fost inlaturata cu vreo treipatru generatii in urma am fi reusit de mult sa deschidem sistemul, poate ca-n ziua de azi am fi populat deja jumatate din galaxie, cine stie... Din pacate, mai mult ca sigur, nici macar peste cateva generatii nu se va incepe eliminarea ei. Sa speram ca ma insel. O ia cineva pe calea SF-urilor vorbind despre popularea galaxiei? Atunci sa ne gandim la ceea ce s-a intamplat in sudul continentului asiatic in vechime. Care a fost aici atitudinea fata de sexualitate, fata de dragostea fizica si-n consecinta care a fost nivelul sublimarii negative care le-a influentat oamenilor atitudinile si comportamentul? Stim foarte bine ca-si petreceau timpul iubindu-se, gemand de placere in pat – nu de durere, precum geme omul civilizat si obez din secolul XXI - si inventand o multime de lucruri, mai toate inventiile din vechime provin de aici, in timp ce cioclii cu diploma din alte zone, cei care urmau pildele din cartile scrise de oamenii-cimpanzeu de acum sapte mii de ani si propavaduiau nasterile din flori ale strigoilor, in aceeasi perioada inventau mesele de tortura, ghilotina, rugul si cruciadele. Din pacate lucrurile n-au putut continua asa la infinit – nimic nu-i vesnic, mai ales daca ne batem joc, nici sistemul inchis si nici specia umana nu sunt – din nefericire si la ei s-a terminat tarlaua, si ei au fost loviti de criza de suprapopulare, moment din care toata energia vitala si-au consumat-o in alergarea continua dupa o lingura de mancare. Aceeasi stupida alergare impusa si omului hipopotam din secolul XXI de competitia ‘sanatoasa’ rezultata din libertatea de a nu fi obligati sa ne consideram oameni – mama si ce mai alearga unii, nici dupa ce mor nu se opresc, si-n mormant continua sa lupte aprig cu Moara lor de Vant. In zilele noastre tot ei au trecut contraceptia pe primul plan – desigur, fortati de imprejurari – de aceea am putea considera ca peste cateva generatii isi vor recastiga statutul de fanion in domeniul inventiilor si al inovatiilor – adevarat, trebuie luat in calcul si faptul ca mostenirea culturala le-a fost stirbita substantial de scurgerea timpului inrosit de balaur. S-ar putea ca tot ei sa fie aceia care vor reusi sa deschida sistemul inchis populand urmatoarea planeta din galaxie – de vor reusi sa-si protejeze secretele de acumularea de inteligenta, noua denumire, evoluata, a ciorditului international fundamentat pe aceeasi concurenta... I-am uitat pe nordici? Nu, insa aici lipseste motivatia, doar stim foarte bine ca de la ultimul Mare Macel Mondial aproape in fiecare an au spor demografic negativ. Asta sa fie oare avantajul lor major: Faptul ca au constientizat nevoia de a anihila criza de suprapopulare? Sa facem o minuscula comparatie: In acele zone nordice cu printre cele mai mari venituri pe cap de locuitor din lume orasele cele mai mari au maxim trei sute de mii de locuitori. In alte zone, mai sudice de felul lor, dar bantuite de civilizatie, religie aplicata cu mare succes, ghetouri mizerabile, portavioane, rachete balistice intercontinentale purtatoare de ogive nucleare, politici de sustinere materiala si spirituala a cresterii demografice si de interzicere a avortului, orasele cele mai mari au multe milioane de locuitori, chiar zeci de milioane. Tu alegi, cheia e la tine! * Stai linistit! elitelor le este tare bine, au tot interesul sa nu se schimbe nimic, isi doresc din toata inima ca masa de manevra sa creasca numeric vazand cu ochii, iar omul modern sa continuie sa se transforme in hipopotamul biped gata in orice moment sa sara la gatul semenului sau pentru ca ei sa fie lasati in pace si sa-si vada linistiti de afacerile veroase. Imbucurator este si faptul ca pe zi ce trece apar tot mai multi oameni de stiinta cu-multe-titluri care asemenea unor hiene si mai hidoase ni-i prezinta ca pe niste eroi, le imbunatatesc imaginea si se ocupa de campaniile lor electorale pentru a se bucura pe ascuns de firimiturile cazute in mocirla de sub masa. Acum cioclul cu diploma nu mai este inconjurat de dascali si discipoli, in secoloul XXI elita cu burta ghiftuita

52 si sufletul atrofiat este inconjurata de staful ce se ocupa cu public rileisan. * In acest moment suntem in masura sa redefinim notiunea de sublimare si sa observam ca ea reprezinta o forma pura de alimentare a autocastrarii sufletesti. Prin deosebita grija a elitelor societatii secolului XXI energia vitala a individului uman este castrata, este deviata de la calea ei lina de curgere si trimisa spre descarcare in mod bestial, arhaic, ancestral si antisocial, cu scopul alimentarii mizeriei morale cotidiene si justificarii existentei politiilor si armatelor care sa le apere cu mana inarmata avrerile inimaginabile obtinute prin ciordit la scara planetara. * * S-ar putea sa-ti fi format impresia ca un anumit individ este profund incantat de, si cauta sa popularizeze cu toata puterea, valorile educative ale filmelor porno difuzate uzual dupa ora unu noaptea – cine ‘stie’ sa priveasca la televizor cunoaste deja faptul ca adevaratele obscenitati sunt difuzate mult mai devreme, in cadrul buletinelor de stiri. Filmele de dupa miezul noptii nu fac altceva decat sa ilustreze cu claritate ceea ce am spus putin mai sus, ele sunt similare acelor scene de groaza din filmele istorice in care ne este prezentat cum tinerele femei sunt decapitate pe esafod sau arse pe rug, adica adevarul fundamental: de milenii femeia a fost calcata in picioare de barbat – numai ca dupa ora unu noaptea actorii joaca in pielea goala, iar tinerii au posibilitatea sa-si definitiveze educatia sexuala vazand cum ferocele mascul nu scapa nici o ocazie de a-si arata barbatia ejaculandu-i femeii pe fata, in gura, in nas, in ochi... Daca ceva ar trebui interzis pe lumea asta, atunci al doilea lucru ar fi astfel de filme care nu fac altceva decat sa readuca in cotidian ancestrala virtute morala emanata de segregarea sexuala si de dominarea bestiala propovaduita de religii – locul de frunte ii este cu cinste rezervat religiei aplicate. De fapt si de drept ele mai ilustreaza si faptul ca sunt produse si comercializate doar pentru ca indivizii implicati sa castige cinstit cat mai multi bani, conform dinamicei inlantuiri dintre cerere si oferta, cerere cultivata la randul ei prin cretinizarea in masa cu ajutorul religiilor si a oficialelor sisteme educationale moderne. * *** Despre uitare si ignoranta O alta forma de functionarea a mintii umane, mai bine zis de asigurare a bunei ei functionari, este uitarea. Sa ne gandim la ce s-ar intampla daca in acest moment ne-ar napadi toate amintirile de cand ne-am nascut si pana acum. Am mai putea merge pe strada sau mai degraba am ajunge la azilul de nebuni? Disfunctiile aparute in mecanismul uitarii sunt principala cauza a declansarii schizofreniei, maladie in care mare parte a celor afectati incep sa auda voci: propriile lor amintiri, trairi si fantasme. Asemenea pioseniei mostenite, esenta aparitiei pseudospeciei om-hipopotam, si schizofrenia este o maladie ce se mosteneste, din aceasta cauza unii, mai ingineri geneticieni de felul lor, cauta genele defecte responsabile, cauta acel ceva exterior absolut necesar a fi aratat cu degetul. Ideea de baza provine de la faptul ca orice tulburare sufleteasca are intime legaturi cu multimilenara piosenie impusa de religie, cu barajul inumano-degenerativ pe care aceasta l-a ridicat impotriva fluxului natural de curgere a energiei vitale. Blocajul pioso-religios afecteaza esenta viului, a speciei, esenta biologica a indivizilor, el distorsioneaza functiile intregului complex emotional pentru ca sentimentele si trairile naturale sunt efectiv maltratate si impinse prin legarea de fantasmaticul patologic, nascut din atavica frica, sa se descarce in mod arhaic, primitiv. Suplimentului fantasmatic compensator de factura patologica, mai bine spus exacerbarii lui printr-o enorma presiune exercitata de frustrarile cotidiene, apelat in sensul substituirii energiei sufletesti rapita de autocastrare, ii datoram si aparitia schizofreniei, dar nu numai a ei, ci a tuturor bolilor psihice cunoscute – acest principiu simplu il vom intelege mai bine spre final. Specialistii nostri ar face bine sa lase cromozomii si genele in pace, ele sunt cele ce-au cladit de miliarde de ani natura vie inconjoaratoare. Omul insusi se autodistruge, numai el este vinovat de formarea sufocantului val al frustrarilor ce-i inunda cotidianul, el isi masacreaza cu aplomb propriul spatiu vital alimentand incontinuu criza de suprapopulare prin urbanizare, ghetoorizare si megalopolizare, el a fost acela care a inventat purulenta fantasma colectiva, religia, iar fantasma patologica la randul ei, incet si sigur, ii casapeste suportul biologic. Asistam la declaratiile inginerilor geneticieni si ale multor altor categorii de oameni de stiinta cu-multetitluri care afiseaza in fata camerelor de luat vederi o siguranta si-o stapanire de sine de neclintit, ca si cum ar sti totul si n-au nici cea mai mica sansa sa se insele in legatura cu ceea ce sustin. Chiar atat de tare a ajuns sa le fie ravasita mintea? Una dintre cele mai concludente dovezi ale universalei patologii sociale din ziua de azi: au ajuns sa se identifice perfect cu strigoiul, alesul dintre alesi, cel ce le stie pe toate si poate realiza orice doreste pu...nga lui. Candva cineva a enuntat o definitie de forma: Cu cat un om ajunge sa cunoasca mai multe lucruri in legatura cu un anumit domeniu, cu atat isi da mai bine seama ca de fapt nu stie nimic. In ziua de azi, in ciuda substantialelor progrese realizate, multe domenii ale cercetarii stiintifice, printre care studierea genelor si a cromozomilor, sunt intr-un stadiu similar celui in care oamenii primitivi abia descopereau

53 numerele. Degeaba a ragnit Poetul incercand sa-i arate omului secolului XXI ce-i aia mistret cu colti de argint, degeaba... cainii latra, caravana merge – da’ n-are nici cea mai vaga idee incotro a apucat-o. * Toate amintirile de impact emotional exista acolo, undeva, in strafundurile constiintei, intamplarile ce le-au produs raman stocate in memorie, mai toate fiind distorsionate de filtrul interpretare-fantasma prin care inevitabil au trecut, de modul in care au fost percepute atunci cand s-au intamplat – trairile interioare, afectivitatea, intreg complexul emotional, au un rol determinant in formarea si dezvoltarea angrenajului functinal al creierului uman. Cu un efort sustinut amintirile pot fi readuse in constient, putem revedea aproape orice am trait si am vazut. In stare de hipnoza omul isi poate aminti perfect detalii extrem de exacte ale unor intamplari despre care se stie cu siguranta c-au avut loc in trecut, dar tot sub hipnoza individul isi aminteste si acele intamplari care s-au petrecut numai fantasmatic, numai in inchipuirea lui - asa ca putem crede ca exteriorizarea acestor fantasme, de cele mai multe ori dureroase imagini ale unei crunte suferinte sufletesti, este pusa pe rol, sunt ajutate sa iasa la lumina, numai datorita sentimentului de protectie materna insuflat de prezenta hipnotizatorului. Multi cred c-ar fi mai bine pentru noi sa nu uitam prea repede, ne-ar fi mai usor la examene, ne-am folosi eficace de cunostintele acumulate – asemenea schizofrenicilor indragostiti de teoretizarea Marelui Macel Economic Mondial, rasplatiti moraliceste cu nobile premii internationale - am avea tot timpul in fata ochilor imaginile infioratoare la care am fost obligati sa asistam... - ai mare grija la ceea ce-ti doresti! fiindca intr-o buna zi s-ar putea sa ti se intample. Pe langa efectul pozitiv - curgerea timpului vindeca toate ranile sufletesti si la un moment dat ajungem sa ne impacam cu toate, pentru unii se inampla prea tarziu, pentru altii niciodata – uitarea mai induce si alte aspecte specifice naturii umane, unul dintre ele fiind ignoranta. * Nici ignoranta nu doare Al nu stiu cate-lea documentar despre prabusirea gemenelor. De fiecare data unii sunt tintuiti in fata televizorului, nici musca nu mai indrazneste sa bazaie – asa nu se mai poate. Ne sunt prezentati niste oameni obisnuiti care povestesc cum a inceput acea blestemata zi de toamna in care sistemul inchis n-a mai fost dominat pentru cateva clipe de strigoi: Vremea era frumoasa, iar ei au ajuns la biroul unde le spuneau glume colegilor servindu-si cafeaua si micul dejun in deplina armonie oferita de mecanismul economic bazat pe legile pietei libere. Se gandea oare cineva in acel moment ca pe suprafata minunatului nostru sistem inchis sunt sute de milioane de oameni si copii care sufera crunt de Foame? – aceeasi Foame care a bantuit pamantul de mii de ani far-de-ncetare. Da, ignoranta nu doare. Numai ca la un moment dat a inceput sa doara, si a durut al dracu’ de tare, pe unii in asa hal incat n-au mai suportat si s-au aruncat de la etajul 90, fara aripi sau parasuta. Nu i-a mai durut cand au atins solul. Din nefericire si de data asta natura umana a gresit, nu pe aceia trebuia sa-i doara, ci pe cei ce-au vazut ce s-a intamplat, si-au facut semnul crucii pa piept, si-au continuat linistiti viata si s-au apucat sarguincios sa astupe in continuare Buba cat mai bine, sa nu care cumva sa se vada, sperand miseleste ca aceasta va plesni de la sine intr-o buna zi, asa cum a mai plesnit de nenumarate ori in cursul istoriei - ultima oara in secolul XX, de doua ori la rand a pocnit atunci. Marea problema e ca nu numai ca nu i-a durut nici in cu...vant, ba chiar si-au frecat palmele: Acum este momentul, acum avem motive sa dam bice portavioanelor, acum avem ocazia sa pornim macelul... * Am fi tentati sa credem ca prezenta portavioanelor in zona geografica dominata de baltoaca de petrol reprezinta un aspect pozitiv in sensul evolutiei constructive a naturii umane, evolutie intrupata de aruncarea aberantelor religii la lada de gunoi a istoriei. Dar cum portavioanele noastre nu numai ca nu si-au facut mai intai curat in ograda proprie anihiland influenta culturala a strigoiului, ba chiar urmaresc sa-l sustina cum pot mai bine astfel incat in maretia lui sa le distruga cat mai repede si eficient estenta biologica a propriilor lor natiuni, rezulta ca-n secolul XXI regasim aceleasi maceluri plamadite odinioara de cruciade. Curentele politice - ca noi forme de religii - denumite fascism si comunism au aparut pe fondul cresterii demografice, hrana mizeriei materiale specifica acutizarii crizelor economice care la randul lor au alimentat mizeria spirituala, cumplita durere sufleteasca transpusa in viata de zi cu zi in aplauzele si uralele cu care cele mai reprezentative elite psihopate au fost sustinute de multimile de oameni in sensul debutului macelurilor umane: gulagurile comuniste si razboaiele - cel mai important fiind al doilea Mare Macel Mondial. Ignoranta specifica naturii umane ne explica din ce cauza oamenii secolului XXI au uitat ceea ce s-a intamplat ieri, ea ne spune din ce cauza multimile de oameni de astazi – ajutate de eterna manipulare psihologica prin intermediul religiei aplicate – sustin cu urale, aplauze si voturi democratice fascismul actual – fascism care a evoluat si el, acum obiectul lui nu mai este prigoana ‘raselor inferioare’, ci unul mult mai nobil: baltoaca de petrol. Tot

54 ignoranta, ca trasatura fundamentala a psihologiei noastre, ne ajuta sa intelegem din ce cauza ereticilor arsi odinioara pe rug, in deplina aprobare a multimilor, le-a fost luat astazi locul de teroristii huliti cu aceeasi ardoare de aceleasi eterne multimi supuse acelorasi eterne inselaciuni: numai teroristii sunt vinovati, cu religiile n-are nimeni nici o treaba, ele sunt un dar de la bunii dumnezei fantasmagorici. * Esenta ignorantei este cel mai bine subliniata de urmatoarea contradictie: Imaginile nefericirii oamenilor ce si-au gasit sfarsitul odata cu turnurile au acaparat saptamani si luni intregi atentia opiniei publice internationale prin intermediul presei scrise si al televiziunilor – este firesc sa fie asa – insa imaginile cu multele zeci de mii de copii ce mor zilnic din cauza malnutritiei sau fiindca n-au posibilitatea sa se apere impotriva ciupiturilor tantarilor nu mai impresioneaza pe nimeni – si ele sunt firesti. S-o fi intrebat careva de ce trebuie sa se nasca acei copii? – doar pentru a sucomba in chinuri cumplite? Stai linistit! s-au ridicat numeroase sfinte maici tereze, adevarate eroine premiate cu nobile premii internationale, care sub influenta inspiratiei divine au luptat cat au putut pentru a le sustine cauza: Au luat pozitii ferme, intransigente, impotriva educatiei contraceptive, a mijloacelor contraceptive si a avortului similar tuturor cioclilor cu sau fara diploma si care au o influenta covarsitoare asupra oamenilor obisnuiti, ce spun ei e litera de lege. Macelul trebuie sa continuie, traditionalele maceluri umane trebuie neaparat sa continuie la o amplitudine din ce in ce mai mare, acesta este obiectivul cioclilor cu diploma, groparilor umanitatii, sublimul lor ideal. Sigur ca da, mama-lacas de cult ne invaluie in caldura ei primitoare invatandu-ne ca mijloacele si educatia contraceptiva sunt impotriva legilor lui dumnezeu, sunt incarnarea satanei si reprezinta imoralitatea imoralitatilor. Moralitatea moralitatii o ilustreaza istoricul fapt eroic petrecut nu de mult pe acele taramuri insorite unde cretinismul cu de-a sila importat isi manifesta si astazi influenta creatoare: Copii abandonati pe strazi au fost adunati si casapiti de politiile organizate in brigazi ale mortii sub obladuitoarea aripa a autoritatilor mai mult sau mai putin democratic alese, sub privirile intregii comunitati umane... Pana acum n-am observat sa existe vreun post de televiziune care sa-si inceapa programul matinal cu o reclama de genul urmator: ‘A inceput o noua zi minunata, astazi pe planeta noastra inundata de verdeata traiesc peste un miliard de oameni si copii care sufera crunt de Foame! De aceea toate concernele multinationale, corporatiile si companiile indiferent de marime, toate organizatiile umanitare internationale, toate ‘parlamentele’, toate elitele din politica, toti cioclii cu diploma si alte categorii similare de mafioti oficial investiti va doresc o zi buna!’ In nici un caz, asta ar fi o adevarata blasfemie, programele matinale trebuie sa inceapa cu horoscoape pentru ca elitele au avut marea grija ca prin legi organice sa stabileasca rolul televiziunilor: spalarea creierului masei de manevra. In plus, trebuie sa fim bombardati incontinuu de nenumarate reclame, unele mai scabrosomincinoase decat altele, care sa ne indemne sa cumparam lotiuni soporifice anticosuri, detergenti cu vitamine, pasta de dinti pentru osteoporoza, medicamente din iaurt ambalat la cantitatea de o lingurita – maine-poimaine vom cumpara si apa de baut cu pipeta - si creme anticelulitice numai bune de frectionat piciorul de la scaun – toata lumea trebuie sa castige un ban cinstit, mai mult elitele – in timp ce comitiile si comitetele cetatenesti conduse de hipopotami bipezi cu mintea atrofiata si buzunarele doldora se holbeaza cu ochii scosi din orbite ca nu cumva pe micul ecran sa apara ultrasecretele mondiale: penisul si clitorisul! – si hipopotamii bipezi se impusca uneori, tot singuri, sau aleg sa se arunce de pe acoperis in piscina fara apa. * Multi dintre noi ne intrebam de ce este nevoie ca unele posturi de televiziune sa transmita siruri nesfarsite de documentare care readuc in prim plan ororile petrecute pe aproape toata suprafata sistemului inchis in timpul celui de-al doilea Mare Macel Mondial, de ce trebuie sa revedem campiile impanzite de cadavrele in descompunere bazaite de roiurile de muste, de ce trebuie sa revedem corpurile mutilate, gropile comune si gramezile de cadavre, de ce trebuie sa vedem cum prizonierii sau inamicii raniti erau impuscati in cap sub privirile camerei de luat vederi, de ce trebuie sa vedem cum oamenii erau secerati de mitlariere, striviti de senilele tancurilor sau ardeau de vii sub tirul aruncataorelor de flacari ori al bombelor incendiare... De ce trebuie sa revedem Crima si Oroarea in toata splendoare lor? Pentru ca au inceput sa se nasca si putinii oameni care inteleg ce este aia ignoranta, care au suflet cald si carora le pasa. Pentru ca fiecare individ adult ar trebui sa revada in fiecare zi ‘splendidele’ imagini astfel incat sa ajunga sa poata admira la adevarata valoare maretia sfleteasca a omului modern modelat culturaliceste de traditionala morala religioasa, a omului cu sufletul vandut religiei aplicate si mortaciunilor de tip strigoi. Pentru ca fiecare dintre noi ar trebui sa inteleaga ce este aia criza de suprapopulare, acea criza demografica pe care ne-a zugravit-o atat de simplu Moralistul, si din ce cauza ea se amplifica foarte placut si eficient si-n secolul XXI. * Deosebita ‘placere’ spirituala, ‘incantarea’ instigata de actele teroriste o datoram multimilenarelor religii, asa ca, intr-un fel anticipand, suntem nevoiti sa constatam ca nu este chiar atat de departe ziua in care notiunea de persoana cu credinta in vreun dumnezeu sau in vreun strigoi va fi echivalenta cu cea de persoana involuata intelectual. Nu-i vreo mare profetie avand in vedere ca deja in foarte multe zone geografice

55 majoritatea tinerilor nu mai au ‘curajul’ sa calce pragul lacaselor de cult – or fi auzit ca Prostia se ia si le-o fi frica sa n-o pateasca punct *** Partea a II-a – Ilustrate de pe mapamond sau Sperante desarte Toate evolueaza, inclusiv mai vechea noastra cunostinta: religia. Astazi cel mai nou vlastar al ei poarta numele de politica – duios denumita istorie a prezentului. Vechile inalte fete de ciocli cu diploma au fost inlocuite de marionetele elitiste purtatoare de costum, camasa alba si cravata. Vechile armate adunate sub semnul mortii au predat stafeta companiilor, corporatiilor si concernelor nationale si multinationale intru punerea pe rol a Marelui Macel Economic Mondial. Vechea lozinca ‘divide si stapaneste!’ a fost inlocuita de noua lozinca: uniformizeaza, inseala si stapaneste, iar zicala ‘cel mai puternic supravietuieste!’ a devenit: cel care ciordeste mai mult invinge. Vechiul indemn ‘iubeste-ti aproapele!’ a fost completat si a devenit: striveste-ti aproapele pana ce nu mai ramane pic de viata in el, mai pe scurt: subjuga-ti aproapele! smulge-i amara bucata de paine de la gura! In fine, vechiului dicton ‘prosti-prosti, da’ multi!’ i-a fost luat locul de noul dicton: multi si fericiti, cu cat mai multi cu atat mai fericiti, pana ce-or ajunge sa se manance intre ei - s-avem ‘noi’ cu ce manevra mai usor. * Planeta se scutura din ce in ce mai tare Pentru a pune in evidenta interdependenta dintre individul uman si mediul inconjurator s-a procedat la un experiment prin care s-a izolat perfect un om de stimulii proveniti din partea mediului: O perioada scurta de timp, in intuneric deplin, complet izolat fonic, un om a fost scufundat in apa calduta, la temperatura corpului – pentru a anula influenta campului gravitational – si i-a fost sugerat sa nu se miste deloc, intr-un cuvant sa se lase izolat in totalitate – singurul sau contact cu existenta s-a concretizat numai in plan fantasmatic, in gandurile lui. La sfarsitul experimentului au constatat ca subiectul aproape ca innebunise, cu greu si-a revenit, i-a trebuit mult timp, scurta perioada de izolare extrapolata la dimensiunea unei eternitati l-a traumatizat substantial. Fluxul natural al curgerii line a energiei vitale implica necesitatea ca individul uman sa faca incontinuu schimb de substante cu mediul inconjurator si in acelasi timp sa ‘simta’ efectele produse de relatiile naturale interindivizi. In timpul etapei a treia, in special la debutul acesteia, specia ‘primeste’ informatii in legatura cu activitatea sistemului hormonal al fiecaruia si ‘masurand’ cantitatea si tipul transpiratiei pe care o elimina in pat deduce daca-si foloseste energia vitala in vederea atingerii obiectivului biologic: asigurarea continuitatii speciei. Am vazut cum prin feedbackul primit in timp specia umana s-a automodelat si-a avut loc aparitia hipopotamului biped. Piosenia impusa la inceputuri cu ajutorul gingasei ghilotine, transferata concomitent in sarcina autocastrarii sufletesti, conduce si la devierea nevoii de a ‘simti’ a individului adult. Astfel adultii care nu pot sau nu au cum sa simta in pat deplaseaza nevoia spre a simti atunci cand mananca si-n acest sens inghit mancarea foarte fierbinte, inlocuind potentiala placere cu reala durere perceputa drept placere. Datorita diferentei mari de temperatura in smaltul dintilor, material foarte dur si extrem de casant, apar microfisurile care suprapuse peste complexele dereglari metabolice evolueaza in timp spre cariile dentare. Sanatatea dintilor, ca de altfel a tuturor componentelor anatomice, poate fi influentata numai din interior, ea oglindeste atat echilibrul hormonal in general cat si pe cel al metabolismului calciului in special. Similar se poate vorbi si despre epidemia numita osteoporoza, disfunctia majora a metabolismului calciului ce afecteaza majoritatea adultilor trecuti de o anumita varsta, adulti cu echilibrul hormonal distrus - nici ea n-are absolut nici o legatura cu conflictul dintre individul uman si specia umana, proliferarea ei este doar o pura intamplare. Acum apar mafiile economice oficiale care propun spre vanzare, conform cererii cultivate prin metodele legale de escrocat in masa, recte reclama, sora mai mica a campaniei electorale, o multitudine de tipuri de pasta de dinti care mai de care mai eficienta in combaterea cariilor. Aceeasi deplasare spre stadiul oral a nevoii de a ‘simti’ o intalnim si-n cazul consumului ridicat de bauturi alcoolice. Desigur, starea de ebrietate mai poate fi considerata drept forma cea mai facila de respingere a infectei realitati sociale cotidiene, similara dependentei de droguri si a psihozelor ce conduc la popularea centrelor de dezintoxicare si-a azilelor de nebuni – eventual si-a cimitirelor, ca urmare a zborului planat de la etaje superioare, fara aripi sau parasuta. Sa ne fie clar: Nici alcoolicul si nici bulimicul nu-s vinovati de purulenta morala a socialului actual. Tot mafiile economice au fost primele care s-au grabit sa exploateze din plin si aceasta fateta a slabiciunii sufletesti a omului modern sufocat de tot felul de frustrari oferindu-i spre consum o infinitate de bauturi alcoolice, pe alese. Unii cu-multe–titluri, dupa ce si-au incasat intrinseca spaga, promoveaza ideea ca multele

56 tipuri de bere reprezinta alimente, si asta numai pentru ca stramosii omului s-au scaldat dintotdeauna in butoaiele de bere ce atarnau gratios de ramurile copacilor. S-a ajuns pana la acea absurditatea ca o bautura alcoolica, tip biter, sa fie comercializata in farmacii drept medicament de uz intern! – facandu-i-se reclama drept panaceu universal, vindeca orice, chiar si piciorul de lemn creste la loc. Pe tot cuprinsul sistemului inchis industria alcoolului reprezinta una din principalele surse de alimentare a bugetelor nationale aflate la dispozitia mafiilor democratic alese - in timp ce si copii de gradinita stiu ca intoxicatia lenta cu alcool reprezinta o forma de autodistrugere prin declansarea imbatranirii premature provocata de bolile hepatice si cardiovasculare ce-au atins proportii de epidemii. * Mai nou a aparut o alta forma de negare a cotidianului prin retragerea din scabroasa realitate dominata tot mai mult de competitia din ce in ce mai ‘sanatoasa’ pe fondul acutizarii crizei de suprapopulare: jocurile pe calculator. Realitatea fantasmatica intruchipata de ele acapareaza la cote alarmante timpul copiilor si al tinerilor, iar dezvoltarea industriei de profil genereaza aceleasi mult-dorite profituri substantiale. Durerea sufleteasca trebuie exploatata optim din punct de vedere economic. * * Oricine vrea sa ‘vada’ poate observa impletirea armonioasa dintre piosenia impusa de religia de tip anticonceptional si mecanismul economic - de fapt coloana lui vertebrala: proprietatea privata nelimita si neingradita de nimeni si de nimic, acea prevedere legala de garantare a posibilitatii ca indivizii grav afectati de suferinte sufletesti sa adune prin mijloace criminale averi colosale crezand ca-n acest fel isi vor dobandi linistea interioara, vor scapa de imensul chin sufletesc; eventual vor obtine nemurirea, a se vedea in acest sens profilul psihologic al celui ce-a promulgat debutul reich-ului de o mie de ani si cel al contesei ce se scalda in sange cald de fecioara. Fecundul rezultat al acestui mariaj este neintrerupta degradare biologica a speciei umane. Sistemul inchis se autoregleza nestingherit gasind noi solutii, eliminandu-i aprig pe cei ce sunt in plus, adica pe resurse. Cum majoritatea vechilor epidemii au fost eradicate, insa criza de suprapopulare continua sa se manifeste in toata maretia ei, sistemul inchis a fost nevoit sa inventeze alte epidemii, moderne, unele din ele mult mai ‘eficiente’, prin intermediul carora sa-si pastreze cat de cat echilibrul. * Apar pe micul ecran o multime de oameni de stiinta cu–tare-multe-titluri care solemn si cu gravitate in glas ne anunta ca antibioticele si antimicoticele sunt din ce in ce mai ineficiente, ca este nevoie ca prin intremediul cercetarii sa se conceapa noi medicamente, mult mai puternice, fiindca germenii patogeni devin tot mai rezistenti si mai amenintatori – dupa cum prea bine stim, acum multe sute de mii de ani, pe cand omul se cobora din copac, avea la dispozitie nenumarate tipuri de pasta de dinti si-o groaza de medicamente foarte eficiente, numai cu ajutorul lor putand ajunge omul de astazi. Chiar atat de ingusti la minte pot fi? chiar atat de mioapa le este judecata? Sau doar vor sa castige si ei un ban cinstit? Este foarte adevarat ca germenii patogeni si parazitii devin din ce in ce mai rezistenti si mai sfidatori. Este foarte adevarat ca durata unei generatii la ei este de cateva ore, zile sau luni si de aceea se adapteaza asa de repede – comparativ cu treizeci de ani la om. Dar cine se ocupa de adaptabilitatea si perenitatea lor? Mama Natura. Numai Mama Natura poate avea grija de speciile lor fiindca aceste forme de viata primitive n-au minte, n-au o constiinta cu care sa se sterga la cu...vant si nu-si pot purta singure de grija. Mama Natura, pe langa faptul ca are mintea foarte agera, ca lucreaza extrem de eficient, mai este si foarte lenesa, ea nu s-apuca sa faca nimic de amorul artei, doar ca sa-si piarda vremea, ci pune cu succes umarul numai acolo unde este neaparat nevoie, ajuta numai speciile care au nevoie de ajutorul ei. Ea a observat imediat ca natura umana nu mai are nevoie de ajutor – cate generatii au trecut de cand s-au inventat primele antibiotice? – si ca altcineva se ocupa acum de perfectionarea continua a sistemului imunitar al omului modern: specialistii cu-multe-titluri, menejerii de succes ai companiilor producatoare de medicamente, cei care-i sponsorizeaza prin diverse forme perfect legale pe medicii sarguincios mazgalitori de retete. Drept urmare, de ciuda, ea a inceput sa se retraga treptat si sa-l lase pe omul modern cu cu...vantul in balta, sa se descurce singur daca nu-i in stare s-arate putin respect! Daca pana acum vreo suta de ani a facut ravagii o epidemie numita boala mainilor murdare, tuberculoza, astazi s-a intamplat minunea, au aparut bolile mainilor curate, maladiile autoimune - precum unele forme de reumatism, astm, diabet sau alergiile - care afecteaza din ce in ce mai multi oameni: Din cauza faptului ca nu are la dispozitie adversari din exterior, acestia fiind distrusi imediat cu ajutorul pumnilor de medicamente inghititi sarguincios de la primul stranut, sistemul imunitar se apuca voiniceste sa-si atace propriul organism. * Umila-mi parere vis-a-vis de inflorirea maladiilor autoimune este ca ele sunt generate de ingemanarea dintre utilizarea antibioticelor si tulburarile metabolice, dezechilibrul hormonal, indus de multimilenara piosenie religioasa, recte de conflictul indivizilor cu specia intru transformarea in pseudospecia om-hipopotam. * Aceeasi functionare defectuoasa a sistemului imunitar este si cauza aparitiei cancerului, el nu mai poate controla numeroasele tumori benigne care cu prima ocazie favorabila - pe terenul atent pregatit de criza de suprapopulare, generatoarea enormei doze de frustrare cotidiana - se malignizeaza si apare aceasta boala degenerativa despre care se poate spune c-a atins de tare multa vreme proportiile unei epidemii.

57 Desigur, SIDA nu are absolut nici o legatura cu sistemul imunitar, ea este insasi metoda lui de capitulare – au reusit sa-l dea gata si nu s-au straduit prea multe generatii in acest sens. * Oamenii de stiinta cu-tare-multe-titluri afirma sus si tare ca virusul HIV a sarit in carca omului modern de la nu-s ce specie de maimuta, ihtiozaur sau mamut lanos. Se inseala amarnic: HIV a sarit pe om din plopii fara sot. Am vazut cu ochii mei – le stiu eu focul, ochii mei - cand omul modern, in drum spre farmacie, a trecut pe langa plopii fara sot virusul HIV a speculat momentul si pac! i-a sarit in spate fara ca el sa-si dea seama. Virusul nostru a existat de cand exista specia umana, poate dinaintea ei, insa el a fost neutralizat de sistemul imunitar. Din momentul in care omul insusi a inceput sa si-l modeleze cu ajutorul medicamentelor, in primul rand al antibioticelor, adica sa-l maltrateze constiincios, HIV n-a mai putut fi tinut in frau si-a dezvoltat rapid tulpini noi, din ce in ce mai ucigatoare, declansand moderna epidemie denumita SIDA. Un paradox: Astazi cei decimati pe capete de SIDA sunt locuitorii lumii a treia, saracii lipiti pamantului improprietariti cu Foamete si suferinte groaznice de catre religii si mecanismul economic mondial bazat pe legile pietei libere, tocmai cei care din mosi stramosi n-au pus gura pe vreun medicament modern – unii nici macar nu stiu ca asa ceva s-a inventat. Explicatia este foarte simpla: Noile tulpini HIV au fost pregatite cu mare atentie de omul civilizat indopat cu medicamente, iar sistemul imunitar al celorlalti nu stie sa le recunoasca fiindca sunt proaspete si astfel boala isi face de cap nestingherita. Le poate spune cineva multelor-lor-titluri ca-n loc sa dea vina pe maimute, porci, gaste salbatice si mamuti lanosi ar fi mult mai constructiv de s-ar uita in ograda lor proprie, la maretele fabrici producatoare de medicamente eficiente cu care sunt indopati copii si tinerii? – simbolul civilizatiei si al cretinismului dobandit prin cultura religioso-economica actuala. Chiar de le-ar spune-o, si-ar raci gura de pomana, fabricile in cauza sunt proprietatea lor si a prietenilor lor – toti mafiotii trebuie sa castige multi bani cinstiti. Al doilea paradox: Principalele ajutoare trimise in zonele lumii a treia constau in medicamente! De metode de obtinere a hranei, de metode de protectie impotriva ciupiturilor tantarilor, de anihilarea mizeriei materiale si spirituale, de metode de protectie impotriva infectarii cu HIV, dar mai ales de mijloace si educatie contraceptiva n-au in nici un caz nevoie – se opun cu forta religiile - macelul continua, pe toate planurile. Posturi internationale de televiziune au difuzat, redifuzat si rasdifuzat emotionante documentare in care o singura fraza se repeta obsesiv: saracie, mizerie, copii multi si saracie, mizerie, copii multi si iar, saracie... – cainii latra si mult iubitii si votatii nostri alesi dintre alesi sustin din tot sufletul lor chinuit religiile si promoveaza politici de crestere demografica, intr-adevar, am ajuns in secolul XXI. * Asta nu inseamna ca trebuie sa dam foc medicamentelor si sa nu le mai folosim niciodata pentru ca specia sa-si recapete vigoarea de la sine, pe cai naturale. Desigur, nu putem lasa un copil sau orice om sa moara pentru a ne bucura de efectele pozitive ale selectiei naturale. Nici vorba de asa ceva, cand sistemul imunitar al copilului nu face fata si boala ameninta sa-l copleseasca atunci trebuie tratat si ingrijit cat se poate mai bine, folosind toate medicamentele posibile si imposibile pentru a-l ajuta s-o invinga, astfel incat sa se bucure de o viata normala, sa devina un tanar adult ca toti ceilalti si sa beneficieze de toate drepturile, inclusiv drepturile fundamentale ale omului: dreptul de a avea copii. Observam care este problema? Ne putem da seama de faptul ca va fi indobitocit de religii si sistemul educational si va respecta intocmai indemnul elitelor cautand sa aiba multi copii? Nu cumva se va stradui sa transmita copiilor lui acel sistem imunitar slabit? - unul din aspectele majore ale degenerarii speciei umane. Copii rezultati, in majoritatea cazurilor, vor avea nevoie de si mai multe medicamente. Nepotii lui vor avea la randul lor un sistem imunitar si mai slabit, si avalansa se dezlantuie. La un moment dat Mama Natura tot isi face dreptate, tot singura, sistemul inchis tot de la sine se autoregleaza, constiinta pur si simplu nu exista: Apar copii care de la varsta de cativa anisori dezvolta cancere sau alte maladii infioratoare, iar ei nu vor mai apuca sa devina tinerii adulti care sa aiba la randul lor copii, se atinge fundatura, ded-endul. * In ultimii ani procentul copiilor care dezvolta cancer creste vazand cu ochii, numai ca oamenii de stiinta privesc cu cu...vantul. * A doua parte a problemei ne-o arata mecanismul economic: Pentru ca medicamentele eficiente sa existe este nevoie ca ele sa fie produse de o companie. Compania, pentru a functiona, trebuie sa-si vanda produsele pe piata libera si-n acest sens ii stimuleaza pe medici sa prescrie cat mai multe antibiotice care sunt recomandate pacientilor drept ‘intaritoare’ ale organismului! – otraveste-i cu buna stiinta pentru a castiga cinstit cat mai multi bani. Cine cumpara medicamentele pentru a le arunca la gunoi? Omul modern cumpara ceva doar pentru a-l folosi, asa face si cu medicamentele, le cumpara pentru a le inghiti in ideea de a-si modela sistemul imunitar pe care, la indemnul a tot felul de ‘parlamente’, se va grabi sa-l transmita copiilor lui care la randul lor vor avea nevoie de si mai multe antibiotice ‘intaritoare’. Conform echilibrului dintre cererea si oferta neingradita de nimeni si de nimic companiile vor fi din ce in ce mai prospere si vor produce din ce in ce mai multe medicamente, si mai eficiente. Avalansa se dezlantuie si rezultatul este aceeasi fundatura, acelasi ded-end evolutiv al speciei umane. Tot aspectul economic, prin care elitele domina gloata indobitocita cu ajutorul religiilor, este pus in evidenta de numarul ametitor de mare al farmaciilor intalnite in zonele ‘civilizate’, multe din ele avand program

58 permanent. S-a ajuns pana acolo incat in supermarketurile specializate in vanzarea alimentelor sunt intalnite siruri intregi de rafturi incarcate cu medicamente. Oamenii de stiinta cu-multe-titluri s-au apucat sa popularizeze faptul ca intoxicarea cu tutun este foarte nociva – nu ca fumatul ar fi sanatate curata, doar ca element de comparatie – dar nu tutunul este responsabil de aparita si inflorirea SIDA sau a multiplelor forme de cancere, el doar le sustine pe unele, ci medicamentele consumate fara noima in cantitati extrem de mari si cu care sunt indopati tinerii si copii, iar medicamentele eficiente sunt opera creatiei lor intelectuale – in timp ce in multe zone geografice batranii nu au bani sa-si acizitioneze medicamentele absolut necesare, de! padurea trebuie curatata cat mai repede de uscaturi. Observam ca nu epidemiile de tip SIDA sau cancer reprezinta adevarata problema, mai mult ca sigur peste ceva vreme ele vor putea fi tinute sub control asa cum au fost controlate si cele de ciuma sau holera, ci maltratarea sustinuta a sistemului imunitar al omului modern, iar acest lucru va oferi posibilitatea aparitiei unor noi epidemii, mult mai devastatoare, asa cum ieri virusul sindromului respirator acut sever - SARS - a bagat in sperieti intreaga comunitate stiintifica internationala. In aceasta ordine de idei deducem ca peste cateva generatii omul modern va scapa de povara detinerii vreunui oarecare sistem imunitar, asa precum nu detine nici cea mai mica urma de constiinta, si va mai putea trai doar intr-un mediu complet aseptic, altfel orice vietate din jur ii va primejdui viata. Deci omul viitorului va fi primul mamifer ce se va hrani cu minereu de fier. * Si speciile de animale - animale ce nu poseda ratiune - se bucura din plin de influenta creatoare a megaevoluatei si dupa profit ahtiatei civilizatii umane a secolului XXI – omul, acest animal irational. Animalele domestice dezvolta si ele epidemii similare: boala vacii nebune, gripa aviara, necroza pancreatica infectioasa a somonului si-or sa mai apara si altele. Epidemiile animalelor domestice din ferme si crescatorii sunt efectul inghesuielii suprapusa peste hranirea imbogatita chimic si administrarea preventiva de medicamente – ce familiar suna! - recte formei artificiale de suprapopulare: indivizii sufera crunt datorita lipsei spatiului vital, drept urmare, in timp, speciile lor degenereaza, isi pierd treptat viabilitatea. Una din principalele legi nescrise dictate de Mama Natura este aceea ca microorganismele, in special virusii, ca entitati biologice extrem de specializate, sa nu poata depasi bariera unei specii – in cazul in care o specie este decimata complet de o epidemie celelalte specii sunt protejate. Mama Natura este foarte grijulie fata de rezultatul muncii ei de miliarde de ani, numai omul lovit de-atata constiinta isi bate cu perversitate joc de ea. Cel mai ‘fructuos’ aspect – culmea civilizatiei, culmea maretelor realizari pe taramul medicinei moderne, beneficul efect al pulverizarii spatiului vital al omului modern prin intermediul suprapopularii – il reprezinta faptul ca specia umana a ajuns atat de degenerata incat achizitioneaza cu deosebit succes epidemiile declansate in randul animalelor domestice: variante ale bolii vacii nebune si ale gripei aviare il afecteaza bine mersi si pe omul secolului XXI. Iar cel mai ‘imbucurator’ lucru este ca urmarea epidemiilor animalelor domestice nu este masurata in potentialele victime umane, vietile oamenilor nu reprezinta o unitate de masura, nu, in nici un caz, d-astia sunt destui, doar e suprapopulare, unitatea etalon este paguba inregistrata la nivel economic, adica se numara Banii – chintesenta o reprezinta Banul. Acum sa ne intrebam de ce consuma omul modern carnea animalelor domestice din ferme si crescatorii – mai bine zis de ce este nevoie ca speciile lor sa degenereze din cauza suprapopularii fortate si fiindca sistemul imunitar le este distrus sa ajunga sa amestece virusii preluati de la om cu cei din salbaticie pentru a forma tulpini noi pe care sa le retranzmita oamenilor cu care vin in contact prin abatoare si pietele de carne. Cumva pentru ca stramosul omului a fost un carnivor, un pradator sangeros? Apropo, a vazut cineva vreo felina scobindu-se intre dinti dupa ce sta civilizat la masa folosind vreo cinci seturi de tacamuri? Sau pentru ca sa aiba mafiile economice oficiale de unde mulge bani cinstiti pentru a aduna averi inimaginabile? Sau pentru ca sa aiba mafiile oficiale democratic alese cu ce alimenta criza de suprapopulare care macina sistemul inchis in secolul XXI? * Criza de suprapopulare ce-a condus la izbucnirea primului Mare Macel Mondial a avut drept rezultat paralel si epidemia de gripa spaniola – gripa spaniola a facut mult mai multe victime decat razboiul efectiv. Cele doua forme de intrupare a macelului uman s-au potentat reciproc, sistemul inchis s-a autoreglat asa cum stia el mai bine s-o faca, folosind metodele lui preferate. * Mare fericire ca cerealele-s mai rezistente, datorita simplitatii structurale si a proceselor metabolice plantele sunt mult mai viabile din punct de vedere biologic decat animalele, altfel cu ce-ar mai alimenta mafiile oficiale criza de suprapopulare? cu ce-ar mai alimenta mafiile oficiale degenerarea speciei umane? – poate cu ajutorul canibalismului, mai stii... * S-ar putea sa ne intrebam pentru ce este nevoie ca tot mai multi copii sa dezvolte cancere, sau pentru ce este nevoie ca din ce in ce mai multi oameni, adulti si copii deopotriva, sa sufere de SIDA, obezitate grava, diabet, arterioscleroza, homosexualitate si multe-multe altele. Pentru ce atata suferinta? pentru ce atatea chinuri si durere? Nimic mai simplu, pentru ca elitele, prin intermediul manipularii psihologice in masa cu ajutorul religiilor, sa castige cat mai multi bani si cat mai multa putere de pe urma dezvoltarii industriilor farmaceutice, alcoolului,

59 carnii si panificatiei combinate cu stimularea adancirii la sange a crizei de suprapopulare. In secolul XXI, sub atenta indrumare a oamenilor de stiinta cu-multe-titluri, intreg sistemul inchis s-a transformat in lagar de exterminare in masa. Cred ca saracu’ hitler se rasuceste-n mormantul virtual, ar trebui sa puna mana de la mana si sa-i ridice un monument maret, pe masura pioneratului de care a dat dovada. Totusi, trebuie sa fim sinceri si sa recunoastem ca fiecare din noi trebuie sa-i multumim din inima lui hitler, psihopatului desavarsit: Multumita lui, multumita iluminatului lui suflet, astazi nici un om de stiinta cu-multetitluri nu indrazneste, de frica, sa se gandeasca la notiunea de eugenie si drept urmare se nasc milioane de copii care in loc sa primeasca-n dar bucuria vietii primesc inestimabilul cadou al groaznicelor suferinte fizice si sufletesti. Mai mult, se nasc milioanele de oameni cu sistemul imunitar distrus, pulverizat, care reprezinta adevarate laboratoare vii intru prepararea armelor biologice de distrugere in masa: a acelor mutanti virusi sau bacterii ce pot decima si trimite in neant intreaga specie umana. Psihoza razbate si din mormant, si din mormant continua sa loveasca extrem de eficient – poate va auzi careva, pana nu-i prea tarziu. * Un paradox: Urmare faptului ca din ce in ce mai multi oameni incep sa-si dea seama despre ce este aia mafia medicamentelor, apar pe zi ce trece tot felul de guru deraiati mintal, un fel de exorcisti evoluati, care cred sincer si lupta cu ardoare sa popularizeze ideea ca boala psihica a umanitatii, Frica, poate fi vindecata cu ajutorul plantelor medicinale. Ei cred sincer ca pot vindeca maladii precum SIDA si cancerul cu ajutorul ceaiurilor, a maceratelor si tincturilor din plante. Dar chiar daca ceaiurile din plante medicinale n-ar avea nici un efect concret, in afara de efectul placebo, tot este mai bine ca oamenii sa le foloseasca pentru a nu-si mai otravi proprii copii cu eficientele medicamente moderne, aceste bombe biologice cu efect intarziat – le inghitim noi si degenereaza copii si nepotii nostri, degenereaza generatiile viitoare, degenereaza specia umana. Insa adevarata indatorire a parintilor este aceea de-a avea grija sa nu-si mai transforme proprii copii in zombii psihopati care sa aiba nevoie de tot felul de guru sau ciocli cu diploma. * * Zilele trecute am aflat ca legatura dintre descoperirea si utilizarea pe scara larga a antibioticelor si aparitia si inflorirea SIDA a fost adusa la cunostinta opiniei publice cu ceva vreme in urma. M-am bucurat nespus, nu-s singurul individ cu neuronul ravasit care identifica degenerarea speciei umane cu mafia denumita medicina moderna, cu mafiile oficiale intrupate in industria farmaceutica si a tratamentelor cu hormoni din secolul XXI – maine-poimaine vor debuta si tratamentele genetice sau clonarile, daca aceeasi piata eliberata de orice urma a constiintei le va cere... Prin extensie, mai mult ca sigur si altii, mult mai inteligenti si cu o autoritate recunoscuta in diverse cercuri, au evidentiat si publicat pana acum legatura dintre toate mafiile politico-economice actuale - mafii ce imbratiseaza strans traditionala mostenire religioasa - si degenerarea accelerata a speciei umane: transformarea ei in monstruoasa specie involuata deposedata de suflet si omenie la varf, la nivelul universal recunoscutelor elite, si de echilibrul hormonal si sistemul imunitar la baza, la nivelul masei de manevra. Oricum, aici scopul nu este acela de a identifica iude, mafioti, medicamente sau bani, pe care sa le arat cu degetul, problema este de factura psihologica, sufleteasca, pentru ca tot ceea ce face, tot ceea ce cladeste omul civilizat al secolului XXI, inclusiv armonia sociala inconjuratoare, o face cu iluminatul sau suflet. Pentru a-mi populariza fixa idee s-ar putea sa fiu nevoit sa ma apuc de cantat muzica reggae si de inventat vreo secta religioasa propovaduitoare de mantuiri si apocalipse – exact asta si fac, mai putin muzica si secta – cine stie... Cu mult timp in urma, in ultimii ani de liceu, in plina epoca de aur a izolarii culturale, stimulat de antiteza oficial-real, vazand cum dupa doisprezece ani de scoala la ore se practica scrierea dupa dictare, ca la gradinita, mi-a incoltit ideea ca infloritoarele civilizatii antice au disparut facand implozie deoarece n-au reusit sa-i invete pe toti tabla inmultirii, sistemul educational n-a facut fata cresterii demografice. Imi pastrez ideea bine fixata pentru a sublinia ca acelasi esec educationalo-cultural poate conduce la o foarte probabila extinctie a speciei umane intr-un viitor nu prea indepartat – istoria se tot repeta. * * Apropo, o inteleapta vorba din popor ne spune ca pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa faci linistit afaceri banoase cu medicamente. * Componenta homosexuala, mitul androginului Nu de putine ori s-a incercat punerea in evidenta a existentei duplicitatii sexuale a spiritului uman existenta unei laturi feminine la barbat si a uneia masculine la femeie - chiar s-a lansat ideea mostenirii ei de la un presupus androgin originar. In acest sens observam astazi evidenta tendinta de masculinizare a femeii si cea de efeminare a barbatului – un aspect il reprezinta si moda unisex. Latura homosexuala este cu precadere subliniata de faptul ca adultul heterosexual este mult mai usor influentat sau ranit sufleteste de povetele sau remarcile critice provenite de la persoane de acelasi sex cu el. Insa epidemia de homosexualitate ce-a cuprins lumea civilizata a secolului XXI n-are nici cea mai mica

60 legatura cu duplicitatea sexuala a spiritului uman si nici cu psihologia, ea este rezultatului conflictului dintre specia umana si mediul inconjurator, al eternei crize de suprapopulare armonios impletita cu legea junglei economice conform careia orice bolnav psihic poate produce si vinde orice produs, indiferent de cat de toxic sau distructiv este acesta, daca exista cerere pentru el – bineinteles, cohortele de oameni de stiinta cu-multetitluri ii acorda binecuvantarea dupa ce primesc spagile, pardon, sponsorizarile de rigoare. * Istoria se tot repeta – povestire in 4,7(5) acte Actul I: Povestea cu pisica – perioada: cu cateva secolele in urma Acu’ cateva sute de ani intr-unul din marile orase europene a izbucnit epidemia de ciuma, nu conteaza anul exact fiindca in acea perioada in fiecare an aveau loc ori cate-un razboi, unul a durat doar o suta de ani, ori cate-o epidemie, sau ambele in acelasi timp – continuul macel se materializa pe mai multe planuri. La inceputul epidemiei respective, ce-a coincis cu debutul primaverii, autoritatea investita cu studiul si neutralizarea efectelor ciumei – organism afiliat asociatiei internationale de combatere a ciumei organizate de pe langa natiunile nu tocmai unite – a remis un comunicat prin care se cerea lichidarea tuturor pisicilor din oras deoarece ele erau responsabile de raspandirea flagelului. Zis si facut, toata lumea, cu avant gospodaresc, s-a pus pe treaba si-n cateva zile nu mai vedeai picior de pisica prin imprejurimi. Urmarea este lesne de banuit, strazile desfundate si maghernitele au devenit paradisul sobolanilor, epidemia a luat o amploare nemaiintalnita pana atunci si-a scazut treptat in intensitate odata cu reducerea drastica a numarului de locuitori si-odata cu venirea iernii cand gerul a inceput sa paralizeze puricii. Putinii indivizi ramasi in viata au purces la refacerea localitatii din toate punctele de vedere, s-au repopulat fulgerator infectele mahalale unde duhoarea si saracia lucie implineau armonios viata de zi cu zi. Au considerat, si pe buna dreptate, c-ar fi fost pacat de dumnezeu daca urmatoarea epidemie n-ar mai fi avut pe cine sa trimita in chinuri cumplite pe taramul umbrelor – nu-i putem invinui, asa-i invata religia atunci, dar putem dormi linistiti, tot asa-i invata si astazi. * Actul II: Firea-i al dracu’ de carbohidrat – perioada: sfarsitul secolului XX, inceputul secolului XXI Actul II partea I: Companiile producatoare de medicamente Cu ceva vreme in urma am vazut un documentar unde se vorbea despre tehnologiile viitorului vis-a-vis de realizarea anumitor tipuri de proteze si despre dezvoltarea a noi metode de abordare a afectiunilor considerate in acest moment incurabile. Toate bune si frumoase, numai ca la un moment dat a aparut un profesor-doctorsi-alte-multe-titluri, presedinte al unei companii de cercetare in domeniul farmaceutic, ce-a inceput sa-si planga de mila in legatura cu cat de multi bani va castiga el si compania lui de pe urma dreptului de autor al noilor tehnologii ce urmeaza a fi scoase curand pe piata libera de orice obligatie morala. Adica nu faptul ca ele vor imbunatati viata si vor alina suferintele a sute de mii sau milioane de oameni, acesta era pur si simplu un efect secundar, intamplator, ci banu’ tatutu, banu’ lui, asta conta. Ei, nu-si da omul seama ce spune, o fi baut si el un sprit sa-si faca putin curaj inainte s-apara la televizor, de! se mai intampla. Cand a aparut si-a doua oara am simtit cum, incet si sigur, imi creste tensiunea. Cand a aparut si-a treia oara, spunand aceleasi lucruri, imi venea sa-nghit televizorul... uite cum poate un psihopat sa strice un documentar interesant, si l-am inchis. Actul II partea a II-a: Carbohidratii In zilele noastre a aparut o noua mare problema: In unele regate dezvoltate economic, dar ultrasubdezvoltate moral, se vede ca de la an la an tot mai multe persoane adulte sufera de obezitate, mai mult, numarul copiilor obezi incepe s-atinga procentaje ingrijoratoare. Pentru elaborarea unei solutii la aceasta problema majora s-au intrunit savanti si medici de renume mondial in cadrul comisiei de combatere a obezitatii neorganizate de pe langa natiunile intre timp unite – nu, n-are nici o legatura cu organismul intalnit in actul I, ele aduna sub aripa protectoare domenii de activitate complet diferite. Dupa multe si aprinse dezbateri, prezentari de rapoarte si studii de caz, a emanat urmatoarea constructie logica: 1) De ce se ingrasa omul? Fiindca mananca, nu? La mintea cocosului, doar toata lumea vede ca cei care sufera de Foame sunt slabi ca vai de ei. 2) Ce sa-i facem omului ca sa nu se mai ingrase? Nimic mai simplu, il determinam sa nu mai manance. Adica pe noi! cu autoritatea noastra recunoscuta la nivel mondial, sa nu ne-asculte? Cu siguranta ne vor urma cu totii sfatul. Astfel s-au gasit vinovatii principali: bauturile racoritoare si cartofii prajiti. De ce? Pentru c-au depasit

61 viteza legala la carbohidrati – ce-or fi aia numai ei stiu, da’ o stiu bine, probabil or fi aparut acum, vreo mutatie genetica, mai stii! ca de cele cateva mii bune de ani de cand mananca omul cartofi sau alte legume n-a mai fost nici o problema. Acu’ ne intrebam ce-o sa mai manance omul daca nu cartofi, pietre de rau? Desigur, unii se vor grabi sa le incerce si p-astea, numai ca s-ar putea sa nu poata sa le roada, de zice organismu’ international. * Actul III: Sa intrebam pisica – Iar pisica?... Bine, nu pisica, dar daca nu pe pisica atunci pe cine? Copacul nu stie, el n-are nevoie – perioada: cu vreo doi ani in urma O cunostinta de-a mea a intalnit intr-o zi de toamna tarzie, incepuse sa se faca frig si ploua, un pui de pisica maidaneza tare mic si tare dragalas care atunci era ud si tipa de mama focului. I s-a facut mila si l-a luat acasa, asa ca din acel moment apartamentul a avut un locatar in plus, nimeni nu s-a mai indurat sa-l dea afara. Toate bune si frumoase, dar timpul trecea si puiul de pisica crestea vazand cu ochii, pana ce-a ajuns o mata zdravana si zvelta. Ai gicit, tare mai voia si ea un motanel. Ce sa faci? apartamentul era mic, nu se putea si cu pui. Solutia a venit promt: cabinetul veterinar, o injectie si gata, s-a linistit. Dupa vreo sase luni iar povestea cu motanelul... aceeasi solutie, o injectie si gata. Intre timp cunostinta mea s-a mutat la casa, bineanteles cu tot cu pisica, si avand acum o curte intreaga la dispozitie a lasat mata sa-si faca puii pe care atat de mult si-i dorea, iar acestia n-au intarziat s-apara. Intr-o zi mi-am intalnit cunostinta si observandu-i tristetea am intrebat-o ce-a patit. ‘Stii pisicuta? – o stiam – a facut cinci pui, doi dintre ei aveau matele iesite afara, dar traiau sa stii si ca sa nu-i las sa se chinuie a trebuit sa-i omor, iar dupa cateva zile alti doi, care erau foarte plapanzi, au murit de buna voie, asa c-a ramas saracuta numai cu unul singur.’ ‘Nasol, asta e... stii si tu, chimicale, alea-alea... – n-am stiut ce sa-i mai spun.’ Dupa cateva luni bune mi-am reintalnit vechea cunostinta: ‘Ce mai zici? ... Cum o mai duci? ... Ce face mata?’ ‘Aa, stai sa-ti spun! Stii motanelul, ala mic? – il stiam, il vazusem intre timp de vreo doua ori. S-a marit acu’, e ditamai motanul si-a intrat in calduri. Da’ stii cum face? Am ras cu lacrimi, se intinde pe jos, toarce si salta coada-n sus, zici ca-i mata nu motan, trebuie sa ies cu el afara sa-l pazesc de motanii vagabonzi, probabil asa a vazut el la ma-sa si-o imita. De-as fi avut camera video il filmam sa-l dau la tv, dar X care mi-a promis ca vine a dat-o cotita si...’ ‘!!?’ – n-o mai ascultam. ‘Iara mata, o sa am iarasi pui, are o burtica asa mare, da-i foarte vioaie, n-o incomodeaza deloc, sare de colo-colo ca o capra...’ Nu dupa multa vreme suna telefonul, o voce stinsa: ‘Nu treci pe la mine, ma simt asa de... am pierdut mata.’ ‘Stai linistita, vine ea-napoi, nu stii cum sunt pisicile? mai dispar cate-o zi doua, da’ se intorc’ – n-aveam chef sa ies. ‘Nu, nu asa, hai vina sa-ti spun.’ ... ‘Uite acum doua zile, cand am venit acasa, am gasit mata tare posaca, nu voia sa manance si se misca tare greu. Stiam ca trebuie sa fete, observasem o schimbare la ea cu putin timp in urma... de-as fi stiut, o duceam la doctor de-atunci, stii tu, avea o burtica asa de mare. Ieri mi-am luat liber de la serviciu si la prima ora m-am dus cu ea la doctor. Mi-a zis ca trebuie s-o opereze imediat, erau probleme cu puii. Dupa amiaza cand am trecut sa vad ce face era inca sub efectul anesteziei, nu se misca. Doctorul mi-a spus ca avusese opt pui, dar murisera toti de ceva vreme si facuse infectie, trebuia s-o fi dus-o mai din timp... Atunci el spera sa fie bine, spera sa reziste. N-a rezistat, n-a mai miscat...’ * Actul IV: Alte companii producatoare de bunuri de larg consum – perioada: de cand s-a infiintat prima companie proprietate privata si pana cand v-a disparea ultima dintre ele Desigur, nu poti compara calitatea medicamentelor produse pentru uzul animal cu cele produse pentru uzul uman, doar noi suntem oameni, nu? Si-n plus am ajuns in secolul XXI, am ajuns pe Luna, maine-poimaine vom ajunge pe Marte, am construit si vom construi... Pentru a-ti clarifica ideea apelam la cateva intrebari ajutatoare: Stii cate companii au platit, platesc si vor mai plati despagubiri celor carora le-au pus in pericol sanatatea si viata oferindu-le spre consum produse gresit concepute, chiar toxice? Multe. Stii cate companii n-au platit si nu platesc aceleasi despagubiri fiindca nu le-a dat nimeni in judecata? – unii n-au mai apucat, saracii de ei. Si mai multe. Stii ce conteaza pentru o companie, indiferent de domeniul ei de activitate? Banu’ tatutu, banu’ s-atat. Stii ce se ascunde in spatele comunicatelor provenite de la diverse ‘organisme’ care aparent, dar numai

62 aparent, n-au nici o legatura cu compania x sau y? Carbohidratul, doar ce altceva? Ce vrei sa dea ditamai compania sau ditamai lantul de companii cu activitati conexe faliment? – unele din ele fiind proprietatea lor sau a prietenilor lor ce cu darnicie le sponsorizeaza activitatea de cercetare. Imagineaza-ti numai ce-ar insemna asta: somaj, presiune asupra bugetului, dezordine sociala si mai cate si mai cate. Dar asa, pune mana pe carbohidrat, taie-i capul, da-i cu sare – nu-mparate ca ma doare! - toata lumea-i fericita, toti muncim cu spor. * Actul V,5: In loc de concluzii scrise si depuse la dosar – perioada: acum si pururea si-n vecii vecilor si dupa aia Prin cele discutate pana acum si prin cele ce le vom discuta in continuare incerc sa-ti induc ideea ca elementul de baza cu care manevreaza si functioneaza specia este acel ceva minuscul, invizibil, caruia i s-a atribuit denumirea de hormon. Acum stim - si intentionat repetam – ca nu ne ingrasam, nu devenim obezi si nu ne deformam din cauza faptului ca mancam carbohidrati sau alte minunate produse cu draga inima oferite de piata libera, ci din cauza faptului ca inconstient intram in conflict cu specia. Unui animalut, pisicii – iar pisica? – i-au fost suficiente numai doua injectii cu anticonceptionale hormonale pentru a fi stearsa, atat ea cat si puiul ei homosexual, de pe lista speciei. Da, un animal este mult mai ancorat in biologic, in natura – homosexualitatea animala in cadrul unui sistem ecologic in echilibru este o manifestare aproape inexistenta - decat omul modern care nu de putina vreme a inceput sa se infasoare la propriu in plastic, sticla, beton, campuri magnetice, microunde sau in tot felul de izotopi radioactivi si din care cauza din ce in ce mai multe specii de plante si animale dispar pe zi ce trece – adica dispare intr-un ritm ametitor biologicul, naturalul, esenta speciilor, intr-un cuvant: ne doare-n cu...vant. O avea oare specia umana timpul necesar pentru a se adapta? O reusi sa tina pasul cu progresul tehnologic de azi suprapus peste clarviziunea socio-culturala aflata inca in stadiul epocii pietrei? Sau pe altarul multimilenarului model cultural piosoreligioso-cimpanzeic va fi adusa ea insasi jertfa? Desigur, toate acestea n-au nici o legatura cu faptul ca din ce in ce mai multi din copii de azi vor ajunge homosexualii sau transexualii de maine – pioneerii de azi, uteciistii de maine. Spre deosebire de celalalt anticonceptional - piosenia religioasa - care n-a avut efecte secundare vizibile imediat in pofida faptului c-a fost ingurgitat in supradoza multe mii de ani, pilula noastra, ‘pilula tineretii noastre fericite’, dupa cum au denumit-o unii, isi dezvaluie efectele in toata splendoarea lor mult mai repede: Nici macar trei generatii nu s-au scurs de cand este in uz si-au si-nceput s-apara armate de homosexuali si transexuali. Asteapta sa vezi grozavii peste vreo doua-trei generatii – nu-ti cer prea mult, doar sa ai putintica rabdare – iti garantez ca vei constata ca Frankenstein a reprezentat frumusetea si blandetea intruchipata. Sa nu spui ca nu ti-am spus! * Studii recente au pus in evidenta faptul ca intreaga dezvoltare intrauterina a fatului, in special formarea caracteristicilor sexuale ale acestuia, este strans legata de activitatea sistemului hormonal al mamei. * Actul VI: Invataturile lui ne-a coradro catre fiul lui pe care nu l-a avut si pe care nici ca-l va avea vreodata – perioada: data trecuta Esti un tanar – o tanara - ca oricare altii si-ti doresti si te gandesti sa ai un copil – dupa cele ce-ai citit s-ar putea sa nu mai indraznesti nici macar sa te gandesti, dar stai linistit! nu-i problema... uitam atat de repede. Raspunde-ti mai intai in gand la urmatoarele intrebari – da-da, in gand, sa nu ne-auda nimeni, e secretul nostru: - Pana in acest moment ai folosit pilula sau oricare alta forma de anticonceptionale pe baza de hormoni, ai urmat orice tratament medical care a implicat folosirea hormonilor artificiali sau stimularea secretiilor hormonale? – sau partenerul tau. - Mama ta, parintii tai - nu peste multa vreme se vor inventa astfel de medicamente si pentru barbati, daca aceeasi piata libera dominata de maretia sufleteasca a strigoiului le va cere, sau chiar s-au inventat deja, da’ n-am auzit eu de ele – au folosit pilula cu hormoni, tratamente... pana in momentul in care te-ai nascut? - Mama partenerului tau s-a folosit de noile cuceriri stiintifice expulzate prin cu...vant de mintea si ochii holbati dupa bani ai prietenilor nostri cu-multe-titluri - beneficiind optim de degenerarea biologica prin intermediul tratamentelor medicale pe baza de hormoni, a anticonceptionalelor hormonale... - pana in momentul in care s-a nascut? - Bunica ta, a lui, a lor... si asa mai departe. Daca raspunsul la una din aceste intrebari este Da, atunci Mai Gandeste-Te... * Sigur, asta nu inseamna ca nu le vom mai folosi niciodata, nu inseamna ca ne vom repezi la ele si le vom da foc asa precum s-au mai pus pe foc si altele candva – inclusiv oameni. Ele sunt foarte bune in scopul de

63 moment pentru care au fost proiectate, dar – acelasi innebunitor ‘dar’ – va trebui sa ai grija ca ele sa te afecteze doar pe tine, adica sa incepi sa le folosesti numai dupa ce te-ai hotarat sa nu mai ai - si alti - copii. Este dreptul tau sa alegi sa te transformi in hipopotam sau sa-ti induci dereglari hormonale ale caror efecte nimic nu le va mai putea contracara si mai nimeni nu le va putea intelege, deocamdata. Esti obligat moral sa protejezi specia de efectele lor devastatoare, n-ai voie sa-ti obligi copii sau nepotii sa se umfle, sa sufere de boli exotice de la varste fragede, sau sa devina homosexuali. Poate ca i-ai auzit pe unii spunand: ‘Dar ce ma intereseaza pe mine ce-o sa fie peste vreo nouazeci de ani? Atunci eu o sa fiu de multa vreme oale si ulcele, acum, bine-mersi, incasez alocatia de la stat, mi se diminueaza impozitul, iar dupa mine potopul!’ Asa si este, au perfecta dreptate. Asa ii educam pe toti sa se comporte. Nu conteaza ca cei care vor avea de suferit sunt proprii lor copii si nepoti, cei pe care ar trebui sa-i ocroteasca si sa-i iubeasca cel mai mult, conteaza numai propria lor piele. Egocentrismul patologic, identificarea cu strigoiul, cangrena sociala a secolului XXI, a atins deja proportii intergalactice. Apropo, mai trebuie sa stim si ca se poate apela cu toata increderea la bancile de sperma si la diversele metode ultrastiintifice de tratament hormonal in vederea fertilizarii in vitro, doar sunt atat de multi doctori cumulte-alte-titluri binevoitori care doresc din tot sufletul rapace sa ne ajute sa avem copii - acesti monstri intunecati cu toate simturile atintite numai spre portofelul aproapelui, conform cerintelor pietei libere de sarcina de a fi sau a gandi asemenea unui om. Aaa... era sa uit, iar p-asta au mai spus-o si altii: Pan’ s-ajungi la vreun oarecare dumnezeu te mutilezi singur, sau te mutileaza conflictul cu specia – tu alegi, cheia e la tine. * Ai avut curiozitatea sa vizionezi vreun documentar ce-ti prezinta cazuri de copii afectati de o obezitate ingrijoratoare sau care sufera de diverse boli degenerative exotice? – majoritatea incurabile. Sau te ascunzi si-ti spui ca astfel de lucruri groaznice nu ti se vor intampla niciodata? Fiindca acestia sunt foarte mici, toti sunt insotiti de mamele lor. Ai vazut cum arata aceste mame? Ai vazut ce dimensiuni au? Ai vazut ca nu incap in cadru, ca nu incap pe ecranul televizorului decat daca sunt filmate de la o distanta apreciabila? Ai vazut omul-hipopotam cu creierul trecut prin masina de spalat de catre elitele zilei de azi cu ajutorul culturii pioso-religioso-economice? Intelegi cum arata o persoana al carui echilibru hormonal este afectat intr-un fel sau altul? Sau care este rolul metabolic al hormonilor in functionarea individului si-a speciei umane? Iti dai seama de cat de acuta a devenit necesitatea de a-i constientiza pe cei care si-au distrus echilibrul hormonal cu ‘tratamente’ medicale si anticonceptionale pe baza de hormoni, adica pe toti cei atinsi de diverse forme grave de degenerare induse economic, si tare multi mai sunt, sa nu le mai ofere cu inima deschisa copiilor lor suferintele crancene, homosexualitatea si moartea prematura? * Aflam cu stupoare ca sportivilor li s-au administrat medicamente pe baza de hormoni pentru a le fi intarziata aparitia pubertatii - cu scopul de a le mentine sau imbunatati performanta. Ii privim astazi, au in jur de 40 de ani - varsta calendaristica - dar arata, se misca si vorbesc ca si cum ar avea 140 de ani - varsta biologica – iar unii dintre ei au copii. Or fi aflat ca exista tribunale? - unele dintre ele pompos intitulate internationale. Degeaba... n-am auzit sa se fi inventat pana acum un tribunal care sa poata da timpul inapoi, insa mai mult ca sigur va fi obtinut curand: prin inginerie genetica si clonare! * Toate astea se intampla azi, in iluminatul de revolutia tehnico-stiintifica si lovitul in moalele capului de mostenirea culturala religioasa secol XXI. * Sexologul de serviciu Cu mai multi ani in urma, intr-o seara linistita, am nimerit peste o discutie televizata vis-a-vis de promovarea educatiei sexuale in randul tinerilor. Onoratii invitati erau: un binecunoscut om de pseudocultura de ghetou, un sexolog bine facut, cu plete si barba - de! sexologii astia sunt mai nonconformisti de felul lor – si-un cioclu cu diploma echipat in uniforma specifica. Se putea altfel? Evident, doar calaii sunt cei mai in masura sa vorbeasca despre problemele victimelor lor. La un moment dat, ca prin vis, de undeva dintr-o alta lume, s-a auzit vocea increzatoare a moderatorului: ‘Care este parerea dumneavoastra domnisoara sexolog...’ Mi-am cautat cu disperare ochelarii si m-am dat aproape, sa vad mai bine. Da, n-avea barba, avea doar mustata si era intr-adevar femeie fiindca purta cercei, singurul lucru ce putea fi asociat femininului din infatisarea ei. Uite cine-s sexologii secolului XXI! - niste supraponderali care habar n-au despre ce-i aia sex sau viata sexuala, despre ce-i aia dragoste, despre ce-i aia om – cosmarul continua. *

64 Aceleasi documentare si reportaje pun in evidenta un alt aspect interesant in legatura cu propovaduitorii oficiali ai pioseniei generatoare de degenerare din ziua de azi. Un paradox: Daca in trecut majoritatea cioclilor cu diploma aflati in fruntea miscarilor religioase n-aveau nici cea mai mica legatura cu divinitatea – singurele lor obiective au fost dominarea, macelul si decapitarea opozantilor denumiti eretici – astazi asistam din partea unor ciocli cu diploma la exteriorizarea unei profunde credinte in dumnezei si strigoi ce cu durere constatam ca are la baza sinceritatea – mai toti psihopatii desavarsiti sunt sinceri, asa ca ai mare grija la cat de sincera-ti doresti sa fie persoana, persoanele, de langa tine! In micro, la nivel individual, credinta in ceva, de origine divina, extraterestra sau paranormala, poate avea o influenta ‘pozitiva’ pasagera asupra atitudinilor individului, insa in macro, la nivel social, se observa perfecta similitudine dintre divin si maleficul emanat de psihoza in masa. Mega-Minciuna este atat de armonios alcatuita incat pana si cioclii cu diploma au ajuns sa creada in ea. Explicatia este foarte simpla, cei care au infiintat religii interpretand cartile omului-cimpanzeu, scriind versurile la vati ascunselea cu strigoi si alte asemenea pilde, au fost niste fini psihologi, suntem nevoiti sa le recunoastem valoarea, au fost intr-adevar niste oameni deosebiti in comparatie atat cu contemporanii lor, cat si cu foarte multi dintre contemporanii nostri de stiinta cu-foarte-multe-titluri – mai mult ca sigur unii dintre ei au fost bine intentionati, dar astazi stim ca drumul spre iad este pavat cu intentii bune, iadul intruchipat de relitatea economico-socio-culturala cotidiana. Necazul este ca acesti sinceri lunatici apar pe micul ecran sau urca la tribuna de unde se adreseaza sutelor de mii de spectatori – asa cum au facut-o si lenin si hitler candva – sau miliardelor de telespectatori cu drept de vot, contribuind eficient la adancirea si extinderea psihozei, iar marea problema o reprezinta drepturile fundamentale ale omului-hipopotam din secolul XXI: dreptul de a-si alege liber cultul religios, otrava sufleteasca, si acela de libera asociere in jurul unor psihopati desavarsiti intemeietori de secte religioase sau partide politice. * Epidemia de homosexualitate contemporana, datorata in exclusivitate consumului la scara planetara a medicamentelor si anticonceptionalelor pe baza de hormoni – cum se face ca zonele lumii a treia aproape ca nu stiu ce-i aia homosexualitate? - evidentieaza un alt aspect al dezastrului social actual: Pe langa faptul ca-i produce inimaginabile suferinte sufletesti – multi se supun unor interminabile cure psihiatrice, unor tratamente cu medicamente extrem de toxice, eventual operatiilor de schimbare de sex – tanarul homosexual de azi este izgonit de parinti, aruncat pe strazi si lasat prada consumului de droguri, iar societatea il impinge la periferie. Desigur, numai copilul devenit homosexual este vinovat, el este acela care i-a nascut pe parintii deposedati cu ajutorul religiilor de facultatea de a gandi, mai bine spus cu creierul inlocuit de piosenia religioasa, care au urmat tratamente medicale ce implica hormoni sau s-au indopat cu anticonceptionale pe baza de hormoni, si tot el este acela care a infiintat companiile producatoare de medicamente si anticonceptionale hormonale. Numai el este vinovat de alimentarea continua a crizei de suprapopulare si de maretele realizari degenerative ale mecanismului economic armonios impletite cu fantasma patologica propovaduita de sublimele religii aplicate. Acum apare sexologul de serviciu care ne indruma catre reconciliere si le ofera acestor oameni nefericiti compensatii pe masura! El ne propune solemn ca toate formularele oficiale sau neoficiale sa contina trei casute la rubrica specifica sexului persoanei. Cum de-am putut fi atat de stupizi? atat de opacifiati? Cum de n-am fost in stare sa vedem pana acum ca absolut, da’ absolut toate speciile din sistemul inchis au trei sexe? Numai omul modern, saracutul de el, avea numai doua! Sigur ca da, numai specia umana detine constiinta, numai specia umana s-a folosit constient de feedback si si-a modelat cel de-al treilea sex indopandu-se cu medicamente si anticonceptionale pe baza de hormoni. Sigur ca numai animalul uman este un animal degenerat din punct de vedere intelectual, sigur ca numai animalul uman este sufocat de suprapopulare din toate punctele de vedere. Intotdeauna diversele categorii de oameni de stiinta cu-multe-titluri gasesc solutii optime tuturor problemelor de factura morala: dieteticienii dau vina pe carbohidrati, iar sexologii inventeaza casute suplimentare la rubrica sexului, pentru ca nu cumva acestor categorii de oameni nefericiti sa le vina ideea sa-si caute dreptatea prin tribunale, iar multiplele categorii de mafioti economici de elita sa fie obligate sa le plateasca despagubirile cuvenite in bani. Dar putem dormi linistiti, curand specia umana va evolua si mai mult, va evolua si mai repede, curand isi va modela si cel de-al patrulea sex, chiar si pe cel de-al cincilea, pentru ca ingineria genetica si clonarea abia asteapta sa fie testate pe spinarea masei de manevra cu creierul perespalat de religiile aplicate – apropo, unii chiar cred ca experimentele medicale pe om sunt ilegale, sunt ilegale numai pentru aceia ce se considera oameni, dar nu si pentru monstrii psihopati din spatele mafiilor din industria medicamentelor. * O fi observat vreu sexolog de serviciu, vreun inginer genetician sau vreun om de stiinta cu-multe-titluri ca tratamentul hormonal in vederea cresterii productiei de carne in abatoare are drept rezultat imposibilitatea animalelor tratate de a avea descendenti viabili? – multi din oamenii civilizati ai secolului XXI se feresc sa ingurgiteze carne provenita de la animalele tratate cu homoni pentru ca dereglarile hormonale la om sunt induse pe cale bucala, conform conceptului cimpanzeic de achizitionare a cunoasterii pe cale bucala. O fi vazut mult respectata lor inteligenta obliterata ca acea simpla modificare genetica aplicata musculitei de otet pentru

65 a-i schimba culoarea ochilor a indus comportament homosexual indivizilor? – pana acum, din punct de vedere genetic, aceasta insecta a fost fiinta cel mai meticulos studiata. Este cineva in stare sa observe ca ansamblul cromozomilor ce alcatuiesc genomul uman, sau al oricarei alte specii, functioneaza ca un tot unitar interconectat si ca alterarea unei componente implica modificarea esentiala a functiilor celorlaltor componente, a intregului? - structura genetica a omului este aproape identica celei a cimpanzeului, insa diferenta dintre aceste doua animale este enorma. Vede cineva ca oamenii de astazi apeleaza la bancile de sperma si la metodele de tratament hormonal in vederea fertilizarii in vitro? Detine cineva vreun neuron functional care sa-i permita sa inteleaga faptul ca omul secolului XXI continua sa urmeze tratamente medicale hormonale si sa inghita anticonceptionale pe baza de hormoni dupa care constiincios s-apuca sa-si stabileasca un scop nobil in viata concepand copii? * Nimeni nu spune ca peste cateva secole bune, sau milenii, de va mai apuca cineva acele zile insorite, natura umana nu va putea intelege si controla perfect hormonii, genele si cromozomii - de fapt, inca de la inceputuri, de cand a aparut prima celula vie, chiar Mama Natura se ocupa cu ingineria genetica, numai ca ea are o experienta de miliarde de ani. Mai mult ca sigur la un moment dat vor fi pe deplin intelease functiile ansamblului genetic si al celui hormonal al animalului uman, numai ca mai intai trebuie sa reinvatam sa gandim si sa ne dam seama ca trebuie sa ne rezolvam problema religiei aplicate, propovaduitoarea apocalipsei genetice obtinuta prin exact aceeasi inginerie genetica. Hai sa vorbim putin mai tare, poate ne aude cineva: Acele, apocalipse, prezise, de, religiile, aplicate, sustinute, de, absolut, toate, mafiile, politice, din, ziua, de, azi, reprezinta, eternul, refuz, fobic, al, conditiei, umane, regasit, adanc, infipt, in, esenta, sufleteasca, a, omului, primitiv, de, tip, scelerato-psihopat, ce, le-a, inventat, si se traduce in felul urmator: notiunea de viata trebuie sa dispara definitiv intr-o buna zi pentru ca prin intermediul vietii constientizam sfasietoarea idee a mortii. Abia dupa aceea va trebui urmarita identificarea tuturor hormonilor, a tuturor functiilor genelor, deocamdata, pe zi ce trece, tot se mai descopera cate-un hormon, se mai descopera cate-o substanta cu rol interhormonal, se mai descopera cate-o functie a unui complex de substante, se mai descopera cate-o functie a unei gene, sau a altei gene despre care se credea ca se stie totul, se mai descopera cate-un neuron ocluzat al vreunui inginer genetician cu-multe-titluri – tare multe mai sunt de descoperit, tare multe intrebari continua sa-si astepte raspunsul. Insa grava problema n-o reprezinta faptul ca unele lucruri nu-s cunoscute – toate cele de mai sus sunt foarte bine stiute in cercurile oamenilor de afaceri cu-multe-titluri, pardon, de stiinta – nenorocirea o reprezinta stadiul dezvoltarii culturale, cultura religioso-pioasa si cea economica, cultul zeului Ban. Atat timp cat va functiona nestingherit conceptul economic de proprietate privata nelimitata alaturi de inlantuirea dinamica dintre cerere si oferta, atat timp cat orice psihopat va putea produce si comercializa orice fel de produs pentru a castiga multi bani cinstiti, dar mai ales atat timp cat nivelul cultural al masei de manevra va fi mentinut la standardul de acum cateva milenii bune prin intermediul inculcarii religioase, oamenii nostri de stiinta cu-multe-titluri, dupa ce-si vor primi spagile de rigoare, vor gasi intotdeauna alti carbohidrati pe care sa dea vina, iar miliardele de oameni vor continua sa beneficieze din plin de cumplite suferinte jucand roluri de cobai. Astazi pe pachetele de tigari scrie cu litere cat capul nostru de mari ca fumatul ucide, insa nimeni n-a catadicsit sa interzica functionarea vreunei companii mafiote producatoare de tigari, nimeni n-are curaj sa se ia la tranta cu mafiile oficiale, domneste frica – apoi mafia tutunului este strans legata de mafia medicamentelor: cu cat se consuma mai mult tutun cu atat se vand mai multe medicamente si se castiga si mai multi bani cinstiti. Atat timp cat exista cerere, mai bine zis atat timp cat este perfect legala docta inselaciune, recte folosirea reclamei intru cultivarea in randul masei de manevra a dorintei de a consuma produse degenerative – aproape toate produsele existente pe piata la ora actuala se incadreaza perfect in aceasta categorie - trebuie sa existe si oferta, trebuie s-o satisfaca cineva, constiinta are doar caracter facultativ, nimeni si nimic nu-i obliga functionarea. Sigur ca da! numai fumatul ucide, da’ blandul Mare Macel Economic Mondial actual nu face nici macar o singura victima, nici macar un singur copil n-a murit vreodata de Foame. Sau, vorba cuiva: Atat timp cat canta Banul, muzica tace! * A trecut mai bine de-un secol de cand cineva a invocat revenirea unei instante superioare tragatoare in teapa care sa puna mana pe ei, sa-i imparta in doua cete: elitele politico-economice si oamenii de stiinta cutare-multe-titluiri, sa-i adune cu de-a sila in doua sisteme inchise mai mici si sa dea foc la legile economice si la casele de asigurari de sanatate – cainii latra, caravana merge, da’ sunt sanse semnificative ca la un moment dat sa se opreasca, definitiv. ***

66 A patra judecata de apoi Timp de milioane de ani pentru stramosii omului reproducerea a fost singura arma biologica pe care le-a oferit-o Mama Natura, ei dintotdeauna au reprezentat o prada, un vanat. Pentru a face fata vicisitudinilor mediului salbatic si numarului mare de pradatori specia i-a obligat la o activitate reproductiva intensa, specia trebuia sa continuie sa existe. De cateva mii de ani omul a devenit pradatorul suprem si-a inventat piosenia religioasa, anticonceptionalul cultural, de cateva mii de ani omul a inceput lupta impotriva propriului sau suport biologic negandu-i activitatea sexuala, negand fundamentul biologic prin care Mama Natura a modelat specia umana. Esenta degenerarii speciei umane, transformarea ei in pseudospecia om-hipopotam, o reprezinta conflictul dintre omul modern si propria lui specie, conflict ce se cronicizeaza vazand cu ochii si care dureaza de prea multe mii de ani! Din cele ce-am vazut pana acum se poate enunta ca toate cazurile de obezitate sunt cauzate de diminuarea fluxului metabolic axat pe dezechilibrul hormonal in general, pe dezechilibrul hormonal sexual in special. Majoritatea formelor de obezitate sunt afectiuni sexuale - acea sexualitate ce reprezinta esenta speciei, vitalitatea ei. Obezitatea este o boala degenerativa a speciei umane, are caracterul unei epidemii majore si este rezultatul castrarii energiei vitale a indivizilor cu ajutorul culturii religioase de tip anticonceptional. Toate maladiile moderne: SIDA, cancerul, diabetul, homosexualitatea... sunt tot boli degenerative ale speciei umane, mai bine zis ale naturii umane. Ele nu sunt boli ale individului izolat fiindca afecteaza un numar enorm de indivizi, avand acelasi caracter de epidemie - orice epidemie ameninta existenta speciei insesi – si sunt rezultatul conflictului dintre specia umana si mediul inconjurator, recte al crizei de suprapopulare – agresarea spatiului vital al indivizilor supusi unei doze enorme de frustrare cotidiana. Din punctul de vedere al sexualitatii, propulsorul biologic al oricarei specii, observam ca obezitatea si homosexualitatea sunt identice in continut, ambele conduc mai devreme sau mai tarziu catre acelasi ded-end, catre aceiasi fundatura evolutiva, insa au cauze diferite: Prima este produsul direct al mostenirii piosoreligioase, iar cealalta a rezultat datorita relatiei dinamice dintre cerere si oferta, relatie sustinuta de oamenii de stiinta cu-multe-titluri si creierul perfect spalat de catre aceeasi cultura religioasa – mare-i gradina lu’ dumnezeu si prea-multe-titluri i-au sarit gardul! Oricine vrea sa ‘vada’ poate observa minunata inlantuire dintre religie si instinctul bestial de dominare a teritoriului, instinct intrupat in mecanismul economic axat pe prevederile legale de garantare a proprietatii private nelimitate: orice psihopat poate produce si comercializa medicamente si anticonceptionale pe baza de hormoni, alcool, tigari, produse din carne si produse de panificatie pentru a pune cu succes umarul la degenerarea speciei umane castigand pe parcurs o gramada de bani cinstiti. * Cativa artisti si-au imaginat ca urmatorul Mare Macel ii va gasi fata in fata pe pamanteni si extraterestrii care ne vor invada planeta. Nici de data asta nu s-au inselat, artistii rareori se inseala - majoritatea ‘gandesc’ cu sufletul, iar sufletul lor este cald. Deja suntem martorii debutului acestui razboi: homosexualii, transexualii, obezii, diabeticii, copii bolnavi de SIDA, copii bolnavi de cancer... ii materializeaza pe ‘extraterestrii’ luptand cu pieptul goal impotriva ‘pamantenilor’ intruchipati de elitele religioso-politico-economice luptand ajutate de lacasele de cult, armate, politii, tribunale si nu in ultimul rand, de sistemele educationale actuale. Cine va invinge? * Cei mai reprezentativi ciocli cu diploma, adevarati monstri psihopati cu chip de om, sustin sus si tare ca piosenia n-a omorat pe nimeni, ca miera lui dumnezeu, castitatea, n-a ucis pe nimeni, ca SIDA face ravagii fiindca oamenii nu sunt piosi, nu mai poarta centuri de castitate si chiloti de tabla ferecati cu lacat ca-n evul mediu intunecat. In ultimele decenii obezitatea si zecile de boli degenerative derivate din ea au facut tare multe victime, mult mai multe decat SIDA, iar in deceniile viitoare nu numai ca vor fi rapuse miliarde de oameni, spre bucuria lor, a cioclilor, a groparilor umanitatii, vine tiptil profetica apocalipsa: transformarea omului modern in hipopotam biped, transformarea speciei umane in pseudospecia om-hipopotam, seamana forte bine cu acel concept denumit extinctie – si nu e chiar atat de departe. * Deocamdata sistemul inchis este dominat de corporatiile proprietate privata si de superinteligentii democratic alesi. Deocamdata religia este tabu, insa am vazut cum toate evolueaza, dinozaurii au evoluat, vor evolua si ciocoii vechi si noi, iar experienta ne arata ca si tabuurile dispar in timp. Nu peste multa vreme ‘extraterestrii’ de mai sus vor deveni majoritari, sau chiar au devenit deja, si-si vor face dreptate uzitand de forta majoritatii – de vor reusi sa impiedice monstruosul mecanism sa-i transforme din acuzatori in acuzati. Si mai ales fiindca generatiile ce vin tare din urma refuza cu indarjire sa mai accepte sa li se spele creierul. Putem fi siguri ca va veni si acea zi cand natura umana va descoperi ca detine constiinta - oare peste cate mii de ani? * Om avea cumva obligatia morala sa rescriem drepturile omului? O fi bine sa mai analizam putin atat dreptul fundamental de a deveni arierat aderand la orice cult religios condus de mafioti lunatici, cat si ‘obligatia morala

67 fata de societate’ de a avea copii ai celor indopati cu antibiotice, diverse alte medicamente si anticonceptionale pe baza de hormoni? O fi bine sa incercam sa protejam potentialii copii ai acestor indivizi de suferintele inimaginabile? Sau trebuie sa continuam sa ne inchinam, sa ne dam cu capul de pamant si sa ne ascundem dupa deget facandu-ne ca nu vedem ca-n multe zone geografice peste 50% din populatie sufera de obezitate si ca omul modern a devenit dependent de alcool, cereale si medicamente? Poate-n secolul XXI, cine stie... Va veni si ziua cand vaccinurile vor fi singurele tratamente medicale aplicate copiilor si tinerilor sanatosi – vaccinurile au rolul de a stimula activitatea sistemului imunitar invatandu-l sa recunoasca agentii patogeni, in acest caz sistemul imunitar este cel ce lupta impotriva maladiei. Va veni si ziua cand pentru afectiuni si boli minore nu li se va mai prescrie copiilor si tinerilor otrava: antibiotice si alte medicamente similare cu rolul de a paraliza sistemul imunitar, cu rolul de a-l adormi luptand ele impotriva bolii – da, dar antibioticele sunt atat de usor de produs si comercializat, si produc profituri asa de frumoase... Va veni si ziua cand numai batranilor, celor care nu mai pot procrea, le vor fi prescrise medicamente care sa substituie activitatea sistemului imunitar, pentru ca ei au intr-adevar nevoie de ele - batranetea ca forma naturala de degenerare implica si reducerea capacitatii functionale a sistemului imunitar - numai ca majoritatea batranilor n-au bani pentru medicamente, si daca n-au bani atunci de unde profituri frumusele? Va veni si ziua cand copiilor si tinerilor loviti de maladii serioase pe care le-au putut invinge numai cu ajutorul a cantitati substantiale de antibiotice, sau a altor medicamente cu actiune similara, li se va recomanda sa aiba grija sa nu aduca pe lume copii, li se va recomanda cu caldura sa aiba grija sa nu transmita generatiei urmatoare acel sistem imunitar slabit – sa nu le mai ofere cu inima deschisa potentiale chinuri si suferinte cumplite. Va veni si ziua cand politicile de stimulare materiala si spirituala a cresterii demografice, de adancire la sange a crizei de suprapopulare in vederea plamadirii constiente a noi Maceluri Umane, vor fi considerate crime impotriva umanitatii. Mai bine sa nu ne mai batem capul, dupa noi potopul! punct *** Familia monogama, celula de baza a societatii secolului XXI Inainte de-a aborda problematica actuala a familiei monogame vom face o mica incursiune in trecut apeland desigur la intelepciunea bine-cunoscutilor nostri prieteni: O categorie aparte de oameni de stiinta cu-multetitluri este aceea a celor autoincoronati drept ‘sociologi’ care vin sa ne explice una dintre cele mai revolutionare si emotionante calitati ale naturii umane dobandite pe parcursul sinuosului drum al civilizatiei: colaborarea dintre grupurile de indivizi. Intre cine vor ei sa stabileasca gradul de colaborare? Intre cei ce dorm sub cerul liber sau in canalizarile ghetourilor mirificelor metropole? Sau intre populatiile bastinase de pe tot cuprinsul sistemului inchis care nu au nici un fel de drepturi pe palma de pamant ce-au mostenit-o din mosi stramosi? In nici un caz! astia nu-s oameni, ci gorile, urangutani, cimpanzei sau babuini, functie de zona geografica in care traiesc. Vor sa ne vorbeasca despre colaborarea dintre categoriile de mutanti genetici care au trei si prin urmare fac parte din elita sociala a secolului XXI: oamenii de afaceri de mare succes si politicienii urlatori de la tribuna. Mai mult, unii s-au aliat cu prietenii lor, de aceeasi teapa cu ei si tot cu-atatde-multe-titluri ca si ei, preocupati de acea monstruozitate psihotica a omului modern cunoscuta sub numele de inginerie genetica si s-au apucat constiincios sa caute genele chipurile responsabile de colaborarea interindivizi, mai ales pe cele ce-i induc omului modern tendinta de a-si proteja rudele apropiate: nepotii, fratii, surorile, verii si copii acestora, intr-un cuvant rudele de sange. * Haita ca forma de organizare sociala, intrucipata de ramificatiile familiei monogame - extinsa la grupul rudelor de sange - a avut si continua sa aiba un suport cat se poate de palpabil: viata in conditii de suprapopulare, enorma presiune a frustrarilor cotidiene. Familia extinsa a prins radacini solide cu mult inaintea familiei monogame, de cand omul a inventat sulita si din prada altor specii a devenit pradatorul suprem. Treptat suprapopularea a inceput sa-si spuna cuvantul si haita de tipul familiei extinse a avut rolul de a-i aduna laolalta in vederea macelaririi familiilor sau triburilor invecinate in lupta pentru dominarea teritoriului. Atat istoria relativ recenta, consemnata in diverse scrieri, cat si cea a secolului precedent, ne transmit faptul ca practic n-a existat un singur loc pe suprafata sistemului inchis in care comunitatile umane invecinate sa traiasca in pace si armonie – repetitivele maceluri insangerate au culminat in secolul XX cu cele doua Mari Maceluri Mondiale, dar putem sta linistiti caci nu s-au terminat, au continuat si dupa aceea si mai continua si astazi. Daca oamenii vremurilor recente - considerati a fi angrenati de cateva milenii bune in procesul de civilizare – s-au comportat astfel, atunci nu ne este prea greu sa ne imaginam ce se intampla pe vremea cand oamenii-brute traiau in grote, se deplasau numai cu bata si sulita-n mana si se apucau sarguincios sa scrie cartile cimpanzeice. Faptul ca animalul uman si-a rapus pradatorii naturali l-a transformat pe el insusi in propriul lui pradator, iar acutizarea deficitului resurselor de hrana l-a indrumat spre canibalism – antropologii au adus dovezi

68 irefutabile vis-a-vis de originea multimilenara a canibalismului. Intr-un sistem ecologic in echilibru speciile de mamifere nu practica nici o forma de canibalism ghidata de Foame – felina mascul ucide puii unei femele nu pentru a-i manca, ci pentru ca aceasta sa intre-n calduri si sa procreeze cu el - canibalismul a fost specific numai animalului uman si-a aparut numai datorita efectului de suprapopulare – suprapopulare care n-a insemnat numai Foame. Sa fim sinceri totusi, mai bine zis impartiali, si sa ne dam seama ca elitele acelor vremuri au dat dovada de sensibilitate sufleteasca, de umanitate: Ei au observat cat de caini la suflet ajunsesera oamenii si cum se macelareau incontinuu intre ei, si-au dat seama ca trebuia diminuat cumva sirul crimelor si-n disperare de cauza au fost nevoiti sa conceapa o forma de anticonceptional, iar singura metoda disponibila atunci a fost familia monogama atat ca modalitate restrictiva in calea reproducerii accelerate, cat si-n calea macelurilor si disputelor pentru posesia femeilor dintre barbatii primitivi membri ai aceleiasi haite. Aparitia familiei monogame reprezinta consecinta fireasca a crizei de suprapopulare, iar institutionalizarea si raspandirea ei, drept panaceu anticonceptional si anticriminal universal, a avut loc dupa scurgerea unei foarte mari perioade de timp de la descalecatul maimutei din copac. Ulterior lucrurile au evolualt, s-au inventat si aplicat diversele forme autorestrictive inerente pioseniei religioase, s-a apelat aspectul fantasmatic specific naturii umane in sensul dirijarii lui spre o finalitate practica: diminuarea cresterii demografice si-a crimelor intru punerea pietrei de temelie la esafodul transformarii omului in hipopotam biped. Acum sa nu intelegem gresit, dracu nu-i intotdeauna negru, mai mult ca sigur aparitia omului se datoreaza aceleiasi hulite crize de suprapopulare: Stramosii omului, mostenind treptat niveluri superioare de frica ancestrala, au reusit din ce in ce mai bine sa evite contactul cu pradatorii naturali, s-au adaptat din ce in ce mai bine conditiilor de mediu si presiunea demografica a inceput sa se manifeste. Astfel maimuta a fost obligata sa coboare din copac si sa se transforme incet si sigur in om – din cauza numarului crescut copacul n-ar fi rezistat, i s-ar fi rupt crengile. In acelasi timp, sub aceeasi presiune, oamenii primitivi au fost nevoiti sa migreze – asemenea roiurilor de lacuste - centrul continentului african fiind considerat leaganul umanitatii, de aici s-au raspandint pe intreaga suprafata a planetei, iar pana la inventarea primelor forme de agricultura au devorat tot ceea ce se putea devora in calea lor, ajutand printre altele si la extinctia mamutilor. Pai nu-i la mintea cocosului? De n-ar fi fost vorba de macelurile neintrerupte generate de suprapopulare atunci ce-ar mai fi cautat oamenii primitivi in apropierea polilor, printre gheturi si mamuti lanosi? N-ar fi stat ei linistiti la caldurica in centrul continentului african? * Cum in secolul XXI presiunea frustratoare indusa de criza de suprapopulare este mai acuta ca oricand, rezulta ca rolul familiei extinse ca haita protectoare este si azi o necesitate de la sine inteleasa – mai ales la nivelul fantasmaticului compensator: individul puternic zdruncinat de mizeria morala din jur se simte protejat de rude, se autoamageste vis-a-vis de sprijinul oferit de ele, isi substituie propriul sprijin sufletesc cu iluzii. Oamenii nostri de stiinta cu-multele-si-frumoasele-lor-titluri ar face bine sa ia-n considerare atat modelul culturalo-pios daruit de religiile inventate de stramosul nostru abia coborat din copac, cat si enorma presiune asupra spatiului vital resimtita de omul zilelor noastre in marile aglomerari urbane, astfel incat sa-si dea seama ca n-au nevoie sa determine genetic tendinta de coeziune a familiei extinse. * Oricine a avut curiozitatea sa urmareasca diversele meandre ale vietii cotidiene a omului modern obisnuit, eventual sa viziteze salile de judecata din tribunale, poate cu usurinta constata ca mai toate problemele lui graviteaza in jurul familiei: incepand de la micile frictiuni dintre soti, trecand prin interminabilele divorturi, prin infloritorul grad pe care l-a atins violenta in familie si ajungand pana la unele fapte antisociale grave produse de membrii familiilor cu probleme – Crima si Mutilarea Fizica detinand locuri de cinste. Oricine poate vedea ca majoritatea suferintelor fizice si sufletesti ale omului nostru sunt stans legate de sexualitate, de functia reproductiva ce-n mod armonios, legal si civilizat, este trimisa sa se desfasoare in cadrul familiei monogame, celula de baza a organizarii sociale actuale. Buletinele de stiri, multitudinea reportajelor televizate, infinitatea filmelor psihologice, a dramelor, a pieselor de teatru, a romanelor... pot ajuta si-un orb sa vada foarte clar. Acum unul se tot intreaba: Oare ce-o invata omul secolului XXI in multii si nesfarsitii ani ce-i petrece pe bancile scolii? O fi vreo legatura intre constantele suferinte sufletesti si studierea religie in scoala? Are nivelul dezvoltarii culturale vreun rol? – mai bine spus al subdezvoltarii de tip pioso-arhaic specific triburilor de nomazi. * Am tot vorbit despre rolul de anticonceptional al pioseniei impuse de religii, dar cum o ‘bucurie’ nu vine niciodata singura observam ca a doua forma de materializare a aceluiasi rol degenerativ, mostenita si legiferata cu acte-n regula, o reprezinta familia monogama – forma institutionalizata de restrictionare a manifestarii sexualitatii individului, implicit a speciei umane. Prin inventarea monogamiei, a familiei ca forma de alienare regasita la scara sociala, organizarea religioasa a adaugat piloni de sustinere seriosi barajului ridicat impotriva curgerii line a torentului vital. Faptul ca pana mai ieri divortul a fost interzis, iar adulterul era vindecat cu zeama de ghilotina, n-are absolut nici o legatura cu religia, religia este tabu, de ea au mare nevoie cei care promit in campaniile electorale atat intarirea

69 importantei familiei ca celula de baza a societatii, cat si revigorarea inestimabilelor valori morale implicate de ea – recte mentinerea prin toate mijloacele a universalitatii creierului perfect spalat si ale minunatelor suferinte fizice si sufletesti rezultate intrinsec. La un moment dat oamenii de stiinta cu-multe-titluri au ajuns la concluzia ca acea ghilotina folosita de religia aplicata trebuie aruncata grabnic in latrina. Nu mult dupa aceea si-au dat seama ca impotrivirea religiei aplicate fata de divort trebuie aruncata grabnic in latrina. N-a mai trecut multa vreme si-au realizat ca lupta religiei aplicate intru propasirea si raspandirea cat mai grabnica pe intreaga suprafata a sistemului inchis a maladiei SIDA, materializata prin impotrivirea ei indarjita fata de folosirea prezervativului – un mijloc de contraceptie - trebuie aruncata grabnic in latrina. Unul denumeste astfel de metamorfoze ale atitudinilor drept evolutie culturala. Oare cate milenii de evolutie culturala le-or mai fi necesari oamenilor de stiinta cu-multetitluri pentru a-si da seama ca atat religia aplicata, cat si copilul ei de suflet: familia monogama, trebuiesc aruncate grabnic in latrina? * In sistemul inchis traiesc o ‘infinitate’ de specii. Dintre toate aceste specii procentajul celor ce sunt strict monogame este infim – aproape ca pot fi numarate pe degete.

Specia umana Nu este o specie monogama. Au trecut zeci de ani de zile de cand s-a demonstrat si s-a cautat popularizarea faptului ca o relatie strict monogama devine de la sine patologica, recte boala curata pentru ambii parteneri, dupa scurgerea unui suficient de mic numar de ani. Entropia cuplului monogam, tendinta lui fireasca spre destramare, ca sursa de tensiune sufleteasca in familie, polueaza implicit, grav si ireversibil, mediul in care se dezvolta copii: afectul negativ hranit de conflictul dintre soti – regasit de cele mai multe ori in cuvinte injurioase, ne aducem aminte: jetul emotional propagat de cuvant este cea mai distructiva agresiune indreptata impotriva fragedului sistem psihic de aparare aflat in plina formare - se transfera in mare masura copiilor, ii afecteaza cu mare acuratete in special pe ei. A auzit careva ceva? Nu?? Oare de ce??? Una din principalele reguli pe care Mama Natura le-a impus-o speciilor a fost aceea ca genele sa se combine intr-o cat mai mare masura astfel incat generatiile tinere sa devina din ce in ce mai viguroase si sa se adapteze din ce in ce mai bine la conditiile de mediu din sistemul inchis. Mama Natura a iubit foarte mult specia umana pentru ca aceasta i-a urmat cu strictete sfaturile si din generatie in generatie s-a transformat din prada altor specii in pradatorul suprem, s-a adaptat cel mai bine la mediu si-a ajuns cea mai puternica specie care domina sistemul inchis, a ajuns specia care detine constiinta – si pe care-o foloseste numai pentru a se sterge la cu...vant cu ea. Numai ca la un moment dat omul-cimpanzeu a apucat-o pe calea cea dreapta a pioseniei religioase si-a considerat ca el este mult mai inteligent si mai destept decat Mama Natura, asa ca ajutat de eternele soboare de ciocli cu diploma a inventat monogamia, a inventat familia monogama, aceeasi familie monogama care a ramas celula de baza a societatii pseudocivilizate si-n secolul XXI. Rezultatul acestei desteptaciuni a omului civilizat si pios, a omului cu dragoste intru tot felul de mortaciuni dumnezeiesti si strigoiesti, il poate vedea astazi si-un orb: cele cateva mii de ani de monogamie au ajuns sa anuleze milioanele de ani de evolutie a speciei umane. In ciuda faptului ca sistemul inchis este sufocat de suprapopulare, specia umana a ajuns din punct de vedere biologic cea mai degenerata specie din sistemul inchis, o specie lovita de tot felul de epidemii, o specie care nu mai detine sistem imunitar – a inceput sa se imbolnaveasca mortal de gripa de la porci si de la gaini! – iar obezitatea afecteaza aproape trei sferturi din populatia zonelor pseudocivilizate. Cu toate acestea viguroase cohorte de ciocli cu diploma, groparii speciei umane, pe absolut toata suprafata sistemului inchis continua nestingheriti de nimeni si de nimic sa-i invete pe copii si pe tineri despre castitatea dumnezeiasca si despre sfanta taina a casatoriei. * Redefinirea originii Pana acum am afirmat ca egocentrismul exacerbat de modelul cultural pioso-religios reprezinta aspectul patologic principal al organizarii socio-economice actuale. De asemenea am cautat sa subliniem importanta naturalului mostenit ca parte esentiala a naturii umane - ceea ce implica oarecum negarea statutului de om civilizat din punctul de vedere al disocierii pseudoconstiente a omului de azi de originea sa biologica. In continuare vom urmari aceeasi directie, dar cu mici deplasari in sens contrar. In jungla patronata de Mama Natura observam importanta fundamentala a tendintei egocentrice, egocentrismul axat pe frica ancestrala este forma primordiala de manifestare in lumea animala. Viata in salbaticie este extrem de dura – este activa legea generala: ucide sau vei muri de Foame – este o lupta neintrerupta in care indivizii sunt obligati sa-si poarte constant de grija si sa-si apere cat mai bine pielea

70 pentru a putea rezista, pentru a continua sa existe, aici egocentrismul salbatic este o unealta biologica cu rol hotarator in autoaparare. Desigur, sunt si specii care au dezvoltat un anumit grad de organizare sociala unde observam spiritul de sacrificiu de care da dovada individul izolat in numele comunitatii, speciile au impus indivizilor adulti renuntarea la egocentrismul esential in vederea ocrotirii propriilor pui - nu putine sunt situatiile in care parintii isi pierd viata luptandu-se pentru a-si proteja puii, mai mult, in perioada de imperechere chiar ajung sa ignore total pericolele din jur. Toate aceste aspecte intaresc ideea suprematiei speciei in raport cu indivizii ce-o compun. Acelasi egocentrism fundamental l-a mostenit si natura umana de la Mama Natura, egocentrismul uman se sprijina pe biologic si are o cauza naturala, dar omul modern nu mai iese pe strada cu cutitele si topoarele-n maini pentru a ucide sau a-si apara pielea – din cand in cand o face doar cu pusca cu luneta, sau prin atentate cu diverse bombe – el a dezvoltat metode legale, civilizate, prin intermediul carora ii este permis egocentrismului sa iasa la lumina, iar una dintre aceste forme o reprezinta dominarea economica – la adapostul competitivitatii induse prin intermediul sistemelor educationale inca din anii de gradinita. Suntem nevoiti sa constatam faptul ca principala problema o constituie imbinarea dintre egocentrism si progresul tehnologic pe fondul subdezvoltarii culturale ce alimenteaza continuu criza de suprapopulare, numai in aceasta combinatie egocentrismul natural devine patologic si reprezinta cangrena vietii sociale a secolului XXI. In incercarea de a surprinde cat mai multe aspecte legate de egocentrism este nevoie sa analizam mediul in care se formeaza individul uman: familia monogama, celula de baza a societatii ajunsa pe branci, printr-un interminabil sir de maceluri umane, in tumultuosul secol XXI. * Vis-a-vis de filonul central al fantasmei patologice - notiunea de divinitate, autoritatea exterioara individului - discutia de pana acum a avut un caracter abstract din care s-ar parea ca razbate ideea transferului autoritatii de la divinitate catre substitutul real al acesteia: tatal in carne si oase. De fapt si de drept sensul transferului este exact invers: intotdeauna trairile sufletesti se formeaza pe baza realului intruchipat de reactiile biologicului la stimulii primiti din partea mediul ambiant prin intermediul organelor de simt. Initial a existat suportul biologic, iar curgerea evolutiva a fost cea care a antrenat formarea constiintei, a fantasmei patologice, implicit a naturii umane. Acum suntem in masura sa clarificam acest aspect observand situatiile concrete si interpretandu-le cu ajutorul cunostintelor pe care le-am dobandit in timp. Pimul stadiu al dezvoltarii individului, etapa intrauterina, este strict ancorata in biologic, in animalic, aici nu poate fi vorba despre sentimente, emotii, vreun oarecare nivel al constiintei de sine sau vreo anumita influenta culturala. Similar, in primii ani de viata, pana la varsta la care isi dezvolta limbajul, dobandeste cunostinte si relationeaza constient cu mediul inconjurator, copilul percepe realitatea din jur numai prin intermediul simturilor primitive, reactiile lui sunt pur instinctive si-s guvernate de egocentrismul fundamental sustinut de frica ancestrala mostenita de la Mama Natura. Aceasta prima parte a etapei orale, stadiul preconstient, este dominata tot de animalicul ancestral, ea reprezinta un preambul al stadiului constient ce urmeaza sa se dezvolte si-n acelasi timp exercita o influenta esentiala asupra acestuia – ar putea fi considerata ca o semietapa de trecere, asa cum si pubertatea reprezinta perioada de trecere de la etapa a doua la cea de-a treia. Tocmai in aceasta perioada de debut a vietii este nevoie sa cautam influenta exercitata de biologic asupra viitoarelor trairi sufletesti specifice naturii umane, ea oferindu-ne posibilitatea intelegerii interdependentei dintre biologic si psihologic. * La cules de feromoni In ultima vreme la mamifere s-a pus in evidenta atat existenta organului vomeronasal – al carui principiu de functionare este similar simtului olfactiv - cat si rolul hotarator pe care feromonii il au fata de modelarea relatiilor interindivizi, mai ales a relatiei dintre sexe. Feromonii reprezinta acele substante chimice produse de un individ cu scopul de a fi receptati de indivizii aceleiasi specii si sunt elementul pe care se bazeaza una din primele forme de comunicare ce guverneaza ca o lege nescrisa intreaga lume animala incepand de la insecte si pan’ la mamifere – auzul si vazul s-au format mult mai tarziu pe parcursul evolutiei speciilor. La om a fost identificat organul vomeronasal, insa n-au putut fi pusi in evidenta nici nervii specializati in transportul informatiilor si nici bulbii suplimentari atasati celor olfactivi din creier, asa cum acestia exista la alte mamifere, de aceea a rezultat ideea ca evolutia omului a condus la preluarea functiilor lui de catre sistemul olfactiv – deocamdata in cercurile cercetatorilor continua studiul aceastei teme. Si la om a fost determinata experimental influenta ce-o exercita feromonii asupra relatiei intersexe observandu-se anumite transformari fiziologice si mai ales metamorfoza perceptiei emotionale la nivel individual. Descoperirea universalei forme de comunicare chimica la nivel olfactiv i-a stimulat imediat si pe intreprinzatorii particulari care, pentru a castiga un ban cinstit, s-au grabit sa ofere spre vanzare parfumuri cu feromoni astfel incat cel ce le foloseste sa fie ajutat substantial la dezbracarea unui partener de sex opus. Desigur, astazi abia ce s-au identificat unele substante cu potential rol de feromon uman, inca exista numeroase semne de intrebare deoarece efectul este uzual produs de un amestec si nu de o singura substanta,

71 d-apoi tehnologii care sa asigure producerea lor pe scara industriala la un pret rezonabil si-n doze optime, asa ca aproape sigur - conform principiului fanion al relatiilor economice acuale: inseala si stapaneste – respectivele parfumuri se bazeaza deocamdata doar pe efectul placebo: acela de crestere a increderii in sine a celui ce crede ca s-a dotat cu ‘arma chimica’. * Luand in considerare faptul ca nou-nascutul nu este confectionat din material plastic sau tabla galvanizata suntem nevoiti sa observam faptul ca puternica legatura cu mama, formata in momentul conceptiei si dezvoltata in timpul vietii intrauterine, transcede nasterii si continua o perioada de timp semnificativa. In primii ani de viata copilul depinde de mama care-l hraneste si-l protejeaza, iar primordiala conexiune ce-o stabileste cu ea se datoreaza simtului olfactiv care implica intr-o masura foarte importanta comunicarea chimica determinata de feromoni – el simte cand este indepartat de mama, devine nelinistit si plange instinctiv chiar daca o alta persoana-l tine-n brate oferindu-i caldura si stimuli tactili. Cele doua fiinte distincte, mama si nou-nascutul, continua sa formeze o perioada de timp un tot unitar, ca si cand ar fi vorba despre un singur individ – asa si este, bebelusul nu-si poate asigura continuitatea existentiala de unul singur. Interactiunea biologica la nivel olfactiv cu propria mama in timpul etapei preconstiente se regaseste imprimata cu o extraordinar de mare acuratete in starea sufleteasca a copilului devenit constient, ulterior a tanarului si adultului. Astazi suntem in masura sa stabilim legatura dintre despartirea de mama la nastere, din cauze economico-sociale sau naturale, si problemele psihice, traduse mai mereu prin inadaptabilitatea sociala, de care au sansa sa beneficieze copii in cauza. Sfasietorul ‘leganat’ necontenit al copiilor care cersesc pe strazi - descarcarea psihomotorie incontrolabila intalnita si la cei ce se roaga acerb vreunui dumnezeu, specifica unei grave suferinte sufletesti de tip psihotic - sau care sunt obligati sa traiasca in mizerabilele orfelinate vorbeste de la sine, iar faptul ca tocmai anumite secte religioase gasesc resurse materiale pentru a le alina suferintele picura sare pe ranile unora – viata chinuita, distrusa, iluminata de suferinte atroce, au primit-o-n dar de la religiile ce infloresc prin dominare, dezinformare si minciuna pe spinarea aplecata a eternei inselate mase de manevra. Dar spatiul vital al nou-nascutului si copilului mic este reprezentat de familia monogama, iar familia n-o presupune numai pe mama, aici exista si tatal, acel mascul ce reprezinta un gheizer violent de emanatii olfactive si feromoni – cantitatea semnificativa de testosteron inerenta masculului adult reprezinta materia prima de baza a comunicarii chimice intersexe. Imixtiunea masculului adult, a tatalui in carne si oase, in spatiul lui vital este perceputa drept o cumplita agresiune, drept o amenintare stringenta vis-a-vis de existenta sa, ca urmare a perturbarii distructive a puntii de legatura stabilita la nivel olfactiv cu mama. Astfel micuta fiinta, cu sufletul in formare, se simte parasita, abandonata, iar consecinta este explozia fricii ancestrale – universalul instrument de autoaparare. Abandonul resimtit de micutul om inca din primele zile de viata il denumim abandon fundamental si reprezinta primordialul suport al autocastrarii sufletesti, castrarea energiei sufletesti prin invadarea ei de frica ancestrala. La inceput a fost mirosul! Desigur, pe langa invazia feromonilor eliminati de barbatul adult, perturbarea puntii de legatura la nivel olfactiv cu bebelusul se poate datora si mamei insasi: dezechilibrului psihologico-hormonal indus de propria-i autocastrare sau faptului ca-si petrece mare parte a timpului departe de el, lasandu-l singur in patutul frumos decorat cu jucarii. Aceste trei forme principale de agresiune rezultate din monogamie – le vom analiza pe rand – sunt indreptate imptriva fragedului suflet in formare inca din momentul venirii lui pe lume, reprezinta maretul efect al mileniilor de angrenare a omului modern pe calea civilizatiei si le putem metaforic descrie astfel:

Micutul om se simte abandonat in varful muntelui sau in mijlocul desertului, la o distanta galactica de orice urma de caldura sufleteasca specifica oricarei fiinte vii, ancestrala frica de moarte il napadeste, simte concret ca-n curand va muri, insa parintii loviti in moalele capului de-atata civilizatie culturalizatoare, progres tehnologic si bunastare economica il hranesc de la mare distanta cu biberonul sau lingurita astfel incat sa nu moara efectiv, fizic, biologic, ci sa moara doar sufleteste, sa se dezvolte ca un viguros adult psihopat, cu sufletul deformat, castrat, invadat si dominat de Mareata Frica. * Suntem in masura sa afirmam ca declansarea influentei fricii ancestrale, implicit a egocentrismului autoconservator, determina modelarea psihologica a viitorului adult si debuteaza din momentul nasterii odata cu patrunderea abuziva a tatalui in carne si oase, a masculului incarcat cu feromoni, in spatiul sau vital. La inceput a fost suportul biologic, iar constiinta s-a format ulterior – pentru a-l nega si a-l batjocori la discretie, asa cum se intampla de mii de ani fara ca sa-i pese cuiva, dar stai linistit! nimic nu ramane neplatit, azi suportul biologic se razbuna, se transforma in hipopotam biped. Copilul va creste si treptat va realiza ca tatal nu numai ca nu-i ameninta integritatea, ci cauta sa i-o protejeze avand in principiu rolul de cap al familiei si de sustinator material al acesteia, insa raul a fost deja produs, sufletul fraged al micutului om a fost deja ireversibil maltratat, izvorul sufletesc al fricii, recte autocastrarea sufleteasca, a explodat, s-a format asemenea celebrului big-beng si va continua sa activeze pe tot parcursul vietii lui. In primele zile petrecute in aceasta minunata lume nou-nascutul descarca prin plans, in

72 mod natural, tensiunea sufleteasca indusa de abandonul fundamental, insa odata cu treptata reconciliere constienta cu propriul tata, prin obisnuinta, copilului ii este deschisa calea deplasarii psihice spre acel supliment fantasmatic compensator cu tenta patologica prin legarea fricii invizibile, pe care n-o poate nici defini nici intelege, de acel pilon central al fantasmei patologice pe care la randul lui inca nu-l poate nici defini nici intelege, dar care va capata substanta in momentul acumularii cunostintelor religioase – fantasma patologica a aparut pentru ca omul sa poata dormi linistit. In plus, tandemul autocastrare sufleteasca-supliment fantasmatic compensator mai are si efectul aparitiei acelor simptome psihotice cu rol de descarcare in somatic a durerii sufletesti inerenta abandonului fundamental dezvoltat pe baza exploziei Maretei Frici. Reconcilierea cu propriul tata, autoritatea masculina ce-i induce olfactiv autocastrarea printr-un suport biologic concret: feromonii, pe langa falsitatea artificiala ce-o implica – cum se face ca-n momentele de criza, cand durerea fizica sau sufleteasca-l coplesesc, individul uman nu-si aduce aminte de existenta vreunui mult iubit tata si-n absolut toate limbile din sistemul inchis in momentele de cumpana isi striga mama, o invoca pe mama? - se desfasoara intr-o perioada considerabila de timp, apreciata undeva in jurul a doi ani de zile, si reprezinta o pendulare continua intre initial perceputul tata agresor si doveditul tata protector. Metaforic vorbind, in aceasta perioada de instabilitate sufleteasca familia monogama il prinde pe micut de picioruse si-l taraste izbindu-l cu capul de trepte pe scara ascensiunii spre etapa deplin constienta. Astfel se formeaza si se adauga treptat elementele de baza in dezorganizarea sufleteasca a viitorului om ce urmeaza a fi indobitocit de religia aplicata, piosenia culturala si sistemul educational modern, pentru a fi folosit drept carne de tun in diverse scopuri militare sau politico-economice marete. Abandonul fundamental resimtit de micutul om, sentimentul definitoriu rezultat din familia monogama, celula de baza a organizarii sociale actuale, reprezinta principala sursa a patologiei socio-culturale a secolului XXI:

egocentrismul patologic. * Daca ne aducem aminte despre acel sistem psihic de aparare si despre afirmatia ca el ne cosidera niste mega-escroci in cazul in care dorim sa rearanjam constient, dupa scurgerea unei mari perioade de timp, vreo ‘caramida’ ce-o consideram zidita gresit, atunci suntem in masura sa observam ca are perfecta dreptate:

Nu ‘caramizile’ zidite cu ajutorul celei mai mici influente a constientului reprezinta problema, ci fundatia preconstienta pe care se cladeste sistemul de aparare incepand cu prima zi de viata, acea fundatie adanc zdruncinata de explozia fricii ancestrale, de Mareata Frica, prin intermediul la fel de ancestralului simt al mirosului. * Reinterpretari ale unor vechi concepte, influenta feromonilor barbatului Efortul sustinut al copilului de a-l alunga pe agresorul tata din spatiul sau vital este definit de-o platforma strict biologica, axata pe feromoni, si-n acelasi timp reprezinta debutul autocastrarii psihologice: el nu va reusi sa-l elimine fizic, la propriu, asa ca va dezvolta metode sufletesti, la figurat, care sa-i indeplineasca aceasta obligatorie nevoie de autoaparare, recte alienarea, disolutia propriei personalitati, compensarea fantasmatica a autocastrarii – metoda pe care am putea-o asemui cu un de convenienta abandon in voia sortii. Nevoia stringenta de recuperare a spatiului vital din ghearele invadatorului se reduce la invocarea aspectului fantasmatic compensator specific naturii umane si se materializeaza prin nevoia sufleteasca de identificare cu Fat-Frumosul din povesti, acel personaj imaginar care se lupta si invinge raul intruchipat de Balaurul cu sapte capete – copilul simte imperioasa nevoie de a elimina raul, insa nu-l poate identifica pentru ca este buimacit, mesmerizat, este fortat de elementele culturale sa-si iubeasca tatal in carne si oase. Oamenii de subcultura moderni au detectat durerea sufleteasca a copilului si s-au apucat s-o exploateze cat mai eficient, au inventat o multime de povesti in jurul unor eroice personaje imaginare ca: supermeni, oameni paianjen, betmeni, tarzani – personaje de desene animate ce copie la indigo modelul strigoiului, salvatorul nostru, al tuturora - si pe parcurs au castigat o multime de bani. Durerea sufleteasca nu dispare ca prin farmec odata cu copilaria - faptul ca in jurul acestor eroice personaje s-au turnat o multime de filme artistice si seriale urmarite cu mare placere si deosebita incantare de adulti, producand aceleasi substantiale profituri, vorbeste de la sine – ea hraneste nevoia de identificare cu eroul, pozitivul absolut, dumnezeul sau strigoiul, si sta la baza psihozei socio-culturalo-economice actuale, este mobilului sufletesc ce-l impinge pe adultul de azi spre egocentrismul patologic: sa se zbata cu toata puterea pentru a deveni cel mai bogat, cel mai ‘democratic’ ales dintre alesi, cel mai cel si cea mai cea, sa devina o veritabila elita. * Lupta continua, se prelungeste in stadiul constient, chiar daca a devenit constient copilul incearca cu disperare sa-si refaca puntea de legatura cu mama, sa pastreze totul unitar mama-copil amenintat cu destramarea, el doreste cu inflacarare recuperarea paradisului pierdut ce-a existat la propriu in timpul vietii intrauterine si de aceea se straduieste sa-l alunge din spatiul sau vital, ce coincide cu spatiul vital al mamei, pe intrusul urat mirositor care-l impiedica sa-si realizeze obiectivul. Insasi prezenta obiectiv perceputei

73 amenintari ridica la stadiul de ideal eliminarea ei – acutizarea efectului este strans legata de cauza si in acelasi timp accentueaza importanta acesteia. Se poate intrezari explicatia dezvoltarii primei instante a complexului lui Oedip, cea din copilaria mica: Micutul nu doreste sa-si posede heterosexual sau homosexual mama, el nu este in nici cea mai vaga masura manat de vreun impuls sexual - etapa dezvoltarii sexuale este tare departe, ea va deveni activa peste tare multi ani – ceea ce-l impinge de la spate este egocentrismul autoconservator izvorat din frica, din frica ancestrala dezlantuita si hranita de urat mirositorul tata. El se zbate s-o protejeze pe mama pentru ca trebuie sa protejeze acel tot unitar mama-copil, adica trebuie sa se protejeze pe sine insusi. A doua instanta a complexului lui Oedip, cea specifica pubertatii – cu corolalul ei: tendinta spre bisexualitate - datorita careia tinerii de azi cred ca stiu despre ce-i vorba, cu toate ca acum este determinata de sexualitate este fundamentata tot pe falsitate, izvorul ei nu se afla in ‘atractia libidinala’ catre vreunul dintre parinti, ci-n antisexualitatea pioasa ce pluteste la nivel social, in piosenia intrinseca actualului model cultural mostenit de la religii, model a carui universalizare o impiedica sa fie constientizata - in barajul psihologic ridicat la figurat impotriva curgerii line a torentului vital. Toti piosii care bantuie pe strazi, probabil peste 99,99% din oamenii ‘civilizati’ ai secolului XXI, nu sunt constienti de ceea ce fac, nu pot distinge constient propria lor piosenie si tendinta fireasca spre transformarea in hipopotam biped fiindca aceasta a devenit invizibila, mostenirea culturala de tip anticonceptional a facut-o sa fie nedetectabila, constiinta n-o poate percepe, n-o poate identifica – practic existenta constiintei este anulata, imorala morala religioasa o inlocuieste. Piosenia invizibila, autocastrarea sufleteasca transpusa in plan social, este cea care ne-a distrus tuturor copilaria, tineretea, intr-un cuvant acea minunata viata daruita de atotputernicul dumnezeu, sau, mai bine zis, de parintii inselati miseleste de atotdistrugatorul model cultural mostenit de la religii. * In aceeasi ordine de idei putem vorbi si despre ‘scena originara’ – acel ‘concept‘ psihologic ce presupune faptul ca mic fiind copilul a surprins desfasurarea actului sexual al parintilor si care sta la baza explicarii anumitor suferinte sufletesti dezvoltate cand ajunge adult. Nu numai ca toti parintii au mare grija sa nu fie surprinsi de propriul copil atunci cand se comporta obscen sau rusinos, dar chiar de-ar fi asa, copilul foarte mic tot nu are timpul fizic necesar si nici capacitatea cognitiva pentru a pricepe ceea ce se intampla - actul in cauza dureaza invariabil ‘extrem de putin’ si decurge uzual intr-o ‘liniste mormantala’. Toti copiii ce cresc in sanul familiei din ziua de azi, celula de baza ce-i presupune pe ambii parinti, vizualizeaza ‘pe viu’ scena originara, o vizualizeaza in fantasma, si-o inchipuie. Ei percep relatia dintre parinti ca pe una eminamente agresiva, distructiva, de dominare bestiala exercitata de intrusul urat mirositor barbat asupra mamei, adica asupra esentialei parti a totului unitar mama-copil, asupra lor insilor. Lor le este doar frica de aceasta veritabila agresiune, trairile sufletesti rezultate n-au nici cea mai mica legatura cu sexualitatea. Reactiile copilului cauta s-o protejeze pe mama, nu s-o ‘posede’, doar fiindca este obligat de egocentrismul natural sa se protejeze pe sine insusi. Micuta fetita nu viseaza sau isi inchipuie constient ca este batuta de tata datorita influentei ‘impulsului erotic’ prin care doreste sa-i ‘faca tatalui un copil si sa-i ia locul mamei’, ci pur si simplu fiindca asa percepe ea relatia cu propriul tata: ca pe o bataie incasata de la acesta, ca pe o durere fizica ce simbolizeaza durerea-i sufleteasca generata de insuportabila si in acelasi timp nedetectabila frica – de abandonul fundamental. Similar pentru baietelul cu ‘tendinta homosexuala’ care chipurile viseaza ca este ‘sodomizat’ de propriul tata, aceeasi rabufnire a fricii pe care n-o poate exterioriza in real, in viata concreta, fiindca nu stie si nu poate s-o recunoasca. Frica fundamentala, esenta trairilor sufletesti ale fragedului copil devenit constient sau partial constient, este involuntar eludata de constiinta deoarece provine din acele momente al vietii sale cand nu era constient de nimic - perioada preconstienta - si cand intreaga sa relatie cu mediul inconjurator se reducea la informatiile primite de la simturi, iar simtul olfactiv avea rol de primadona, astfel este obligat s-o neutralizeze prin vis, compensand-o fantasmatic, fantazand cu ochii deschisi, si nu de putine ori atingand gradul patologicului. Lucrurile pot fi foarte simple, daca vrem sa fie simple, sexualitatea isi are locul ei bine definit de specie: in etapa a treia, ea nu se manifesta nici in stadiul oral nici in cel intrauterin. A vazut cineva pui de gaina de cateva zile cantand cucurigu si ‘incalecandu-si’ fratii sau parintii? Excluzandu-i bineinteles pe cei ce-au vazut gaini nascand pui vii, dar carora trebuie sa le ridicam statui pentru c-au subliniat magnificul grad de spalare a creierului ce defineste socialul din ziua de azi, mai bine zis nivelul intelectual modelat de religia aplicata si sistemele moderne de educatie atins de masa de manevra formata din indivizii cu drept de vot. * Lupta surda a copilului reiese si din faptul ca: atunci cand se joaca singur se rasteste la jucarii, le bate sau le distruge, loveste un animalut domestic, rupe florile sau hartiile ce-i cad pe mana, bate pomii sau pe ceilalti copii, partenerii de joaca – influenta majora a feromonilor asupra formarii sufletesti a copilului este cu exactitate pusa-n evidenta de agresivitatea si tendinta spre violenta manifestata intr-o colectivitate de varsta similara de copii proveniti din familiile asa-ziselor ‘nationalitati conlocuitoare’, copii ai caror parinti se spala doar atunci cand ii prinde ploaia. Aceste aspecte n-au nici un fel de legatura cu acel concept pervertit numit ‘sadism’, toti copii sunt fundamental buni - sadici sunt doar elitele ‘democratic’ alese si prietenii lor oamenii de

74 stiinta cu-tare-multe-titluri care asista cu zambetul pe buze la macelul sufletesc si la cel socio-economic alimentand prin eforturi deosebite psihoza religioasa si criza de suprapopulare. In toate cazurile de mai sus copilul descarca motor, fizic, tensiunea sufleteasca negativa provenita din familie, actiunile lui sunt oglinda debutului unei puternice autocastrari sufletesti si-s conforme tendintei de a proiecta efectele neidentificabilei frici in exterior, in real, de a lega nedefinibilul de elemente exterioare concrete in sensul obtinerii controlului iar nevoia de a controla fenomenele din jur este la randul ei efectul constiintei de sine. Copii cei mai sensibili ajung sa dezvolte ticuri, sa faca pe ei in pat pana la varste mari, chiar si la scoala, sa izbucneasca in plans ‘din senin’, sa nu poata invata cuvinte noi sau o strofa simpla a unei poezii, sa se balbaie, sa devina autisti, asociali, si mai cate si mai cate. Psihologii moderni vorbesc despre modelarea continua a psihicului uman datorata simplului si in acelasi timp complexului sistem interpretare-fantasma cu rol de neutralizare a tensiunilor sufletesti, in general al frustrarilor acumulate in cotidian. Este de multa vreme dovedit faptul ca micutul om isi satisface in fantasma si vis nevoile fizice ca reflectie a nevoilor sufletesti, iar cel mai graitor exemplu este acela ca toti au tendinta de a-si suge degetul cautand protectia si siguranta oferita de sanul matern. Aceeasi satisfacere in fantasma, in visul cu ochii larg deschisi, o intalnim si la adult, numai ca acesta se autocenzureaza si n-o exteriorizeaza direct – o face numai pe cai ocolite, perfect legale, perfect morale, dupa cum vom vedea – ii este pur si simplu rusine de ceea ce simte sau gandeste. Oare este atat de greu de observat ca intreaga viata sufleteasca a copilului si ulterior a adultului se desfasoara inlauntrul acestui sistem interpretare-fantasma? – cu invariabila readucere in prim plan a retardului intelectual. Acum suntem in masura sa ne dam seama ca asa-zisele ‘fixatii libidinale’ ce-l induc pe tanarul barbat spre alegerea unui ‘obiect sexual’ fals, iluzoriu, de tipul mamei ocrotitoare – acea sotie ideala, mereu virgina, ce detine numai sani care hranesc, voce care alinta si maini ce mangaie - provin din transcederea eforturilor disperate ale copilului prin care a incearcat sa scoata din spatiul vital al mamei, al lui insusi, bruta masculina urat mirositoare denumita tata in carne si oase, iar aceasta lupta continua pe tot parcursul vietii fiindca atunci, in copilarie, a fost invins – fundatia autocastrarii sufletesti se extinde treptat, se imbogateste urmare tirului frustrarilor cotidiene si urmeaza sa actioneze optim pe toata durata vietii. Altfel spus: Razboiul s-a terminat, partile combatante au disparut, dar eu nu m-am predat! – o similitudine perfecta este ilustrata de filmul cu Stan si Bran cand, intr-un colt uitat de lume, la multi ani dupa terminarea razboiului, ei continuau sa patruleze in transee cu arma pe umar. In acelasi timp putem cu usurinta depista sursa pur biologica, olfactiva, a tendintei sufletesti a tuturor oamenilor ‘civilizati’ de a nega faptul ca propria mama a avut sau are vreun fel de viata sexuala, de a nega faptul ca-n spatiul vital al mamei a existat vreodata un barbat – ilustrata de innebunitoarea durere sufleteasca pricinuita de injuraturile cu referire la activitatea sexuala a mamei. Oare suntem in masura sa identificam fundamentul biologico-sufletesc al mitului fecioarei nascatoare de strigoi? Este cumva acest mit mult-mult mai vechi decat secta numita cretinism? Au fost cei care au inventat religii si-au scris vati ascunselea cu strigoi niste malefic de fini psihologi? Putem vedea care este izvorul discriminarii sexuale? Barbatii le-au considerat pe femei fiinte inferioare, le-au dezumanizat si maltratat pentru c-au deplasat la nivel psihic ura ‘interzisa’ fata de acea femeie – propria mama – care n-a fost in stare sa fie o fecioara neprihanita si sa le protejeze spatiul vital in copilaria mica alungandu-l pe barbat, sursa concreta a insuportabilei lor dureri sufletesti, spre ura ‘deschisa’ fata de toate celelalte femei. Dar despre mitul virginitatii pana la casatorie? Similar se poate vorbi si despre ura surda pe care unele adolescente sau tinere femei o manifesta fata de barbati. Fata nevazuta a curentului denumit ‘feminism’ n-are absolut nici un fel de legatura cu emanciparea femeii, ea reprezinta doar posibilitatea exprimarii nedisimulate a vechii uri fata de sexul opus, fata de barbatul care-l reprezinta pe mult iubitul tata, dar nu fiindca acesta le-ar fi refuzat ca ‘obiect sexual’, ci drept o revolta razbunatoare la adresa invadarii abuzive a spatiului lor vital incepand cu primele zile ale vietii. Nu putine sunt cele care in acest sens exteriorizeaza grave suferinte sufletesti - psihoze veritabile: inlocuirea realitatii efective cu propriul ‘real’ construit fantasmatic, fantasme ce vor continua sa se manifeste si dupa moartea tatalui biologic, lupta continua si dupa disparitia la propriu a acestuia. Care-o fi substratul psihologico-biologic al faptului ca-n ultima vreme o multime de fete si tinere femei si-au acuzat tatal de viol in instanta judecatoreasca? Mai mult ca sigur violul n-a avut loc in realitate nici macar intr-unul la o suta de mii din cazurile facute publice, insa in absolut toate cazurile, incluzandu-le si pe cele ce n-au fost exprimate niciodata in cuvinte, violul a avut loc la figurat, a avut loc in fantasma, in inchipuire, prin simpla si-n acelasi timp distructiva prezenta a tatalui in spatiul lor vital in copilaria mica. Putem sta stramb si judeca drept: Daca femeia ar fi fost mai puternica decat barbatul, daca femeia ar fi fost cea care ar fi putut ridica deasupra capului o bata mai mare si mai grea decat barbatul, atunci femeile ar fi fost ciocli cu diploma, iar barbatii ar fi fost acuzati de vrajitorie si arsi pe rug sau ar fi fost acuzati de adulter si omorati cu pietre ori decapitati pe esafod. Nu exista nici o diferenta, cu totii provenim din familia monogama, celula... * Apropo, vreo anumita epoca a matriarhatului, pierduta undeva in negura timpului, n-a existat decat in nostalgicele fantasme ale unora. * *

75 Cu toate ca-n majoritatea covarsitoare a cazurilor epidemia de homosexualitate cotidiana se datoreaza consumului de catre parinti si bunici a medicamentelor sau pilulelor anticonceptionale pe baza de hormoni, se observa ca peste aceasta ‘alterare biologica’ indusa de elitele din industria farmaceutica se suprapune armonios influenta toxica generata de mediul familial monogam, iar rezultatul este dezbinarea sufleteasca extrema si amplificarea urii surde fata de sexul opus, care nu de putine ori este reinvestit drept propriul sex, ura ce-a capatat dimensiuni evidente – afisarea ostentativa a homosexualitatii isi are radacini pur sufletesti si ilustreaza masiva imixtiune a elementului psihotic in socialul de azi. * Nu este vorba despre nici un fel de lupta violenta dintre sexe – asta ar insemna ca specia cauta sa se anihileze pe ea insasi, o crunta inadvertenta biologica - este vorba despre intoxicatul spatiu fizic numit familie monogama, si nu urmare a erotismului/sexualitatii mascate sau manifeste a copilului, ci datorita acuitatii simtului lui olfactiv. * Si mai inteligenti ca noi Cei care au studiat viata sociala a maimutelor – din ordinul primatelor face parte si omul - au constatat la unele specii faptul ca mascului dominant, liderul gloatei, cel ce-si aroga dreptul de a se reproduce, pastreaza o distanta apreciabila fata de maimuta cu pui foarte mic. Spatiul vital al nou-nascutului pui de maimuta ii este tabu si de aceea evita cu mare atentie sa-l incalce. El procedeaza asa din instinct, interpretand in mod natural feromonii eliberati de proaspata mama, altfel spus este mult mai inteligent decat omul modern fiindca instinctual cauta sa protejeze sufletul plapand al fragedei fiinte, specia-l impiedica sa-i declanseze micutului frica ancestrala, sa-si maltrateze propria progenitura – cand va fi suficient de mare puiul va fi invatat sa-i fie frica, va invata sa deosebeasca si sa se protejeze fata de realele pericole inerente mediului inconjurator, iar mare parte a lor le va putea recunoaste instinctual fiind in stare sa-si utilizeze la maxim energia interioara, acea energie vitala specifica oricarei fiinte vii. Masculul dominant incarcat cu feromoni, utilizatorul ancestralei arme chimice, nu-si modeleaza comportamentul urmare absolvirii cursurilor vreunei universitati, curgerea evolutiva este responsabila: cei ce-au incalcat tabuul decimandu-si sufleteste progeniturile au disparut in timp. Familia monogama, celula fundamentala a organizarii sociale a secolului XXI, primordiala virtute morala actuala, infatisandu-l pe grijuliul tatic tinandu-si in brate copilul, mangaindu-l si educandu-l cu intelepciune, reprezinta un dar de la dumnezeu, mai bine zis de la religiile pe care le-a inventat stramosul nostru: omulcimpanzeu. * Monogamia si cultura, dezechilibrul feromono-hormonal al mamei Referitor la faptele antisociale grave, parte importanta marcandu-ne profund cotidianul, sunt incontinuu difuzate documentare unde anumiti indivizi autointitulati psihologi sau criminalisti profilologi cu-multe-titluri propun frumoase teorii construite pe fals, adevarate castele de nisip, malefice minciuni in care ei insisi au ajuns sa creada. Majoritatea, la prima vedere par a fi logice si extrem de solide, considera ca sursa necazurilor o reprezinta familia cu probleme. Sigur ca da! problema n-o poate reprezenta familia insasi fiindca familia monogama este un dar de la dumnezeu, ea este atat celula... cat si cea mai valoroasa mostenire degradanta, dezumanizanta, abrutizanta... propagata de milenii de inaltatoarele veruculozitati atasate spiritului uman: religiile aplicate - care la randul lor sunt tabu. In acelasi timp teoriile in cauza ilustreaza foarte bine cat de profund sunt atinsi autorii lor de piosenia culturala invizibila cu toate ca ei sunt atei – nivelul elaborarii intelectuale de care dau dovada implica cu certitudine un ateism autoindus, dar la fel de fals. Ceea ce se poate traduce prin faptul ca vor sa ascunda de ei insisi faptul ca au ajuns sa fie mai credinciosi si mai piosi decat cel mai inrait habotnic – magnifica amplitudine a spalarii creierului este cel mai bine vizibila la varf. Aspectul necesar a fi clarificat rezulta din contradictia dintre afirmatiile de mai sus, din care razbate ideea obligativitatii eliminarii barbatului adult, uzual a tatalui, din spatiul vital al nou-nascutului si copilului mic, si ideile propagate de prietenii nostri cu-multe-titluri care sustin ca tocmai absenta tatalui, principalul element de alienare prin constrangere si teama traumatizanta, din familia destramata reprezinta cauza comportamentului antisocial al copilului si tanarului. Constructiile lor teoretice au o deplina valabilitate numai in cazul in care familia s-a destramat dupa ce copilul a atins varsa maturitatii copilariei si si-a format fundamentul structurii caracteriale – sistemului psihic de aparare – deci a beneficiat din plin de toxica influenta olfactiva specifica etapei preconstiente. Apoi intervine perioada de tensiune ostila dintre parinti ce inerent precede destramarea familiei si-i definitiveaza catastrofala modelare sufletesca. Atotcuprinzatoarea parte a problemei o reprezinta gradul ridicat al autocastrarii sufleteasti a mamei, propria ei psihoza neidentificabila ca atare deoarece face parte din asa-zisul normal cotidian: O mama alege sa-si creasca singura nou-nascutul numai pentru ca face parte, in 100% din cazuri, din acea categorie de indivizi asociali a caror intreaga filozofie de viata se reduce la ura fata de sexul opus – boala psihica generata

76 pe fondul abandonului fundamental. Ea se foloseste de barbat doar pentru a ramane insarcinata, asigurandu-si un ‘sens nobil’ propriei vieti, dupa care-l alunga din spatiul ei vital – asa cum vaduva neagra, la finalul unei nopti intregi de amor, isi saruta pasional amantul dupa ce se ruja cu o solutie continand cianura. Mai nou, poate apela cu incredere si-n deplina confidentialitate la o banca de sperma administrata de vreunul cu-multe-titluri – orice psihopat poate vinde orice produs pentru a castiga un ban cinstit. In acelasi context intra si situatiile in care mama isi uraste copilul inca dinainte de a se naste deoarece a aparut ori inoportun, ori in afara casatoriei - urmare unei sarcini nedorite - iar legile efective sau imorala morala religioasa au impiedicat-o sa practice avortul – este mult mai uman sa-l lase sa se nasca si dupa aceea sa-l distruga sufleteste, doar acest lucru se intampla de mii de ani fara ca sa-i pese cuiva. Insusi strigoiul, copilul din flori, fiul lui dumnezeu, profetul profetilor, cel ce-a ajuns sa se creada mesia, psihopatul desavarsit, a aparut urmare unui viol, urmare unei sarcini nedorite, conform atestarilor documentare. * A se vedea si numarul infloritor al atentatelor cu bombe ce-au avut loc in ultimele decenii pe teritoriul insulei lovita de civilizatie unde si astazi, in partea ei nordica, avortul continua sa fie interzis prin lege si unde doua secte religioase continua sa se macelareasca intre ele la fel ca-n evul mediu. * Astfel putem observa faptul ca mama noastra transfera propria ei autocastrare inspre copil si nu numai ca nu poate – o impiedica dereglarea feromono-hormonala specifica bolii psihice ce-o subjuga - ba chiar se opune fara a-si da seama stabilirii puntii de legatura la nivel olfactiv cu nou-nascutul, iar copilul va fi obligat sa simta-n jurul lui prezenta vidului total, abandonul absolut, drept urmare frica ancestrala izbucneste la o amplitudine maxima si-i sfasie sufletul in formare. Cu alte cuvinte boala ei sufleteasca, tradusa de ura psihotica fata de barbati - respectiv refuzul sarcinii nedorite - transcede in refuzul propriului copil cu toate ca si l-a dorit - respectiv a avut suficient timp sa se resemneze ca-l va avea. Care-o fi substratul psihologic al imposibilitatii unor mame de a alapta? – nu-i problema! le vin in ajutor cei cu-multe-titluri, pentru a castiga multi bani cinstiti ei ofera spre vanzare produse care substituie perfect laptele matern, produse oferite gratuit in farmacii datorita subventionarii integrale din parte grijuliei autoritati statale. De-ar durea prostia... Inca din prima zi a existentei sale nou-nascutul nu face altceva decat sa preia integral si sa amplifice in el insusi psihoza daruita cu draga inima de adanc autocastrata mama. Psihoza se ia, asemenea unei boli virale – psihoza este transferabila. Dupa ce copilul va deveni constient si-si va exterioriza cumplita-i durere sufleteasca pricinuita de abandonul fundamental extrem, mama-l va coplesi cu o grija deosebita, cu o sincera dragoste protectoare absurda, pervertita si falsa – ii va urma pas cu pas calvarul de pe golgota - il va sufoca la propriu cu atentia ce i-o va acorda. Degeaba... un astfel de copil are toate sansele ca tanar adult sa sfarseasca impuscat de politii - rastignit pe cruce - pe scaunul electric, in inchisoare pe viata, sau sa devina cobai pentru cei cu-multe-titluri intr-un azil de nebuni. Pe mult iubita mama nu se gandeste nimeni s-o intrebe de sanatate,

si nici pe cei cu drepturile fundamentale ale omului: dreptul oricarui psihopat de a avea copii pe care sa-i hacuiasca sufleteste. Greselile parintilor vor fi platite de copii. Oare cine-a ciordit si aceasta axioma? * Pentru a intelege transferul psihic – transferul afectului - vom urmari un mic exemplu: Intr-o dimineata insorita mergem voiosi pe strada si de la distanta, in statia de tramvai, il vedem pe cel mai bun amic al nostru care sta cu spatele. Ne apropiem de el, il batem pe umar si cu fata luminata de un zambet larg ne pregatim sa-l luam in brate. Numai ca intorcandu-se spre noi vedem ca este foarte trist, are ochii inlacrimati si ne spune ca asta-noapte i-a murit mama. Ce facem? Sarim in sus de bucurie si radem in hohote? Nu, ne posomoram si noi, vom afisa o stare sufleteasca similara cu a prietenului nostru. Transferul psihic a avut loc, afectul s-a transferat instantaneu, in mare parte prin intermediul jetului emotional numit cuvant. * Acelasi nivel superior al autocastrarii sufletesti a proaspetei mame – ce anterior nu s-a manifestat depasind limitele considerate naturale, pentru ca societatea civilizata a secolului XXI considera psihoticele inchinaciuni la tot felul de dumnezei si strigoi drept normale, astfel incat sa-i indrume pasii catre vreun sanatoriu de specialitate – implicit imposibilitatea functionarii normale a sistemului ei hormonal in vederea stabilirii legaturii la nivel olfactiv cu nou-nascutul prin intermediul feromonilor, se rasfrange si asupra ei insasi declansandu-i sindromul postnatal. Starea depresiva este accentuata si de copilul ‘bolnav’ – victima abandonului total - care plange incontinuu ajutand-o sa-si piarda si putina minte ravasita ce i-a mai ramas, iar unul dintre posibilele rezultate este tentativa de sinucidere sau pruncucidere. Acum se aduna cohorte de savanti, oameni de stiinta cu-multe-titluri si neuronii asfixiati de piosenia culturala si monogamie, care in comitete si comitii, analizand problema pe toate fetele, cauta sa ne explice noua de ce femeia secolului XXI si-a pierdut instinctul matern – era o vorba cu mintea cea atrofiata, da’ nu-mi mai aduc aminte cum suna. In general autocastrata mama, cu echilibrul hormonal distrus, uzual frigida – apropo, in lumea asa-zis civilizata de azi una din trei femei sufera de tulburari sexuale grave, iar a doua femeie din trei are probleme serioase fata de viata-i sexuala, iar majoritatea lor au copii, si asta se intampla azi, dupa mai bine de jumatate de secol de la debutul revolutiei sexuale, multumim din inima inculcarii religioase - si nu de putine ori cu dimensiuni ce l-ar determina si pe un hipopotam sa fie invidios, nu numai ca-si maltrateaza progenitura inca

77 din timpul vietii intrauterine, ba chiar completeaza cu grija macelul transferandu-i imediat psihoza dupa nastere. * Inimaginabila forta distructiva a inculcarii otravitoare propovaduita de religiile de tip anticonceptional prin acel duios ‘pana ce moartea ne va desparti’ mai este ilustrata de faptul ca tanara sotie, ce crede ca l-a intalnit pe barbatul unic, predestinat - fiecare cu ‘jumatatea’ lui – afla ca acesta are o aventura extraconjugala in perioada cand este insarcinata. Suferinta provocata de sentimentul de a fi ‘inselata’ se transforma instantaneu in ura mocnita sau manifesta fata de sot, fata de toti porcii de barbati in general – refuzul fobic al propriei mutilari este proiectat instantaneu in exterior - ura care va fi legata implicit de viitorul copil, iar despre ce se va intampla cu sufletelul lui dupa nastere: dumnezeu cu mila! In secolul XXI marea preocupare a gloatei, centrul de atractie al masei de manevra, circul interplanetar, trebuie sa fie cine cu cine se fu...gareste - pentru ca elitele sa-si poata vedea linistite de afacerile veroase – dupa cum putem observa din educativele pagini ale presei scrise de pe intreg cuprinsul sistemului inchis. Nu putine sunt cazurile de oameni culti, dupa anumite standarde, care si-au distrus viata, s-au retras in singuratate indepartandu-se de prieteni si si-au inecat amarul in alcool – perfecta identificare cu strigoiul cel sfant si fara de greseala; autocastrarea sufleteasca desavarsita induce alcoolismul ca forma de compensare fantasmatica de tip patologic - atunci cand dintr-un oarecare motiv n-au mai putut fi alaturi de persoana unica de sex opus pe care credeau c-o iubesc la infinit, si nu putini s-au sinucis lent, incet si sigur – maretia sfantului calvar de pe golgota. Asa ca iar suntem obligati moral sa multumim din inima religiilor si elitelor cu mintea similara omului-cimpanzeu care le-a inventat pentru ca i-au daruit omului secolului XXI era noastra, dar cu moralitatea omului din secolul XXI inaintea erei noastre, monogamia culturala si familia monolitica. * Unii dintre barbatii de azi au mai pastrat cate ceva din intelepciunea instinctuala mostenita de la Mama Natura, ei evita inconstient sa fie prezenti in spatiul vital al micutului copil si in acest sens revin la caminul conjugal noaptea foarte tarziu, sau nu scapa nici o ocazie in a-si gasi de treaba cat mai departe de casa in timpul liber. Acum tanara mama se simte abandonata, neglijata, il acuza ca n-o ajuta in nici un fel la treburile casei si la ingrijirea micutului, il ameninta cu divortul... si pe langa toate cele, transfera insolvabilele-i probleme generate de acumularea de frustrare cotidiana in carca fragedului suflet in formare. Cauza acestui tip de conflict dintre soti n-o reprezinta neimplicarea barbatului in problemele ‘gospodaresti’ – mai mult ca sigur el n-avea nici o treaba cu activitatile casei nici inainte de aparitia micutului - ci faptul ca nasterea copilului n-a anihilat de la sine autocastrarea mamei: lupta continua la nesfarsit. Pentru tanara femeie, din punct de vedere psihologic, evenimentul nasterii este fantasmatic asociat cu speranta ca-i va rezolva toate problemele sufletesti, ca-i va alina durerea provenita din explozia fricii ancestrale, asa cum ritualul religios - fac matanii sau tumbe, ling icoane slinoase si doamne-doamne ma va ajuta si ma va proteja – n-are un alt rol decat acela de a restabili un fals echilibru interior, iar dezamagirea inerenta ajunge ulterior s-o copleseasca – dupa nastere observa cu groaza c-a ramas cu toata durerea sufleteasca in brate. * Modelul socio-economic, efectul distantei Influenta creatoare a modelului cultural actual intru sustinerea abandonului fundamental este paradiziac pusa in evidenta si de realitatea economico-sociala: bebelusul este aruncat in camera copilului, este lasat singur in patutul frumos decorat cu jucarii, departe de feromonii mamei, departe de singura lui hrana sufleteasca esentiala, deoarece mama are alta treaba, mult mai importanta, pentru a-si asigura o bucata amara de paine trebuie s-alerge de dimineata pana noaptea tarziu in lupta cu Moara ei de Vant. Insa putem dormi linistiti, pe unele meleaguri batraneii aciuati prin ‘parlamente’ au infiintat prin lege concediul de paternitate: locul mamei in ingrijirea bebelusului este preluat de tata! – prin grija autoritatilor de o profunzime intelectuala nemaintalnita altundeva decat la gradina zoologica, ii este prin lege oferita mamei posibilitatea de a se razboi acerb cu Moara. N-ar fi exclus ca maine-poimaine oamenii de stiinta cu-multe-titluri sa-i recomande barbatului preocupat de ingrijirea nou-nascutului o cura injectabila cu hormoni sexuali feminini, eventual si ceva implanturi mamare, mai stii... * Aceeasi nevoie stringenta de a se lupta cu Moara de Vant determinata de criza de suprapopulare – esenta actualei psihotice competitii ‘sanatoase’ despre care mai avem multe de spus – o determina pe mama sa-si lase copilul foarte mic pentru perioade foarte mari de timp, chiar saptamani si luni la rand, in grija bunicilor, a diverselor rude de sange, sau in scatologico-civilizatele institutii oficiale denumite crese si camine de copii. * Oare intepaturile injectiilor si-ale vaccinurilor administrate cu toptanul copilului in etapa preconstienta or ajuta in vreun fel explozia Maretei Frici? – se tot intreaba unul retoric... * * Ca o mica paranteza, legata numai de aspectul economic actual, vom sublinia si armonioasa impletire a tandemului psihologic interpretare-fantasma cu cererea si oferta specifica mecanismului economic, mai bine

78 zis a acelei parti intunecate aducatoare de profit a exploatarii psihologice – fondata bineinteles odata cu aparitia primei forme de religie organizata. La cabinetul psihologului de serviciu, cu ochii holbati, s-a prezentat ‘pacientul’ care banuia ca are o problema. Din primele discutii psihologul nostru si-a facut o idee de ansamblu: ‘Clientul n-are probleme grave, nu-i nici pe departe diferit de omul obisnuit, nu este nicidecum asa de bolnav precum are tendinta sa creada, da’ uite ce portofel baban are! Rezolvam imediat, las’ ca-l imbolnavesc eu si dupa aia-l vindec, asa trece o bucata buna de timp si castig cinstit o gramada de bani’ – vorba-ia, timpul trece, leafa merge, noi cu drag ne facem ca muncim. Astfel au aparut multele spitale si azile in care pacientii sustineau cu mana pe inima ca-n copilarie, in pivnita propriei case, au fost martorii unor ritualuri satanice practicate de parinti, rude si prietenii lor, in care erau torturati si ucisi copii, iar ei au fost lasati in viata pentru ca sa aiba cine sa spuna povestea. Ritualurile respective au existat si continua sa existe, nu numai in familiile lor, ci-n absolut toate familiile monogame in care cresc copii, insa ele se desfasoara numai in fantasma micutilor oameni, numai in inchipuirea lor si reprezinta una dintre metodele prin care cauta sa neutralizeze teroarea sufleteasca inerenta toxicului mediu familial in care sunt obligati sa traiasca, cauta sa lege durerea sufleteasca nedefinibila de o durere concreta, ‘reala’, construita in ‘realul’ inchipuit – autocastrarea sufleteasca obliga aspectul fantasmatic compensator cu tenta patologica. Datorita mult indragitilor banuti, banul reprezentand forma civilizata prin care in secolul XXI se transpune in fapt instinctul animalico-bestial de dominare a teritoriului, au aparut numeroase semne de intrebare vis-a-vis de metodele psihologiei moderne, iar adevaratii psihologi au fost terfeliti in noroi si inlocuiti de o serie de marionete cu creierul perfect spalat de atotputernica piosenie religioasa, printre care cei ce-au pus bazele uneia dintre cele mai mari aberatii intelectuale actuale: Au infiintat terapia de grup dupa modelul multimilenarului grup familial monolitic – dupa cum vom vedea, transferul psihic al substitutelor energiei vitale isi gaseste sursa de alimentare tocmai in cadrul grupului. In plus, n-a fost ratata ocazia de a fi subliniata primordialitatea acelei ramuri a stiintei denumita pompos ‘sociologie’ – care la scara sociala se ocupa cu studiul comportamental al masei de manevra, in special cu cel al grupurilor formate din individualitati psihotice. * Efectele vizibile produse de abandonul fundamental Sursa neplacerilor manifeste la nivel individual si social n-o reprezinta divortul, destramarea familiei cu copii mici, ea este fals asociata notiunii de familie cu probleme. Necazul il reprezinta insasi casatoria, insasi familia monogama, celula... metoda principala de alienare prin care religiile l-au obligat pe om sa traiasca sub imperiul eternei crize de suprapopulare. Astazi, in secolul XXI, in aproape toate zonele lumii asa-zis civilizate, unde infloritoarea armonie sociala a creierelor perfect spalate domneste mai ceva decat la triburile de aborigeni din inima junglei, viguroase cohorte de ciocli cu diploma, alaturi de alte categorii similare de sarlatani, practica cu un deosebit succes ritualuri de alungare a vampirilor sau de exorcizare in vederea ‘vindecarii’ indivizilor posedati de demoni, exact asa cum se intampla pe vremea evului mediu intunecat. Fructuoasa activitate a multiplelor categorii de escroci – astrologi, mediumuri, tot felul de terapeuti cu rol de vraci, intemeietori de secte religioase, ciocli cu diploma, ghicitori in carti de tarot, bobi, stele, palma, bol de cristal, ceasca de cafea... – exploateaza la maximum starea de neliniste interioara specifica fiecarui individ uman, neliniste izvorata din frica, din abandonul fundamental, peste care se suprapune armonios frica fata de ziua de maine, la randul ei hranita de ‘echilibrul’ social emanat de competitia ‘sanatoasa’ si de afluxul crescut al frustrarilor provenite din presiunea demografica. Insa necazul nu-l reprezinta cioclii cu diploma si sarlatanii, asta este meseria lor, asa castiga cinstit si ei o bucata de paine, adevarata problema o reprezinta oamenii de stiinta cu-tare-multe-titluri care n-au nici o treaba cu familia monogama, celula... fiindca familia este un dar de la bunul dumnezeu. De ce? Pentru ca n-au nici un interes material s-o faca: Cu cat sunt mai multi oameni afectati de obezitate si de psihoze grave, cu atat au ei mai multi clienti, si prin urmare castiga legal cat mai multi bani, conform relatiei dinamice dintre cerere si oferta. * Abandonul fundamental reprezinta in acelasi timp si propulsorul psihologic al geloziei: cumplita frica fata de potentialul abandon, fata de retrairea acelei singuratati dureroase resimtita de individ inca din prima zi a vietii sale. Una dintre cele mai luminoase fatete ale abandonului fundamental cultivat sarguincios de familia monogama este aceea ca de-a lungul timpului gelozia a produs un interminabil sir de crime, sir care continua nestingherit si astazi, in secolul XXI, era noastra... *

79 Constructia sistemului psihic de aparare,

Plamadirea personalitatii psihotice a epocii noastre Dupa ce-am identificat sursa strict olfactiva a durerii sufletesti, a raului esential ce macina natura umana, am vazut care este cauza obiectiva a eludarii ei de catre constiinta si am trecut in revista principalele elemente concrete care influenteaza instalarea abandonului fundamental, acum putem trece la identificarea metodelor sufletesti cu caracter general prin care fiecare individ urmeaza sa-si refaca echilibrul interior, sa scape cumva de greaua apasare produsa de nedetectabila frica. Metodele de descarcare in somatic a invadatoarei frici ancestrale se numesc fobii si fara a stabili vreun fel de ordine avem: fobia propriu-zisa, religiozitatea si exacerbarea importantei zonei genitale. Toate aceste trei categorii isi au originea in copilarie – prima parte a copilariei reprezinta perioada in care se construeste aproape in intregime sistemul psihic de aparare - si nu sunt perfect distincte, uzual se imbina si se completeaza reciproc, diferentierea are doar scop ilustrativ. * Fobia propriu-zisa reprezinta legarea fricii ancestrale invizibile, esenta abandonului fundamental, de o frica cu caracter real, atasata unui ‘obiect’ concret, identificabil constient, cu rol de catalizator al reactiei psihice. Obiectul poate fi o vietate, o stare de fapt, sau numai o anumita asociere a gandurilor. Fobia se naste intr-un timp foarte scurt, perioada in care maximul tensiunii sufletesti a carei descarcare intru neutralizare a devenit imperioasa are loc la debit ridicat, prin stabilirea unui drum durabil, calea batatorita formata de puternice legaturi interneuronale in creier, drum ce va fi ulterior parcurs de nenumarate ori. * Aici am tendinta de a lega epilepsia de fobie, cred ca epilepsia este o fobie fara obiect stabil, mai bine zis cu obiect escamotat, eludat total de constiinta, dar... * Astfel, obiectul declansator devine acel ceva care apare pe neasteptate in spatiul vital al micutului, de exemplu: un sobolan, un gandac sau orice vietate ce defileaza nepasatoare printr-un loc in care nu este intalnita de obicei; copilul s-a descoperit ramas singur undeva la inaltime, intr-un spatiu deschis, in aglomeratie, pe intuneric, sau numai s-a gandit c-ar putea ajunge intr-o astfel de situatie; s-a surprins gandind negativ fata de o persoana pe care ‘ar fi trebuit’ s-o iubeasca – anxietatea, starea de neliniste nedefinita, este tot o reactie fobica declansata de o asociere a gandurilor. Intr-un cuvant, orice ‘obiect’, sau intamplare relativ obisnuita, ce capata o semnificatie deosebita numai atunci cand este pus intamplator in relatie cu maximul tensiunii sufletesti, de aici multitudinea ametitoare a fobiilor – si-a superstitiilor - iar reactia somatica declansata reprezinta o violenta respingere: refuzul fobic. Multor fobii li s-au asociat in timp diverse denumiri exotice: anxietati, isterii, obsesii... dar tot fobii au ramas, tot caracterul unei descarcari psihotice au – reactia de frica declansata are origini pur fantasmatice, nu se sprijina pe o baza reala, este pur si simplu creatia suplimentului fantasmatic de compensare - tot din frica ancestrala provin si tot de parfumatul mediu familial sunt in exclusivitate cultivate. Observam prin documentare cum diversi oameni de stiinta cu-multe-titluri ii ajuta pe cei suferinzi de rau de inaltime prin intermediul realitatii virtuale, una din ultimele gaselnite produsa de industria jocurilor pe calculator: ii obliga sa se obisnuiasca treptat cu inaltimea. Adica prietenul nostru cu-multele-lui-titluri cu tot trateaza simptomul, nu cauza: autocastrarea sufleteasca generata de abandonul fundamental prin explozia Maretei Frici. Probabil, atent inobilatii lui neuroni, dupa studii si cercetari adanci, dupa achizitionarea de foarte-multe-titluri prin frecventarea a numeroase universitati si publicarea a si mai numeroase studii de caz, si-au gasit sursa de inspiratie in experienta de viata a brancardierului de la morga, si acum o pune in practica folosind ultimele cuceriri ale stiintei si tehnicii: Cum brancardierul intra in fiecare zi in contact cu mortii ajunge sa se obisnuiasca cu cadavrele si-si serveste pranzul cu migala pregatit direct de pe pieptul celor intinsi pe targa si pregatiti pentru autopsie. Acum poate crede cineva ca acel psiholog cu-multe-titluri nu stie ce face? Chiar nu-si da seama ca eradicand prin obisnuinta simptomul ii repune pacientului durerea sufleteasca in brate ajutandu-l sa caute sa scape de ea intr-un alt mod: dezvoltand psihoze mult mai grave sau devenind de exemplu un criminal in serie? – ce conteaza, bani sa iasa, vorba-ia, avem spate: realitatea virtuala! Similar, aceeasi tipologie de oameni de stiinta cu-foarte-foarte-multe-titluri practica metoda terapiei in grup muncind din greu intru eradicarea acelorasi simptome de fobie eludand complet cauza. Urmare muncii lor de un profund nivel intelectual au aparut criminali in serie emanati din cadrul grupului supus terapiei. Ce conteaza, multe-titluri sa iasa! Cu toate acestea se continua elaborarea si publicarea de lucrarii de un profund caracter stiintific intru popularizarea terapiei de grup. In secolul XXI oamenii de stiinta cu-extrem-de-multetitluri continua sa predea in universitati si sa tina conferinte la nivel intelectual inalt cu scopul atingerii unui cat mai ridicat nivel al incidentei crimelor prin intermediul terapiei de grup. Chiar nu-si dau seama multele-lortitluri despre ceea ce fac? – despre terapia de grup vom mai spune cate ceva. Unul, mai necredincios de felu’ lui, nu crede toate asta nici fu...garit. Trebuie, totusi, sa le intelegem atitudinea prietenilor nostri cu-tare-multe-titluri: De s-ar apuca sa trateze cauza, Mareata Frica, atunci ar zdruncina din temelii Mega-Minciunile propovaduite de milenii de religiile aplicate, una fiind familia monogama, drept urmare masa de manevra s-ar trezi din somnul cel de milenii si imediat ar incepe sa scada profiturile companiilor si corporatiilor multinationale – o consecinta profund imorala! *

80 Religiozitatea, prima aparuta in ordine cronologica, reprezinta legarea efluviului fricii invizibile de fantasma patologica, de zei, dumnezei si mesii de tip strigoi. In antichitate intreaga viata a civilizatiilor era strans legata de fantasma patologica, astazi avem tendinta sa credem ca cel putin unele paturi sociale s-au debarasat de ea, insa realitatea este ca piosenia implicita a devenit ea insasi nedetectabila, invizibila pentru constiinta, reprezentand esenta modelului cultural actual. Originea invaziei religiozitatii se afla in aceeasi copilarie cand in momentul culminant al tensiunii sufletesti individul uman primeste cu draga inima orferita educatie religioasa. Macar este bine ca merge la scoala abia dupa ce-a implinit sase ani, varsta la care se considera ca a atins deja ‘maturitatea copilariei’, de-ar fi obligat sa mearga mai de timpuriu pentru a primi oficial valoroasele invataminte religioase, atunci dezastrul sufletesc ar capata dimensiunile apocaliptice similare zonelor geografice de pe langa baltoaca de petrol, principala sursa de teroristi si atentatori sinucigasi. In aceste zone religiozitatea devine excesiva si este alimentata de un suport fizic palpabil: de cand devine constient de sine insusi – si este initiat in tainele religiei aplicate – copilului i se deschide luminoasa perspectiva ca intr-o buna zi s-ajunga sa manance pietrele si nisipul din desert. Sub presiunea acestei frustrari majore frica erupe in toata splendoarea ei, iar pentru a fi neutralizata este obligatorie apelarea unei fantasme patologice solide, foarte bine inchegata. Istoria relativ recenta ne transmite ca nu de putine ori aici, urmare modificarilor climatice, oamenii au rezolvat partial criza de suprapopulare apeland la canibalism, in special la carnea frageda de copil – in deplina conformitate cu invatamintele propovaduite de religiile specifice. In unele cazuri, din fericire destul de putine la numar, puntea religioasa de descarcare a fricii invizibile se realizeaza imediat si-n sprijinul acestui model de ‘iluminare’ vin exemplarele povestiri despre miraculoasa schimbare ‘in bine’ a comportamentului unor astfel de copii. Adica acei copii, inca recuperabili, sunt miraculos transformati intr-o singura clipa in veritabili psihopati. Din randurile acestora s-au ales, si vor continua sa se aleaga, criminalii in serie, atentatorii sinucigasi, teroristii de orice fel, dar mai ales noile inalte fete lunaticopioase de genul sfintelor maici si al vestitilor calugari cu kalasnikovu-n mana – ghilotina-i prea grea – si-n special politicienii de-o ‘verticalitate’ morala impecabila – biografiile unor astfel de oameni, grav bolnavi psihic, majoritatea responsabili de infaptuirea sau alimentarea diverselor maceluri umane, vorbesc de la sine. In cele mai multe cazuri religiozitatea se traduce printr-o fobie latenta, cuminte, dar cu caracter de autoperpetuare – fara sa fie insotita de o descarcare psihosomatica violenta asemenea fobiilor cu obiect stabil. Fantasma patologica de compensare are atat rolul de a hrani frica invizibila, deoarece falsitatea ei este detectata de constiinta care-o refuza pur si simplu, cat si pe cel de a o neutraliza, antrenand in acest sens majoritatea energiei sufletesti a individului – suportul biologic il reprezinta tot caile batatorite formate treptat in creier. Axioma: Suplimentul fantasmatic compensator, de factura patologica, atasat fantasmaticului natural reprezentat de constiinta, are si rolul de a genera prin el insusi un supliment de frustrare pe care il putem denumi autofrustrare – autofrustrarea o regasim cu toii in viata de zi cu zi: ne gandim ce bine ar fi daca ... insa stim ca acel daca este imposibil de realizat fiindca ... (de obicei n-avem bani) si ne posomoram. In acelasi timp apare vizibila tendinta ca religiozitatea sa fie deliberat ascunsa, majoritatea celor subjugati nu numai ca nu si-o exteriorizeaza in nici un fel, ba chiar afirma ca sunt atei inraiti – constiinta detecteaza morbida ei falsitate. Foarte multi oameni cred ca propriile lor ganduri raman perfect ascunse daca nu sunt exteriorizate in nici un fel, insa psihologia ilustreaza contrariul. De aici tendinta generala de repulsie fata de psihologie, adultii ‘simt’ ca sunt ‘dezbracati’ pana la piele, ca sunt deposedati de intimitatea interioara ramanand fara ‘veritabila’ masca protectoare sub care vor sa-si ascunda gandurile primitivo-bestiale generate de doza substantiala a frustrarilor cotidiane – aflate la randul lor in stransa legatura cu modelul cultural pios. O adanca vorba din popor stabileste cu deosebita exactitate prima axioma a psihologiei, poate singura:

De fiecare data cand cobora din avion redevenea ateu. Aspectul fundamental fobic al religiozitatii este subliniat istoric de extazul si deplina aprobare cu care multimile de oameni intampinau executiile publice pe rug sau pe esafod ale asa-zisilor eretici. Prin uciderea ereticului simteau ca le era protejat dumnezeul - era protejata iluzia, halucinatia, fantasma patologica. Daca i-ar fi lasat pe eretici sa le ‘distruga’ dumnezeul atunci oamenii nostri n-ar mai fi dispus de facila metoda de a-si neutraliza frica, ar fi ramas cu ea-n brate si s-ar fi dat cu capul de pereti. Faptul ca si-n secolul XXI intalnim actiuni violente similare, terorizante, indreptate impotriva ereticilor sau infidelilor arata faptul ca in pofida scurgerii unei perioade enorme de timp natura umana n-a reusit sa evolueze deloc – drept pentru care multumim din inima ‘democraticilor’ alesi politicieni de azi care continua sa sustina religiile aplicate recunoscandu-le inaltatoarea valoare morala: aceea de cea mai consistenta sursa de putere si profit ca urmare a indobitocirii dirijate a masei de manevra. Similar, avem de-a face cu terapeuticele incantatii sau descantece religioase gen tatal nostru care esti in ceruri: Religia transforma credinciosul in veritabil psihopat barandu-i prin intermediul exacerbarii fantasmelor, in special a fantasmei patologice specifice, calea constienta, logica, de a-si depista sursa durerii sufletesti: Mareata Frica. In acelasi timp religia aplicata desemneaza calea de defulare a efluviului fricii ancestrale in somatic: ritualul religios – acele tumbe, inchinaciuni, matanii, ploconeli, marsuri in grup si incantatii care si astazi continua sa fie recunoscute oficial! Cum fiecare individ are tendinta de-a uita despre aberanta existenta

81 a vreunui creator divin, lucru specific purului bun simt uman, rezulta ca efluviul fricii invizibile - ramas treptat fara falsa metoda constienta de neutralizare - devine liber si incepe sa sape adanc in starea lui sufleteasca de aici calduroasele recomandari de a se inchina in fiecare zi inainte de culcare sau de fiecare data cand se aseaza la masa: pentru ca nu cumva sa uite. Acum intervine descantecul, medicamentul fermecat, care-i aduce aminte omului nostru despre existenta tatalui ceresc si-i retrimite durerea sufleteasca intru falsa neutralizare in fantasma patologica. Efectul este imediat, individul se linisteste instantaneu – nu se mai da cu capul de pereti. Insa nu putine au fost cazurile de calugari si maicute care la un moment dat au innebunit – sistemul psihic de aparare a explodat – in pofida faptului ca pareau perfect deprinsi vietii monahale – viata monahala inseamna bararea impulsului natural de a dainui al speciei prin impunerea castitatii constiente, recte inducerea constienta a conflictului cu specia, transformarea lui intr-o viguroasa presiune frustratoare si defularea ei prin intermediul fantasmelor si ritualurilor religioase – iar acest fapt subliniaza cum nu se poate mai bine consecinta fundamental distructiva a fantasmei patologice: In timp efectul ei terapeutic dispare, se produce dependenta la fel cum si somniferele isi pierd treptat efectul datorita folosirii repetate – impulsul de a dainui al speciei castiga intotdeauna – individul ramanand cu durerea sufleteasca in brate si astfel apare criminalul in serie sau elita politica psihopata, omul care inlocuieste fantasma patologica pseudocurativa, materializata de ‘existenta’ divinitatii, cu fantasma criminala, o fantasma cu suport real – si s-apuca voios sa pescuiasca prin baltoaca de petrol. Universalitatea religiozitatii este sustinuta de faptul ca-n zonele subdezvoltate economic, unde presiunea frustrarilor cotidiene este enorma - in majoritatea lor macinate de conflicte armate, unde mizerabila saracie materiala, dar mai ales cea spirituala sunt firesti, echivalente intoarcerii in timp cu sute sau mii de ani - la fiecare trei cuvinte exprimate individul uman se refera de cinci ori la notiunea de dumnezeu. Prin extensie, in zonele dezvoltate economic avem de-a face cu ascunderea ei, ca urmare evolutiei gradului de pseudocivilizatie, insa aici este perfect ilustrata de atotcuprinzatoarea autocastrare sufleteasca manifesta la nivel social – sustinuta de imensul val al frustrarilor cotidiene inerent vietuirii in marile zone urbane aglomerate – de piosenia intrinseca modelului cultural care, vizibil pentru oricine, ii transforma pe oamenii secolului XXI in inconfundabilii hipopotami bipezi. Avand in vedere faptul ca indivizii surprinsi de religiozitatea cu tenta excesiva dau dovada de o imensa cantitate de energie sufleteasca - anulata prin legarea de fantasma patologica - putem deduce cu usurinta faptul ca multi dintre ei si-ar fi putut-o dirija, prin intermediul educatiei in spiritul armoniei cu propria specie, spre elaborarea unor noi ‘teorii ale relativitatii’, adica spre progresul stiintifico-tehnologic ce-ar putea rezolva, cel putin partial, atat criza de suprapopulare cat si distrugerea continua a mediului inconjurator. In nici un caz! n-avem nevoie de asa ceva, psihoza universala, religiozitatea obedient cultivata incepand din familie, celula de baza, reprezinta principala sursa de putere si profit... Oare cati neuroni functionali detin oamenii de stiinta cu-multe-titluri de-i ajuta atat de mult sa continuie sa tolereze religia aplicata? * Exacerbarea importantei zonei genitale este cea mai intalnita metoda de rezolvare a ‘problemei sufletesti’ si sprijina fara drept de apel interdependenta dintre biologic si psihologic. Zona genitala este foarte sensibila la stimulii tactili, iar formatiunile nervoase responsabile de intensa senzatie provocata la atingere se formeaza inca din tipul vietii intrauterine, ca de altfel orice alta parte anatomica a individului uman – nervii nu cresc acolo, sau devin activi, la varsta de 14 ani sau 18, 21 ori 68, dupa cum isi inchipuie batraneii aciuati prin ‘parlamentele’ sistemului inchis. Sensibilitatea deosebita se explica foarte usor din punct de vedere biologic: specia il obliga pe individ sa fie perfect constient de existenta ei si s-o protejeze ca pe ochii din cap pana cand ajunge adult, aparatul reproducator reprezentand singura arma biologica cu care specia i-a dotat pe stramosii animalului uman – himenul, ca membrana dureroasa la atingere, are simplul rol functional de a proteja aparatul genital al fetitei de o posibila infectie datorata patrunderii obiectelor straine in vagin in copilarie si nu reprezinta un insemn al vreunui dumnezeu precum si-au inchipuit primitivii pioso-barbari ce i-au inventat fiindca n-au putut sa-si explice altfel fenomenele din jurul lor; similar, durerea ascutita resimtita la lovirea accidenctala a organelor genitale ale baiatului. Asocierea dintre coplesitoarea tensiune sufleteasca generata de abandonul fundamental si cantitatea importanta de stimuli proveniti din zona genitala se produce de la sine, astfel sufletul fraged gaseste un element concret de care sa lege mare parte a efluviului fricii ancestrale invizibile: zona genitala, care devine suportul fizic de baza al defularii in somatic a presiunii induse de Mareata Frica si-n consecinta de la cea mai frageda varsta se pun bazele dezvoltrii fobiei fata de genital.

Asadar, datorita omniprezentei, una dintre cele mai facile metode de neutralizare a durerii sufletesti izvorate din frica, din abandonul fundamental, devine legarea in plan fantasmatic si descarcarea ei in somatic prin senzatiile primite de la organele sexuale, de la genital – pentru a ne-o imagina o asemuim cu efectul linistitor produs de mangaierea de catre mama a capului sau obrajilor copilului care plange.

Fobia fata de genital este principalul rezultat al autocastrarii sufltesti, se dezvolta incepand din perioada preconstienta si se traduce prin investirea zonei genitale cu tensiunea sufleteasca izvorata din explozia fricii

82 generata de abandonului fundamental – prin intermediul conexiunilor interneuronale la nivelul creierului, desigur. Cum invazia energiei vitale de catre Mareata Frica reprezinta o castrare efectiva a acesteia si are un profund caracter negativ, rezulta ca zona genitala va fi imprimata cu acelasi caracter profund negativ, dureros, sfasietor. Nivelul de elaborare constienta al copilului se dezvolta treptat si urmeaza implicit influenta sufleteasca semnificativa provocata de vizibila segregare sexuala a carei intelegere nu numai ca-i este negata de cei ce se ocupa de cresterea si educarea lui, ba chiar ii este imposibil de inteles pentru ca-i este imposibil de inteles durerea sufleteasca, nedefinibila durere din interior provenita din etapa preconstiena si provocata de Mareata Frica pe care nici atat n-o poate defini constient. Fobia fata de genital inmugurita in etapa preconstienta isi formeaza treptat radacini adanci si va avea drept efect o disolutie sufleteasca mult mai puternica decat cea indusa de fantasma patologica in forma ei pura, deoarece tensiunea sufleteasca izvorata din frica de a nu fi abandonat se leaga de ceva concret, real, de o zona anatomica puternic strabatuta de terminatii nervoase si nu de halucinante mortaciuni fantasmatice precum strigoii si dumnezeii. In acelasi timp suntem nevoiti sa observam ca aceeasi fobie fata de genital urmeaza un curs total diferit la fetita fata de baiat: - Fetita va observa ca-i lipseste acel ‘ceva’ pe care-l are baietelul si va incepe sa spere sa-i creasca si ei pentru a neutraliza mai eficient durerea interioara cu ajutorul lui – ea efectiv crede ca baietelul n-are probleme sufletesti. Refuzul fobic al propriei mutilari se formeaza treptat, nivelul autocastrarii va creste semnificativ deoarece observa ca nu-i este indeplinita dorinta, si vom intalni trairile sufletesti ale ‘printesei rosii’ subliniate cand am vorbit despre femeie si identificarea cu modelul masculin. - Baietelul va observa la randul lui ca detine ceva in plus fata de fetita si datorita acestei observatii are loc exploziei fricii ca-l poate pierde, ca poate pierde acel ‘ceva’ care-i alina durerea sufleteasca nedefinibila devenind si el mutilat. Asa ca iluzoria amenintare cu castrarea capata aspect real, baietelul crede sincer ca-si poate pierde ‘jucaria’ deoarece afla ca fetitele si femeile nu detin o astfel de ‘jucarie’, lucru care converge catre o si mai puternica autocastrare sufleteasca determinandu-l sa ajunga la concluzia ca este mai bine sa renunte el insusi la ea. O renuntare tot la nivel psihic, desigur, dar care-l priveaza de posibilitatea descarcarii in somatic a dureroasei tensiuni sufletesti. Deci, in cazul baietelului fobia fata de genital – implicit cotropirea sufleteasca produsa de Mareata Frica – atinge cote morbide mult mai inalte decat la fetita. Experienta clinica scoate-n evidenta mult mai multele si mult mai gravele forme de psihoza dezvoltate peste ani de baietelul care a fost amenintat la propriu de un adult ca-i taie ‘jucaria’ daca mai pune mana la ea. Am rezolvat astfel mare

parte a pe larg dezbatutelor probleme vis-a-vis de violenta si agresivitatea animalica a barbatului comparativ cu femeia: provin din exteriorizarea Maretei Frici ancestrale si imprumuta din bestialitatea ei, aspect suprapus peste evidenta naturala precum barbatul este un animal mult mai fricos decat femeia. Cum copilul, indiferent ce-ar face, nu va reusi sa-si recupereze spatiul vital din ghearele agresiunilor indreptate asupra lui de cultura religioasa, conditiile socio-economice si mediul familial monogam, va fi obligat sa se recunoasca invins, sa se alieneze cocolosindu-si la maximum sufletul puternic maltratat, sa abandoneze de convenienta lupta, insa atat timp cat traieste n-o va abandona definitiv niciodata. Revenim la ceea ce am spus in debut si vom reaminti suma tuturor surselor de perturbare a puntii de legatura la nivel olfactiv dintre copil si mama: - tatal in carne si oase, masculul adult incarcat de feromoni ce-i invadeaza spatiul vital pentru a-i maltrata sufletelul in formare - psihoza mamei rezultata din viguroasa ei autocastrare, implicand un puternic dezechilibru feromonohormonal si ilustrata atat de comportamentul psihotico-religios considerat sanatate mintala curata, cat si de rabufnirile psihotice manifeste tolerate la nivel social – psihoza transferata integral micutului incepand cu prima zi de viata - faptul ca nu este dorit de mama inainte de a se naste, este efectiv respins de aceasta fiindca a fost obligata impotriva vointei ei sa-l aduca pe lume, prin intermediul legilor scabroasei morale religioase sau chiar prin legile efective promulgate de iluminatii batranei de elita aciuati prin ‘parlamente’ - avand drept consecinta inducerea aceluiasi dezechilibru feromono-hormonal al mamei - abandonul efectiv, timpul fizic petrecut la mare distanta de pieptul ei, departe de hrana sufleteasca intruchipata de feromonii emanati de ea - receptat de asemenea ca o agresiune prin privatiune. * Treptat sistemul psihic de aparare se solidifica pe baza investirii zonei genitale cu tensiunea sufleteasca morbida izvorata din Mareata Frica rezultand: refuzul fobic al propriei mutilari la femeie si impotenta sufleteasca generalizata caracteristica barbatului – ambele cu rol in ridicarea pe cote din ce in ce mai inalte a egocentrismului patologic. Daca femeile adulte au probleme sufletesti vis-a-vis de identitatea sexuala intr-un procent semnificativ, in cazul barbatului adult lucrurile stau radical diferit: impotenta sufleteasca masculina tinde asimptotic spre 100%, este generalizata si nu beneficiaza de nici un motiv obiectiv intru a-si diminua influenta creatoare. Care-o fi substratul psihologic al universalei obsesii a adolescentului, tanarului si mai mereu a barbatului adult c-o are prea mica? Recunoasterea autoritatii cioclilor cu diploma, a ciocoilor economici si a batraneilor aciuati prin ‘parlamente’ s-a bazat dintotdeauna pe acest handicap sufletesc – dar lupta continua, chiar de-ar

83 avea-o de doi metri tot se va framanta la gandul ca-i prea mica. Care-o fi substratul psihologic al universalei obsesii a adolescentei, tinerei femei si mai mereu a femeii adulte ca-i inferioara barbatului? Toate religiile si-au tras seva din acest handicap sufletesc – dar lupta continua, tot spera sa-i creasca si ei, tot spera sa nu mai ramana mutilata. Este foarte simplu de dedus ca nu diferentierea anatomica dintre sexe si nici sensibilitatea tactila marita a zonei genitale nu reprezinta cauza aparitiei si dezvoltarii fobiei fata de genital, ci conjunctia cu imensa cantitate de tensiune sufleteasca negativa cultivata cu o deosebit de mare grija in mediul familial monogam: abandonul fundamental. In acelasi timp si in acelasi fel observam ca vreun impuls erotic, vreun ‘libido’, sau orice alta manifestare sexuala intalnita la adulti, n-are absolut nici o legatura cu copilaria: in copilarie excitatiile zonei

genitale au simplul rol de a neutraliza teroarea sufleteasca, atat si nimic mai mult. * Fobia fata de genital se solidifica si prin uitare – cea mai importanta functie a creierului uman, cel putin deocamdata - odata cu scurgerea timpului, va deveni impenetrabila pentru constiinta in pofida faptului ca treptat se vor acumula cunostintele concrete ce-ar trebui s-o demonteze de la sine – sistemul psihic de aparare o inglobeaza in structura lui de fundal, asemenea aerului din atmosfera, n-o mai vedem, dar ramane acolo si ne influenteaza viata in orice moment. Trecerea in fundal a fobiei fata de genital este determinata de insasi dezvoltarea constiintei: copilul isi da seama constient ca nu va fi abandonat, reuseste sa-si domine constient acea frica de moarte pe care au perceput-o simturile lui in perioada preconstienta – in special prin ancestralul simt al mirosului. Isi da efectiv seama ca Mareata Frica l-a amenintat inutil, ca imensa explozie frustratoare produsa de ea a fost falsa si-o uita intrand in perioada de ‘maturitate a copilariei’, perioada in care frustrarile cotidiene sunt preluate aproape integral de cei care-l ingrijesc, iar el capata un comportament de copil perfect normal cu foarte rare accese psihotice specifice unei puternice autocastrari – plans isteric, incapatanare indarjita, furie oarba indreptata asupra diverselor obiecte sau fiinte... Insa retinem aspectul cel mai important: autocastrarea sufleteasca s-a produs, mare parte a energiei vitale ramane in ghearele Maretei Frici, iar zona genitala a ramas investita cu perceptia dureroasa, negativa din punct de vedere emotional, specifica abandonului fundamental trait in copilaria mica. Timpul trece si ajungem la momentul in care energia vitala creatoare de viata isi cere drepturile asupra zonei genitale: pubertatea... * Razboiul pubertatii Maretia autocastrarii sufletesti si a fobiei fata de genital vor deveni ‘vizibile’ la pubertate odata cu acutizarea problemei sexuale a tanarului, ulterior a adultului. Instanta razboiului pubertatii reprezinta revolta biologicului, lupta dusa de energia vitala creatoare de viata, impotriva degenerantei autocastrari sufletesti. Specia il forteaza pe tanarul puber - indiferent de sexul acestuia - sa se convinga pe sine insusi ca exista, il obliga sa renunte la sufletescul abandon in voia sortii de care s-a lasat purtat in copilarie si de care acum a uitat, si nu numai atat, il obliga sa-si recupereze zona genitala investita cu morbiditatea abandonului fundamental din ghearele Maretei Frici si s-o foloseasca in sens pozitiv, in sensul creativ al energiei vitale – de zona genitala a depins dintotdeauna existenta oricarei specii. Pe fondul fobiei fata de genital lupta dintre Mareata Frica ancestrala si energia vitala pentru posesia zonei genitale este acerba, frica nu cedeaza decat o foarte mica parte si forte greu: zona genitala a omului modern

din secolul XXI ramane pentru toata viata in ghearele Maretei Frici pentru ca asa a fost inclusa in structura sistemul psihic de aparare in perioada preconstienta. Groaza pe care aproape fiecare individ uman a trait-o cu ocazia primelor contacte sexuale, similara unei profunde sfasieri sufletesti, parca s-ar fi prabusit lumea – in stupiditatea lor pioso-religioasa unii mai slabi de inger au descris-o drept un lucru minunat, drept o emotie placuta! – reprezinta retrairea in toata maretia lor a sentimentelor generate de abandonul fundamental inca din primele zile de viata – acele sentimente de profunda durere sufleteasca de care nu suntem constienti, ele isi au originea in etapa preconstienta. Am rezolvat astfel si problema tulburarilor de ciclu menstrual la adolescenta si

tanara femeie: Mareata Frica nu vrea sa cedeze posesia zonei genitale. Abandonul fundamental a activat, cu micile intreruperi cand copilul s-a aflat la pieptul mamei, pe o perioada enorm de lunga in timp, intre doi si trei ani de zile, pana cand s-a format constiinta si a putut treptat sa-si dea seama ca frica de moarte este nefondata, si de aceea putem afirma ca autocastrarea sufleteasca, invazia Maretei Frici, respectiv suplimentul fantasmatic de compensare apelat de ea, ocupa o foarte mare parte din energia noastra sufleteasca: aproape in intregime sistemul nostru psihic de aparare s-a format pe frica, pe

Mareata Frica. A trecut aproape jumatate de mileniu de cand Poetul ne-a vorbit despre ‘Romeo si Julieta’ - cainii latra, caravana merge si pe noi tot in cu...vant ne doare. Ceea ce se intampla cu Romeo si Julieta atunci, se intampla si acum, dar se intampla la nivelul speciei umane. Aceeasi piosenie religioasa de-atunci o regasim si astazi, numai ca astazi a evoluat, astazi este invizibila, nu ne mai dam seama de ea – fericiti cei saraci cu duhul! – si

84 numai pentru ca aceelasi abandon fundamental de-atunci exista si acum, iar Mareata Frica este ancestrala, a existat dinaintea speciei umane si continua sa existe alaturi de ea si astazi. Absolut toti adolescentii fantazeaza cu ochii deschisi ca se sinucid, unii, infiorator de multi, chiar o fac, trec la fapte, aleg moartea tocmai fiindca doresc enorm sa se bucure de viata, modelul socio-cultural le neaga bucuria vietii, le impune un tel mult mai valoros: acela de a deveni zombi moderni, de a deveni slugoi perfect calibrati scopului economic, slugile elitelor zilei de azi. Absolut toti adolescentii fantazeaza cu ochii deschisi ca distrug lumea, unii chiar o fac, trec la fapte, iau pustile si pistoalele-n maini si merg la scoala pentru a-si impusca profesorii si colegii – distrug acea lume a lor despre care simt ca-i sufoca: claustrofobia impusa cu forta de catre superinteligentii adulti si suprapopularea impusa bestial de paranoicele elite si prietenii lor psihopati, cioclii cu diploma. Mediul social si cultura pioso-religioasa de tip anticonceptional potentate de presiunea demografica, negandu-i spatiul vital si la propriu si la figurat, potentand presiunea frustratoare spre valori insuportabile, au drept consecinta suprafortarea aspectului fantasmatic compensator si cu toate ca nu este intotdeuna perfect vizibil ii imprima adolescentului stari sufletesti de tipul psihozei maniacale, de tip maniaco-depresiv: acum este in culmea extazului, simte ca toata lumea-i la picioarele lui, peste cateva momente cade in abisul deznadejdii, ajunge in groapa disperarii. Psihoza maniacala reprezinta oglindirea fidela a conflictului dintre energia vitala si frica ancestrala pentru posesia zonei genitale, iar forma ei concreta de materializare la pubertate o reprezinta cand exteriorizarea violenta a acelui ‘sunt si eu p-aici!’ cand retragerea totala in sine insusi, irefutabilul sentiment al propriei inutilitati, cautarea disperata a punctelor de sprijin sufletesti in ireal, transformarea in sociopat sau in zombi modern, elementul esential al viitoarei mase de manevra. Iar acea masturbare atent sustinuta si promovata de prietenii nostri de stiinta cu-multe-titluri il ajuta enorm pe adolescent sa-si definitiveze fobia fata de genital si egocentrismul patologic fu...garindu-se cu sine insusi, il ajuta substantial sa devina un maniaco-depresiv explicit pentru ca-i aduce in prim plan adevarul fundamental: trebuie sa fie pios, cast, castrat la propriu, n-are voie sa se fu...gareasca decat singur, sa nu-l vada nimeni. Asa si este, pentru ca specia umana a reusit sa evolueze pe parcursul a milioane de ani numai cu ajutorul masturbarii. Oare din ce cauza cioclii cu diploma de acum vreo 200 de ani infierau masturbarea considerand ca determina imbolnavirea mintala? - si chiar ca n-o determina implicit, doar ii potenteaza evidentierea explicita. Pentru ca observatiile lor erau concrete, faptice, se vedeau cu ochiul liber, n-aveau nevoie de tratate de psihologie moderna pentru a le deduce – astazi nu se mai vad asa de bine pentru ca suferinta sufleteasca, boala psihica, este considerata normala, naturala, fireasca, doar cu totii provenim din minunata familie monogama. Tendinta maniaco-depresiva are in primul rand efectul prelungirii adolescentei pana spre varste tarzii si are legaturi viscerale cu faptul ca tinerii pot fi convinsi cu foarte mare usurinta sa devina martiri, atentatori sinucigasi: actul in sine imbina atat maretia in numele cauzei cat si autodistrugerea, recte creativitatea energiei vitale versus morbiditate impusa de Mareata Frica. Desigur, sunt si sanse ca adolescentul nostru sa urmeze un curs de dezvoltare mai ‘normal’, sunt, cam una la milion. Astfel se formeaza adultul, omul nou, constructorul de baza al societatii mai mult lateral dezvoltate, membrul de nadejde al unei noi pseudospecii: omul-hipopotam - frumusetea Maretei Frici provine numai din interior, dar nu de putine ori este reflectata de morbiditatea infatisarii exterioare si intotdeauna este armonios prelucrata cultural din exterior de ansamblul factorilor pioso-religiosi intrinseci realitatii sociale actuale. * Amploarea exagerata a fobiei fata de genital dezvoltata de barbat in raport cu femeia mai este sustinuta si de raportul de cel putin 5 la 1 in favoarea barbatilor la capitolul sinuciderilor intalnite in cazul adolescentilor si tinerilor pana-n 30 de ani. In plus, caldura sufleteasca a femeii, sensibilitatea ei sufleteasca sporita impusa de specie viitoarei mame – si care ar trebui sa-si ingrijeasca atent copii, nu sa-i arunce pe unde-i vine – se traduce prin sinceritatea ei marita: tanara femeie se transforma mult mai repede si mai usor in hipopotam biped. * Definitivarea personalitatii psihotice a epocii noastre In macro rezultatul fobiei fata de genital se regaseste in tendinta psihotico-distructiva a mediului social actual ce se confunda cu competitia ‘sanatoasa’ la toate nivelurile, in special la nivel economic: Cel care o are mai mare poate ciordi, perfect legal, cat mai mult de la aproapele sau. Exact asa si este, pentru ca individul n-o are efectiv, a lui zona genitala este in gheara Maretei Frici, el trebuie sa se zbata s-o compenseze fantasmatic din surse exterioare, cauta sa si-o substituie prin ciordit cu acte-n regula. Esenta dominarii economice, a impotentei sufletesti si a egocentrismului patologic – caracteristica fundamentala a intregii civilizatii umane a secolului XXI – este reflecatarea directa in viata de zi cu zi a crizei pubertatii: natura umana este imprimata de bestialitatea orala, canibalica, a Maretei Frici ancestrale, ea este cea care detine ponderea cea mai mare in sistemul psihic de aparare al fiecarui individ uman.

85 Competitia ‘sanatoasa’, alergarea sustinuta, cu ochii scosi din orbite, dupa bani, dupa averi nelimitate, reprezinta transpunerea la nivel social a regresiei la stadiul oral a directiei de curgere a fluidului vital, mai bine zis de prelungire a stadiului oral, prin prisma pioseniei culturale si-a fobiei fata de genital, in viata adultului. Banul simbolizeaza posibilitatea achizitionarii mijloacelor necesare sustinerii existentei, in special a hranei, iar energia sufleteasca disipata de adult intru obtinerea preamaririi sugerata de averea cat mai mare este tocmai energia vitala atribuita de specie fiecarui individ pentru a fi utilizata in scop reproductiv, pur sexual, astfel incat ea sa-si asigure continuitatea – energia vitala pozitiva nu poate ajunge la zona genitala deoarece aceasta

a ramas investita cu energia negativa a morbidei frici declansata de abandonul fundamental inca din prima zi de viata, fundatia sistemului psihic de aparare este construita pe autocastrare. Mijlocirea fantasmatica la volum ridicat – grandomanica - a transferului energiei vitale specifice etapei sexuale inspre etapa orala o denumim psihoza regresiva. Astfel vitalitatea speciei este profund afectata, este diminuata corespunzator, este supusa unei veritabile castrari, iar omul modern se transforma cu ardoare in hipopotam biped, specia umana se transforma intr-o pseudospecie pur si simplu castrata, deposedata de energia vitala creatoare de viata. Extraordinara amploare atinsa de ciuma pioso-religioso-culturala denumita competitie ‘sanatoasa’ reprezinta recunoasterea regresiei la stadiul oral, canibalic, a intregii comunitati umane actuale, recte recunoasterea degenerarii speciei si a universalizarii psihozei regresive ca forma de exteriorizare a

egocentrismului patologic – psihoza umanitatii generata de abandonul fundamental caracterizat de eruptia fricii ancestrale si pusa pe rol de fobia fata de genital in cadrul familiei monogame. * Inca o data suntem nevoiti sa observam ca problema sexualitatii copilului nu este reprezentata de manifestarea in sine a propriului erotism, ci de greaua povara a abandonului resimtit, sfasietoarea traire sufleteasca predominanta ce-i marcheaza ireversibil copilaria – sau: singur printre ‘prieteni’. Egocentrismul natural converge usor si sigur spre patologic: Aproape nici unul din adultii de azi nu mai poate disocia sentimentul de dragoste de acela al fricii, autocastrarea sufleteasca transcede in intreg universul social, iar fobia fata de genital, adevarata sursa psihica a pioseniei invizibile, a transformarii in hipopotam biped si a psihozei religioase, a capatat deja aspect de perpetuum mobile. Oare din ce cauza oamenii primitivi au inceput sa-si acopere zona genitala chiar pe calduri foarte mari?

Debutul manifestarii fobiei fata de genital se pierde in negura timpului, se confunda cu momentul in care omul a inventat familia monogama, esafodul distrugerii propriei specii. Exacerbarea importantei zonei genitale in constructia sistemului psihic de aparare este parte integranta a dezvoltarii sufletesti a omului modern si datorita inculturii, a imoralei morale mostenita de la religii, mai bine zis a cretinizarii deliberate a masei de manevra, a capatat caracter de fobie agravata cultural. Grotescul aspectului fobic, una din multiplele coloane vertebrale ale degradarii psihotice in masa a naturii umane, este foarte bine ilustrat de imaginile surprinse pe pelicula cinematografica sau de ingrozitoarele fotografii infatisand grozaviile din lagarele de exterminare naziste unde miile de indivizi scheletici in pielea goala, ce abia mai miscau, nu au organe sexuale, nu, se, vede, nici, macar, un, singur, organ, sexual, si nici in gramezile de cadavre. Crima si Mutilarea Fizica nu sunt obscene, zona genitala reprezinta obscenitatea obscenitatilor – persecutarea asidua a suportului biologic prin intermediul constiintei si al traditionalului model cultural pioso-religios este un dar de la dumnezeu, reprezinta inestimabila valoare morala a religiilor. Oare de ce s-o fi zicanda ca somnul ratiunii naste monstri psihopati? – mai nou, in biologic, interminabile cirezi de hipopotami bipezi, cum vrei sa-i zici. * Observam cat de usor poate fi explicata inclinatia sufleteasca spre homosexualitate si bisexualitate a tanarului adolescent luand in calcul investirea zonei genitale cu fluxul negativ al terorii sufletesti produs de Mareata Frica si imprimarea sistemului psihic de aparare cu tendinta maniaco-depresiva. Este pur si simplu vorba despre disperarea individului coplesit din interior: Daca asa cum sunt ma simt groaznic, simt cum

Mareata Frica ma sufoca, atunci cu siguranta imi va fi mai bine ‘invers’, pentru ca mai rau de atat nu se poate. Un alt aspect specific maniaco-depresiv intalnit la adultul surprins in gheara adolescentei intarziate apare cand durerea sufleteasca il copleseste depasind un asa-zis prag patologic si observand ca oamenii din jurul lui, mediul social, nu-i inteleg suferinta, atunci, pentru a respecta iluminatele norme: piosenia si castitatea = pozitivul maniacal, apeleaza la fantasme compensatorii cu finalitate practica precum pedofilia sau zoofilia = negativul depresiv, apeleaza la fiintele cu suflet cald despre care ‘simte’ ca-l pot intr-adevar intelege. * S-or fi inselat oamenii de cultura care s-au aratat oripilati fata de tendinta din debutul psihologiei moderne de a erotiza copilaria? O fi gresit cel mai mare Moralist al secolului XX, al tuturor timpurilor, cand a considerat presupusul erotism manifest al copilului drept o violenta halucinatie intelectuala? Bunul simt al unuia il indeamna sa creada ca sunt extrem de mici sansele de a se fi inselat ale celui despre care se spune ca a citit mai mult decat orice muritor ce-a fiintat vreodata. Unii, mai psihologi cu-multe-titluri de felul lor, s-au laudat in gura mare cu faptul ca observand pe ascuns fetite in primii ani de viata au vazut cum singurele, in minunatul patut al copilului, se masturbau si aveau

86 orgasme multiple inainte de-a adormi fericite. Astfel au beneficiat de suport experimental pentru a bate definitiv in cuie profetica alunecare intelectuala in legatura cu manifestarea impulsului erotic in copilaria mica – ca maine vom putea urmari cu deosebita incantare filme porno in care oua de gasca neeclozate se masturbeaza frenetic. Unul, mai multiorgasmic de felu’ lui, simte cum ii vine sa aiba altfel de orgasme. Este de departe mai de bun simt sa continuam sa mergem pe mana si enorma capacitate de patrundere a spiritului uman a celui mai mare Moralist al tuturor timpurilor: Observatiile experimentale in cauza nu fac altceva decat sa exemplifice perfect dezvoltarea fobiei fata de genital pe fondul abandonului fundamental inca din primele zile de viata: Micutele fetite, in calduroasa singuratate oferita de patutul copilului, nu faceau altceva decat sa compenseze psihomotor prin intermediul genitalului teroarea sufleteasca generata de Mareata Frica, de frica de a nu fi abandonate. Abandonul fundamental este singura traire emotionala a micutului aruncat

in patutul copilului, departe de pieptul mamei, departe de singura si in acelasi timp indispensabila lui hrana sufleteasca, de hrana feromono-olfactiva. Alti copii de varsta similara aleg sa se legene incontinuu, sa se bataie innebunitor, sfasietor, sfartecator, sau sa se dea incontinuu cu capul de peretii patutului, i-a observat unul, mai observator astronomic de felu’ lui, tot pe ascuns, pe cei copii abandonati prin orfelinate sau pe strazi. *

Dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa recunoastem valoarea muncii de pionerat si efortul deosebit depus de cei ce-au pus bazele psihologiei moderne, in special lupta lor intru dezvelirea la fata a religiilor aplicate lupta pe care fiecare individ ce are pretentia ca detine cel putin un neuron functional trebuie s-o continuie cu toata forta. * Ceva este in copilarie, dar nu sexualitate si erotism, specia a trasat ferm debutul etapei sexuale: incepand cu pubertatea. In copilarie este vorba despre Mareata Frica ancestrala si despre la fel de ancestralul simt olfactiv axat pe feromoni, despre dezbinarea sufleteasca provocata de agresiunile exterioare ce trebuie neutralizate cumva, despre abandonul fundamental si debutul in tromba al autocastrarii sufletesti, insa incultura de tip pioso-religios, agresiva insulta impotriva celui mai elementar bun simt uman, ii forteaza asocierea cu sensibilitatea tactila deosebita, dar in acelasi timp normala, naturala, fireasca, a zonei genitale.

Insasi castitatea dumnezeiasca si piosenia impuse de milenii de religia aplicata reprezinta clara dovada ca pricipalul pilon de sustinere al religiei, ca instrument egocentrico-patologic de dominare, este fobia fata de genital – oare ce denumire le-am putea asocia oamenilor de stiinta cu-multe-titluri care se fac ca nu vad rolul jucat de familia monogama in dezvoltarea fobiei fata de genital? Similar fobiei propriu-zise, al carei obiect declansator poate fi orice vietate sau stare de fapt, aici genitalul are simplul rol de obiect catalizator in micro, insa un grav rol degenerativ in macro, la nivelul speciei, un rol degenerativ impins pana la extrem: aparitia si inflorirea pseudospeciei Om-Hipopotam, pseudospecia castrata in biologic de Mareata Frica explodata sufleteste. *

Esenta luptei surde a copilului mic, adolescentului si adultului, o reprezinta efortul disperat intru recuperarea propriului spatiu vital desemnat de specie sub grija Mamei Natura. Spatiul vital al nou-nascutului si copilului mic il reprezinta caldura pieptului si emantiile olfactive generate de feromonii mamei. * Fobia fata de genital este langa noi, in noi, are un caracter universal si-o pondere enorma in modelarea maretiei noastre sufletesti: Multi consideram ca partenerul nostru, fiinta pe care o iubim nespus de mult si alaturi de care dorim sa traim fericiti pana la adanci batraneti in cadrul institutiei oficiale denumita familie monogama, are pe suprafata corpului sau niste zone scarboase pe care nu le putem saruta deoarece ne provoaca voma – refuz fobic axat pe fobia fata de propriile noastre zone. Atunci de ce nu ne cautam un partener de viata care sa nu detina astfel de zone scarboase? – nu-l vom gasi, refuzul fobic este inlauntrul nostru, Mareata Frica este tot acolo, si mai e si ancestrala peste toate. * Abia acum putem aprecia la adevarta valoare potentialul autoreglator al maladiei SIDA ca sursa exterioara suplimentara de alimentare a fobiei fata de genital intru desavarsirea transformarii cat mai grabnice a speciei umane in pseudospecia om-hipopotam. Stie sistemul inchis ce sa faca atunci cand este amenintat: se autoregleaza, si bine o mai face!!! * Candva cineva a spus ca limita normalitatii nu se poate efectiv concretiza. Putem completa: Granita dintre normal si psihotic nu poate fi trasata fiindca normalul nu mai exista, pur si simplu a disparut, patologicul a patruns in esenta socialului de azi – a patruns de foarte multa vreme, de milenii, si-a ajuns sa fie considerat drept normal – si cum toti membrii universului social provin din celula de baza, fiecare dintre noi este afectat intr-un fel s-au altul, intr-o masura mai mare sau mai mica, de psihoza inerenta toxicitatii olfactive a mediului familial monogam in care ne formam ca zombi psihopati. De milenii, de cand s-a inventat familia monogama, s-au pus bazele personalitatii psihotice, iar astazi o regasim integral in universala personalitate psihotica a epocii noastre. *

87 Refugiul in hrana Una dintre cele mai facile metode de restabilire a linistii interioare, a echilibrului sufletesc, o reprezinta protectia oferita de sanul matern, mai bine zis de substitutul acestuia: hrana. Inca din perioada cand nu se poate exprima prin cuvinte copilul care plange se linisteste imediat ce primeste biberonul cu lapte cald. Nenorocirea-i ca parintii nu-si dau seama ca el nu plange de foame, ci de frica, de, frica, de, a, nu, fi, abandonat – sentimentul coplesitor al copilului in sanul familiei monogame este acela al abandonului, al abandonului fundamental. Logica este foarte simpla: 1. Copilul plange; 2. Daca plange inseamna ca-i este foame, doar se vede cu ochiul liber ca imediat ce primeste de mancare se opreste din plans; 3. Daca-i este foame trebuie sa-i dam sa manance; 4. Sa-i dam in fiecare zi sa inghita zece litri de lapte artificial si cincisprezece conserve speciale pentru copii foarte mici, nu cumva sa sufere de foame – conserve preparate numai din ingrediente naturale avand termen de valabilitate de cel putin trei ani de zile; conform principiului fanion al cererii si ofertei: orice psihopat poate produce si comercializa orice fel de produs pentru a castiga cinstit cat mai multi bani; 5. Ce conteaza ca diferenta dintre aportul caloric indesat pe gat artificial si cel ce l-ar fi primit natural din laptele matern este enorma? Ce numai noi sa fim oameni-hipopotam? Las’ sa mai devina si altii, s-avem si noi de cine sa radem, sa nu fim noi ultimii – vorba-ia, imi creste inima cand vad pe cineva mai prost ca mine; 6. Dieteticienii si alte categorii de oameni de pseudostiinta cu-multe-titluri isi freaca palmele, vor avea din ce in ce mai multi clienti. Refugiul in hrana ca substitut al protectorului san matern, in vederea neutralizarii abandonului fundamental, se prelungeste pe toata durata copilariei si ulterior in viata adultului. Astfel dezastrul sufletesc generat de familia monogama de milenii, fobia fata de genital, se suprapune armonios peste incultura pioasa la nivel social si ceea ce rezulta se vede cu ochiul liber: In unele zone asa-zis civilizate mai bine de o treime din copii si de doua treimi din adulti sufera de obezitate – si dupa parerea diversilor oameni de stiinta cu-multe-titluri numai carbohidratii sunt vinovati, modelul socio-cultural axat pe familia monogama si religie este tabu, deocamdata. Toti copii si adultii afectati de-o obezitate accentuata – obezitate morbida, conform denumirii stiintifice, ca numai denumirile sunt stiintifice, restul nu-s decat spalaturi intracraniene - intrebati despre ce-i determina sa abuzeze de mancare spun ca atunci cand mananca se simt eliberati de o apasare interioara nedefinibila, se simt ca si cum si-ar recapata increderea in ei insisi. Mai pe intelesul nostru: se simt ca si cum ar scapa de apasarea sufleteasca produsa de Mareata Frica. Desigur, numai demonii sunt de vina, trebuiesc exorcizati imediat cu ajutorul chi...lotilor cunoasterii si mai ales cu ajutorul sfintelor gr...ohaituri. * Nenaturala metoda naturala Descarcarea emotionala violenta, concretul acces de plans in hohote insotit de tremuratul nervos, declansata uzual de constientizarea unei dureroase stari de fapt, reprezinta anularea partiala – niciodata nu se poate obtine eradicarea totala, de aici ciclica revenire la vechea ‘albie de curgere’ - a caii sufletesti de compensare fantasmatico-somatica a efluviului fricii ancestrale si mutarea ei pentru o scurta perioada in constient - restabilirea metodei naturale de descarcare psihomotorie a insuportabilei tensiuni sufletesti. Copilul mic, inca nu se poate exprima prin cuvinte, plange des, aparent fara motiv, iar parintii dau fuga cu el la doctor fiindca este bolnav! – urmand a fi indopat viguros cu diverse medicamente pentru a-l trata de colici. Intotdeauna copilul este vinovat, creierul prespalat de religii al parintilor este normal si natural, este un dat de la dumnezeu, ca si familia monogama de altfel, doar sunt atat de iluminati spiritual incat le este imposibil sa conceapa faptul ca tocmai ei sunt cauza abandonului resimtit de propria progenitura – exista si cazuri cand grijulii parinti isi calmeaza copilul administrandu-i somnifere sau alcool, eventual si-o bataie buna... Dezvoltandu-se treptat, pasind incet si sigur in stadiul constient, el isi insuseste ascultator educatia de tip stoic, cu draga inima oferita de superinteligentii adulti, invatand sa-si reprime exteriorizarea emotiei provenita din frica – devine cuminte, ascultator, si nu mai plange deloc. Cu timpul ajunge sa-si reprime total tendinta de exteriorizare a starilor sufletesti negative izvorate din diversele frustrari, iar la un moment dat va deveni constient de propria moarte pe care o va introiecta lin, linistit, devenind un copil ‘civilizat’, puternic traumatizat, care nu face altceva decat sa-si largeasca substantial nivelul autocastrarii sufletesti a carei fundatie: fobia fata de genital, exista deja – formata inca din primele zile de viata. Sublima grija parinteasca, imensa dragoste ocrotitoare cu care este inconjurat – recte egocentrismul patologic al omului civilizat din secolul XXI – reiese din faptul ca absolut nici un parinte nu catadicseste sa-i explice propriului copil ce este moartea si din ce cauza a hotarat sa i-o ofere-n dar – candva cineva a zugravit in cateva cuvinte imaginea plastica a unei gravide plimbandu-se prin cimitir – si chiar de-ar vrea, n-o poate face atat timp cat nici el nu stie altceva decat dumnezei si strigoi. * Omul modern ar trebui sa reinvete sa planga, in cadrul programei scoalare ar trebui introduse orele de plans. Da’ de unde! Modelul cultural mostenit de la religii, cu rolul de a-i pregati pe tineri pentru viitoarele maceluri umane, de ai forma drept luptatori neinfricati, imbraca astazi forma mandriei nationale inculcata

88 copiilor inca din anii de gradinita, minunatele sisteme educationale actuale: Frumusetile si bogatiile patriei noastre sunt mai frumuseti si mai bogatii decat cele ale patriei lor, sau infectia morala, cum vrei sa-i zici; eroii nostri sunt mai eroi decat ai lor, sau criminalii in masa, cum vrei sa-i zici; dumnezeii nostri sunt mai dumnezei decat ai lor, sau cultura psihotica, cum vrei sa-i zici s.a.m.d. Nu-nu! la scoala copii si tinerii trebuie sa invete despre dumnezei si despre reinvierea cu ajutorul strigoiului, astfel incat s-ajunga sa nu-si pretuiasca deloc propria viata, oricum urmeaza minunata viata de apoi, metamorfozandu-se in elementele componente de baza ale masei de manevra. Mai mult, ei trebuie s-ajunga acei zombi care sa nu dea doi bani nici pe viata si sentimentele semenilor lor, psihoza religioasa regasindu-se si-n cadrul cursurilor tinute la scolile si academiile militare unde tinerii sunt cu migala invatati ca individul uman nu este om, ci inamic! – omul modern a devenit propriul lui inamic, pe omul modern, pe pradatorul suprem, l-a modelat candva traditia religioasa astfel incat sa devina propriul lui pradator, si mai mult decat atat, continua sa-l modeleze sa ramana propriul lui pradator si-n ziua de azi. Obligativitatea mentinerii cu orice pret a inculcarii religioase rezulta din faptul ca oamenii secolului XXI trebuie sa-si dedice respectul zeilor, dumnezeilor si strigoilor, sa se inchine la ei si sa-i tina la loc de cinste in adancul sufletului lor astfel incat sa fie oricand gata sa soarba cu nesat sangele cald al semenului lor si sa se pregateasca optim, motivat, intru infaptuirea Crimelor Oficiale pe campurile de lupta. Acelasi lucru il fac si conducatorii religiosi, iluminati tot de spiritul divin, atunci cand ii pregatesc pe tinerii lor sa devina atentatori sinucigasi, numai ca metodele noastre sunt mai metode decat ale lor, cu toate ca ambele au acelasi substrat: educarea tinerei generatii in spiritul Crimei Oficiale. Oare de ce mai cautam sa-i prindem si sa-i bagam la inchisoare pe criminali? - doar fiindca ale lor crime nu-s recunoscute oficial? * Oare putem face o paralela intre psihoticul ideal de darzenie socio-culturala actuala si faptul ca mult iubitul si veneratul tatuca stalin n-a fost vazut niciodata plangand? Mai bine am redefini excursiile prin cimitir, cu ale lui alei ale plangerii, locul geometric al jelitului, drept singura modalitate spirituala de recreere pentru adulti, poate c-asa vor reusi sa se impace cu ei insisi, cu specia si cu curgerea lina a metaforicului fluid vital. * Aspectul economic monogamic Principalul aspect moral degradant il reprezinta faptul ca mafiile oficiale isi asigura prin legi fundamentale protejarea averilor nelimitate in timp ce legea familiei presupune ca bunurile achizitionate pe parcursul casatoriei sunt proprietate comuna. De aici interminabilele procese de partaj inerente divortului, lacrimi, suferinte, stare de tensiune sufleteasca negativa transmisa copiilor – sau gloata trebuie sa-si manance zilele in micimea ei, pentru ca elitele sa-si poata vedea linistite de afacerile creatoare de progres si bunastare economica generala. Mai nou, mult indragitele elite ‘democratic’ alese au inventat contractele prenuptiale parafate si stampilate, adevarate acte-n regula, pentru a-si feri de partenerul conjugal, inamicul public numarul unu, si pe buna dreptate, acele vile cu sute de camere valorand cat intreg produsul intern brut anual al unui stat din lumea a treia. Oare ce rol o mai avea contractul casatoriei? Are, si unul foarte important: indobitocirea gloatei. Esenta n-o reprezinta faptul ca o mana de indivizi au astfel de vile, ci ca obtinerea lor este mijlocita de religiile ce impun saracia lucie, cretinizarea si retardul intelectual ca norma de viata pentru mai bine de trei sferturi din populatia sistemului inchis, drept urmare incep sa se prabuseasca zgarie-norii, sa se aprinda din senin puturile de petrol, iar garniturile de tren, alte mijloace de transport in comun si centrele comerciale incep sa sara in aer la orele de varf. Obedienta cu care politicienii secolului XXI extind minutios criza de suprapopulare prin intermediul religiilor, instrumentul de dominare sociala ce-a ridicat segregarea sexuala la rang de virtute – cate femei au fost, sau sunt, ciocli cu diploma cu functii de conducere? – urmareste in primul rand continuarea subjugarii economice a femeii care pentru o bucata de paine este obligata sa se vanda unui barbat, sotului, sau mai multor barbati, indrumata atent de un proxenet. Lupta deschisa in numele vietii, mai bine zis in numele bataii de joc la adresa vietii prin maltratarea fizica si sufleteasca a femeii, este purtata astazi de cioclii cu diploma si prietenii lor ‘democratic’ alesi care promoveaza neabatut legi de interzicere a avortului – in special in cazul tinerelor de pana la 25 de ani. Astfel, in cel mai profund spirit moral, este calcat in picioare dreptul femeii de a dispune de propria-i viata, de propria-i libertate de alegere, prin incatusarea de cratita, de activitatile domestice - asa cum ieri iobagii erau legati de pamant sau cum viata sclavilor negri depindea de albeata la fata, sau negreala sufleteasca, a stapanului plantatiei. Bataia de joc la adresa esentei speciei umane consta in faptul ca-n secolul XXI minunatul Mare Macel Economic Mondial axat pe religii si competitie ‘sanatoasa’, recte pe ciordit la scara planetara cu acte-n regula, obliga femeia la statutul de sclav al barbatului, ea nu se poate intretine pe ea insasi, d-apoi sa-si mai poata creste copilul departe de influenta distructiva a emanatiilor olfactive ale barbatului adult. Femeia secolului XXI nu dispune de propriul spatiu vital, d-apoi sa-i mai poata garanta copilului ei spatiul vital. Problema dezumanizarii femeii, propovaduita intens de inestimabilele religii, este o problema globala. *

89 Aspectul psihologic monogamic Tot familia monogama ne explica izvorul general al crizei de suprapopulare - vina nu este nicicum purtata de elitele mafiote oficiale cu toate simturile atintite spre ciordit la scara planetara, ei sunt doar cramponati in psihoza regresiva, in campaniile electorale inseala si mituiesc prin toate mijloacele masa de manevra cu scopul de a-si pastra ciolanul, cu scopul de a castiga alegerile ‘democratice’ pentru a ciordi si mai mult. Este vorba despre imperceptibilul imbold sufletesc al fiecarui individ din ziua de azi, in special al femeii, de a avea cat mai multi copii, si anume: frica de abandon. Nevoia continua de protectie, ca reactie la tirul sustinut al frustrarilor cotidiene promovate de competitia ‘sanatoasa’, de antisexualitatea culturala si de lipsa acuta a spatiului vital minim, determina cautarea asigurarii punctelor de sprijin sufletesti in exterior, in fantasmatic, pe seama propriilor copii si nu reprezinta altceva decat transcederea in viata adultului a abandonului fundamental, a exact aceluiasi sentiment de abandon resimtit de mic copil in sanul familiei sale inca din prima zi de viata uzual, conform modelului cultural religioso-pios, mama respinge fara sa-si dea seama mult mai usor nounascutul fetita decat pe baiat. Am rezolvat astfel si mare parte a pe larg dezbatute-i probleme a psihologiei

maternitatii din epoca noastra. Punctele de sprijin exterioare individului nu reprezinta altceva decat concretizarea compensarii energiei sufletesti rapita de autocastrare - deficitul propriei energii vitale creatoare de viata prin dragoste si caldura sufleteasca este fantasmatic compensat prin caldura sufleteasca a copiilor, o compensare de tip pedofilic. Pe multi ii auzim spunand: ‘Traiesc numai pentru copii mei’, un sincer adevar si in acelasi timp o egocentrica minciuna patologica grosolana, deoarece ar trebui sa intelegem: Traiesc numai datorita copiilor mei, daca nu mi-as motiva existenta obligandu-i pe ei sa existe, atunci propria-mi durere sufleteasca potentata de mizeria morala din jur, de realitatea sociala actuala, m-ar sufoca, m-ar dezintegra pur si simplu. Astfel suntem in masura sa observam cum mult indragitele religii introducand familia monogama drept anticonceptional, in vederea alienarii individuale si stoparii macelurilor umane generate de criza de suprapopulare, n-au facut altceva decat s-o adanceasca si mai mult, iar palidele fete de ciocli cu diploma au inceput cu timpul sa traiasca placeri superorgasmice: cu cat devenea mai extinsa masa de manevra, cu atat beneficiau ei de mai multa putere, cu atat mai mult ajungeau sa se identifice cu nemuritorii zei sau dumnezei. Placere perversa, de acelasi tip pedofilic - doar copiii, generatia tanara, esenta speciei, sunt cei ce au de suferit cel mai mult datorita lipsei cronice a spatiului vital - imbratisata strans si de ‘democratic’ alesele elite din secolul XXI prin sustinerea spirituala si materiala a cresterii demografice. Aspectul degradant, degenerant si dezumanizant inerent minunatelor religii este cu precadere ilustrat de lupta sustinuta pe care absolut toti cioclii cu diploma, cu o indarjire demna de cei mai hidosi psihopati, o duc si-n zilele noastre impotriva metodelor anticonceptionale si a avortului. Ce conteaza ca SIDA ameninta vietile a sute de milioane de oameni, poate miliarde, folosirea prezervativului este impotriva legilor firii, contravine flagrant divinelor invataturi puse in carca dumnezeilor fantasmagorici de omul-cimpanzeu, stramosul nostru: inmultiti-va si distrugeti cat mai repede sistemul inchis – inainte sa apucati sa-l deschideti – sau: atatia copii cati vrea bunul dumnezeu – avem numai cu...vant, creierul si constiinta sunt inexistente. Sa nu intelegem gresit, avortul reprezinta o forma de macel insangerat – avand in vedere trauma implicata. Din nefericire minunatul grad al evolutiei socio-culturale, cultivat atent de reprezentativele elite prin sustinerea valorii moralei religioase, presupune ca in enorm de multe zone geografice avortul sa continuie sa fie singura metoda anticonceptionala aplicabila. Iar cele ce-l practica o fac fiindca nu suporta sa-si vada copii suferind de Foame si mizerie, sau pentru ca nu suporta gandul ca vor trebui sa-i arunce pe strazi deoarece sunt nevoite sa alerge din zori pana noaptea tarziu pentru a le-o su...rade cu spor elitelor in lupta acerba cu Moara de Vant - itrucatva compasiunea specifica naturii umane reuseste sa depasesca frica morbida. * Criza de suprapopulare actuala are un profund substrat psihologic si reprezinta o problema globala. Sa nu cumva sa credem ca afecteaza numai zonele lumii a treia, din contra, cele mai afectate zone sunt cele asa-zis dezvoltate din punct de vedere economic, dupa cum ne-o arata amploarea epidemiei de obezitate armonios inlantuita cu vietuirea in minunatele metropole moderne, cu dezintegrarea spatiului vital al omului de azi. Asa cum religiile au exploatat din punct de vedere psihologic frica de moarte oferindu-i omului primitiv desartele sperante de nemurire prin alaturarea de sfinti, dumnezei si nirvane in viata de apoi, prin reinvierea cu ajutorul strigoilor sau prin reincarnare, tot asa politicile actuale exploateaza optim slabiciunea psihologica intrinseca abandonului fundamental, universalului ‘singur printre prieteni’, cultivat in monolitica celula de baza, familia monogama. Astfel, exploatarea prin mituire materiala si spirituala a masei de manevra cu scopul acumularii de capital politic pe seama transformarii generatiilor urmatoare in veritabili hipopotami bipezi induc crizei de suprapopulare actuale un caracter de falsitate, aceeasi falsitate degenerativa specifica sursei: familia monogama. Criza de suprapopulare din secolul XXI nu este fundamentata biologic, nu mai este impusa de Mama Natura, ea a devenit o criza de suprapopulare indusa cultural, o criza psihologica hranita de multimilenara cultura psihotico-religioasa. *

90 A cincea judecata de apoi Sa mai facem o mica incursiune prin ideile exprimate anterior si acum, cand stim mai multe despre introiectia fricii ancestrale si influenta ancestralului simt olfactiv in modelarea sufleteasca a omului, sa ne inchipuim ce-a simtit omul primitiv fata de moartea animalului uman atunci cand criza de suprapopulare a obligat haitele primitive sa se macelareasca incontinuu intre ele si cand multimea de cadavre ramase la locul luptelor incepeau sa intre in putrefactie, sa duhneasca atat de placut si sa se umple de tot felul de viermisori – retinem si aspectul: cu vreo doua sute de ani in urma oamenii continuau sa creada ca viermii apar pe suprafata carnii in putrefactie de la dumnezeu, de nicaieri, ca se creeaza spontan. Oare cat de frica i-o fi fost de moarte? – pe vremea aceea cand habar n-avea nici despre putrefactie nici despre nimic. Oare o fi avut nevoie omul primitiv de fantasma patologica, de religie, s-au a inventat-o asa, din plictiseala? L-o fi indemnat ancestrala frica de moarte trezita la viata prin intermediul la fel de ancestralului simt olfactiv sa scape cat mai repede de cadavre prin ardere, canibalism sau ingropare? * Urmarind exemplul simplu oferit de stramosii nostri care mai traiesc si astazi printre noi, dar nu pentru multa vreme: maimutele, realizam ca mai avem foarte multe de invatat de la ele si nu fiindca sunt mai destepte decat noi, au mai-multe-titluri decat noi sau urmeaza cursurile mai multor universitati decat noi, ci pentru ca ele nu se inchina la tot felul de mortaciuni de tip strigoi si astfel le ramane suficienta minte pentru a proceda asa cum le-a invatat Mama Natura, iar Mama Natura are o experienta de viata de miliarde de ani. Deci maimutele sunt mai inteligente decat noi, pentru ca inteligenta inseamna folosirea optima a cunostintelor - a desteptaciunii cu care ne tot laudam ‘noi’, cine mai e ca ‘noi’? - cu scopul adaptarii perfecte la mediu si asigurarii vigorii tinerei generatii, asigurarii continuitatii speciei, iar ele uziteaza de inteliganta Mamei Natura – in timp ce in lumea civilizata a secolului XXI o treime dintre copii, viguroasa generatie viitoare, au ajuns sa sufere de forme din ce in ce mai grave de obezitate! Observam ca nou-nascutul pui de maimuta petrece o foarte mare parte de timp, raportata la ceasul biologic al speciei lui, atarnat de blana mamei, in bratele sau in spatele ei. In aceasta perioada mama-maimuta nu-si lasa nici o clipa puiul singur in patutul decorat cu jucarii, in calduroasa si luminoasa camera a copilului sau in bratele mult iubitului tatic, ea nu-si lasa puiul la cresa, caminul de copii sau gradinita, ea nu-si hraneste niciodata puiul cu biberonul sau cu conserve speciale, nici nu-i indeasa in gurita tetina legata civilizat cu ata de gat si mai ales, nici nu se parfumeaza cu ultimele parfumuri exotice scoase pe piata.

Intr-adevar, acele emanatii olfactive din camera unde se afla o mama tinandu-si in brate nou-nascutul au un rol extraordinar din punctul de vedere al speciei umane. La o adica, de cata dragoste si caldura sufleteasca va beneficia copilul care a venit pe lume numai pentru a fi arunct pe strazi pentru ca in timpul acestui proces parintii sa primeasca mita formata din banii de alocatie sau alte indemnizatii oferite cu draga inima de batraneii aciuati prin tot felul de ‘parlamente’? Sa ne gandim un pic si la sufletelul lor, al parintilor: Nu trebuie sa aiba si ei un ban sa-si cumpere in fiecare zi cate-o sticla de votca pentru a evada cateva ore din mizerabila mocirla morala din jur? – strigoiul a inceput sa nu mai tina la gloata, a expirat, singur isi cere debarcarea in latrina. * Notiunea de abandon fundamental, ca sursa a cvasiunanim intalnitului egocentrism patologic actual, nu este nici pe departe o mareata descoperire a vreunuia cu mintea mai mult sau mai putin influentata de mirosuri. A trecut tare multa vreme de cand altcineva, mult mai inteligent, a intuit faptul ca momentul nasterii reprezinta o trauma. Din nefericire pe vremea aceea nu se stia ce-s aia feromoni, iar trauma nasterii a ramas un concept abstract ce n-a putut fi pus intr-o relatie congruenta nici cu suportul biologic al individului uman, nici cu acea inestimabila mostenire culturala multimilenara denumita familie monogama. In plus, amploarea evolutiei tehnologice – alaturi de criza de suprapopulare ca agresiune majora impotriva vitalitatii speciei umane – face ca abia astazi sa putem aprecia la adevarata valoare degenerativ modelatoarea influenta exercitata de egocentrismul patologic, atat asupra individului uman in particular: transformat in psihopat, cat si a naturii umane in general, a speciei insasi: transformata in pseudospecia om-hipopotam. Si nu este in nici un caz vorba despre faptul ca astazi functioneaza cu deosebit aplomb un infinit numar de universitati de produs pe banda rulanta experti in tuiching financiar, experti pseudociorditori cu diploma – ciordesc, da, dar nu pentru ei, ci pentru altii, pentru batraneii care n-o mai pot face cu propria lor minte obosita de-atata experienta de viata. Piatra de hotar n-o reprezinta tendinta educativ-culturala prin care generatia tanara este impulsionata sa vorbeasca inflacarat despre competitia ‘sanatoasa’ la nivel socioeconomic, ci fundamentul sufletesc pe care aceasta se dezvolta: abandonul fundamental. * Absolut toti recunoastem ca sentimentul definitoriu ce ne-a marcat profund copilaria a fost frica fata de tata – natural, vitreg sau tutore patern. Nici un om de stiinta cu-tare-multe-titluri n-a catadicsit sa se intrebe de ce trebuie sa existe si sa functioneze optim acest mecanism al terorii universale, nici unul nu detine suficient bun simt pentru a se intreba ce cauta masculul adult in spatiul vital al nou-nascutului si copilului mic, nici unul nu-i in stare sa observe ca mare parte dintre adulti dezvolta simptome de copil abandonat, dintre care

91 retardul intelectual este plasat la loc de cinste. Poate asta inteleg ei prin om civilizat: retard intelectual si comportament de zombi psihopat cu infatisare de hipopotam biped, astfel incat sa fie mai usor de subjugat si manevrat. * Piosenia ca sursa de alimentare a autocastrarii sufletesti a devenit invizibila, ea reprezinta esenta modelului cultural actual, constiinta nu poate detecta degenerarea biologica sustinuta de familia monogama, nu poate detecta raul ce macina la propriu natura umana, existenta ei este anulata, odata cu ea este anulata orice urma a multimilenarei evolutii a speciei umane si drept urmare aceasta degenereaza – oamenii de azi se inchina la strigoi la fel cum o faceau acum cateva mii de ani. Presupunand absenta tatalui - a intoxicarii cu feromonii eliminati de barbatul adult – din spatiul vital al nounascutului si copilului mic, rezulta curgerea lina a procesului lui de maturizare, de trecere netulburata inspre stadiul constient, obtinandu-se astfel o separare treptata de mama fara a-i schilodi sufletul fraged prin eruptia fricii ancestrale – reducandu-se influenta ‘creatoare’ a debutului in tromba al autocastrarii sufletesti generata de explozia sentimentului de abandon. Problema autocastrarii mamei – sursa transferului psihic inspre copil – este mult mai complexa, ea avand radacini adanci tot in modelul culturalo-religios axat pe exploatarea si dezumanizarea femeii, dar nu este totul pierdut, deja in unele zone geografice femeile isi recapata atat independenta materiala cat si independenta spirituala. Necazul este ca majoritatea celor ce reusesc desprinderea o fac cu pretul pierderii feminitatii prin integrarea in jocul competitional: Cine o are mai mare poate ciordi perfect legal cat mai mult. Efortul disperat le obliga sa se confunde comportamental cu niste avortoane stangace de barbati ratati, vorba cuiva – si spasit recunosc, mi-a placut cum suna. * Toate categoriile de oameni de stiinta cu-multe-titluri prefera sa respecte mareata inteligenta a omuluicimpanzeu, stramosul nostru care a inventat familia monogama. Atunci n-ar fi mai bine sa ne lase-n pace si sa se duca multele-lor-titluri la gradina zoologica pentru a sta de vorba cu prietenii lor cimpanzeii, cu cei de teapa lor, pot scrie si carti pe aceasta tema, chiar le putem recomanda un titlu interesant: ‘Eu si prietenii mei cimpanzeii’. Ce parere ne putem face despre capacitatea intelectuala si mai ales despre moralitatea oamenilor de stiinta cu-tare-multe-titluri care s-au apucat sa inventeze diverse tipuri de psihologii sau scatologicosociologii fundamentate pe familia monogama, pentru ca este intr-adevar vorba despre acea celula de baza a societatii inventata de omul-cimpanzeu imediat ce-a coborat din copac! Ce cauta astfel de oameni de stiinta cu-multe-titluri si capacitate intelectuala similara celei a unui cimpanzeu prin universitatile secolului XXI pentru a tine lectii generatiei tinere, pentru a indobitoci si distruge generatia tanara, pentru a pune cu succes umarul la extinctia speciei umane? Da, saracutii de ei, trebuie sa-i intelegem si pe ei, de-ar pune sub semnul intrebarii familia monogama, atunci ar zdruncina profund religiile aplicate si-ar incepe sa scada brusc cele profituri de-am tot amintit. Sau poate ca nu s-au gandit. Oare de ce nu s-au gandit, chiar n-au reusit multele-lor-titluri sa-si dea seama pe ce lume traiesc, n-au reusit inca sa-si consulte agenda si sa vada ca suntem in secolul XXI era noastra, nu inaintea erei noastre? Unul nu crede toate astea nici fu...garit. Nu s-au gandit fiindca familia monogama este un dar de la dumnezeu, este cea mai ingrozitoare si cea mai revoltatoare minciuna propagata de milenii de religii cu scopul de a indobitoci si subjuga masa de manevra – in ultimul timp a predat stafeta partidelor politice – iar nici macar unui singur om de stiinta cu-multe-titluri nu-i pasa, nu-i pasa de nimeni si de nimic in afara de pu...nga lui – doar si ei s-au format ca oameni civilizati in cadrul familiei monogame. Sau pentru ca egocentrismul patologic a ajuns sa pulverizeze orice urma de omenie din sufletul oamenilor secolului XXI, fara exceptie. Fiindca anual zeci de mii de oameni trebuie sa-si faca operatii de baipas gastric, iar alte tare multe miliarde trebuie sa-i consulte pe dieteticieni, sa cumpere lotiuni, potiuni si medicamente pentru slabit, sau sa-si faca operatii de liposuctie astfel incat elitele sa castige gramezi de bani cinstiti. Fiindca majoritatea oamenilor - cu tendinta spre 100% - trebuie sa suporte consecintele gravelor probleme legate de viata intima, de conflictul cronicizat cu specia, astfel incat sa-si piarda mintile si sa se dea cu capul de toti peretii pentru a putea fi manevrati si subjugati mai repede si mai usor, pentru a deveni adevarati zombi cu drept de vot. Sau altfel, mai bland, pentru ca absolut nici unul cu-multele-lui-titluri cu tot nu mai poate sa gandeasca, cu totii au alta treaba, mult mai importanta: Tremura de Frica – iar marea nenorocire este ca nici macar nu-si dau seama de ceea ce fac. * In zona geografica europeana, profund lovita-n moalele capului de uniune, dezvoltare economica, moneda unica, ‘democratie’, pseudocivilizatie si cretinism pioso-religios, peste 25% din oameni sunt afectati de o boala psihica grava, de o boala sufleteasca manifesta ce-i scoate din circuitul economic intr-un anumit moment al vietii lor – nu se vede faptul ca 100% din indivizi sunt afectati de boala psihica a umanitatii pentru ca aceasta nu se manifesta explicit: fericiti cei saraci cu duhul! Paguba economica este de nu stiu cat %, toata lumea

92 numara bani, toti se-nchina zeului Ban, despre suprapopulare, urbanizare si spatiu vital inca n-a auzit nimeni. Aici sinuciderile depasesc in fiecare an numarul vietilor rapuse de accidenctele de circulatie. Intr-adevar, piosenia culturala, piosenia individuala si castitatea dumnezeiasca n-au facut niciodata nici macar o singura victima. N-au facut nici o singura victima fiindca numarul victimelor lor nu poate fi numarat cu unitatea, ci numai cu miliardele, si nu numai atat, chiar reprezinta ‘solutia finala’ in problema omului modern. Dupa cum vom vedea imediat, adevaratele boli psihice nu sunt cele ce-i afecteaza pe oamenii obisnuiti, zombificati, reala Boala Psihica, reala Psihoza Regresiva, este regasita la batraneii aciuati prin tot felul de ‘parlamente’, la acei batranei obositi din toate punctele de vedere de-atat experienta de viata. * Vrem nu vrem evoluam. Suntem obligati s-o facem – evoluam tehnologic, pentru ca biologic degeneram indubitabil, degeneram vizibil cu ochiul liber. Daca avem bunul simt sa privim in trecut – cineva ne-a spus ca pentru a ne intui viitorul trebuie sa ne intelegem trecutul – observam ca acum vreo 200 de ani, cu sapte-opt generatii in urma, pe teritorul continentului nostru, exact in zonele geografice lovite acum de bine cunoscuta pseudocivilizatie corporatista, oamenii erau decapitati pe esafod in pietele localitatilor, in locuri publice, iar astazi, pe acelasi continent, in aceleasi zone geografice, oamenii lupta impotriva torturarii animalelor domestice in timp ce multimi de adolescenti aleg sa se sinucida. Familia monogama va disparea in viitorul nu prea indepartat, durabilitatea la nesfarsit a relatiei stabile a unui cuplu se va evapora de la sine, oamenii isi vor recupera treptat bunul simt din ghearele ancestralei frici si vor incepe sa inteleaga ce este aia entropia cuplului monogam – deja sunt semne clare in acest sens: in lumea pseudocivilizata rata divorturilor depaseste semnificativ 50% din numarul casatoriilor – si ca familia monogama a fost inventata de omul-cimpanzeu, insa pana atunci, de pe urma Giga-Prostiei Umane atent hranita de cioclii cu diploma si politicienii de elita, prietenii lor cei mai buni, vor continua sa aiba de suferit copiii. Afirmarea creativitatii, cresterea vizibila a bunului simt si mai ales refuzul de a accepta sa li se mai spele creierul de care dau dovada generatiile ce vin tare din urma, vor conduce la eliminarea falsei si degradantei asocieri in haita numita familie monogama. Va veni curand si ziua cand fiecare individ uman va beneficia de sapatiul sau vital propriu si personal, va veni si acea zi cand fiecare om, pentru ca intr-adevar sa se poata denumi om, va detine propria lui locuinta, iar notiunea de individ casatorit va echivala cu cea de individ redus mintal. Va veni si ziua cand mama va detine suficienta minte pentru a nu-si mai lasa nici o clipa copilul singur, abandonat, departe de hrana-i sufleteasca oferita de feromoni, pana cand acesta nu va atinge varsta la care este pe deplin constient de realitatea din jurul lui. Acum, ca tot am terminat si cu indrumarile psihologice pentru mame, este bine sa le reamintim ca odata si-odata se va ajunge si la acel grad de constiinta morala astfel incat sa fie pedepsite cu inchisoarea mamele ai caror copii dezvolta diverse forme de psihoza sau se transforma in hipopotami bipezi punct *** Despre segregare Fenomenul segregarii este intalnit in cadrul proceselor fizice, chimice sau metalurgice si reprezinta separarea in anumite conditii a unor elemente componente ale unui intreg. Fiind o caracteristica esentiala a naturii umane segregarea la nivel social a fost intalnita inca din cele mai vechi timpuri, de cand membrii comunitatilor umane s-au impartit in caste. Cu toate ca notiunea propriu-zisa de casta este specifica unei singure civilizatii se poate observa cu usurinta faptul ca segregarea implicita a fost, si este, intalnita in toate formele de organizare economico-sociala si-n pofida faptului ca avem impresia ca traim in secolul XXI era noastra, in realitate, la nivel cultural si mai ales moral, ne aflam cu tare multe milenii inaintea erei noastre, ne aflam in acea perioada cimpanzeica in care omul primitiv a inventat familia monogama. Segregarea la nivel social este in principiu elementul de studiu de baza al pseudostiintei numita ‘sociologie’, acea moderna ramura a creativitatii intelectuale prin care o gramada de oameni de stiinta-cu-tare-multetitluri au cautat sa justifice exploatarea psihologica si dominarea bestiala infaptuita de elitele zilei de azi pe spinarea eternei mase de manevra cretinizata cu ajutorul religiei. * Unitate in diversitate Nu, stai linistit! n-am dat-o-n comunism – haita unica, a partidului politic unic, condus de inlocuitorul evolual al lui dumnezeu, unicul cap al familiei monolitice in macro, la nivel social, dupa modelul haitei familiale impus in micro de mult iubitele religii - inca mai am cativa neuroni intregi, sau, ma rog, cel putin asa vreau sa cred. Este vorba despre diversitatea rasiala si implicit problemele pe care le-a ridicat de-a lungul timpului, probleme care-i mai framanta si azi pe multi, mult prea multi, dintre asa-zisii intelectuali de ghetou – intelectualii nostri sunt mai intelectuali decat ai lor. Adica tot despre minunatul grad de prespalare a creierului derivat din si hranit de modelul cultural pioso-religios.

93 Sensibilitatea fata de diferenta, emotia noului, a schimbarii, sunt foarte adanc inradacinate in psihologia noastra si au aceeasi sursa: frica ancestrala – usor de ghicit. Acelasi substrat sufletesc de la baza faptului ca astazi in unele zone geografice pisicile de culoare neagra sunt ciomagite, schilodite sau omorate in chinuri a stat ieri la baza folosirii negrilor drept sclavi – aspectul psihologic este intotdeauna prioritar, cel economic decurgand de la sine. N-am gresi deloc daca ne-am intitula psihologia si istoria drept o psihologie si o istorie a fricii, a Maretei Frici. Stramosul omului, ca animal extraordinar de fricos... Nu esista nici o rasa inferioara alteia si nici un individ superior altuia in cadrul aceleiasi rase. Toate vechile civilizatii au avut propria lor cultura, in toate zonele geografice oamenii au inventat o limba vorbita, o scriere si o forma mai mult sau mai putin institutionalizata de educare a generatiei tinere. Nici pieile rosii nu-s inferiori albilor si nici hispanicilor, nici negrii nu-s inferiori nimanui, nici pieile galbene nu-s supreioare altora, nici arienii nu-s mai cu mot decat evreii, rromii... nici eroii nostri nu-s mai eroi decat ai lor, nici dumnezeii nostri nu-s mai dumnezei decat ai lor. Nu exista un fundament biologic al vreunei astfel de diferentieri, ci doar unul economic, exista doar psihoza regresiva impletita armonios cu suprapopularea ce la randul ei hraneste nevoia de dominare economica – actualul nivel al dezvoltarii tehnologice nu poate asigura gestionarea resurselor astfel incat fiecare individ sa poata beneficia de o viata decenta, de viata sa de om, de aici drepturile si libertatile fundamentale ale omului secolului XXI regasite in mai toate constitutiile din sistemul inchis: dreptul de a muri de Foame, iar dreptul la libera circulatie presupune ca orice individ se poate muta oricand doreste pe o alta planeta, bineinteles, dupa ce obtine viza de rigoare si-si achita integral biletul dus-intors. Notiunea de copil supradotat este una din cele mai mari si mai oribile aberatii intelectuale ale zilei de azi. Daca exista cumva vreo diferentiere din acest punct de vedere intre indivizi aceasta este infima si-n nici un caz detectabila fiindca natura umana este abia la inceputul aventurii ei. Natura umana este extraordinar de tanara pe scala evolutiei – dar cu-n picior in groapa datorita imbatranirii premature propasita prin traditia religioasa - si n-a dispus de timpul fizic necesar stabilirii unei diferente asa cum exista o discrepanta intelectuala intre om si cimpanzeu. Grupurile umane din diverse puncte de pe suprafata sistemului inchis au urmat un curs evolutiv similar: mai peste tot au fost construite marete piramide din piatra sau pamant, iar primele forme de organizare sociala, orasele stat, s-au materializat in aproape toate zonele geografice si in perioade de timp similare – similaritatea evolutiei organizarii sociale sustine perfect ipoteza antropologilor cum ca specia umana, Homo Sapiens, s-ar fi aflat la un pas de extinctie acum vreo 75000 de ani, si ca toti provenim din cei aproximativ doua mii de indivizi care au reusit sa reziste, din cele vreo doua mii de adami si eve. Este vorba doar de sensibilitatea sufleteasca proprie fiecarui individ, de gradul in care fiecare copil – am vazut deja ca primii ani de viata, copilaria mica, sunt hotaratori fata de intreaga dezvoltare a psihicului uman, aceasta perioada influentand fundamental intregul proces de constructie a retelei de conexiuni interneuronale din creier – este afectat distructiv de exacerbarea fricii ancestrale promovata de modelul cultural piosoreligios si de gradul de ‘imunitate’ pe care fiecare este fortat sa-l dezvolte fata de veninosul mediu olfactiv reprezentat de familia monogama, sursa abandonului fundamental, mediu in care este obligat legal sa se dezvolte ca om - sau om-hipopotam. Bebelusul incepe sa cunoasca lumea din jurul lui cu sufletul, prin intermediul complexului emotional, iar frica este cea mai puternica emotie traita de animalul uman. Unul, cu mintea grav influentata de mirosuri, indrazneste sa afirme ca daca la nastere li s-ar putea modifica simtul olfactiv astfel incat sa poata detecta numai emanatiile naturale ale propriilor mame - ce-i cresc la pieptul lor oferindu-le dragoste si caldura sufleteasca - atunci toti nou-nascutii mamelor cu echilibrul psihologico-hormonal situat in limite acceptabile ar deveni copii supradotati – da, dar atunci le-ar face concurenta prietenilor nostri cu-multe-si-frumoase-titluri. Notiunea de capacitate intelectuala sporita a unora fata de altii, ca rezultat concret al egocentrismului patologic – cine o are mai mare decat mine? - pentru ca de fapt eu mi-am cedat-o fricii ancestrale - are singurul rol de a justifica ucigatoarea dominare economica a celor asa-zise elite inteligente: oamenii de afaceri sau politicienii verosi, ce-i reprezinta pe indivizii cei mai grav afectati de psihoza regresiva, recte regresia psihotica la stadiul oral. Tot felul de inteligenti cu-multe-titluri sustin sus si tare - contra cost, se intelege de la sine - ca individul uman isi mosteneste capacitatea intelectuala de la parinti, adica posibilitatea de a rationa in abstract, de a fantaza cu ochii deschisi, este o trasatura strict individuala ce se mosteneste genetic! Pai le putem recomanda, la figurat desigur, sa ia copilasul supradotat al vreunui mafiot economic, sau politic, bebelusul care mosteneste capacitate intelectuala cu carul – si averi inimaginabile ciordite cu ajutorul enormei capacitati psihotico-regresive a genitorilor – si sa-l lase-n padure sa fie crescut de lupi sau de caini, si-or sa vada cu ochii lor ce individ superinteligent o sa iasa din el. Despre mostenirea genetica a capacitatii intelectuale se poate vorbi numai la nivelul speciei umane, generatia tanara mosteneste intr-adevar capacitatea de a gandi in abstract, si-n nici un caz la nivel individual, ca forma de delimitare dintre indivizi, ca forma de subjugare a semenilor nostri – subjuga-ti aproapele! Da’ de unde! Aceleasi multe-titluri s-apuca sa masoare coeficiente de inteligenta si alte caracteristici psihice individuale. Pai ce sa faca si ei, daca nu-s in stare sa gandeasca atunci macar masoara, i-au in mana, cantaresc si degusta – conform principiului cimpanzeic al achizitionarii cunoasterii pe cale bucala, per os, denumirea stiintifica. Obiectul studiului psihologiei nu este acela de-a masura diferente, de-a elabora teste psihologice si statistici pentru a oferi elitelor din domeniul economic slugile perfecte, zombii exact calibrati

94 pentru a le-o su...rade optim - sau pentru a oferi chipurilor de lut, fantomelor cu ochii vii din domeniul militar, monstruoasei masinarii a Crimei Oficiale denumita armata, zombii apti din punct de vedere psihologic pentru a infaptui Crime Oficiale pe campurile de lupta – ci acela de a identifica sursa durerii sufletesti care-i rapune pe semenii nostri, care ne rapune pe noi insine. * Este neaparata nevoie de religie si de copilul ei de suflet, familia monogama, pentru ca religia aplicata si familia monogama reprezinta sursele de nepretuit intru alimentarea crizei de suprapopulare. Este neaparat necesar ca sistemul inchis sa fie sufocat de suprapopulare pentru a justifica necesitatea existentei industriei armamentului si a bine pregatitelor si bine dotatelor armate care sa apere natiunile civilizate de potentialii invadatori din spatiul extraterestru – apropo, in ultimele decenii principalele importuri realizate de zonele lumii a treia au constat in armament. Este neaparata nevoie de existenta armatelor pentru ca prin intermediul bailor de sange, al masacrelor umane, sa se rezolve partial criza de suprapopulare indusa psihologic cu ajutorul religiei aplicate si-a familiei monogame. Si istoria se tot repeta. Insa acum, cand stim mult mai multe desre abandonul fundamental, ne putem explica sursa psihologica a continuarii accelerate a cursei inarmarii: Mareata Frica, elitelor le este tare frica sa nu le atace careva! Din nefericire nu putem afirma ca frica este nefondata, tandemul religie aplicata-inginerie genetica reprezinta o reala amenintare la adresa speciei umane – numai ca impotriva lor armamentul este tare-tare ineficient. * Gestionarea energiei vitale individuale este in exclusivitate influentata de gradul autocastrarii sufletesti dezvoltate de fiecare din noi inca din primele zile de viata in cadrul minunatei familii monogame si consolidata treptat prin intermediul influentei psihoticei piosenii culturale invizibile, iar interdependenta dintre segregarea in grup si autocastrare, respectiv de nivelul echilibrului sufletesc pe care fiecare din noi il detine, a fost pusa in evidenta de experimentul cu izolarea: Simuland o calatorie spre o alta planeta un grup de oameni cu o foarte ridicata pregatire profesionala au trebuit sa traiasca o perioada suficient de mare de timp intr-un spatiu limitat fiind supusi unor privatiuni importante specifice relatiei individului cu mediul inconjurator – unui nivel impresionant al frustrarilor acumulate in cotidian urmare agresiunii indreptate impotriva spatiului lor vital. La un moment dat unul din ei a cedat nervos, nu conteaza care, peste oarece vreme ar fi cedat un altul s.a.m.d. Segregarea s-a produs si experientul a subliniat faptul ca fiecare individ dispune de o anumita toleranta fata de stimulii proveniti din partea mediului, toleranta ce depinde de cantitatea de energie sufleteasca disponibila a se ocupa de efectele induse de stimulii respectivi. Totusi membrii grupului stiau dinainte ce-i asteapta si din acest punct de vedere au beneficiat in prealabil de o autopregatire psihologica, ceea ce inseamna ca nimeni nu poate dispune instantaneu, dupa propria vointa, de cantitatea de energie sufleteasca legata de frica invizibila. Segregarea la nivel social, in orice grup sau comunitate umana, este efectul direct al psihozei regresive: indivizii lupta cu ardoare, intr-o continua zbatere psihotica, sa-si compenseze deficitul de energie vitala din surse exterioare – sa compenseze energia vitala pozitiva castrata prin invazia Mareti Frici, acea energie vitala smulsa prin autocastrare. Iar amploarea segregarii intalnita in sistemul inchis in secolul XXI reflecta maretia degenerativa a zbaterii psihotice individuale si tendinta accelerata de transformare in unanimitate in hipopotami bipezi. *** Elitele Omul modern a evoluat foatre mult, iar oamenii de stiinta de azi, in majoritatea lor posesori a multe-sifrumoase-titluri - deoarece trebuie sa recunoastem faptul ca nu toti au numai multe-titluri, cativa, nu prea multi, si-au pastrat bunul simt si capacitatea de a gandi asemenea unui om - cauta sa ne explice din ce cauza a disparut Omul de Neanderthal, in acest sens consumand energie in diverse situri arheologice si laboratoare unde plamadesc tot felul de teorii. Drept urmare apar siruri intregi de documentare interesante – ar fi destul de simplu de dedus c-au fost macelariti de ceilalti, de-ai nostri stramosi, numai ca inca nu ne-am obisnuit cu notiunea de suprapopulare, inca avem impresia ca multilaterala distrugere din jurul nostru reprezinta normalitate curata, doar asa ne invata religia aplicata. Ei resping din start ideea ca n-au disparut, ci mai exista si astazi printre noi, sunt o parte din noi, numai ca au invatat sa se spele, sa se barbiereasca, sa poarte camasa alba si cravata, sa poarte diverse uniforme cu gradele si insemnele de rigoare, sa nu mai locuiasca-n pesteri si grote ci sa-si cumpere apartamente sau sa-si construiasca vile si case ale poporului, sa nu mai calareasca mamutul, dromaderul sau calul salbatic, ci sa calatoreasca in limuzine sau la bordul avioanelor turboreactoare proprietate personala, sa nu mai abuzeze de sclavi, ci sa aiba angajati pe care sa-i calce in picioare in conformitate cu litera legii si asa mai departe. I-ar putea recunoaste, de-ar vrea cu tot dinadinsul s-o faca, deoarece majoritatea au ochii injectati si sunt usor de deosebit de ceilalti. * Stai linistit! nu confund cu Homo Sapiens, numai ca-mi place mai mult cum suna. * Vom incerca acum sa exemplificam apeland la cateva povestiri mai mult sau mai putin tragi-comice. *

95 Puritate inainte de toate Incepand de la gradinita copii sunt invatati ca leul este regele animalelor deoarece el este cel mai mare si mai puternic pradator de uscat – unii i-au dedicat povesti frumoase identificandu-l cu regele neincoronat al junglei. Despre om nu li se spune nimic, omul este ceva special, oamenii suntem ‘noi’ si prin urmare n-avem cum sa fim niste pradatori sangerosi - cum ti se asterne, asa vei dormi! de psihoza vei suferi! Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost fascinati de forta si puterea leului care prin intermediul haitei isi domina cu autoritate teritoriul, asemenea sfinxului din desert, si asta numai pentru ca el este un animal masiv, distingandu-se foarte bine de la distanta: din cauza staturii impozante inspira teama, el trebuie sa fie regele in pofida faptului ca exista o multime de alti pradatori mult mai mici, mult mai violenti si de cateva zeci sau sute de ori mai letali decat el – si altele sunt mici si nu se vad prea bine, din aceasta cauza fiind ignorate, cu consecintele de rigoare. La un moment dat s-a nascut o minte luminata, un psihopat identificabil ca atare inca din frageda pruncie, ce-a observat ca leul isi are teritoriul lui bine delimitat geografic, spatiul vital neaparat necesar existentei speciei, pe care-l apara cu strasnicie de ceilalti lei. Si-a zis in sinea sa ca seamana cu un leu adevarat, doar era la fel de puternic, ca el este alesul, strigoiul, trimisul lui dumnezeu in sistemul inchis, intemeietorul reichului de o mie de ani. Folosind stindarde, marsuri si demonstratii in haita, un insemn viguros si mai ales infierari de pacatosi si eretici proclamate de la tribuna, elemente specifice ritualului religios clasic, acelui ritual de defulare a mizeriei morale si frustrarilor generate de suprapopulare – ritual identic intalnit in cadrul campaniilor electorale de azi, din secolul XXI – i-a convins relativ usor pe cei din jurul lui, in special pe psihopatii regresivi ahtiati dupa averi de marimi grotesti, ca si ei sunt lei, da’ putin mai mici. * Mult necitita psihologie a maselor: gloata, masa de manevra, zombii moderni cu drept de vot, trebuie sa citeasca manuscrisele de la marile moarte de tinere, manuscrise pictografiate de arieratii ce-au trait cu tare multe mii de ani in urma. Ca maine se vor introduce spre studiu in scoli si universitati manuale si carti elaborate de patrunzatoarea minte a cimpanzeilor de la gradina zoologica, rudele noastre cele mai apropiate. * ‘Si noi avem un teritoriu, o granita, dar fiindca suntem niste lei speciali, singurii lei puri, ni-l putem extinde foarte repede si usor.’ Astfel, pentru a-si largi suprafata in care sa domine, a pornit razboiul fulger si imediat a ocupat mare parte a continentului, dar nu s-a oprit aici, sentimentul de atotputernicie al elitei - specific oricarui tip de lider - l-a impins sa mearga mai departe, spre poli, iar asta i-a fost fatal – acelasi sentiment de atotputernicie il au astazi si altii, dar ei sunt mai smecheri, au invatat ceva din istorie, au invatat sa se opreasca la timp, spre nenorocirea si nefericirea celorlalti. A uitat ca leul nu poate trai la temperaturi scazute, ca el nu poate face fata inghetului si-asa s-a pornit inceputul sfarsitului, sfarsitul leilor puri. De s-ar fi oprit la timp erau sanse mari ca astazi toata Europa, poate intreg sistemul inchis, sa aiba o singura limba oficiala. Aceeasi minte luminata a mai observat ca leii tineri, in cautarea propriului teritoriu, se lupta si-i inving pe leii batrani care in cele din urma sunt eliminati, ajung sa sfarseasca la propriu. Pe baza acestei observatii a instituit programul national de eliminare a uscaturilor din padure prin eutanasiere, primul pas, apoi au aparut lagarele de exterminare in masa. Pan’ la urma leul tot leu a ramas, chiar de se ascunsese-n buncar, a ales sa sfarseasca fulgerator, nu ca un caine inlantuit, dorindu-si ca toti leii puri sa procedeze ca el – dupa mine potopul! * Vei zice ca toate acestea s-au intamplat tare demult, s-au pierdut undeva in negura vremii, ca astazi nu se mai pot intampla, astazi suntem in secolul XXI, azi elitele sunt ‘democratic’ alese. Si partidul lui a fost tot democratic ales, si el a fost la fel de luminat si-a castigat campania electorala prin aceleasi metode de inselare si manipulare a eternei mase de manevra, si el a stiut la fel de bine sa bneficieze de efectul de suprapopulare generator de somaj, mizerie materiala si spirituala. A promis cu mana pe inima ca la sfarsitul domniei lui nu vor mai exista someri, si si-a tinut cuvantul – nebunii sunt sinceri – la sfarsitul macelului aproape ca nu mai existau locuitori in regat, daramite someri. Macelul fulger si-a avut rolul lui esential, sistemul inchis s-a autoreglat asa cum stia el mai bine s-o faca, asa cum se intampla incontinuu de mii de ani fara a-i pasa cuiva. Daca tare multele zeci de milioane de oameni – dupa spusele lor, mai mult ca sigur mult peste o suta de milioane, dupa banuiala unuia, tinand cont de marja de eroare de cel putin 100% ce trebuie aplicata oricaror cifre date oficial publicitatii de mult iubitii nostri ‘democratic’ alesi si de prietenii lor cu-multe-titluri - n-ar fi sucombat fulgerator, daca gradul de dezvoltare economica, cel socio-cultural si mai ales ritmul cresterii demografice ar fi fost cele de azi, atunci sa incearcam sa ne inchipuim la ce nivel ar fi ajuns efectul de sera la inceputul secolului XXI – probabil, in garajul fiecaruia am fi gasit o barca cu vasle in locul automobilului, iar notiunea de petrol ar fi fost deja intrata in legenda. *

96 Cel mai iubit dintre fii Candva, intr-o alta zona geografica, a aparut un tanar anagramat, balbait, impotent intelectual, care simtea in sinea lui ca este ultimul om de pe planeta si-n consecinta, pentru a recupera – lupta continua, nimeni nu se da batut – s-a transformat in revolutionar de marca si convingandu-i pe colegii lui de partid ca vrea sa invete – nu conta faptul ca-n acel stadiu nici nu putea si nici n-avea cum s-o faca – i-a determinat pe acestia sa-l numeasca cel mai iubit fiu impuscat al poporului. Acum oricine ar putea spune ca se vedea de la o posta ca iubitul fiu se incadra perfect in patologia psihopatului, dar n-o poate face cu voce tare fiindca mai sunt si alti, tare-tare multi, balbaiti de elita in sistemul inchis - mare noroc ca unii stiu sa si planga. Astfel au debutat nesfarsitele decenii in care aproape toata lumea a participat cu inima deschisa la constructia minunatei epoci de aur care si acum mai duhneste a ra...masite. Una din cele mai mareate realizari ale lui - pe langa multe altele, drept pentru care a si fost propus sa primeasca nobile premii internationale pentru pace si prosperitate – a fost concretizata de legile si decretele ce urmareau ca populatia regatului s-ajunga in cativa ani s-o depaseasca numeric pe cea a intregului continent asiatic. Desigur, el a fost un psihopat si din aceasta cauza a urmarit sa-si compenseze deficitul de energie vitala prin intermediul copiilor, a cat mai multor copii, poate si-a gasit inspiratia in deviza ‘cat mai multi copii de puritate maxima pentru razboiul fulger’, a unuia dintre omologii sai. Insa liderii politicii de azi, de pe tot cuprinsul sistemului inchis, care sustin spiritual si material cresterea demografica in zonele lor de influenta nu sunt psihopati, nici n-au cum sa fie fiinca majoritatea sunt ‘democratic’ alesi – aciuatii de prin ‘parlamente’ se urca grabnic la tribuna de unde racnesc cat pot de tare de frica sa nu le dispara natiunile pe care ei trebuie sa le domine si sa le batjocoreasca dupa cum vor pu...ngile lor, asa ca sunt adoptate urgent, in unanimitate, legile ce acutizeaza criza de suprapopulare. * tatuca stalin Acum mai multe mii de ani a existat si-un regat alb in care regele alb se numea tar. El a condus cu succes regatul alb o perioada de timp foarte indelungata, au fost si vremuri mai rele si vremuri mai grele, per ansamblu predominand cele rele. In momentul in care incepe povestea noastra situatia locuitorilor regatului alb ajunsese sa fie atat de grea incat n-o mai puteau suporta: mizeria, saracia si Foametea loveau cu inversunare in stomacul lor si nu dadeau defel semne a se domoli. Aici, spre deosebire de ceilalti regi, tarul n-a anticipat din timp iminenta Foametei si drept urmare n-a luat nici o masura, n-a inventat un altfel de strigoi, n-a avut suficienta imaginatie, saracu’ de el, acest lucru fiindu-i in final fatal. Vazand ca nu mai e chip de trait locuitorii s-au rasculat si-au hotarat sa transforme regatul alb intr-unul rosu. Pentru a-i ajuta cu revopsirea l-au ales in fruntea lor pe marele lenin, al taspemiilea strigoi fantasmagoric aparut si disparut de-a lungul timpului. * Peste ani, alti oameni, din alte regate, si-au ales in fruntea lor cizmari, hidrologi, geologi, chiar si marinari. * Marele lenin, prin discursuri inflacarate, le-a explicat in amanunt locuitorilor regatului alb din ce cauza sufera ei de Foame: fiindca mancarea era ingurgitata de ciocoi. Oamenii l-au crezut imediat, psihoza se transmite instantaneu multimii organizate, nimeni nu s-a gandit ca ciocoii respectivi nu pot manca cu cate-un milion de guri fiecare, nimeni nu stia pe vremea aia tabla inmultirii, inca nu se inventase conceptul de suprapopulare – azi stim foarte bine ce-i aia, da’ tot degeaba. Lor li s-a parut foarte logic faptul ca daca au ajuns sa sufere crunt de Foame inseamna ca hrana cuvenita o inghite altcineva, nimeni nu si-a dat seama ca resursele pur si simplu nu existau. * Stai linistit! nici astazi nu stie nimeni tabla inmultirii, altfel cum ne putem explica succesul interminabilelor reclame sau al campaniilor electorale? * Sub conducerea maiastra a marelui lenin au incheiat transformarea regatului in timp record, iar la analiza la cald a situatiei l-au gasit pe tar vinovat de toate relele din lume. Drept urmare l-au impuscat, atat pe el cat si intreaga familie regala alba. Bineinteles, dupa aceea situatia nu s-a imbunatatit de nici o culoare pentru ca oricate tumbe a facut si oricate discursuri a tinut marele lenin tot n-au cazut cosuri cu paine si peste din cer, insa locuitorii deveniti peste noapte rosii credeau sincer ca-n curand ea va deveni din ce in ce mai roza, le tinea speranta de foame asa cum a tinut de mii de ani, cu pauzele de rigoare, si cum mai tine si astazi, in secolul XXI. * O vorba din popor spune ca speranta este cea mai mare curva, toti traiesc cu ea. * Anii au trecut si marele lenin si-a dat prematur obstescul sfarsit, se zice ca n-a fost cuminte, ca si-a bagat-o pe unde nu trebuia cand era mai tanar, iar formatiunile sifilitice din creier ar fi fost responsabile de amplorea psihozei ce i-a modelat crezul politic – asa cum toate crezurile politice sunt modelate de psihoza regresiva. Acest eveniment a reprezentat o tragedie nationala – toti zeii muritori sucomba intr-un fel sau altul intr-o buna zi – si cu lacrimi in ochi locuitorii rosii l-au imbalsamat, ca pe faraoni, i-au ridicat un mausoleu maret, asemenea piramidelor, unde l-au depus intr-un sarcofag de sticla astfel incat generatiile viitoare sa-l poata omagia: toata lumea trebuia sa aiba posibilitatea sa-si arate respectul fata de cel mai mare psihopat pe care l-a cunoscut istoria, cel care a pus pe rol dezlantuirea unui incredibilului sir de crime in numele acelei

97 ideologii similara din toate punctele de vedere dogmei religioase. Cum cineva trebuia sa-i ia locul, cei mai de seama reprezentanti ai regatului rosu l-au incoronat pe tatuca stalin, doar era cea mai tatuca dintre toate tatucile. Spre deosebire de predecesorul sau – marele lenin in tineretile lui cutreierase multe tari straine – tatuca stalin avea origine sanatoasa, provenea din randurile de jos ale locuitorilor rosii si de aceea cunostea foarte bine greaua situatie cu care se confruntau. Constientizand trista realitate si nedorindu-si defel sa impartaseasca soarta tarului, tatuca stalin s-a pus pe socotit, adunari, scaderi, impartiri, si relativ repede a intrezarit solutia problemei. A doua zi de dimineata si-a chemat la palat toate mainile stangi, reprezentantii din vastul teritoriu, si i-a intrebat: ‘Stimati prieteni – pe unii nu-i vazuse niciodata in viata lui, da’ era formula oficiala de adresare, similar cu salutul nazist sau cu uniforma de pionieri ori soimii patriei, cu uniforma militara, cu cea a cioclilor cu diploma, sau cu toate uniformele ce s-au inventat si persista si azi cu scopul ca toti zombii moderni sa fie la fel, sa nu indrazneasca careva sa iasa din rand, pana si obezitatea tinde sa capete caracter de uniforma – din cate stiu eu starea regatului nostru nu era prea roza acum cativa ani cand m-am mutat aici la palat, si tare-as vrea sa-mi spuneti cum stau lucrurile acum. Da’ pe rand va rog! nu toti de-o data.’ Toti tremurau, stiau ca-i aprig la manie, imediat ce fusese numit tatuca ii si eliminase la propriu pe prietenii mai vechi. ‘Bine! daca voi nu ma vreti, io tot va vreau. Ia spune tu, dragule prieten care raspunzi de zona mea natala’ – acesta era singurul pe care-l cunostea mai bine, fusesera colegi de gradinita. ‘Mult stimate... marite si preaiubite... dragul nostru...’ ‘Hai ba mai repede! ca m-apuca noaptea cu voi aici.’ ‘...dragul nostru prieten, tatuca stalin, situatia la mine-n teritoriu este tare cocosata, este Foamete!’ – sau saracie lucie, cum vrei sa-i zici. ‘Cum adica ba prietene?... tot Foamete e?... ca de cand eram io mic a tot fost, n-ati dat-o si voi la export, la vecinii nostri sateliti? Parc’ asa v-am spus, daca tin bine minte, fii te rog frumos mai explicit!’ ‘Cel mai prieten dintre toti prietenii, sa traiti! am exportat cum sa nu, mai exportam si-acu’, da’ nu facem deloc fata. Intr-un cuvant situatie este tare grea, avem de mancare numai pentru jumatate din locuitori si nici aia nu-i o ratie intreaga’, i-a raspuns in timp ce se chinuia sa intre sub scaun. ‘Tot asa este si la voi ceilalti?’, i-a intrebat tatuca stalin. Acestia au scos capetele de sub masa si au inclinat afirmativ din ele. ‘Bine, atunci trebuie sa injumatatim. Ce parere ai bunul meu prieten?’ ‘Cel mai iubit dintre iubiti, soarele nostru, tatuca tatucilor... eu nu cred ca este bine sa le mai injumatatim si ratia asta, si-asa-i pe jumatate, ai vazut cu tarul...’ ‘Nu ratia mai animalule prieten! nu ratia s-o injumatatim! pe ei sa-i injumatatim! Sigur ca da, dupa aia cei care raman or sa aibe ratia intreaga, toata lumea va fi fericita si pe mine ma vor aplauda in continuare. Ei, ce ziceti?’ ‘Este o solutie luminata venita de la cel mai luminat prieten, au raspuns toti in cor – nimeni nu indraznea sa-l contrazica - dar cum sa facem asta stimate prieten? ca de-or sa-si dea seama...’ ‘N-or sa-si dea seama deloc! Ia ascultati aici la mine: Nu-i injumatatim dintr-o data, ci treptat, cate unul cate unul, iar celor pe care-i saltam le spunem ca-i trimitem in delegatie... Ba nu! in delegatie nu-i bine... In tabara, asta e! Ii trimitem in tabara si exact asta si facem, organizam o tabara muncitoreasca acolo printre pietroaiele alea unde zapada nu se topeste niciodata, adica imprejmuim bine cu sarma ghimpata, sa nu cumva sa se rataceasca nu de alta, si-i trimitem acolo. Da’ uitam sa-i mai luam inapoi, si chiar de-am vrea nu cred sa-i mai gasim, cine dracu poate rezista pe gerurile alea? Asa ramane stabilit, de maine fiecare dintre voi va incepe sa-mi trimita liste cu cetateni pe care sa-i trimitem la odihna activa, eu le aprob, voi sunteti acoperiti, si dupa aia trimitem noaptea baietii cu masinile fara de numar sa-i salte si sa-i trimita in tabara.’ * Uite asa, incepand din acea zi, rand pe rand, milioane de locuitori ai regatului alb, devenit rosu pe parcurs, au inceput sa ia drumul taberelor, si nici ca s-au mai intors vreodata la casele lor. Daca respectivele deportari si-au atins scopul, n-ai decat sa judeci singur. Tu ai stramuta pe careva? – nu-i problema! nu trebuie sa ne mai chinuim mintea cu asa ceva, azi lucrurile au evoluat, oamenii secolului XXI se stramuta singuri: alimentand traficul de carne vie. * In zilele noastre se aduna istorici si alte categorii de oameni de stiinta cu-multe-titluri pentru a analiza profund, la rece, situatia din acele vremuri de trista amintire. Drept urmare au aparut documentare in care unii dintre supravietuitori povestesc despre cele ce s-au intamplat si nu-si pot explica din ce cauza, chiar din zona lui natala, de unde-i cunostea cel mai bine pe oameni, tatuca stalin a casapit mai bine de jumatate din populatia satelor. Concluzia multelor-lor-titluri este foarte clara, pe intelesul tuturor: tatuca stalin a fost cel mai diabolic dictator al tuturor timpurilor, unul din cei mai mari criminali in masa pe care i-a cunoscut istoria, un adevarat psihopat. Dar chiar asa este? Ce-a facut tatuca stalin? Spre deosebire de altii tatuca a invatat ceva din istorie, si-a dat seama ca indiferent de ce-ar face el n-or sa cada cosuri cu mancare din cer, n-o sa dispara de la sine saracia, spre deosebire de altii a intuit ce-i aia criza de suprapopulare, a aplicat tabla impartirii si raspandind

98 teroarea pentru a devia atentia masei de manevra in final a sfarsit de moarte buna, nu impuscat. tatuca stalin n-a facut altceva decat au facut absolut toate elitele religioso-politice din toate timpurile, fara exceptie: i-au determinat intr-un fel sau altul pe oameni sa se macelareasca intre ei – ca maine se vor apuca sa canonizeze si tatucile si hitlerii si pe cei mai iubiti fii impuscati ai popoarelor. Aceiasi oameni de stiinta cu-multe-titluri si creierul prespalat sustin sus si tare ca tatuca stalin a fost intemeietorul maleficului cult al personalitatii ce-a fost apoi cu succes imbratisat, de voie de nevoie, mai mult de nevoie, de mai bine de jumatate din locuitorii sistemului inchis. Desigur, multele-lor-titluri nu pot da dovada de nici cea mai mica urma de bun simt fiindca ori n-au citit nici o carte de istorie – insasi cartea omuluicimpanzeu este o carte de istorie, din pacate istoricii ce-au scris-o au trait acu’ mai bine de sapte mii de ani, stramosii nostri care tremurand de frica au confundat fantasma cu realitatea - ori, de-au incercat, n-au avut suficienti neuroni functionali pentru a pricepe ceva. Pana si-un copil de la grupa mica isi poate da seama ca mult indragitul cult al personalitatii este foarte vechi, a existat de-a pururi, de cand s-a format natura umana si-au aparut primele religii: indestructibila personalitate atotputernica reprezentata de filonul central al fantasmei patologice, creatorul omului, zeul, dumnezeul si fiul lui, strigoiul. Oare cati din indivizii cu-multe-titluri din secolul XXI realizeaza ca divinul, mult indragitul zeu, dumnezeul creator de oameni, a fost maimuta? Ca maine se vor comercializa picturi murale infatisand maimuta cu aripi, cerculet deasupra capului si privirea atintita spre ceruri. Trebuie sa recunoastem faptul ca datoram totul religiei, mai vechea noastra prietena, de fapt nu religiei in sine, a aparut saracuta de ea ca un simplu efect, ci introiectiei fricii ancestrale, Maretei Frici - cauza tuturor cauzelor. * Dormi linistit! astazi lucrurile au evoluat foarte mult, azi ti se vorbeste si ti se explica despre aptitudinile de lidarsip – mai bine zis despre cum sa faci sa-ti dezvolti cat mai repede paranoia de lidarsip. Ce bine sunt inradacinati unii cu-multe-titluri si tare putini neuroni in egocentrismul patologic, pardon, in competitia ‘sanatoasa’! D-aia mecanismul economico-social, la randul lui, ii recompenseaza cu-multele-si-frumoaseletitluri. * Balada geologului ranit si a lui noe, marinarul cel vestit A fost odata ca niciodata un geolog, cam grabit de felul lui, insa la inceput nu si-a dat nimeni seama de asta, nici chiar el, dar n-a trebuit sa treaca multa vreme pana ce s-au lamurit cu totii. Acum mai multe mii de ani in regatul nostru rosu locuitorii au ajuns intr-un tarziu – prea tarziu pentru cei din inchisorile politice, de la canal... – la concluzia ca asa nu se mai poate, nu mai e chip de trait. Astfel, prin intermediul lovilutiei au hotarat sa preschimbe regatul rosu intr-unul verde – cursul valutar era foarte bun si si-au zis ca vor avea numai de castigat. Zis si facut, s-au apucat cu totii de treaba si cu avant gospodaresc au inceput sa vopseasca fiecare caramida rosie in culoarea verde. Toate bune si frumoase pana cand cu stupoare au constatat ca vopseaua era expirata, fusese fabricata cu mult timp in urma, pe vremea vestului salbatic, scria pe eticheta, dar mesterii si artizanii nostri isi uitasera ochelarii acasa, asa explicau ei faptul ca nu stiau sa citeasca – pe vremea aia, spasit recunosc, nici eu nu stiam sa citesc. Astfel frumosul regat rosu ameninta sa se transforme intr-unul vanat. Dezastru! In acel moment de maxima incordare sociala a aparut mesterul mesterilor, salvatorul nostru, al tuturor, eternul suferind mesia, calare pe-un cal alb ce scotea flacari pe nari: geologul – erau rateurile motorului disimulate de reflectiile vinete. Toata suflarea regatului si-a pus speranta-n el - ce becgraund! cariera universitara, conferinte... intr-un cuvant mare specialist in caramizi si pietre. A urmat bine cunoscuta campanie de intoxicare in masa si dupa numararea caramizilor – multi si-au dat atunci cu caramida-n co...ace, pardon, cap, si eu mi-am dat, da’ sa nu mai spuneti la nimeni – toata lumea a rasuflat usurata. ‘Am identificat marea problema: Agricultura! – s-a auzit trambita manipulata de el si de mainile lui drepte, ca multe mai avea. Agricultura este falimentara, uitati ce scrie aici: In epoca pietrei agricultura era falimentara pentru ca atunci se insamanta in piatra seaca, iar pentru fiecare trei seminte semanate se recolta numai una. Asa este si acum, din fiecare trei seminte semanate doua se ciordesc – da’ cine le ciordea n-am aflat nici pana-n ziua de azi. Vom reimparti pamantul!’ – se va redistribui cu mare atentie, mult mai eficient, saracia si mizeria, in special cea morala. Pamantul incepuse sa se reimparta inca din epoca apei - sau a potopului, cum vrei sa-i zici. Cum care epoca apei? Cea care a urmat imediat dupa epoca de aur. Impartirea respectiva se facuse ca la piata libera, cine dadea mai mult ciordea mai mult, conform zicalei: daca nu dai, nu ai. Unii au luat mai mult, altii au primit mai putin, de! cine-mparte parte-si face. Unii cate un certificat de proprietate, dupa aceea l-au transformat in sanctiunile pe prostie pe care le-au schimbat la bursa adevaratelor valori morale pe un baton de salam – inclusiv unul, nu-l stii tu. Altii numai cate doi metri patrati, suficient cat sa aiba sub ce se ascunde. Unii numai cate-o sacosa, cat pentru cateva ghivece de flori pe care le-au impartit cu duiosenie la studenti, dupa ceafa. Din cauza asta lucrurile mergeau asa de prost. ‘Acum am terminat cu reimpartirea, sa vedeti ca de maine vor incepe sa rasara numai caramizi verzi, va

99 asigur ca scapam atat de caramizile rosii cat si de cele vinete.’ In febra reimpartirii nu si-au dat seama ca tot dintre ei printre ei il impartisera. Unii, mai iuti de mana, schimbara repede macazul, si-au varsat pe fata apa si si-au luat in brate piatra. Ei credeau sincer ca acum pamantul este la ei, dar tot la ei ramasese. Cum lucrurile nu se imbunatateau de nici o culoare si din ce in ce mai multe caramizi deveneau vinete s-a auzit inc-o data trambita: ‘Stim care este problema: n-avem suficienti ciocli cu diploma. Sigur ca da, uitati ce scrie aici: In epoca pietrei cei mai luminati, invatati si respectati cetateni erau cioclii – pe vreme aia n-aveau diplome, n-avea cine sa le emita. In acest sens vom infiinta cat mai multe universitati care sa produca pe banda rulanta ciocli cu diploma. Din cauza faptului ca-n aceste triste vremuri de vopsit cioara inregistram din ce in ce mai multe cereri de debransare si stramutare la subsol, la doi metri dedesubt, am hotarat ca fiecare scara de bloc sa beneficieze de serviciile unui cioclu cu diploma legal desemnat. Acesta impreuna cu colaboratorii lui – asistentii cioclului cu diploma erau tot ciocli cu diploma, da’ nu dadusera suficienta spaga pentru a primi oficial postul – ii vor indruma si conduce civilizat, cretineste, pe ultimul drum pe cei ce s-au saturat sa le tot fie ciordita speranta si revopsita caramida.’ * De mii de ani multimea nu face altceva decat sa-si revopseasca ciorile si caramizile, sa schimbe o fantasma cu alta, un mesia psihopat cu-un altul si mai psihopat, o religie c-o alta politica, exact ca Bula in armata: ‘Baieti! astazi schimbati lenjeria.’ ‘Uraa!!’ ‘Intre voi.’ ‘Uhh!!!’ * Dupa patru ani batuti pe muchie de incercari sustinute de reintroducere in cotidian a valorilor morale ale epocii pietrei - sau a legii vestului salbatic, cum vrei sa-i zici – s-a auzit pentru ultima oara vocea geologului: ‘Ramai sanatoasa cucoana, io-mi fac valiza si plec!’ Insa un cunoscut de-al meu, care era in randul din fata, mi-a zis imediat dupa aceea ca nu astea au fost ultimile lui cuvinte, a mai soptit ceva, asa ca numai pentru el: ‘Dupa mine potopul!’ Adevarat a mai grait, singurul lucru adevarat pe care-l spusese in ultimii patru ani, pentru ca dupa aia a revenit apa, a reinceput potopul. Si ca-n orice poveste cu final neasteptat, intr-un tarziu s-a auzit o voce din multime: ‘Regele rosu a murit! Traiasca marinarul!’ Sperantele tuturor au renascut dintr-o data: ‘A venit marinarul! Ne scapa el de ape, de potop, ca d-aia-i marinar!’ * Ce-au realizat pana la urma locuitorii regatului rosu? Au schimbat ‘maria’ cu palaria impuscata cu aceeasi ‘marie’, da’ cu mai multe palarii, ce la randul lor sunt schimbate ‘democratic’ o data la patru ani - mai nou la cinci – i-au schimbat pe nedemocraticii dumnezei din vechime cu democratic alesii strigoi din ‘democratie’. Ce n-au vazut locuitorii regatului rosu? N-au vazut ca ‘maria’ este inconjurata de baietii cu ochii injectati, de psihopatii regresivi. P-astia n-aveau cum sa-i vada, erau prea multi si se pierdeau in zare. Cineva a spus candva: n-au vazut padurea din cauza copacilor. S-a inselat amarnic: n-au vazut ingerii din cauza strigoiului. Ce-a reusit sa faca pana la urma geologul nostru nu trebuie sa ne mai explice cineva, stim foarte bine, si-acu’ mai pu...rcede. Ca om el a crezut sincer ca va putea realiza ceva pozitiv, asta se poate citi in ochii si pe fata lui – drumul spre iad e pavat cu intentii bune. A crezut sincer ca va putea influenta in bine lucrurile – poate va intreba specia si va invata cum se trage apa, de-o mai avea cu ce, sa intrebe – asa cum credem toti, si eu, si tu – si Nae si Mitica, si toata mica noastra clica - si hidrologii si cizmarii si tatucile, pana si marinarii. Referitor la cum se formeaza si dezvolta ceea ce este ascuns in spatele actiunilor omului din ziua de azi s-au pus bazele unei stiinte denumita psihologie. * Unii inca n-o recunosc drept stiinta, din motive lesne de dedus, in pofida faptului ca omul a fost preocupat de suflet, de maretia spiritului, inca din primele zile ale existentei sale. Cu mare parere de rau trebuie sa recunoastem ca religia a reprezentat prima forma de abordare psihologica a existentei umane, religia este stramosul psihologiei, este mumia vie care acum o mortifica. * Obiectul studiului psihologiei este omul, obiectul studiului geologiei este piatra. Putem afirma cu mana pe inima c-ar fi indicat ca geologii sa-si conduca spre economia de piata libera pietrele lor – vant din pupa! - nu pe oameni, daca n-au habar despre ce-i aia om sau ce-i aia psihologie. Si asta numai pentru a nu-si mai lasa manipulate multele-titluri si creierul prespalat de religii - impreuna cu cei ce l-au votat ca niste aparent nevinovati, inclusiv unul, cu neuronul devastat de ape, de potop. Lipsa cunostintei de cauza naste monstri, sau fantasme cu dumnezei, strigoi si specialisti in geologie. Asta sa fie cauza din care cel mai iubit dintre pamanteni ajunge curand sa fie cel mai blestemat dintre ei? – cainii latra, da istoria continua nestingherit sa se repete. Tot istoria ne arata ca acelasi lucru s-a intamplat cu majoritatea psihopatilor regresivi ce-au segregat de-a lungul timpului in fruntea multimilor – mii de scuze, pentru o clipa am uitat ca astazi nimeni n-are habar despre ce-i aia istorie - iar momentul istoric reprezentat de decesul balaurului rosu a oferit unica ocazie de-a intelege cat mai bine profunzimea psihotica a naturii umane. * Ce-au obtinut in final locuitorii regatului rosu? Au obtinut asistenta financiara, au obtinut ceva care a inceput imediat sa fie redistribuit, intre ei, tot intre aia cu ochii injectati. Cineva a spus candva: Datoria externa nu e a mea, nu e a voastra, ci a urmasilor vostri, si-a urmasilorurmasilor vostri, in veacul vecilor. Adica a celor pe care ar trebui sa-i iubim si sa-i ocrotim cel mai mult, in acest sens cu totii ne-am propus sa le-o daruim cu draga inima, cu ocazia aniversarii primei zile de nastere,

100 urmand ilustrele exemple oferite de intregul continent african si de cel sud-american: au tot platit, cu varf si indesat, inchipuite datorii externe contractate cu secole in urma. Conform zicalei: dupa noi potopul! Apoi chiar ca nu-i putem lasa pe ciorditorii la drumul mare, sau pe mostenitorii lor directi, s-o plateasca ei, ne mustra constiinta, ar fi pacat de dumnezeu ca elitele mafiote oficiale sa ramana fara slugoi, fara carne proaspata de tun. Unora, multora, foarte multora, odata cu disparitia blandului balaur rosu, li s-a oferit sansa de-a se naste pentru a doua oara, de-a-si construi o societate model, li s-a oferit sansa sa uziteze de acea constiinta specifica naturii umane, dar au considerat in unanimitate ca-i mult mai placut de vor continua sa se stearga la cu...vant cu ea – au mai ramas unii, mai multi si mai asiatici de felu’ lor, poate ei... * Marinaaarii freecau puunteaa, Vaa sa ziiica ce faceau? In secolul XXI o elita politica dintr-un regat tare indepartat a tinut o conferinta de presa in care s-a referit la soarta catorva tineri conationali cazuti in plasa unora cu kalasnikovu-n mana – mai mult ca sigur il si votasera. Aburinda concluzie a fost pe cat de limpede p-atat de feroce. In linistea mormantala consecutiva declaratiei s-a auzit vocea unui mascarici care pentru o singura clipa si-a uitat conditia si inconstient a realizat ca mai detine o usoara urma de suflet: ‘Si asta ce inseamna?’ Promtul raspuns, insotit de ranjetul de la sine inteles, a fost: ‘Ghici!’ – unora le sunt suficiente doar cateva luni de zile pentru a regresa la cel mai bestial stadiu cu putinta imaginabil. * Psihoza regresiva Dupa cum am vazut, pe fondul fobiei fata de genital adultul regreseaza in plan fantasmatic la stadiul oral, canibalic, iar comportamentul pur psihotic rezultat l-am denumit psihoza regresiva. Psihoza regresiva, ca rezultat al autocastrarii sufletesti, consta in reducerea trairilor emotionale ale individului, implicit a capacitatii lui intelectuale, la stadiul animalic primitiv specific bestialitatii Maretei Frici. In conditii propice, intr-o perioada scurta de timp, individul regresat anuleaza in el insusi orice urma a evolutiei naturale a naturii umane, isi digera constiinta, devine un monstru, o bestie pura, un psihopat in toata puterea cuvantului – un adevarat lider, o adevarata elita. Amploarea autocastrarii sufletesti determina aparitia in individ, potentialul lider, ori, pentru a evita monotonia, criminal in masa, a zbaterii psihotice intru compensarea energiei vitale legata de frica ancestrala, zbatere ce consta in apelarea unei doze substantiale de elemente fantasmatice compensatorii in vederea substituirii deficientei sufletesti in neutralizarea fluxului frustrarilor cotidiene. Avem tendinta sa credem ca elitele care aduna cu migala prin intermediul crimei economice legalizate averi nemasurate, sau urca la tribuna si sustin cu ardoare un anumit crez politic criminal, sunt manate de un exces de vitalitate. Nimic mai fals, actiunile lor sunt in exclusivitate dictate de morbiditatea psihotica. Insa obtinerea pozitiei de lider nu aduce de la sine mult dorita disparitie a neidentificabilei dureri sufletesti pricinuita de abandonul fundamental, influenta autocastrarii nu numai ca nu dispare, din contra, se accentueaza: faptul ca obtinand pozitia de lider nu-i aduce mult necesara liniste interioara devine un supliment de frustrare ce se adauga imediat fluxului frustrarilor care si-asa nu puteau fi neutralizate. Astfel va fi nevoit sa apeleze la o doza si mai mare de elemente fantasmatice compensatorii, iar inlantuirea dintre fantasmaticul devenit patologic si puterea autoritara insuflata de pozitia de lider determina regresia la stadiul bestial – desavarsirea identificarii cu strigoiul, stapanul lumii, sau desavarsirea psihozei regresive. Pe ‘scurt’: Individul nu se simte in apele lui, nu dispune de suficienta energie vitala pentru a contracara fluxul frustrarilor cotidiene, nu stie din ce cauza-l doare sufletul si-si stabileste un obiectiv despre care crede ca-i va rezolva toate problemele. Se zbate cu toata forta sa-l indeplineasca si pana la urma il atinge, dar isi da seama ca de fapt n-a obtinut nimic, il macina aceleasi probleme, sufletu-i este din ce in ce mai chinuit, si-si stabileste un alt obiectiv, mult mai maret. Se zbate din ce in ce mai mult pentru a-l atinge si pe acesta, obtine ce si-a propus, dar realizeaza ca nici acum nu si-a rezolvat problemele, durerea sufleteasca-l chinuie la fel de tare. Isi stabileste un alt obiectiv, si mai maret... pana ce-ajunge sa se hraneasca cu sangele cald si viii ficati ai semenilor lui. Aceasta din ce in ce mai accelerata alergare in jurul cozii induce ruperea completa de realitatea inconjuratoare si reprezinta regresia emotionala, sufleteasca, la stadiul animalic primitiv specific epocii pietrei - in deplina concordanta cu ancestralul Maretei Frici regasit cu mare acuratete in mizeria morala a zilei de azi. Inc-o data: Liderul este un individ special, demn de toata mila, un om grav bolnav sufleteste, cu sufletul prins in menghina Maretei Frici, care acumuleaza constant frustrarea cotidiana fiindca nu dispune de suficienta energie vitala pentru a o neutraliza. Elitele zilei de azi sunt pur si simplu cele mai pure victime ale atavicei frici, sunt oamenii care au avut cel mai mult de suferit sufleteste de pe urma abandonului fundamental generat de toxicul mediu familial monogam in care au fost obligati sa se nasca si sa se formeze ca pseudooameni, iar continua zbatere intru compensarea energiei vitale ii obliga sa ajunga in top, sa devina lideri paranoici.

101 Am descoperit masina timpului: Autocastrarea sufleteasca indusa de abandonul fundamental inca din prima zi de viata ii ia pe anumiti indivizi din secolului XXI si-i arunca inapoi in timp, cu mii de generatii in urma, cand singurul lucru pe care stiau sa-l faca era sa ia bata-n mana si sa insiruie creierii semenilor lor pe peretii pesterilor. Asa se solutiona atunci criza de suprapopulare, tot asa este solutionata si astazi: prin intermediul Marelui Macel Economic Mondial. Cu toate ca atat suferinta sufleteasca a elitelor din domeniul politicii, cat si cea a mafiotilor economici, haita oamenilor de afaceri posesori de averi inimaginabile, provin din abandonul fundamental si urmare autocastrarii pe fondul fobiei fata de genital evolueaza in psihoza regresiva, suntem nevoiti sa observam ca forma pura a psihozei regresive este regasita la liderii economici in timp ce elitele religioso-politice dezvolta o forma complementara denumita paranoia de lidarsip – ambele intrupand amplitudinea maxima a egocentrismului patologic, un egocentrism pur oral, canibalic. * Ajutati de psihoza regresiva putem demonstra principiul de baza al geometriei neeuclidiene: De ce liniile drepte sunt cercuri, sau de ce istoria se tot repeta. Pornim de la omul primitiv si invartindu-ne in cerc ca niste oameni civilizati ce suntem – ca un co...rp intr-o caldare - vom ajunge tot la omul primitiv, neanderthalianul despre care se crede c-a disparut, dar care continua sa vietuiasca nestingherit in noi insine. Omul primitiv s-a transformat din prada in pradatorul suprem si traind sub imperiul crizei de suprapopulare a inceput sa fie supus unei doze de frustrare din ce in ce mai mari. In acelasi timp a devenit constient de sine insusi si-a introiectat frica ancestrala rezultand prima forma de autocastrare sufleteasca ce s-a redus la apelarea in plan fantasmatic a notiunilor de zei si dumnezei, iar in plan biologic la dezvoltarea fobiei fata de genital indusa de mediul familial monogam. Dintotdeauna omul s-a identificat in fantasma cu creatorul divin, universala plasmuire, eterna confuzie dintre real si inchipuit, unii chiar s-au autointitulat zei muritori - rege pentru o zi, sau pentru cateva clipe de visare cu ochii deschisi. Iar cel ce s-a zbatut cel mai tare sa-si dovedeasca asemanarea cu dumnezeul a fost propulsat prin intermediul segregarii in fruntea gloatei, a aparut elita – psihopatul regresiv, suferindul de paranoia de lidarsip. Constantul efort psihotic al liderului in a-si compensa morbiditatea sufleteasca din surse exterioare, din surse pur fantasmatice, determina desavarsirea psihozei regresive reducandu-l la stadiul bestial - digerarea propriei constiinte, revitalizarea animalicului ancestral mostenit de la Mama Natura - iar accelerata acumulare de putere politica a avut drept rezultat aparitia primelor imperii: suportul concret, real, al paranoiei de lidarsip, al mobilului patologic de a fi stapanul lumii, dumnezeul. Imperiile au reprezentat dintotdeauna zone de dominare, aceeasi dominare economica intalnita si-n secolul XXI. Desigur, astazi nu mai este infaptuita cu sabia, ci cu instrumentele moderne printre care banca mondiala si fondul monetar international ajutate din cand in cand de portavioane – nici macar un singur zombi n-are voie sa iasa din rand, toti trebuie sa imbrace-n mod civilizat uniforma. Elitele politicoeconomice de azi, ce hranesc prin toate mijloacele morbiditatea fantasmatica actuala: mumifierea socialului prin dezumanizanta competitie ‘sanatoasa’ egocentrico-patologica, nici macar nu-si dau seama de ceea ce fac, sunt grav bolnave sufleteste. Liderii materializeaza eterna degradare in sine a naturii umane, multimilenara psihoza degenerativa: psihoza regresiva. In atitudinile liderului modern, pe toate planurile in care acesta activeaza, este identic regasit comportamentul omului primitiv, preistoric – mai bine zis, se regaseste impotenta sufleteasca a celui ce domina, a neanderthalianului din si de langa noi. * Psihoza individuala a elitei, deficitul morbid de vitalitate resimtit la varf, caracteristica esentiala a tot ceea ce are legatura cu conceptul de lider, a fost constant transferata in macro, in social – comburantul psihologiei maselor – prin intermediul autoregenerantei manipulari de tip religios. Exemplul oferit de lider, substitutul palpabil al lui dumnezeu, se transfera intrinsec, chiar daca nu-i propovaduit prin indemnuri explicite: Asa este bine! ca el trebuie sa procedeze toata suflarea! toti trebuie sa fie darji, viteji, impunatori, cu dragoste si supunere intru dumnezeii si strigoii din ceruri, toti trebuie sa devina niste psihopati model. Iar cu trecerea timpului morbiditatea specifica paranoiei de lidarsip a inceput sa fie regasita in suportul biologic al gloatei – pe terenul atent pregatit de autocastrarea fiecaruia – mai bine zis, in suportul biologic al indivizilor ce cu obedienta se ingramadesc sa formeze masa de manevra: Scaderea vertiginoasa a vitalitatii speciei se materializeaza astazi prin explozia epidemiei de obezitate. Pseudospecia om-hipopotam, formata din indivizi cu ritm metabolic din ce in ce mai scazut, cu vitalitate biologica din ce in ce mai diminuata, este o evidenta atotcuprinzatoare, ne-a lovit pe toti, si reprezinta incarnarea in biologic a psihoticului intalnit la varf, a morbiditatii distructive specifice Maretei Frici ancestrale. * Naturala frica, proiectata de Mama Natura numai cu scopul de-a proteja viata, s-a metamorfozat prin intermediul familiei monogame si constiintei in frica morbida: Specia umana, omul modern asa cum il stim noi, este o specie pe cale de disparitie. Pe fondul ascunderii fricii fata de constient, a transformarii ei in frica invizibila prin intermediul psihoticei culturi pioso-religioase, asistam astazi prin intermediul fobiilor manifeste la nivel individual – traduse prin infinitatea fobiilor, religiozitatilor si superstitiilor ce cauta sa ascunda disperarea – la revitalizarea ancestralului refuz al propriei finitati in timp dezvoltat in sufletul plapand al stramosului nostru, omul-cimpanzeu. Astfel, frica de moarte expandata la dimensiuni apocaliptice in etapa

102 preconstienta printr-un factor biologic concret: mediul olfactiv familial monogam, transcede prin intermediul universalizarii personalitatii psihotice a epocii noastre in ancestralul refuz fobic al conditiei umane - regasit in cotidian prin alergarea disperata intru dobandirea mantuirii, recte revitalizarea la infinit a psihozei in masa: traditionala religie aplicata. S-a inchis cercul. * Eroi au fost, eroi sunt inca Sirul povestioarelor de genul celor de mai sus poate continua la nesfarsit, oricine vrea sa vada va putea vedea, vorba-ia: bate si vei fi batut! Toate cartile de istorie sunt populate cu numele scrise cu litere mari, de-o schioapa, ale celor mai mari suferinzi de paranoia de lidarsip care au trait vreodata in sistemul inchis, acele multiple intrupari ale strigoiului: ramsesi, alexandri macedoni, huni attile, hannibali, gingis-hani, burebiste, cezari, napoleoni, nelsoni si multi-multi altii care au murit de multa vreme - pe cei ce mai sunt inca in viata ii excludem, dar ii putem include in randul celor ce vor muri in secolul XXI. Oare cum o putea cineva cu pretentia ca detine cel putin un neuron functional sa scrie cu litere mari, sa arate respect fata de cei mai mari criminali ai Istoriei, fata de cei de mana carora sau din ordinul carora au fost macelariti zeci de mii, sute de mii, milioane de oameni, fata de adevaratii Eroi? - unii cu mintea ravasita chiar cred c-au existat procese in care inculpatii au fost acuzati de crime impotriva umanitatii; unul cu mintea si mai ravasita crede sincer ca maine-poimaine vom regasi in cartile de istorie capitole intregi dedicate eroicei tipologii reprezentata de jack spintecatorul si omologii lui. Oare cum o putea cineva sa scrie cu litere mari acele notiuni care sunt inconfundabile prin definitie cu notiunea de crima, de crima impotriva umanitatii? Cum este posibil ca cineva sa arate respect fata de degradarea si degenerarea criminala? O fi avand aceasta atitudine vreo legatura cu personalitatea psihotica a epocii noastre? - cu universurile paralele, real versus fantasmatic, intre care penduleaza natura umana? Sau sa fie doar o chestiune de interpretare pe fondul predominantei stari sufletesti provenita din prima zi de viata in cadrul minunatei familii monogame: abandonul fundamental? – recte nevoia de protectie, nevoia de dumnezeu, nevoia omului modern de a-si pleca fruntea in fata unui strigoi in carne si oase, in fata protectorului lider psihopat, in fata suferindului de paranoia de lidarsip. Sigur ca da! sigur ca acestia au fost Eroii, sigur ca trebuie sa ramana adevaratii eroi fiindca au fost lideri, lideri neinfricati, viteji, au fost cei ce s-au aflat la un moment dat in fruntea gloatei. Daca li s-ar spune copiilor la scoala ca acesti psihopati au fost Cei Mai Mari Criminali pe care i-a cunoscut umanitatea, atunci copiii se vor intreba imediat: Dara elitele politico-economice de azi ce fel sunt? - ca tot lideri sunt si astia punct * Cei mai reprezentativi psihopati au fost mereu in frunte, din toate timpurile au condus omenirea, o fac si-n secolul XXI. Desigur, astazi exista minunatele sisteme educationale cu bine definitul rol de a-i invata pe copii si tineri sa respecte crima cu toata fiinta lor, sa se inchine la ea si sa fie oricand gata s-o infaptuiasca oficial, sub cimpanzeic juramant, imbracati in uniforma – strategiile elaborate de alexandru macedon, hannibal, napoleon sau nelson, adevarate genii militare, eroi magnifici, fecunde spirite intru raspandit moartea, durerea si suferinta cu viteza luminii, sunt cu sfintenie predate in diverse scoli si academii militare, alaturi de invatamintele provenite din cartile omului-cimpanzeu si versurile de la vati ascunselea cu strigoi, simbolurile mortificarii, simbolurile traditiei retrograde. Cineva a scris candva despre blestemul pamantului si al iubirii – pe vremuri blestemul in cauza se studia la liceu in cadrul orelor de literatura, nu stiu de-o mai fi in programa scolara astazi, este posibil ca orele sa fi fost redirectionate pentru studiul religiei aplicate. Intreaband pe oricine despre ce-si aminteste din ceea ce scrie acolo – am facut-o mai mereu – nu vom fi surprinsi de faptul ca majoritatea ne vor spune ca era vorba despre niste flacai, mai revolutionari de felul lor, care i-o tra...nspirau de mama focului uneia proaspat moarte. Despre secventa cu copilul urland de Foame si stricatul gaurii nu-si aduce mai nimeni aminte – aceeasi incarcatura emotionala si conotatie sexuala este regasita si aici. Despre maleficul infinitelor forme de intrupare a maretiei sufletesti a neanderthalienelor elite, indiferent de micimea planului lor de manifestare, nu-si aduce nimeni aminte. De ce? Fiindca n-au fost invatati sa gandeasca asa – cum ti se asterne, asa vei dormi! un psihotic zombi vei deveni. Au fost invatati ca elitele trebuie sa fie respectate, ascultate, adulate, aplaudate si votate - doar nu ei sunt cei mai monstruosi psihopati dintre toti? Desigur, educatorii si profesorii n-au nici o vina, ei au tot interesul sa-i educe pe tineri in spiritul plecarii capului in fata celor mai ‘democratic’ alesi dintre alesi, in spiritul spalarii creierului prin replicarea amplificata in ei insisi a calauzitoarei iluminari psihotice regasite la varf, dar mai ales in spiritul recunoasterii Eroismului Criminal drept cea mai inaltatoare valoare morala - pentru ca la randul lor sa poata degusta sangele semenilor lor cu zambetul pe buze. Hai sa intrebam extraterestrul. Intr-o seara, pe cand ma plimbam prin pat, m-am impiedicat de-un extraterestru abia aterizat in sistemul inchis. Cum habar n-avea pe ce lume se afla, am speculat momentul pentru a-i cere parerea in legatura cu

103 subiectul ce ma framanta de ceva vreme. Mai intai i-am explicat ca pe planeta noastra exista mai multe categorii sociale: categoria x care se ocupa cu ... si obtine veniturile X, categoria y ce are salariile Y si tot asa pana am ajuns la educatori si profesori despre care i-am spus ca din cate stiu eu au cele mai mici salarii posibile. Acum l-am intrebat: ‘Dragul meu extraterestru, te rog sa-mi spui sincer, care categorie sociala consideri ca reprezinta scursura societatii umane la ora actuala?’ Ia uite ce mi-a raspuns: ‘Ba! tu-ti bati joc de mine? Ce crezi ca-s redus mintal? Oi fi eu extraterestru, da’ se cade putin respect, te rog frumos! – citindu-mi pe fata inocenta a continuat – Cum care este scursura societatii? Educatorii si profesorii o formeaza, doar se vede din afara galaxiei ca valoarea muncii lor este recompensata pe masura stadiului dezvoltarii religioso-psihotico-socio-culturale actuale.’ Unul se tot intreaba: Oare si-or fi meritanda profesorii soarta? Oare si-or fi meritanda hipopotamii bipezi soarta? * Este foarte-foarte simplu de observat ceea ce s-a intamplat in timp: Aparitia primelor forme de organizare

sociala i-au permis femeii primitive sa-si abandoneze copilul aflat in stadiul preconstient, de fapt nu-l abandona definitiv, doar il lasa-n grija altcuiva. Abandonul fundamental a generat explozia Maretei Frici, dureroasa tensiune sufleteasca a generat fobia fata de genital si astfel au inceput sa se formeze paranoicii si psihopatii regresivi care au ridicat armate si-au infiintat religii pentru a macelari milioane de oameni astfel incat oamenii de stiinta din secolul XXI sa-i considere eroi!!! * Variatiuni pe tema bestialitatii regresive Miticul avar, individul complet regresat la stadiul oral, suferindul de forma agravata a psihozei regresive, eternul ‘Hagi Tudose’, nu mai reprezinta astazi bataia de joc a Scriitorilor si Poetilor, a evoluat, a devenit mult respectata elita economica, pilonul principal al dezvoltarii economice pe plan local si mai ales pe plan general, pe plan mondial, cel la care majoritatea zombilor moderni se duc cu cererea de angajare in mana pentru ca el, in marinimia lui, in deplina concordanta cu larghetea sufletului lui, sa le ofere un loc de munca, sa-i ajute sa-si castige o bucata de paine - sa se integreze civilizat in mecanism luandu-si in primire Moara lor de Vant. Nici n-are cum sa mai fie identificat ca atare, el nu mai reprezinta un caz izolat, singular, elementul psihotic perturbator regasindu-se acum in macro, in masa. Odata cu dezvoltarea constanta a laturii socio-culturale a naturii umane el s-a replicat in mult mai multe instante si reprezinta substanta componenta a comunitatii oamenilor de afaceri, mutantii genetici care au trei, haita grav suferinzilor de psihoza regresiva, liantul economico-psihotic al aceleiasi naturi umane. * Tot felu’ de oameni de stiinta cu-multe-titluri s-au apucat sa teoretizeze faptul ca anumite deficiente de caracter, recte comportamentul pur psihotico-bestial generat de psihoza regresiva, reprezinta atuuri, avantaje majore in domeniul economic dominat de legea junglei: competitia ‘sanatoasa’. Mai mult ca sigur reusim sa intelegem din ce cauza Evolutionistul ‘a ales’ sa vomite incontinuu. * Cineva a spus ca autoritatea exista numai pentru a fi folosita. Putem completa: Principalul rol al puterii autoritare este acela de a desavarsi paranoia de lidersip a individului ce-o detine: O superputere nucleara a invadat cu ceva vreme in urma un minuscul ‘regat’ independent invecinat deoarece cetatenii acestuia isi doreau sa construiasca un aeroport. In randul invadatorilor s-au inregistrat si victime, s-au impuscat intre ei, insa grosul victimelor a fost inregistrat in randul civililor, ca de obicei. Agresiunea s-a desfasurat fulgerator, atat de fulgerator incat pana si elitele ‘democratic’ alese ai invadatorilor au aflat despre eveniment prin intermediul buletinelor de stiri televizate. Cei invadati n-au putut riposta – si chiar de-ar fi vrut, nu prea aveau cum s-o faca - au fost obligati sa adopte principiul: sa lasam paranoicul sa-si faca damblaua, curand o sa-i treaca. Intr-adevar, nu dupa multa vreme i-a trecut, numai ca experienta clinica ne arata ca unele psihoze sunt ireversibile, nu se pot trata cu nimic, si spre incantarea noastra hitlerii de azi, hitlerii secolului XXI, se duc la culcare sprijinindu-si degetelele pe butonul de start al rachetelor nucleare. Un alt lider, al unei alte superputeri nucleare, tot ‘democratic’ ales – gurile rele spun ca daduse si-n patima bauturii sperand ca ajutat de alcool va reusi sa faca fata chinului interior, imensei dureri sufletesti izvorata din abandonul fundamental – cand si-a revenit din anestezia generala dupa operatia pe cord deschis prima grija ce-a avut-o a fost sa intrebe unde-i butonul cu bomba nucleara. Apropiatii l-au linistit spunandu-i ca tot timpul a dormit cu capul pe el, in loc de perna – a rasuflat usurat si-a adormit imediat la loc. Intr-o foarte scurta perioada de timp regresia la stadiul animalic primitiv, paranoia de lidarsip, se desavarseste, iar toata energia vitala a liderului politic ajunge sa fie substituita la nivel fantasmatic de surse exterioare lui, de butoane cu bombe, identitatea sufleteasca se destrama complet prin psihotica identificarea cu atotputernicul dumnezeu ce are drept de viata si de moarte asupra tuturor semenilor sai. Refuzul fobic al

104 conditiei umane sufocata de monogamie si suprapopulare se regaseste in, si se identifica cu, joaca psihotica de-a dumnezeu si de-a vati ascunselea cu strigoi. Tot gurile rele spun ca are grija dumnezeu de inapoiatii mintal ce nu-si pot purta singuri de grija, insa altele sustin ca ulciorul nu merge de multe ori la apa: acum se dezvolta ingineria genetica! *** Addenda la psihologia maselor Multimea este o adunatura mare de oameni, o gloata... Exact, ca un partid politic, ca un corp de armata in fruntea caruia se afla o elita psihopata, un individ grav suferind de paranoia de lidarsip. Multi au fost fascinati de modul ei primitiv, bestial, irational si inuman de a se manifesta si exprima, de aceea au incercat diverse metode de a-i explica psihologia. Referitor la psihologia multimilor s-au scris tone de volume. Le citeste careva? – de aici vedem cu claritate rolul adancirii la sange a crizei de suprapopulare: gloata nu trebuie sa aiba timp sa citeasca, dar mai ales nu trebuie sa aiba timp sa invete ‘cum sa citeasca’. Atunci cum ne-am putea explica succesul campaniilor electorale din ziua de azi, din secolul XXI? * Fundamentul luptei pe tarm politic - confruntarea pasnicopsihotica din traditionalele campanii electorale - poate fi rezumat in felul urmator: De ca sa-i lasam pe altii, din alte secte politice de tip haita, sa ciordeasca si sa insele cand acelasi lucru il putem face foarte bine noi? – esenta maleficei duplicitati, a dominarii, caracterul partinic, reiese si din etimologia cuvantului partid: tine parte unei haite de ciorditori la drumul mare condusa de cel mai grav suferind de paranoia de lidarsip membru al haitei. Sa fim sinceri, chiar n-o fi reusind nici un om de stiinta cu-multe-titluri sa vada cum campania electorala se aseamana perfect cu ritualul religios clasic: aceeasi defulare psihomotorie, aceeasi imbalare de la tribuna, aceleasi urale, steaguri, marsuri si portrete? Exact cum au fost aclamati si adulati acum cativa ani atat hitler cat si lenin-stalin – poate ne-o fi dor de vreunul din ei, cine stie... * * Cu totii ramanem inmarmuriti in fata imaginilor ingrozitoare din zonele de conflict militar ce ne arata cum grupuri intregi de civili neinarmati sunt trimise in neant de o mana de soldati bine instruiti si atent motivati. Cauza incomprehensibilelor omoruri se poate foarte usor explica prin faptul ca-n sufletul soldatului se regaseste multiplicata psihoza liderului, a comandantului. Nu este neaparat vorba de maretia sufleteasca a liderului suprem, in ultima perioada acesta nu mai are legaturi solide cu soldatul de rand, aici regasim paranoia de lidarsip a liderului local, a comandantului de pluton, de companie, divizie... El este cel mai aproape de oamenii din linia intai si cum tot om si tot lider este, chiar daca se situeaza pe un plan inferior, se supune aceleiasi regresii la stadiul bestial, desavarseste in el insusi aceeasi psihoza pe care o transfera instantaneu oamenilor din subordine. Pe vremuri, cand liderii supremi se aflau pe campul de lupta, erau intalnite frecvent cazuri in care o armata cu mult inferioara numeric reusea sa-si copleseasca adversarii, si de cele mai multe ori acest lucru se intampla cand liderul invinsilor o rupea la fuga de frica. Atunci castiga psihopatul desavarsit, cel ce credea cu cea mai mare ardoare in dreptatea cauzei lui, indiferent de cat de nedreapta era aceasta, cel care se identifica cel mai bine cu atotputernicul dumnezeu si reusea sa-si transfere cat mai eficient propria psihoza in inimile ostasilor prin indemnuri si exemplu personal – vechimea acestui aspect reiese si din cimpanzeica descriere a rezolutiei conflictului dintre david si goliat. * Din cate se stie pana acum, nimeni nu s-a intrebat de ce trebuie sa existe gloata, haita, multimea organizata – o fi vorba doar de suprapopulare? – si, din cate stiu eu, nici n-a cautat vreo modalitate rationala, umana, de a sugera impiedicarea formarii ei, de-a anula cumva turbatele efecte emanate din simplul transfer al bestialitatii psihotice a paranoicului lider in randul masei de manevra, efecte emanate din simpla-i existenta. In primul rand ne intereseaza acea adunatura de elite regresate la stadiul de neanderthalian cunoscuta sub denumirea generica de ‘parlament’, putreda esenta a tuturor asa-ziselor ‘democratii’ actuale. Vom avea tendinta sa gandim ca ‘parlamentul’ a aparut ca urmare a evolutiei pozitive a naturii umane: In timp aceasta a constantat ca liderului transpus la stadiul animalic primitiv - specific Maretei Frici ce-i rescria identitatea - intruchipat de ‘monarhul’ absolut, suferindului de paranoia, ii trebuia anulata autoritatea astfel incat sa se puna capat macelurilor neintrerupte rezultate din repetitiva identificare a acestuia cu strigoiul, trimisul lui dumnezeu pe pamant. Dupa cum bine stim, razboaiele au scris istoria si s-au datorat desavarsirii paranoiei de lidarsip ca urmare a puterii politice nelimitate detinute de ‘monarhi’ – considerandu-se invariabil salvatorii popoarelor lor, deveneau cu repeziciune macelarii supremi ai acelorasi popoare si a celor invecinate lor. * Acelasi efect criminal indus de puterea absoluta, manifest la scara globala de asta data, rezulta din organizarea economico-sociala ce le garanteaza proprietatea privata nelimitata si neingradita de nimeni si de nimic celor mai grav suferinzi psihic indivizi aflati in viata la ora actuala. * Ne inselam amarnic, aparitia ‘parlamentului’ s-a datorat in exclusivitate crizei de suprapopulare: Concomitent cu cresterea populatiei dintr-un anumit ‘regat’ a crescut si numarul liderilor de rang inferior propulsati prin intermediul segregarii in fruntea comunitatilor regionale. Acelasi motiv psihotic i-a impulsionat

105 pe liderii din esalonul secund, folosind un termen foarte drag unora, inspre acapararea unei parti a puterii, a ciolanului, si cum au fost multi au reusit prin diverse revolutii, mai mult sau mai putin violente, sa-l deposedeze de putere pe ‘monarhul’ absolut. Per ansamblu aparitia ‘parlamentelor’ actuale transpira din eterna nevoie de asociere a indivizilor in haita si urmareste aceeasi evolutie cu conotatie profund negativa prin care Mama Natura si-a educat speciile de miliarde de ani: Renunta la ‘monarhul’ absolut, caci de n-o faci acesta te va decima. In aceasta ordine de idei constiinta, trasatura fundamentala a naturii umane, n-a avut nici un fel de influenta - o noua dovada ca omul modern o detine numai pentru a se sterge la cu...vant cu ea – deoarece la monarhul tuturor monarhilor, la absolutul creator al tuturor creaturilor, la dumnezeul si intruparea sa, strigoiul, inca nu s-a gandit nici o elita ‘democratic’ aleasa sa renunte – n-o poate face pentru ca s-ar sinucide din punct de vedere politic, politica actuala este o religie pura, o schiloada religie criminala evoluata. Nu avem altceva de facut decat sa speram ca ne vor ajuta teroristii sa deschidem ochii intr-o buna zi – daca intre timp specia umana nu-i va inchide definitiv. Ca oricare alta multime de pe acest pamant si gloata numita ‘parlament’ se supune acelorasi legi: si ea segregheaza. Astfel, despre unii dintre indinvizii aciuati acolo nu se aude nimic fiindca se dau la fund si-si vad linistiti de afacerile proprii – eventual ies in evidenta numai atunci cand arata camerelor de luat vederi cat de redusi mintal sunt - iar altii sunt propulsati in frunte, la tribuna, de unde initiaza proiectele de legi ce stabilesc tuturor normele de viata. Adica ajung in frunte cei mai regresati dintre regresatii la stadiul psihotico-oral, cei mai primitivi si mai bestiali dintre toti neanderthalienii adunati acolo. Mai mira pe cineva magnitudinea atinsa

de degenerarea speciei umane si de degradarea mediul inconjurator din ziua de azi? * Asa ca, la orice teorie a psihologiei maselor vrem, se poate recomanda urmatoarea addenda corrige: 1) Multimea este obligata moral sa nu aiba si sa nu-si propulseze in frunte nici un fel de lider - mai devreme sau mai tarziu acesta va regresa, isi va definitiva paranoia de lidarsip si metamorfozandu-se intr-un adevarat monstru o va decima, la propriu. 2) Multimile sunt obligate moral sa se destrame cat mai repede in grupuri cu un numar de indivizi cat mai mic posibil pentru a evita la maximum procesul natural de segregare si de aparitie a hidosului lider psihopat – includem aici si acel minuscul plan de manifestare a aptitudinii de lidarsip intruchipat de notiunea de cap al familiei monogame. Multimea organizata, prin grotescul intrinsec, nu face altceva decat sa amplifice si sa transpuna in ea insasi boala si durerea sufleteasca a individului din fruntea ei, a psihopatului regresiv, a suferindului de paranoia de lidarsip. Ea intrupeaza psihoza individuala, din micro, extrapolata in masa, in macro. Un mic exemplu: Noaptea de Cristal, noaptea geamurilor sparte, momentul culminant al transferului psihozei lui hitler in mainile, inimile si mintile multimii, a majoritatii cetatenilor de rand - asemenea haitei de caini, este suficient sa se repeada unul si restul ii urmeaza imediat indemnul. 3) Pana si Mesterul Manole ne-a spus ca avem obligatia morala sa convingem zidul, pana si Mesterul Manole ne-a invatat ca pentru a construi ceva este nevoie sa educam multimea, altfel ceea ce zidim ziua se darama noaptea si istoria se tot repeta – o fi auzit careva de el? Au auzit desigur, au auzit suferindele elite, si-au insusit invatatura imediat si-o aplica intocmai: 3bis) Multimile trebuie sa fie formate numai din indivizi cu creierul perfect spalat si optim insamantat cu psihoticul germen religios. Au mare grija ca acest lucru sa nu se schimbe niciodata, sa dainuie aievea, asa cum dainuie religia, principalul instrument cu care liderii actioneaza, satarul din mainile Giga-Calailor secolului XXI. * Esenta psihologiei multimilor o reprezinta interdependenta dintre lider si masa de manevra, cele doua elemente fundamentale inseparabile. Gloata-l produce pe lider, individul emanat din randurile ei prin segregare, si-n acelasi timp reprezinta suportul indispensabil pentru regresia si actiunile lui fantasmaticopatologice. Ce-ar fi ajuns alexandru macedon fara soldatii mobilizati si condusi exemplar in lupte? - si pe care la intoarcere i-a decimat obligandu-i sa traverseze la pas desertul. Ce-ar fi ajuns lenin sau hitler fara multimile carora le-au tinut discursuri inflacarate? - si care au sfarsit in gulagurile comuniste sau pe campurile de lupta. Ce s-ar alege de elitele politicii de azi fara masa de manevra inselata in campaniile electorale? - si care se transforma vazand cu ochii in interminabilele cirezi de hipopotami bipezi. In acelasi timp amploarea psihozei liderului depinde forte mult de suportul ce-l obtine din partea masei de manevra, adancimea regresiei lui la cele mai animalice stadii provine din feedbackul primit din exterior, este sustinuta de aplauzele, uralele si, mai nou pentru unii, numarul de voturi provenite din multime. Gloata la randul ei, pentru ca nu stie ce face, informatia nu este scrisa nici in atent studiatele carti ale omului-cimpanzeu si nici in versurile de la vati ascunselea cu strigoi, isi pune toate sperantele in lider, il sustine moral cum poate mai bine – cateodata-l mai si impusca, pentru a-i implini visul paranoic: contopirea cu dumnezeu, dar asta-i doar exceptia ce intareste regula. Astfel se obtine mult doritul perpetuum mobile care si-a dovedit din plin puterea de regenerare functionand perfect, fara intrerupere, de tare multe mii de ani de zile. Explicatia mecanismului transferului psihozei liderului: psihopatul desavarsit, in sufletul fiecarui individ component al gloatei, al masei de manevra: psihopatul potential, este foarte simpla: Componenta fantasmatica

106 de compensare ajunsa la nivel patologic specifica autocastrarii sufletesti extreme, impecabile, a liderului paranoic gaseste teren fertil si rodeste armonios in componenta fantasmatica de compensare indusa de autocastrarea sufleteasca inerenta fiecarui individ uman provenit din familia monogama - afectat de abandonul fundamental generat la randul lui de dezlantuirea aceleiasi Marete Frici. Realitatea cotidiana ne-o demonstreaza cu varf si indesat: In timp ce fiecare elita politica sau economica vorbeste despre progresul social, despre progresul economic, despre bunastare, prosperitate si armonie sociala, si chiar crede sincer in ceea ce spune - crede pentru ca este bolnav, sufera de o forma agravata a psihozei regresive - rezultatul durerii sufletesti de o bestialitate crancena ce-l sfasie este la fel de vizibil: - infectia morala religioasa se raspandeste mai ceva ca o ciuma - tot mai multi oameni isi pierd vietile in tot felul de atentate teroriste, iar miliarde de oameni devin obezi practicand piosenia si castitatea dumnezeiasca, dar mai ales cazand prada impotentei sufletesti. - suprapopularea face ravagii - tot mai multi oameni sunt subjugati saraciei materiale, dimensiunile ghetourilor crescand ca din apa si alimentand optim mizerabila morala religioasa. - macelul economic infloreste - pe tot cuprinsul sistemului inchis sute de milioane de oameni sunt rapusi de infometare, exodul migrator a luat proportii inimaginabile, multe milioane de oamei si copii cad prada traficului de carne vie si prostitutiei infantile, iar miliarde de oameni cad prada epidemiilor moderne consumand produse toxice si degenerative frumos ambalate. In pofida tuturor evidentelor, elitele noastre psihopate sunt in continuare aplaudate, adulate si votate. * Universalitatea autocastrarii sufletesti si-a transferului psihic ne explica la randul lor din ce cauza apar in fiecare zi tot felul de secte religioase si partide politice conduse de psihopati deosebit de periculosi adevarate pericole sociale, bombe biologice cu efect intarziat – asa cum cu cativa ani in urma s-a format, si-n foarte putin timp a adunat zeci de mii de adepti, secta ce-a declansat atacul cu sarin asupra magistralelor de metrou. Si sa nu cumva sa uitam, cele mai periculoase bestii cu chip de om sunt cele care si-au definitivat morbiditatea psihotica prin multe scoli si universitati, adica prin minunatele sisteme educationale moderne ce promoveaza si sustin optim egocentrismul patologic frumos coafat cu denumirea de competitie ‘sanatoasa’: Cei care au executat atacul cu gazul ucigas aveau diplome universitare, chiar studii postuniversitare si obtinusera merite deosebite pe parcursul pregatirii profesionale – similar si cei ce-au ajutat la parcarea avianelor in zgarie-nori. Daca incepand de maine unul iese in fiecare zi in fata blocului pentru a se masturba intr-o pozitie yoga stand pe cap si le spune privitorilor c-asa intra-n transa pentru a stabili puntea de legatura cu divinitatea sau nu-s-ce entitate spirituala suprema, este garantat faptul ca-n cateva saptamani mii de indivizi, din toate paturile sociale, se vor apuca si ei sa se masturbeze alaturi de el si-n aceeasi pozitie cu el – asa cum mii de membri ai sectelor religioase se inchina in fiecare zi la temple ale soarelui, la cai luminoase, la nu-s-ce extraterestri, asa cum zeci de mii de membri ai oricarui partid politic isi aplauda frenetic liderul paranoic si cum aberatia intelectuala ce-a pangarit numele lui da Vinci a ajuns instantaneu bestselar. Oamenii sunt disperati, competitia ‘sanatoasa’ la nivel economico-social infloreste corespunzator pe fondul abandonului fundamental si-a pulverizarii spatiului vital resimtit de fiecare individ. Indiferent de pregatirea profesionala si de educatia primita omul zilelor noastre este scos din minti, este pur si simplu sufocat de suprapopulare – omul a fost, este si va ramane un animal, un animal care pentru a trai are nevoie de un anumit spatiu vital, iar efectul de bumerang al convietuirii armonioase in marile orase, in marile aglomerari urbane, pune cum nu se poate mai bine umarul la modelarea omului zilei de azi: omul-hipopotam cu creierul perfect spalat. Toate activitatile sectelor religioase, incluzand si maleficele religii oficiale, in special inclinatia lor fireasca spre crima, se reduc la problema spatiului vital al individului. Agresiunea indreptata asupra spatiului vital al fiecaruia dintre noi reprezinta principala sursa a distructivului supliment de frustrare acumulat in cotidian, frustrare care este preluata de un supliment fantasmatic compensator – psihoza invizibila, considerata naturala, considerata sanatate mintala curata - si defulata psihomotor printr-un ritual de timp religios: tumbe, inchinaciuni la mortaciuni de tip strigoi, bataieli, intonari de imnuri si cantece de proslavire a ceva, nu conteaza ce, marsuri pe strazile localitatilor in urma soboarelor de ciocli cu diploma sau a diversilor guru, incluzand si elitele din politica, s.a.m.d. Numai ca amplificarea peste masura a laturii fantasmatice compensatorii conduce la depasirea asa-zisului prag patologic cu minunatul efect de a declansa explozia a tot felul de psihoze manifeste: obsesii, manii, isterii, paranoi, schizofrenii... atentate teroriste, raspandire de sarin... – in ciuda variatelor denumiri, toate sunt psihoze fundamentate fobic, sunt produsul Maretei Frici ancestrale. * Interdependenta dintre defularea ritualica in somatic si regresia sufleteasca la stadii bestiale se regaseste in absolut toate aspectele vietii elitei, inclusiv in cele ce nu au nici o tangenta cu viata politica, de exemplu mersul. Analizand vizual mersul pe jos al unui grup de politicieni - luand in calcul imaginea de ansamblu: inclinarea corpului, flexiunea picioarelor, gestica s.a.m.d. – suntem izbiti de perfecta similitudine cu cea a mersului unui grup de maimute. Astazi exista posibilitatea analizei video cadru cu cadru, dar nu este necesar vreun program ultraperformant, se vede cu ochiul liber. Afirmatia nu este valabila in cazul individului izolat,

107 atunci cand este singur pana si paranoicul politician reuseste sa-si controleze miscarile, insa in grup se declanseaza transferul prin regasirea sprijinului exterior oferit de cei din jur, si simtindu-se in largul lui, printre cei de teapa lui, controlul dispare – isi da cu usurinta bestialitatea pe fata. * Amplificarea si raspandirea fulgeratoare a psihozei in cadrul grupului este pusa pe rol de faptul ca fiecare membru component al gloatei reprezinta un substitut al liderului si actioneaza ca atare: fiecare individ isi automodeleaza gandurile, actiunile si se identifica cu liderul in sensul de a se convinge pe sine ca liderodumnezeul exista pentru a-l proteja, apara si a-i asigura linistea sufleteasca – pentru a echilibra invazia Maretei Frici. Psihoza in grup se autohraneste, se autoregenereaza prin intermediul transferului psihic – exact asa se intampla si-n cazul terapiei de grup. Invariabil gloata se destrama instantaneu odata cu disparitia fizica a liderului psihopat: irealul vis de superioritate al fiecarui individ component al gloatei, identificarea cu liderostrigoiul, se destrama imediat, multimea este readusa cu picioarele pe pamant, este smulsa din gheara bolnavei fantasme si retrimisa in real. Pe acest aspect se bazeaza tacticile militare actuale unde principalul obiectiv il reprezinta eliminarea grabnica a liderului advers, a suferindului de paranoia de lidarsip din tabara adversa, pe cel din propria tabara inca n-a reusit sa-l dibuiasca nimeni. Acelasi obiectiv major il au si politiile in lupta impotriva bandelor certate cu legea, dupa capturarea liderului banda mafiota se destrama de la sine. Oare cand vor purcede si la decapitarea mafiilor oficiale, ‘democratic’ alese? – pentru ca si ele functioneaza pe acelasi principiu, principiul haitei de ciorditori la drumul mare. Similar, transferul psihic este identic regasit si-n cazul metodei ‘terapiei de grup’ inventata, pentru a castiga multi bani cinstiti, de unii sarlatani cu-tare-multe-titluri si foarte putini neuroni: indivizii ce formeaza grupul vor cauta invariabil protectia oferita de lider si de gloata organizata, haita, fiindu-le barata calea de a-si regasi independenta, de-a intelege ce este aceea frica si-a se smulge din fantasmaticul patologic pentru a redescoperi realul cotidian, mocirla morala cotidiana din care s-au refugiat in psihoza – exact acelasi principiu de functionare il are si religia aplicata, psihoza in masa care furnizeaza pe banda rulanta clienti pentru ‘terapia de grup’. Mai trebuie sa spunem ca in cadrul grupului supus terapiei energia vitala a indivizilor este semnificativ castrata de o doza foarte mare de frica ancestrala care implica o compensare fantasmatica patologica pe masura si de aceea fiecare din cei prezenti isi imbogateste creativitatea patologica foarte usor ascultand povestirile celorlalti – cea mai puternica arma este jetul emotional numit cuvant – si poate ajunge mult mai usor la crima sau sinucidere. Indivizii cu multe-titluri ce practica terapia de grup ar trebui sa stie ca solutia suferintei sufletesti trebuie s-o gaseasca numai pacientul si ca cea sugerata hipnotic de terapeut de pe pozitia liderului are valoare zero – da, da’ de pe urma unui grup se castiga mult mai multi bani cinstiti. Pe acelasi efect se bazeaza si actualii sarlatani care castiga tot gramezi de bani cinstiti practicand exorcizari in grup in multele zone geografice asa-zis civilizate. * Desigur, transferul este prezent si-n cazul terapiei individuale, in relatia psiholog-client, insa cel putin aici lipseste haita, aici clientul ramane numai cu sistemul sau psihic de aparare impotriva frustrarilor cotidiene – agresiunile din exterior indreptate impotriva sufletului sau fragil – si-n consecinta ii va fi mult mai usor sa inteleaga ce este aia frica si sa redescopere realitatea din jur – da, dar asa durata terapiei se scurteaza simtitor si cum mai castiga psihologii nostri gramezi de bani cinstiti? * * Transferul psihic este si fundamentul hipnozei, este mecanismul ce-i asigura functionarea. Cu mare bucurie putem observa ca-n ultima vreme au aparut d-alde flacaneata cu-multe-titluri care practica terapia prin hipnoza eludand complet constientul cliento-pacientului – tot de pe pozitia liderului, desigur. Le-am putea recomanda elitelor aciuate prin ‘parlamente’ sa le ofere cate-un fotoliu de ‘parlamentar’ si l-alde flacaneata cu-multe-titluri-hipnotice, pentru ca astfel, mai mult ca sigur, visul lor de suflet, izbugnirea celui de-al treilea Mare Macel Mondial, se va materializa grabnic – si va reusi si gloata sa se trezeasca din somnul cel de milenii. * Transferul bolnavelor fantasme – fantasme psihotice, morbide - de la lider spre gloata reprezinta estenta psihologiei multimii, el regasindu-se si-n micro, unde este tradus de preluarea integrala a psihozei parintesti de catre copil, insa cea mai importanta proprietate a lui este aceea de a transcede orice fel de granite, inclusiv pe cele stabilite de scurgerea a mii de ani de zile: Faptul ca omul de stiinta cu-multe-titluri de astazi vorbeste mai mult decat laudativ, aratand respect si supunere, vis-a-vis de monstrul psihopat intruchipat de elita politico-militara ce-a vietuit acu’ multe mii de ani, de exemplu alexandru macedon, reprezinta materializarea aceluiasi transfer hipnotico-psihotic de la lider spre elementul component al masei de manevra intruchipat de individul tremurand violent de frica pe fondul starii sufletesti izvorata din abandonul fundamental – al resimtirii unei impresionante inrauriri a fantasmaticului de compensare indus de propria autocastrare sufleteasca. Astfel, momentul referirii la eroicul monstru il trezeste pe acesta la viata, este revitalizat in mintea si sufletul celui care vorbeste despre el, iar actiunea terorii sufletesti devine instantaneu vizibila: ii aprecieaza inteligenta si eroismul, isi pleaca privirea in fata lui, ii recunoaste mareata putere autoritara si nu-l poate identifica drept ceea ce de fapt a fost: un Criminal in Masa. Fondul autocastrarii sufletesti a celui din clipa de fata reprezinta suportul concret al teleportarii in timp a

108 psihopatului de demult, mai bine zis de regresie in timp, cu secole sau milenii in urma, a capacitatii intelectuale, a comportamentului si starii emotionale a contemporanului nostru, iar morbida frica este cel mai bine detectabila la varf: Istoricii de azi habar n-au de ce-i aia istorie din simplul motiv ca habar n-au despre ce-i aia om - cu totii suntem grav loviti de refuzul fobic al conditiei umane. * Universalitatea transferului psihozei: Daca in timpul ultimului Mare Macel Mondial un psihopat a ordonat construirea lagarelor in care au fost incarcerati cei din rasele ‘inferioare’, atunci toata lumea a considerat ca asa este corect si la randul lor si-au construit propriile lagare de detentie unde i-au inchis pe ceilalti – ca doar ‘noi’ n-om fi mai prosti. Ura de rasa, ca de altfel orice crez politic trambitat de la tribuna, este identica din punct de vedere functional ritualului religios, reprezinta o modalitate fantasmatico-patologica de neutralizare a frustrarilor acumulate in cotidian, a tensiunii sufletesti distructive, si atinge o cota de incidenta similara ritualului religios: unii au urat ‘rasa inferioara’, altii au urat pieile rosii, unii mai continua sa-i urasca pe negri, toti urasc femeia, psihopatii regresivi de elita urasc specia umana, peste toate suprapunandu-se ura fata de cei din zonele foarte sarace si cultul mandriei nationale propovaduit atent pe fiecare centimetru patrat de pe suprafata sistemului inchis – vorba-ai, ai nostri ca brazii, cu mucii pa piept. Suntem obligati moral sa nu-l consideram drept psihopat numai pe hitler, el si-a avut numerosi omologi contemporani raspanditi in toate zonele sistemului inchis, identici lui in toate aspectele, ca doar nu numai el a fost un maret lider paranoic. Marele necaz este ca mai are o multime de omologi si astazi, de atunci n-au trecut decat cateva zeci de ani si este de bun simt sa observam ca natura umana n-a avut la dispozitie suficient timp pentru a evolua si-a depasi stadiul existential coplesit de multimilenara psihoza hranita de frica ancestrala si ascunsa de religiile aplicate. Multele milioane de copii disparuti la adapostul Marelui Macel Economic Mondial actual au depasit de multa vreme numarul victimelor din lagarele de exterminare naziste – se apreciaza ca anual sucomba-n ghearele saraciei milioane de copii! Asa ca fiecare om de afaceri si fiecare politician, deci fiecare suferind de psihoza regresiva si paranoia de lidarsip, isi poate calcula cu usurinta cota lui parte la crima impotriva umanitatii. Da, dar ei pasesc in lumea de apoi in liniste, in pace si armonie, fara a deranja vreun cioclu cu diploma, vreun ‘democratic’ ales s-au vreo elita mafiota coproprietara a vreunei corporatii multinationale. In plus, acestea sunt Crime Oficiale, perfect legale, garantate constitutional odata cu garantarea proprietatii private nelimitate, nimeni nu poate fi acuzat de infaptuirea lor – ii vor judeca si-i vor acuza generatiile ce vin tare din urma. Foarte multi din oamenii asa-zis civilizati au tendinta sa creada ca de ceea ce se intampla in zonele lumii a treia sunt vinovati numai oamenii de acolo, doar ei sunt primitivi, ei se macelaresc intre ei, ei isi condamna proprii copii la inanitie, ei defriseaza... Mai nimeni nu-si pune problema din ce cauza acolo religiile fac ravagii – similar, nimeni nu catadicseste sa faca vreo legatura dintre religii, fantasma patologica, interminabilul sir de crime produs in numele lor, si faptul ca au inceput sa se prabuseasca zgarie-norii sau sa sara in aer garniturile de metrou – mai nimeni nu se intreaba din ce cauza acei oameni nu beneficiaza de educatie, mai nimeni nu-si pune problema din ce cauza trebuie sa plateasca sume exorbitante pentru achizitionarea de armament ultramodern. Sa intrebam vreo elita psihopata cu functie de menejer pe la banca mondiala, poate ne va explica el, cu lux de amanunte. Ca tot am zis ca nu numai hitler a fost un lider criminial, hai sa incercam sa-i facem si lui putina dreptate, ca om a fost si el, ca noi toti de altfel, tot din familia monogama a provenit si el. asemenea noua tuturor – de o copilarie traumatizanta a avut si el parte, la fel ca noi, numai ca noi suntem fericiti, noi nu ne dam seama de asta: fericiti cei saraci cu duhul! - tot ca noi toti a trait si el intr-un mediu social sufocat de suprapopulare si tot modelul pioseniei culturale i-a definitivat si lui personalitatea, la fel cum ne-o modeleaza si noua. Dupa cum am vazut, abandonul fundamental si frica, fobia, stau la baza morbiditatii psihotice a indivizilor ahtiati dupa averi nelimitate: - Cine l-a ajutat cu sume enorme de bani pe hitler sa acapareze puterea politica? Elita societatii, oamenii de afaceri, psihopatii regresivi, cei ce detineau puterea economica, cei care-si doreau din tot sufletul lor chinuit de durere sa devina nemuritori acumuland averi si mai mari. - Cu ce fel de activitati s-au ocupat majoritatea stramosilor ‘rasei inferioare’ de cand au pus prima data piciorul in Europa? Cu activitati banoase, dintotdeauna numele si sufletul lor chinuit a fost legat de averi frumusele, de multi bani! – un raspuns perfect la respectarea cu strictete a traditionalelor valori morale ale familiei monogame alaturi de pedepsirea exemplara a adulterului. Doar in cartea omului-cimpanzeu, citita, recitita si rascitita, scrie cu litere cat capul lor de mari ca greselile parintilor psihopati ahtiati dupa averi nelimitate vor fi platite de copii. De data asta nu le-au platit numai copii, le-au platit si nepotii si stranepotii si stra-stranepotii si stra-stra-stra... si toate acele multe milioane de oameni si copii ce si-au gasit sfarsitul prin infometare, impuscati, sau in camerele de gazare. * Multumita acelorasi valori, proportionat intrepatrunse familiei monogame, astazi lucrurile au evoluat substantial, astazi urmare competitiei ‘sanatoase’ si egocentrismului patologic plateste toata lumea, cu varf si indesat, astazi efectul de sera conduce la topirea calotelor polare, El Niño face ravagii, amploarea uraganelor creste, creste ca din apa si procentajul hipopotamilor bipezi. * - Putem dormi linistiti, durerea sufleteasca promovata de familia monogama a devenit astazi cea mai

109 inaltatoare valoare morala identificabila cu garantarea constitutionala a proprietatii private nelimitate – cu cat mai mare averea, cu atat mai bine, cu atat mai mult respect insufla, cu atat mai viguroasa-i psihoza criminala. Contemporanii nostri s-au gandit sa deschida un muzeu al Holocaustului, pe buna dreptate, victimele macelurilor umane, toate victimele macelurilor umane, ar trebui comemorate in fiecare zi. Insa un muzeu al fricii psihotice inca nu s-a sinchisit nimeni sa inaugureze. Stai linistit! nici nu trebuie sa construiasca vreunul, ele exista deja, sunt nenumarate, numai ca au alte denumiri, cel putin deocamdata: lacase de cult, piramide, sfincsi, desene de la nazca s.a.m.d. – monumentele Monumentalei Frici. Si nici un muzeu al lacomiei morbide. Si din astea sunt destule, nenumarate: impunatoarele sedii de zeci sau sute de etaje ale concernelor, companiilor si corporatiilor internationale, nationale, multinationale, intercontinentale, interplanetare, intergalactice si panuniversale. Iar despre muzeul crizei de suprapopulare prin care religiile, liderii politici, onu si unicef condamna anual la moarte prin infometare milioane de copii opunandu-se cu indarjire educatiei si folosirii mijloacelor contraceptive ce sa mai vorbim, el se numeste sistemul inchis, care tot inchis va ramane multa vreme de aici inainte punct * Mecanismul economic axat pe piata libera Latura economica a naturii umane este parte integranta a psihologiei colective, sau a psihozei colective, cum vrei sa-i zici, si subliniaza cum nu se poate mai bine amestecul exploziv rezultat din combinatia dintre competitia ‘sanatoasa’ specifica pietei libere si religie ca instrument de manipulare psihologica. Ce legatura o fi avand economia cu psihologia? Are. Orice activitate tangentiala omului are profunde legaturi cu psihologia, inclusiv istoria, pentru ca orice este facut este facut numai cu sufletul. In orice creeaza omul civilizat al secolului XXI regasim maretia sufletului lui, regasim morbidele fantasme psihotice, regasim paranoia si grandomania, respectiv psihoza regresiva, cu toate ca unii n-ar vrea sa fie asa, mai ales atunci cand este vorba despre activitatile culturale cu arma in mana sau numai de operele de arta cu caracter economic – acea moderna modalitate, similara prestidigitatiei, prin care ni se sugereaza ca victimele sucomba numai din vina lor... Am putea zice ca pana acum am spus destule despre aspectul economic, ca n-ar mai fi necesar de adugat nimic pentru ca simtim deja pe pielea noastra efectele-i magnifice – printre care si epidemia de cancere ale pielii rezultata in urma distrugerii protectorului strat de ozon. Inca putin, sa ascultam si povestea regatului insular: Acu mai multe mii de ani a existat si-un regat insular ai carui locuitori au fost mai mereu indemnati sa-si atace vecinii pentru a-si extinde teritoriul, conform traditiei imperiale – ce sa-i faci! populatia crestea constant, da’ ciudoasele insule nu voiau nici in ruptul capului sa creasca si ele pentru a le face loc la toti. La un moment dat regatul insular a ajuns sa atace prin surprindere un nou regat, mult mai mare, ce salasluia pe o insula si mai mare, de dimensiunea unui continent, si de care era despartit de-un ocean intreg. Nu mult dupa aceea a incasat in freza doua frumuseti de bombe atomice si s-a linistit subit. Analistii politico-istorico-militari nu-si dau nici astazi seama ce anume l-a determinat pe micutul imperialist david sa regreseze atat de puternic incat sa se creada mai dumnezeu decat orice dumnezeu si sa-l provoace pe adormitul goliat stiind ca n-are nici o sansa sa castige razboiul impotriva lui. Micutul david a hotarat sa-l trezeasca din hibernare pe goliat fiindca dorea sa-l ajute sa-si rezolve problema demografica, si cum nu l-a lasat inima sa-si decimeze proprii supusi, asa cum au facut-o majoritatea liderilor comunisti, a hotarat sa apeleze la ajutorul lui, de fapt chiar l-a rugat frumos. Iar goliat n-a stat deloc pe ganduri, i-a oferit imediat solutia, i-a decimat pe capete. Dupa razboi regatul insular era la pamant, economia-i era distrusa complet si de aceea a luat in brate modelul ‘democratic’ al economiei de piata libera care i-a daruit multi copii frumosi. In cativa ani nu numai ca s-a refacut complet, ba a ajuns sa fie unul dintre cei mai mari exportatori de aparatura electronica si automobile. Intreaga societate a prosperat si astfel au aparut primele megalopolisuri – simbolul armoniei creierelor perfect spalate ajunse in culmea efectului de suprapopulare, a dezintegrarii sufletesti a individului uman. Istoria se repeta intruna, abia sunt mai multi adunati intr-un spatiu restrans si-o epidemie, un atac cu sarin asupra magistralelor de metrou sau un cutremur ori alt dezastru natural sunt mai ‘eficiente’. Efectul suprapunerii culturii economice de import peste multimilenara cultura psihotica a iesit imediat la suprafata – aviz amatorilor posesori de bombe nucleare. Timpul a zburat foarte repede si de-atata competitie ‘sanatoasa’ au inceput sa se nasca si copii cu malformatii. Unul dintre acesti copii – recunoscut si pe alte meleaguri ca fiind o problema serioasa – a fost reprezentat de faptul ca din ce in ce mai multi dintre tinerii aflati in competitie alegeau calea cea simpla, calea profitului maxim raportat la un efort minim, aceea de a-si ucide adversarii, pe colegii lor de scoala. Oamenii nostri de stiinta cu-multe-titluri au gasit imediat explicatia fenomenului: Adolescentii in cauza s-au lasat subjugati de fantasmele criminale. Sigur ca da! sigur ca numai fantasmele adolescentilor pot fi criminale, sigur ca fantasmele suferinzilor de paranoia de lidarsip care au declansat si continua nestingheriti sa declanseze razboaie imperialiste nu au cum sa fie criminale, doar ei sunt ‘democratic’ alesi. Mai mult, in nici un razboi sau macel uman n-a fost ucis nimeni niciodata, absolut nimeni. Si nici fantasmele de grandomanie psihotica din umbra macelului actual plamadit de comunitatile oamenilor de afaceri, de elita sociala suferinda de psihoza

110 regresiva, nici ele n-au facut niciodata nici macar o singura victima, nici macar un singur copil n-a murit vreodata de Foame. Oare ce parere-or avea oamenii de stiinta cu-multe-titluri despre faptul ca sute sau mii de copii si adolescenti sunt obligati sa vietuiasca unul peste altul, calare peste gramada, supusi claustrofobiei, enorm de multe ore pe zi – zi lumina in unele zone geografice – in acele minunate cladiri denumite scoli? O fi auzit vreun om de pseudostiinta despre ce-i aia spatiu vital minim necesar si obligatoriu fiecarui animal uman? - intr-adevar, criza de suprapopulare este doar o pura speculatie a unor minti ratacite. Dar cea mai frumoasa intrupare a debilitatii sociale a fost urmatoarea: Cineva, un binevoitor caruia suntem obligati moral sa-i multumim din inima pentru ca ne-a ajutat sa vedem mai bine, a interpretat versetele unei profetii si-a anuntat ca pe 4 iulie 1999 va avea loc sfarsitul lumii. Din aceasta cauza, aproape in unanimitate, locuitorii regatului insular au dat buzna sa-si mantuiasca sufletele, au alergat cat i-au tinut picioarele spre multimilenara barca de salvare: lacase de cult, unde s-au asezet cuminti la cozi de zeci de mii de persoane pentru ca cioclii cu diploma sa le ofere ultima binecuvantare, iar binevoitorul dumnezeu sa le ierte toate pacatele si sa-i primeasca in imparatia lui - cei mai reprezentativi s-au adunat in parcuri unde si-au facut corturi si-au asteptat increzatori sfarsitul lumii. Unii cu-multe-titluri au denumit stiintific fenomenul: isterie in masa. O fi auzit vreun extenuat de-atatea-multele-si-frumoase-titluri despre psihoza in masa, despre fantasma patologica cu gratie propovaduita de traditionalele religii aplicate? Sau despre ce-i aia Mareata Frica? * Spala-le creierul! tampeste-i si subjuga-i! prin intermediul cartilor omului-cimpanzeu cu zei, dumnezei, strigoi, toalete, reincarnari si nirvane purgative, al reclamelor comerciale mincinoase si al imbalatelor campanii electorale – combinatia letala dintre egocentrismul patologic coafat sub denumirea de competitie ‘sanatoasa’ si religia aplicata naste monstruozitatea psihotica a zilei de azi. Morala: Nu bateti cuie-n geam! – degeaba progresul economico-tehnologic atinge culmi impresionante daca din punct de vedere sufleteste individului uman i se desfiinteaza identitatea, ii este rapit in totalitate spatiul vital, este masacrat sufleteste, rezultatu-i unul singur: dezastrul social. Si n-ar fi exclus urmare vreunei catastrofe naturale, cu prima ocazie, sa asistam la redescoperirea traditionalelor valori morale ale canibalismului propriu-zis, ruda de sange a canibalismului socio-economic actual practicat de elitele suferinde de psihoza regresiva, recte de haitele de ‘democratic’ alesi aciuati prin tot felul de ‘parlamente’: devoreaza-ti aproapele, smulge-i amara bucata de paine de la gura! Problema suprapopularii este o problema globala pentru ca problema religiei aplicate este o problema globala. La randul ei problema religiei aplicate este o problema globala pentru ca problema Maretei Frici este o problema ancestrala, o mostenim din mosi-stramosi-stramosi-stramosi! de la creatorul nostru: maimuta, iar ea o mosteneste de la stramosul ei... Faptul ca prin intermediul competitiei ‘sanatoase’ – lupta cu Moara de Vant – individul uman este obligat sa se zbata din zori si pana-n noapte pentru o bucata de paine reprezinta cea mai importanta frana aplicata progresului cultural, reprezinta metoda optima de impiedicare a ruperii omului secolului XXI din gheara criminalelor traditii religioase – iar se inchide cercul. * Tema pentru acasa: 1) Descoperiti asemanarea dintre teoria hazardului aplicata legilor pietei libere si jocul de societate denumit ruleta ruseasca – mare pacat ca celui ce-a descoperit ruleta ruseaca nu i-a fost decernat vreun nobil premiu de recunoastere internationala, probabil fiindca n-a fost schizofrenic, mai stii... 2) Descoperiti legatura dintre dezvoltarea economica de tip arhaico-imperialisto-criminal axata pe mentinerea cu orice pret a unui procent ‘sanatos’ de somaj si adancirea crizei de suprapopulare - iar cand cresterea demografica nu face fata, cu marirea prin lege a varstei de pensionare, conform directivelor congreselor europene. 3) Descoperiti legatura dintre mentinerea cu orice pret a starii de fierbere in suc propriu la nivel social si posibilitatea ca masa de manevra sa inteleaga principiile de functionare ale Morilor de Vant, adica ale mecanismului economic axat pe legea pietei libere si proprietatea privata nelimitata. Bibliografie: Testamentul politic al Poetului. * O multime de oameni de stiinta cu-multe-titluri, veritabili saltimbanci, purtatorii de cuvant, mai bine spus lingatorii in cu...vant, ai baietilor cu ochii injectati – ai celor cu ‘mainile curate’, ai purtatorilor ‘gulerelor albe’ oficiale, cum vrei sa-i zici – afirma cu patos ca legea junglei economice este barbara, inumana, arhaica, dar ca pan’ acu’ nu s-a gasit altceva mai bun care sa si functioneze. Nacazu-i ca la mintea lor nici ca se va gasi vreodata, de unde nu-i nici dracu’ nu cere! *

111 Fluiditatea regresiei Cu mare parere de rau suntem nevoiti sa constatam ca psihoza regresiva in individ are un caracter fluid: Cei supusi regresiei penduleaza rapid intre stadiul de bestie si cel de om civilizat. Daca regresia ar fi definitiva si s-ar manifesta incontinuu atunci lucrurile ar fi foarte simple pentru noi pentru ca am putea mobila cladirile ‘parlamentelor’ cu copaci si liane astfel incat elitele ‘democratic’ alese sa se simta-n largul lor. Fluiditatea regresiei intalnita la varf este identica in continut cu arta disimularii: in timp ce poarta camasa alba si cravata liderii nostri sustin pe ascuns cu fonduri exorbitante – mai nou lucrurile au evoluat semnificativ, o fac pe fata - focarele de lupta armata, baile de sange, sau sustin cu inflacarare valoarea morala a activitatilor de spionaj economic, adica a ciorditului oficial la scara internationala – oare pentru ce-om mai cauta sa-i bagam la inchisoare pe hotii de buzunare din tramvaie? - s.a.m.d. Afisand imaginea unui om civilizat, cult, impecabil din punct de vedere moral, elita lovita de paranoia de lidarsip cauta sa ascunda cu buna stiinta latura bestiala ce se contureaza din ce in ce mai pregnant in sufletul sau. Fluiditatea regresiei, cu scepticismul de rigoare, poate fi considerata vinovata de aparita momentului fatidic in care individul redescopera subit ca detine constiinta – constiinta castiga pentru moment teren in fata Maretei Frici – ca este un om cu suflet cald, ca este fundamental bun – stramosul omului n-a fost un pradator sangeros, din contra – pe care metaforic l-am putea denumi drept intaia noapte de dragoste fata de conditia-mi umana, ultima zi de lupta impotrima mea insima. Si acest lucru este subliniat de faptul ca o parte a politicienilor, vizualizand in ce ra...masite au intrat, isi dau urgent demisia, iar altii procedeaza barbateste: ramai sanatoasa cucoana, io-mi fac valiza si plec! * Istoria zilelor noastre ne vorbeste despre neinfricatul erou luptator impotriva apartheidului care din dragoste de oameni, in spiritul celor mai nobile si mai profunde sentimente umane, si-a petrecut mare parte a vietii in inchisoare. Insa dupa ce-a fost eliberat si-a ajuns o mareata elita ‘democratic’ aleasa, a regresat subit la stadiul bestial si imprietenindu-se cu ahtiatii dupa averi nelimitate nu i-a mai pasat de suferintele semenilor sai, de aceeasi culoare cu el. Sa fie din cauza ca secretarul general onu are o anumita culoare a pielii? – vorba cuiva. Mareata lui realizare a fost aceea ca presiunea demografica nu s-a mai rezolvat prin lupte sangeroase, oamenii nu s-au mai macelarit la propriu intre ei, el i-a ajutat sa sucombe linistiti, in pace, fara violenta, rapusi de saracie, malnutritie si SIDA. In schimbul sperantelor desarte a reusit sa-i determine pe oameni sa continuie sa accepte sa traiasca in conditii economice, si mai ales culturale, similare iluminatei epoci a pietrei. * Acelasi obiectiv l-au avut in vedere si unii geologi cu-multe-titluri, in alte zone geografice, desigur, dupa iluminatul model implementat de cel mai iubit fiu impuscat al poporului - mare noroc ca pe alocuri se ciordeste la capu’ gol. * Dupa ce si-a terminat mandatul a redevenit om, privind in urma a constientizat ce-a facut si drept urmare a afirmat intr-o conferinta de presa ca nu este un sfant, ci un om ca toti ceilalti - supus aceleiasi psihologii. * De aici se vede cel mai bine diferenta de culoare, unii, tot fosti ‘democratic’ alesi, si-acu’ mai plutesc in inconstienta. * Intelegem foarte bine ce s-a intamplat cu el, insa incomprehensibil este faptul ca tinerii si copii sunt educati sa-l vada ca pe un erou si sa si-l aleaga drept tel intunecat ce le va lumina calea in viata – dupa eterna calauza psihotica de tip strigoi. * Avem la dispozitie si analiza comportamentala a monstruoasei tipologii a fostilor capi ai familiilor mafiote, oameni care au vietuit perioade lungi de timp subjugati bolnavelor fantasme, au trait intr-un univers paralel in care ei erau dumnezei si de unde au ordonat nenumarate crime. Ajuns in boxa acuzatilor, trezit la realitate, il capo di tuti capi si-a recapatat instantaneu umanitatea, descoperim in fata noastra un om mai mult decat normal, care tremura de frica la fel cum o fac toti oamenii si care el insusi se ingrozeste de gravitatea faptelor sale. O poate face pentru ca acum este constient de ele, cercul fantasmatic vicios alimentat de puterea autoritara, de arogarea dreptului de viata si de moarte asupra semenilor sai, s-a rupt, iar regresia la stadiul bestial isi dovedeste reversibilitatea. Cu o oarecare nuantare ne intalnim in cazul criminalilor in serie ajunsi in inchisoare, aici nu toti redevin oameni, unii raman subjugati fantasmelor psihotice, in cazul lor psihoza este completa, nu mai dispun nici in cea mai mica masura de energia lor vitala – absolut toata energia sufleteasca le este prinsa intru neutralizarea efluviului fricii ancestrale. Insulta insultelor impotriva oricarui bun simt uman este ca tocmai cei ce-si recapata umanitatea, tocmai cei ce devin constienti fata de ceea ce-au facut sunt trimisi pe scaunul electric - nu mai merita sa traiasca pentru ca acum au redevenit oameni - in timp ce ceilalti sunt inchisi intr-un azil de nebuni. Daca se poate considera ca un singur individ uman merita sa fie condamnat la moarte inseamna ca fantasma este aspectul ce trebuie complet eradicat si-atunci toti oamenii ar trebui condamnati instantaneu la moarte, fantasma se confunda cu insasi natura umana. De fapt cu totii suntem, ne-a condamnat Mama Natura, iar faptul ca ramanem subjugati refuzului fobic al conditie umane tremurand violent de frica, nedetinand suficienti neuroni pentru a intelege acest lucru simplu, erupe in eternele zbateri psihotice generatoare a imensei mizerii morale din jurul nostru. *

112 Mitul duplicitatii intrinseci a fiintei umane este regasit in artistic prezentata poveste a doctorului ‘Jekyll’ si a domnului ‘Hide’ – rareori Artistul sau Poetul se inseala, ei se exprima cu sufletul. Dr. Jekyll & Mr. Hide incarnati in liderul economic de tip mafiot sunt pusi in evidenta atunci cand acesta devine membru al unui club unde intra in contact cu oameni necunoscuti care nu au idee, cu toate ca ar putea banui, despre chinul interior ce-i macina sufletul. El cauta cu disperare sa-si arate umanitatea, sa arate ca are o inima calda si ca-i pasa de ceea ce se intampla in jurul lui, doreste sa se prezinte intr-o lumina pozitiva, sa fie recunoscut ca om, ceea ce de fapt si este, este un om ca toti ceilalti – toti oamenii sunt fundamental buni la suflet, numai criza de suprapopulare l-a obligat pe omul primitiv sa devina propriul lui pradator, sa-si hacuiasca semenul si sa inventeze monogamia, din nefericire si-n secolul XXI oamenii tot primitivi au ramas, chiar daca unii si-au arogat cu nesimtire multe-si-frumoase-titluri. Daca din cele ce-am afirmat pana acum se poate deduce ca in principiu elita noastra cauta refugiu in alcool – ca sursa compensatorie exterioara – datorita regresiei la stadiul oral indusa de reprimarea culturala a sexualitatii imbinata cu fobia fata de genital aparuta pe fondul abandonului fundamental promovat de familia monogama, acum putem arunca o privire de ansamblu: In putinele momente de luciditate, cand devine constient de ceea ce-a ajuns, si nu-i face deloc placere sa-si admire latura malefica, presiunea frustrarii il doboara aruncandu-l in fantasmele betiei, in autodistrugerea cu ajutorul alcoolului – fantasmele interioare, sufletesti, nu mai fac fata. Toate comunitatile umane isi au exemplele lor: ‘A murit saracu’ de tanar, a facut ciroza – pancreatita sau infarct – si ce de bani avea, cate vile, cate masini...’ – aproape toate bolile cu finalitate in degradarea biologica a individului uman sunt boli sufletesti derivate din si hranite de Mareata Frica. Frumusetea provine numai din interior, are o natura pur sufleteasca, biologicul reflectand perfect maretia spirituala: Frica. * Strans legata de fluiditatea regresiei, cu toate ca nu pare a fi, este si notiunea de sintonie specifica naturii umane – acea stare de bine, ca si cum am fi pe aceeasi lungime de unda, pe care o simtim in prezenta unor persoane. Sa mai punem ceva paie pe foc contrazicandu-i pe cei ce considera ca este de invidiat individul plin de viata, care are foarte multi prieteni, care participa sustinut la viata sociala si-si umple timpul cu o multime de activitati benefice, eventual cu acte de caritate si strangeri de fonduri in numele salvarii padurilor sau a speciilor de animale. Nu de putine ori hiperactivitatea ascunde nevoia de a fi mereu in preajma cuiva, mascheaza frica de-a ramane singur cu sine insusi, implicit nevoia de-a uita de durerea sufleteasca. Nu de putine ori numele-i este legat de-o avere frumusica si-n acelasi timp sunt vizibile multe kilograme in plus iar pan’ la insomnie, diabet, psihoza manifesta... nu mai este cale lunga. * Suntem tentati sa credem ca aspectul fluid al regresiei ofera o raza de speranta. Presupunand prin absurd ca presa scrisa, audio-vizualul, realizatorii de reportaje, interviuri si filme documentare si-ar reconsidera pozitia fata de posesorii de averi inimaginabile si-n loc sa faca plecaciuni in fata lor, sa-i gadile sub barbie si sa-i linga-n cu...vant, le-ar prezenta fotografii infatisandu-i incalecati pe avionul turboreactor proprietate personala alaturi de fotografii ale copiilor deformati din cauza malnutritiei, ale imensului numar de copii ce trag sa moara din cauza saraciei si-a mizeriei, atunci ar exista ceva sanse de-a-i vindeca de psihoza regresiva, de-a-i rupe din cercul vicios al paranoicelor fantasme grandomane pentru a-i readuce in real, cu picioarele pe pamant. Astfel ar putea si elitele grav lovite de suferinta sufleteasca realiza ca pentru rezolvarea crizei de suprapopulare nu mai este nevoie ca macelul economic sa rapuna milioane de copii si zeci de milioane de oameni anual, pentru ca intre timp s-au inventat mijloacele contraceptive – sau ca dezvoltarea se poate materializa in mod civilizat, respectand individul uman si nu calcandu-l in picioare si obligandu-l sa se dea cu capul de toti peretii sau sa se retraga in psihoza deoarece a ajuns somer. S-ar parea ca politicienii de azi, in special cei tineri, au puterea sa inteleaga ce reprezinta religiile, familia monogama, abandonul fundamenal, fobia fata de genital si rolul fricii ancestrale ca sentiment definitoriu ce hraneste si transforma in patologic latura fantasmatica de compensare specifica naturii umane. Ca-si vor da curand seama ca este mult mai uman ca multimea de oameni predestinata a fi rapusa de mitraliere, tancuri sau portavioane sa nu se mai nasca, altfel spus ar putea banui ca macelurile umane nu reprezinta metoda optima de rezolvare a presiunii demografice, ci contraceptia. Din nefericire lucrurile nu-s chiar atat de simple, elitele zilei de azi sunt oameni grav bolnavi, foarte grav bolnavi sufleteste, in mintea lor lovita de paranoia incape doar o singura idee: cu cat sunt mai multi oameni subjugati saraciei si mizeriei, cu cat sunt mai multi oameni in suferinta, cu atat li se pare ca puterea si averile lor sunt mai mari, cu atat li se pare ca-s mai nemuritori decat nemuritorii. Autocastrarea le-a rapit in totalitate bunul simt, egocentrismul patologic ii obliga sa regreseze la stadiul intelectual al maimutei urlatoare de la tribuna. Ei sunt intr-adevar foarte piosi, arata un deosebit respect intru dumnezei si strigoi bucurandu-se sincer atunci cand vad copii cautandu-si de mancare prin gunoaie sau cum inundatiile rad de pe fata pamantului localitati intregi si de aceea tin la dreapta lor reprezentantii oficiali ai sectelor religioase: sarbatorile nationale, diversele comemorari ale evenimentelor istorice, sunt incontinuu intinate de nesfarsite soboare de ciocli cu diploma, iar strangerile de fonduri destinate ajutorarii comunitatilor umane aflate in suferinta se fac tot sub

113 aripa ocrotitoare a sectelor religioase oficiale. Astfel, conform metodelor moderne de influenta subliminala intru desavarsirea doctei inselaciuni, se continua pe toate fronturile spiritual inaltatorul proces de cretinizare a masei de manevra, de afundare a ei in infectia morala traditionalista identic definita prin: propasirea crimei

impotriva umanitatii in numele lui dumnezeu. Asemenea multimilor ce nu cu mult timp in urma aclamau arderea pe rug a ereticilor, tot asa nici politicienii de azi nu pot lua pozitie vis-a-vis de concreta preacurvenie spirituala intrinseca religiilor aplicate, caci ar ramane fara posibilitatea de a-si neutraliza frica. Denuntandu-si propriul dumnezeu fantasmagoric ar ramane cu ea-n brate si s-ar da cu capul de pereti – de aici denumirea de Mareata Frica. * Necazul nu-l reprezinta faptul ca elitele ‘democratic’ alese n-au auzit de existenta prezervativului sau a steriletului, ci manualele de utilizare a lor, instructiunile de folosire. Pentru a putea parcurge un manual de utilizare individul in cauza trebuie sa stie sa citeasca, dar elitele zilelor noastre nu mai au nici un singur neuron disponibil in acest sens, i-au directionat si pe aceia putini, fracturati de psihoza cum or fi ei, spre inselaciune si ciordit la scara planetara – i-au dedicat zeului Ban, conform organic intrepatrunsei regresii la stadiul oral a intregului univers social actual. Astfel ne putem da seama ca problema secolului XXI n-o reprezinta miliardele de oameni care-n loc sa citeasca instructiunile de folosire a steriletului sau prezervativului – pentru a beneficia de o viata in armonie cu specia si a reduce substantial doza frustrarilor cotidiene la care sunt supusi si care-i innebunesc - citesc instructiunile de folosire a kalasnikovului, manualele pentru confectionarea bombelor si-si definitiveaza formatia culturala din paginile cartilor scrise de omul-cimpanzeu – in timp ce cioclii lor cu diploma le promit o viata sexuala implinita, le promit ca vor strange-n brate duzini intregi de femei tinere si frumoase, dar nu pe lume asta, ci pe lumea cealalta, dupa ce vor deveni martiri intru slava lui dumnezeu, intru slava Giga-Prostiei Umane. Problema actuala o reprezinta religia aplicata, metoda oficiala de inselare docta prin ascunderea Maretei Frici intru transformarea masei de manevra intr-o nesfarsita cireada de zombi intrupati in hipopotami bipezi. * Sarim in sus de bucurie, se intrevad zile insorite, am ajuns in secolul XXI: oamenii de afaceri de azi au inceput sa-i viziteze pe psihologi! Vor sa se vindece de psihoza regresiva!!! Da-da, da’ de unde... Nuuu, nici vorba de-asa ceva, psihopatii regresivi de elita viziteaza cabinetele psihologilor pentru ca acestia sa-i ajute sa-si dezvolte capacitatile psihice intru a obtine un si mai mare succes in afaceri, pentru a-i pregati sa ciordeasca si mai mult! sa regreseze si mai tare! s-ajunga veritabili neanderthalieni plimbareti cu avioane turboreactoare proprietate personala. Iar psihologii ii ajuta, cum sa nu, ce nu fac ei pentru a castiga un ban cinstit, un ban muncit. * Totusi, trebuie sa fim obiectivi, au aparut deja cativa ‘sociologi’ – in contextul culturalo-politico-economic actual notiunea de sociologie este prin definitie lovita de nulitate, este doar o vorba-n vant, ca si democratia de altfel – care au identificat criza de suprapopulare cu posibila extinctie a speciei umane, insa firava voce le-a fost inabusita imediat, gura le-a fost instantaneu astupata de valul de mizerie morala propovaduit prin intermediul religiilor aplicate de prea-inaltii ciocli cu diploma si de prietenii lor elitele ‘democratic’ alese, de psihopato-mafiotii propasiti gratie intelepciunii divine – dar mai ales retardului intelectual al masei de manevra indus cu ajutorul sistemelor educationale moderne – in varful ierarhiei sociale actuale. Singura speranta ne-o ofera cultura, mai bine zis... * Oamenii de cultura Ce fac oamenii de cultura? – ma rog, pseudocultura de ghetou, cum vrei sa-i zici. Pai ce sa faca? Si ei p-acolo ca baietii, cand nu aleg sa-si monteze microcentrale de apartament defecte, atunci s-apuca de urlat la luna trecuta si la stelele verzi prin tot felu’ de gazete si cartulii, de! trebuie sa castige si ei un ban cinstit. Altii ne arata cu lux de amanunte cum au fost orbiti din partea stanga pe cand au vrut sa tranziteze spre economia de piata libera, carti accesibile doar asa-ziselor elite, iar pe copii si tinerii din ziua de azi care i-a-mbracat! sa invete despre religie si sa-nteleaga fantasma cu strigoiul ce le va lumina calea in viata: veniti de luati lumina! sau iluminare intelectuala cu lumanarea; veniti sa va dea taica cioclu’ cunoastere pe cale bucala, se recomanda o inghititura de vin dupa aceea, sa taie greata, exact ca la circ, ca-n filmele cu prosti. Si unul a fost orbit in aripa stanga, n-a inteles nimic, de! nimeni nu-i obligat sa fie inteligent. Tot ei apar pe micul ecran in emisiuni de subcultura transmise la ore de maxima audienta alaturi de prietenii si omologii lor, de aceeasi teapa cu ei, cioclii cu diploma, costumati in uniforma de rigoare. Era o vorba din popor: Zi-mi cu cine te-nsotesti ca sa-ti zic cine esti! Majoritatea cioclilor cu diploma produsi pe banda rulanta in diverse universitati de profil sunt oameni grav bolnavi sufleteste, iar cu ajutorul asa-zisilor oameni de cultura ajung in fata clasei de copii, in scoli, pentru a

114 ajuta la procesul de zombificare a acestora prin intermediul transferului psihozei. Prin lege copii sunt obligati sa invete la scoala despre religia aplicata, prin lege copii sunt obligati la hacuirea sufleteasca practicata de psihopatul adult din fata lor, bolnavul mintal care le preda religie – mare noroc ca-n ultimul timp cioclii cu diploma au inceput sa nu mai umble cu ghilotina la ei, unii mai smecheri au inlocutit-o cu kalasnikovul. Oare ce om cu toti boii acasa s-ar inghesui la vreo universitate pentru a-si lua diploma de cioclu? La un moment dat un asemenea cioclu cu diploma – parca era cioacla, adica de sex feminin - le-a cerut elevilor sa-i aduca certificate de spovedanie si adeverinte de impartasanie. Unul dintre parinti s-a grabit sa i le ofere sub forma unui pumn intre frumosii si sincerii ochi ce-au devenit instantaneu maro – substituind parafa sau stampila necesara. Oare peste cate mii de ani vor catadicsi parintii se ofere certificate similare si politrucilor sau oamenilor de subcultura de ghetou ce-au reintrodus studierea religiei aplicate in scoala? Unul se tot intreaba daca inainte de-a avea marlania sa se considere oameni de cultura or fi avut bunul simt sa citeasca si ei vreo carte. De piosenia culturala actuala nu-s vinovate nici elitele politice si nici cele economice, sunt si ei niste oameni cu sentimentele si fricile lor, mai mult sau mai putin patologice, pe ei atat ii duce mintea cea regresata, de unde nu-i nici dracu’ nu cere. Omul este un animal cultural, asa ca-i la mintea cocosului sa ne dam seama ca de Mega-Inselatoria Culturala actuala sunt responsabili oamenii de cultura. Oamenii de cultura sunt cei ce hranesc dezastrul sistemelor educationale actuale, ei sunt cei ce miseleste se fac ca nu vad reclamele la detergenti cu vitamine sau la medicamentele din iaurt ambalat la lingurita – poate cumpara si ei si-s tare multumiti. Iar peste toate mai au si tupeul nesimtit sa afirme ca-i doare sufletul paranoic atunci cand afla ca adolescentii, tinerii si oamenii obisnuiti se sinucid pe capete in timp ce toate ‘parlamentele’ din sistemul inchis adopta politici de stimulare a cresterii demografice in sensul pulverizarii spatiului vital al individului uman – pulverizare identica in continut cu scoaterea din minti, cu dezintegrarea sufleteasca extrema, cu calcarea in picioare si batjocorirea la sange a masei de manevra. Apropo, intr-o anume zona geografica unii oameni de cultura si-au facut harachiri, iar altii, din alte zone, au apelat la pusca de vanatoare. Foarte putini au fost Oamenii de Cultura care au vrut sa ne invete sa vedem dincolo de bine si de rau, care ne-au aratat cum se rugau dacii sau care au dorit sa ne trateze de descompunere. Din nefericire foarte putini ii citesc - la scoala copii si tinerii trebuie sa invete sa practice religia aplicata – iar nefericirea cea mai mare este ca si acei putini care-i citesc nu reusesc sa-i inteleaga: frica-i atotcuprinzatoare. * Artistii au sufletul cald si simt mizeria ce ne inconjoara, ei urca pe scena si prin cantece ne indeamna sa luam atitudine fata de elitele politice, bancile mondiale si politicile criminale actuale, ne roaga din tot sufletul sa simtim si noi. Dar ce fac unii dintre acesti artisti? Ne indeamna sa inlocuim liderii politici in carne si oase cu liderii fantasmagorici din cartile omului-cimpanzeu si din versurile la vati ascunselea cu strigoi. Adica sa inlocuim dezastrul actual cu dezastrul originar, cu dezastrul care a nascut si a crescut toate dezastrele ce i-au urmat, cu dezastrul aflat la baza Giga-Prostiei Umane, cu fantasma patologica. Este foarte adevarat, sufletul cald tot suflet ramane, el simte ca-l doare si-atat. * Mai nou, dupa studii si cercetari adanci, escroci superevoluati pretind c-au descifrat secretele coduri ale lui da Vinci – regula: pentru a mulge bani frumosi de la cei inteligenti, da’ multi, este indicat sa-ti legi voma intelectuala de nume celebre. Toti indivizii cu respect intru dumnezei si strigoi alearga cat ii tin picoarele si buzunarele sa-si obtina mantuirea, in acest sens cheltuind chibzuit o multime de bani. Asa ca cineva trebuie sa fie pe faza si sa-i adune. Unii, mai opacifiati de felul lor, cauta tot felul de organizatii oculte, cupole, masonerii si francmasonerii ce manevreaza din umbra, nu-s in stare sa vada ca totul este pe fata, probabil fiindca sediile de zeci de etaje ale corporatiilor internationale sunt prea mici, trebuiesc construite unele mai mari, ca desenele de la nazca, din desert - nu de alta, ci doar pentru a le vedea mai bine dumnezeii din ceruri, din avion sau de pe orbita. O paiata vomita in balta, descifrand secrete coduri, si-o multime de mascarici realizeaza siruri interminabile de documentare pentru a dezintoxica balta in cel mai pur spirit ecologic posibil. Sigur ca da! sigur ca numai paiata este vinovata, doar paiata a defecat si instantaneu produsul intelectual a devenit bestselar. Insa cu religiile, recte Giga-Inselatoria Mondiala, cu psihoza umanitatii, cu eterna cretinizarea dirijata a masei de manevra, n-are nici un mascarici al Circului Politico-Economic Mondial nici o treaba, nu-si bate nimeni capul sa realizeze documentare despre dezvelirea la fata a religiilor – le-o fi si lor frica. De fapt si de drept, conform traditiei, fundamentat istoric, esenta lumii civilizate moderne s-a materializat dintotdeauna prin aceea ca escrocii si psihopatii cei mai periculosi au beneficiat de onoruri si avantaje materiale, alaturi de o unanima recunoastere a eroismului si inaltei valori morale criminale, in timp ce adevarati Oameni de Cultura si adevarati Oameni de Stiinta au sfarsit in saracie si mizerie, iar cartilor scrise de ei, muncii lor de-o viata, daca initial nu s-au pierdut pentru a fi redescoperite peste zeci sau sute de ani, li s-au dat foc in aplauzele multimii. Cu ceva vreme in urma, la moarte unuia din ei, a fost cu meticulozitate consemnat: ‘A fost ingropat un om care nu a realizat nimic, care si-a trait viata in zadar.’ Astazi o mareata universitate ii poarta numele, iar aici s-au aciuat o multime de indivizi cu-multe-titluri si creierul prespalat

115 carora nu le pasa de faptul ca aievea i-l pangaresc mergand pe burta – punand cu sarguinta umarul la propovaduirea multimilenarelor valori morale traditionale, a traditionalismului mortifiant, a traditionalismului mumifiant. * Inginerii si arhitectii nostri, minti luminate, dupa ce-au sapat tuneluri marete, au construit poduri si canale si mai marete, locuri geometrice nepredestinate a fi locuite, s-au apucat sa proiecteze cladiri de sute de etaje, adevarate orase pe verticala, unde vor vietui laolalta, in deplina armonie, zeci sau chiar sute de mii de persoane, oamenii civilizati ai secolului XXI. Este foarte adevarat ca arhitectii nu-s obligati sa detina notiuni de psihologie, iar unul ar avea tendinta sa-i sfatuiasca sa nu cumva sa lase posibilitatea deschiderii ferestrelor la etajul cu numarul 200 pentru ca locatarii vor simti in adancul sufletului nevoia sa-si ia zborul, fara aripi sau parasuta. Insa n-are cum s-o faca pentru ca daca respectivele ferestre nu se vor putea deschide atunci claustrofobia, lipsa acuta a spatiului vital, ii va stimula pe aceiasi locuitori sa se hacuiasca intre ei. O adevarata dilema, poate cocaina, morfina si opiul vor oferi solutia - strigoiul este deja depasit. Dar astea-s fleacuri, copilarii, proiectele in cauza vor prinde viata numai daca se dovedeste rentabilitatea economica a cladirii, banul conteaza nu vietile oamenilor – oricum nu-i obliga nimeni sa aleaga sa locuiasca acolo, sunt liberi sa faca ce vor, sa faca fata cum or putea crizei demografice, sa se mute in alta galaxie de exemplu. Sunt semne clare ca omul civilizat al secolului XXI va renunta curand sa se mai inchine la tot felul de mortaciuni iluzorii precum dumnezeii sau strigoii, deja alege concretul, realul: zeul Cont Bancar, sfanta Carte de Credit, sfintele Bancnote s.a.m.d. – adevarate valori morale, inaltatoare simboluri ale omeniei psihotice, profunde chiar. * Insa putem dormi linistiti, astazi progresul tehnologic ne sare in ajutor, tehnologia digitala vine cu pasi repezi in sprijinul naturii umane: O serie de indivizi, cu mintea de mult intunecata de dorinta de a castiga multi bani cinstiti, vin sa ne explice noua cum folosesc ei aparatele de fotografiat digitale, telefoanele mobile si transmiterea de date prin satelit atunci cand se inghesuie sa fotografieze si sa raspandeasca in toata lumea imaginile macelurilor umane din zonele de conflict interreligios unde un atentator sinucigas explodeaza intr-un grup de copii de alta religie. Oare peste cate mii de ani s-o inventa si tehnologia digitala care sa trimita tot prin satelit si religiile aplicate? Sa le trimita undeva in afara Sistemului Solar, in afara Caii Lactee, mai bine in afara intregului univers uman. * Mai nou a emanat gloata oamenilor de-stiinta-cu-multe-titluri ce cu sarg s-au apucat sa caute forme de viata pe alte planete, si numai pentru ca pe planeta noastra exista atata viata incat merita sa ne batem joc de ea. Dupa cum a asteptat miliarde de ani pana s-o descopere careva, viata extraterestra mai poate astepta cativa, numai egocentrismul patologic morbid al celor cu multe-titluri nu mai poate astepta deloc. Ei sunt fizicienii, matematicienii si astro-fizicienii proveniti din familii monogame si se gandesc la civilizatii care pot administra intreaga energie a unei stele sau a intregii galaxii, chiar au calculat in cate mii de ani vom ajunge si noi la acest nivel. Sunt atat de opacifiati si privesc inainte in timp atat de departe incat nu vad ca langa ei intreaga comunitate umana se inchina la zei, dumnezei si strigoi asa cum o facea acum multe mii de ani in urma – fantasmele profund patologice in care traiesc multele-lor-titluri-premii-si-diplome-de-onoare nu difera din punctul de vedere al finalitatii in nici cea mai mica masura de fantasmele criminalilor in serie. In stupiditatea lor bolnavicioasa sunt sinceri, in sinea lor chiar cred ca umanitatea va apuca acele zile insorite – probabil, numai daca evolutia va reusi sa plamadeasca omul-bacterie, fiinta inteligenta ce nu va mai putea nici tine-n mana kalasnikovul si dinamita, nici urla de la tribuna si nici nu va mai avea nevoie sa se casatoreasca pentru a forma celula de baza a societatii cu scopul de a-si distruge sufleteste propriile progenituri. * Oare cat o mai fi pana cand le-o trece batraneilor asupra carora s-a pogorat harul divin - pentru a-i indemna sa-i educe pe tinerii lor sa devina atentatori sinucigasi - prin mintea cea ravasita ca adevaratii Oameni de Stiinta se fac vinovati de faptul ca dumnezeul lor - adica ei insisi - nu mai este stapanul atotputernic al sistemului inchis? Sa vedem de le-o mai fi bine oamenilor de pseudostiinta de ghetou cu-taremulte-titluri-medalii-premii-de-recunoastere-internationala-si-diplome-de-onoare sa mearga pe burta. Putem sa punem ramasag ca nu peste multa vreme academiile, universitatile si laboratoarele de cercetare stiintifica vor beneficia de-un grad de securitate mai ceva ca bazele militare ultrasecrete, iar multele-lortitluri paranoice se vor putea deplasa numai insotite de multe garzi de corp – nu de alta, ci doar pentru a-i ajuta sa-si tina-n continuare gura, asa cum benevol, cu inima deschisa, o fac acum, doar apa-i mica. A vazut cineva vreun om de stiinta cu-multe-titluri protestand la vreo reuniune la nivel inalt a celor mai mari opt psihopati regresivi ai lumii? Nu, pentru ca le este tare frica de ei, sunt mafiotii oficiali, ‘democratic’ alesi – impotriva suferinzilor de paranoia de lidarsip protesteaza numai tinerii cu pieptul gol si sufletul curat. S-o fi gandit vreun om de stiinta cu-multele-lui-titluri cu tot sa intrebe vreun psihopat regresiv de elita care detine avioane turboreactoare proprietate personala si-o avere cat sa-i ajunga pentru un milion de vieti, la ce-i foloseste acea avere? – la altceva decat sa-i hraneasca psihoza regresiva si paranoia dominand si distrugand sistemul inchis dupa cum vrea pu...nga lui?

116 Nu s-a gandit. De ce nu s-a gandit? Nu s-a gandit pentru ca la randul lui prietenul nostru cu-multe-titluri este tot un paranoic si considera ca paranoia si psihoza regresiva reprezinta sanatate curata, normalitate curata. Intr-adevar, multimilenara psihoza propovaduita de traditionalele religii a ajuns in secolul XXI sa fie invizibila, in secolul XXI psihoza umanitatii a ajuns sa fie considerata sanatate mintala curata. Asa ca este nevoie ca oamenii nostri de stiinta cu-tare-multe-titluri sa renunte la acele multe-sifrumoase-titluri care le substituie foarte eficient procesul gandirii si sa-si dea seama ca nici ei n-au trei, ci tot doua, asa cum tot doua au si milioanele de copii rapusi anual de malnutritie. Adica sa-si dea seama de propria lor paranoia de lidarsip, de propria lor psihoza, pentru ca si ei sunt grav atinsi de autocastrarea sufleteasca si de fobia fata de genital dezvoltate pe fondul abandonului fundamental, doar si ei s-au format ca fiinte pseudocivilizate in cadrul minunatei familii monogame. Mai mult, sa-si inteleaga propriul refuz fobic al conditiei umane si sa invete sa respecte omul invatand sa se respecte pe ei insisi pentru a nu-i mai respinge din fata campului lor vizual superinteligent pe semenii care mor inainte de termen rapusi de saracie, gloante, bombe si obezitate fiindca-si resping visceral propria finitate in timp, fiindca-si resping propria moarte. Adica sa-si dea seama ca toata viata lor incununata de multe-si-frumoase-titluri nu fac altceva decat sa tremure violent de frica, de frica mortii. Astfel s-ar putea sa poata identifica atat bestialitatea mortifianta regasita la varf si considerata drept elitism, cat si promotoarea psihozei umanitatii: religia aplicata, alaturi de copilul ei de suflet: familia monogama, drept izvoarele traditionale ale dezastrului speciei umane si sa-si dea seama ca trebuiesc aruncate numaidecat in latrina, la groapa de gunoi a istoriei. * A sasea judecata de apoi Toti asemenea unuia, unul la fel ca ceilalti. Daca cineva are impresia ca n-a experimentat pana acum pe propria lui piele un anumit grad al paranoiei de lidarsip sau al psihozei regresive cu fata umana ca forme predominante de sublimare negativa atunci ori se minte cu nerusinare ori a avut un mare-mare noroc – unul n-a fost atat de norocos. Impotenta sufleteasca masculina tinde spre 100%, iar datorita influentei culturale inerenta fenomenelor de dominare bestiala si identificare ajunge sa repuna intr-o mare masura si acea parte esentiala a speciei umane denumita femeie. In general un x sau y au ajuns in pozitia de mare psihopat regresiv de afaceri, sau de mare suferind de paranoia de lidarsip in politica fiindca pur si simplu au avut ghinion, asa s-a intamplat, destin curat - intreaga istorie ne-o dovedeste cu varf si indesat: cel ce dobandeste putere regreseaza la nivel bestial. * Apropo, de-si mai aduce aminte cineva despre acei adolescenti care ne rup pomii din fata casei, ne omoara motaneii, ne vandalizeaza casa scarii sau ne dau foc la masini, atunci ar fi indicat sa-si dea seama ca trebuie sa-si scoata palaria-n fata lor, inca mai au sufletul curat si se exprima sincer fata de mizeria morala din jurul lor, inca nu s-au apucat de ciordit cu acte-n regula si nici de ragnit de la tribuna. Dar sa revenim la oile noastre. * * Direct spus, conceptul de lider, lumina calauzitoare, este Purulenta Buba, buba care supureaza de mii de ani fara ca sa-i pese cuiva, de cand s-a produs revelatia si-a fost inventata divinitatea, zeul sau dumnezeul, elita elitelor, cel mai lider dintre toti liderii, de cand a fost introiectata Mareata Frica. Oare s-o fi intrebat careva de unde provine expresia populara cu pestele care de la elita se-mpute? Intr-adevar, duhoarea actuala este divina, mirosul crimelor, al descompunerii morale si-al macelului economic isi au originea in divinitate, se confunda armonios cu dumnezeul si fiul sau, strigoiul. Este dreptul fundamental al oricarui lider sa gandeasca ‘dupa mine potopul’ si nu pentru ca ar fi mai negru decat dracu’, ci din simplul motiv ca este si el un om asemenea noua tuturor si se supune aceleiasi psihologii, si el provine din minunata familie monogama. A gandi ‘dupa mine potopul’ este specific fiecarui individ, este o revolta sfidatoare in fata inevitabilului si reprezinta traducerea in limbaj popular a universalului refuz fobic al conditiei umane, o caracteristica esentiala a naturii umane care si-a neagat si continua sa-si nege conditia fiindca, de frica, inca nu-si poate accepta finitatea in timp, dureroasa idee a propriei morti – aspect pus in evidenta de unanim imbratisatul dezastru socio-cultural actual, de lupta surda impotriva mediului inconjurator si a suportului biologic intru transformarea constiincioasa in hipopotam biped. Toata prezentarea de mai sus a liderului, psihopatologia conceptului de elita, nu reprezinta nicicum vreo mareata descoperire de ultima ora, altcineva, mult mai inteligent, a exprimat ideea prin doar doua cuvinte: Puterea tampeste! – puterea politica sau puterea economica. Aceste doua cuvinte, un adevar fundamental, au fost rostite cu foarte mult timp in urma, dar n-au avut nici un efect asupra constiintei contemporanilor si urmasilor lui - aveau alta treaba, mult mai importanta: tremurau de frica. Inca de pe vremea romanilor oamenii luau masuri impotriva regresiei in individ: Victoriosul general, calarind sclipitorul car de lupta, era uzual intampinat in uralele multimii, iar sclavul de langa el ii soptea din cand in cand la ureche: ‘Esti muritor!’ Metoda s-ar putea aplica foarte bine si-n secolul XXI, liderilor de azi, in special celor incalecati pe portavioane... Faptul ca liderul este un om ca toti ceilalti, cu sentimentele si fricile lui, n-are nici sapte capete, nici coarne,

117 coada si copite, se ingemaneaza perfect cu faptul ca personalitatea psihotica a epocii noastre este regasita in fiecare individ uman si ne impiedica sa vedem, ne intuneca mintea, ne face sa consideram abnormitatea, psihoza, drept cea mai firesca normalitate. Minunata influenta a existentei institutiei liderului mai are si urmatorul efectul de bumerang: Cand omul obisnuit vede suferinta semenilor lui isi zice ca de alinarea durerii acestora se vor ocupa elitele, ca d-aia-s elite, iar elitele se ocupa imediat, fac ceea ce stiu ele mai bine sa faca, le amplifica suferintele peste limita suportabilului sustinand cresterea demografica alaturi de cronicizarea saraciei si mizeriei morale propovaduita de religii. In pofida tuturor evidentelor nici un singur om obisnuit nu-si da seama ca oricand poate ajunge in postura celui care sufera – avem metode eficiente de contracarare, ne inchinam bolborosind ‘sa ne fereasca dumnezeu’. Unul se apuca sa zica: Pentru ca raul sa triumfe este suficient ca oamenii obisnuiti sa nu faca nimic – dar pentru asta omul obisnuit trebuie sa-si rezolve problema fricii ancestrale, problema propriei lui psihoze, numai asa va putea sa tina ochii mintii larg deschisi. * Regresia rapida la stadiul animalic a individului ce se trezeste in pozitia de lider se datoreaza aceleiasi tinereti a naturii umane fata de Mama Natura. De zeci de milioane de ani stramosii omului s-au comportat animalic, si-au dominat teritoriul, si-au batut si alungat semenii ce-l incalcau. Astazi natura umana nu este suficient de rezistenta, oricat de educat si cult ar fi cel ce devine lider, dobandind intr-un fel sau altul putere de dominare economica sau politica asupra celorlalti, in el se trezeste la viata animalul ancenstral si se va comporta ca atare: ii va calca in picioare pe semenii lui in timp ce poarta costum, camasa alba, cravata si ragneste de la tribuna – asemenea tigrului imblanzit care devine agresiv si-si ataca fatal dresorul la cea mai mica urma a mirosului de sange. Numai ca bestialitatea tigrului este sincera, naturala, pe cand in cazul psihozei regresive si a paranoiei de lidarsip avem de-a face cu bestialitatea docta, cu bestialitatea educata prin diverse scoli si universitati inalte. Este numai de datoria noastra sa ne dam seama ca psihotica bestialitate socioeconomica din jur este de departe patologica si nu sanatate mintala curata precum ne invata multimilenara traditie pioso-religioasa. Daca tinem din toata inima la statutul nostru de oameni civilizati si educati, atunci este nevoie sa invatam cum sa ne impiedicam pe noi insine sa mai devenim elite, lideri si sefi, astfel incat puterea sa nu ne mai tampeasca si sa ne transforme in deraiati mintal, in paranoici si psihopati regresivi de mare succes – este nevoie sa intelegem ca egocentrismul patologic se regaseste fidel in competitia ‘sanatoasa’. Abia apoi ne vom putea gandi sa-i marginalizam in sens recuperator, curativ, pe psihopatii ce arata deosebite aptitudini regresive sau inclinatii spre paranoia de lidarsip, pana atunci nimeni nu-i mai breaz ca ei – eterna psihoza a umanitatii este universala, fiecare din noi suntem parte aceleiasi specii si aceleiasi organizari sociale de tip monogamico-degenerativ. Cu alte cuvinte suntem nevoiti sa invatam ce-i aia Mareata Frica pentru a putea arunca la lada de gunoi a istoriei psihoza si notiunea de elita politica sau economica de la toate nivelurile, nu numai la varf. Este nevoie sa mentionam faptul ca cel mai distructiv si provocator de suferinta impact la nivel social nu-l datotam elitelor propriu-zise, marilor suferinzi de psihoza regresiva impovarati de grija unor averi colosale, acestia stau bine ascunsi in lumea lor preistorica, nu au obiceiul de a intra prea des in contact cu gloata si-n plus, un om relativ normal face tot posibilul sa pastreze o distanta de siguranta de minim zece metri fata de ei – simt cumva un efluviu mortifiant inexplicabil venind din directia lor. Adevaratii responsabili de mizeria morala din jurul nostru si de faptul ca spitalele si azilele psihiatrice sunt pline pana la refuz sunt semielitele, o categorie sociala mult mai numeroasa si cu un impact mult mai mare asupra masei de manevra. Semielitele sunt acei oameni suferinzi de forma maxima, in sensul gravitatii, a psihozei regresive si paranoiei de lidarsip, dar care nu detin averi foarte mari si nici n-au ajuns in pozitia de neanderthalieni urlatori de la tribuna - uzual sunt fericitii posesori a numai catorva multe kilograme in plus fata de greutatea normala, sunt familisti convinsi unde distrug sufleteste cativa copilasi si manifesta o atitudine de respingere violenta fata de orice are legatura cu activitatea sexuala. Aceasta categorie sociala, prin numarul exorbitant, formeaza maleficul ansamblu socioeconomic de mori cu ciocanele destinat distrugerii sufletesti a masei de manevra, ansamblu aflat in slujba elitelor propriu-zise, a psihopatilor de top, si este formata din multitudinea de sefi, sefuleti, directorasi si tot felul de menejeri care au in subordine cativa oameni cu care intra zilnic in contact direct pentru a le devora de vii ficatii – surprinsi in intelepciunea populara prin expresia: Pan’ s-ajungi la dumnezeu te mananca de viu ingerii. Explicatia maleficitatii impactului provocat la nivel social este aceea ca semielitele se afla intr-o acerba zbatere psihotica intru promovare, isi doresc si se zbat din tot sufletul lor chinuit de durere si autocastrare s-ajunga in pozitia de top, sa fie recunoscute drept elite propriu-zise, in perfecta concordanta cu sublim de perfecta boala psihica ce le sfasie. Unii au zis ca intotdeauna gradul de civilizatie al oamenilor a fost supraevaluat, s-or fi inselat? * Deocamdata animalul tot animal ramane, tot in biologic ramane ancorat, indiferent de cat de mult l-am obliga sa mediteze la conditia lui, indiferent de cat l-am educa. Macar p-asta s-o intelegem si sa facem ceea ce ne cere specia sa facem: Sa ne recuperam energia vitala din ghearele autocastrarii sufletesti, din ghearele

118 morbidei frici, si sa invatam sa ne fu...garim in pat, nu sa ne fu...garim semenii la cap devorandu-le de vii ficatii – astazi nu mai trebuie sa fim piosi, intre timp s-au inventat o multime de metode contraceptive. * Suntem nevoiti sa mai asteptam vreo cateva, multe, generatii pana ce elitele regresate la stadiul animalic primitiv, indivizii cei mai grav loviti de suferinta sufleteasca – aruncati cu mii de generatii in urma si care nu pot pricepe nimic din ceea ce se intampla in realul cotidian – sa dispara de la sine, de batranete. Unii denumesc asta drept evolutie, numai ca tare-i probabil sa dispara specia umana inaintea lor, si-atunci nu mai are cine evolua. Deocamdata nimeni nu-i poate ajuta, nimeni nu-i poate indruma cu vorba buna spere un sanatoriu de specialitate in ciuda faptului ca atat psihoza regresiva in forma ei pura cat si paranoia de lidarsip sunt foarte usor tratabile, tuturora le este Frica. Apoi astfel de sanatorii nici nu prea exista, ar fi o idee sa transformam lacasele de cult... - visuri de copil tampit. * Traim intr-o lume in plina miscare, evolutia spirituala face pasi uriasi, iar discursul de mai sus este de mult timp depasit, au inceput deja s-apara pe micul ecran o multime de tineri care afirma ca-n ochii lor politicienii reprezinda intruparea celei mai decazute spete umane – psihoza regresiva incepe sa fie dibuita! In acelasi timp se simte tremurul de frica pe fata si-n vocea lor cand spun ca anumiti politicieni de elita reprezinta perfecta intrupare a satanei revarsatoare de moarte si durere de jur imprejur – sa speram ca-si pot explica si din ce cauza. * Durerea-i ca de cele mai multe ori paiata urlatoare de la tribuna este pur si simplu un om de paie, un autentic actor de mana a treia care din cand in cand este sacrificat pentru a imbrobodi mai bine masa de manevra si a continua ascunderea Maga-Minciunii Mondiale: dominarea intregului sistem inchis de catre impotenta sufleteasca. Exact ca pe vremea lui al capone, mascariciul fotogenic este impins in fata sa-l vada gloata, iar ‘baietii buni’ lucreaza din umbra. De atata amar de vreme nu reusim sa ne dam seama ca o data la patru sau cinci ani inlocuim ‘democratic’ un mascarici paranoic cu-n altul si mai paranoic, sau niste mafioti regresivi cu altii si mai regresivi. Adevaratii eroi sunt bine ascunsi prin sediile concernelor si corporatiilor, la adapostul prevederilor legilor fundamentale, elitele elitelor, complet regresatii la stadiul oral, psihopatii desavarsiti, intruparile zeului Ban, stindardul degenerarii speciei – unii din ei stau ascunsi prin buncare, nu ies niciodata la lumina zilei, sau de-o fac, umbla cu o armata de garzi de corp dupa ei, la fel ca il capo di tuti capi, numai ca astia-s oficiali. * Incet-incet, taras-grapis, bunul simt specific naturii umane incepe sa scoata capul la lumina, de foarte mult timp s-a zbatut in van s-o faca, iar ziua judecatii constiente, o fata morgana, pare a fi aproape, din ce in ce mai aproape. * In pofida existentei unei alternative viabile: punerea pe rol a constiintei, redescoperirea ei, toate evidentele indica faptul ca drumul spre extinctie ramane adevarata cale a mantuirii, singura cale veritabila – calea Maretei Frici. *** Obsesia controlului Aparitia constiinei i-a mai ridicat omului inca o problema delicata, obsesia controlului - si astazi mai acuta ca oricand. Datorita faptului ca este constient vis-a-vis de actiunile sale omul nostru are impresia ca este stapanul realitatii inconjuratoare, c-o poate controla in orice moment si nu numai atat, ca trebuie s-o controleze orice s-ar intampla – aspectul fantasmatic specific naturii umane, insasi dezvoltarea gandirii in abstract, i-a dovedit deja caracterul iluzoriu. Astfel, viata de zi cu zi a omului secolului XXI este subjugata obsesiei controlului ce functioneaza asemenea unui paravan la adapostul caruia frica viscerala se ascunde si erupe nestingherit in toata splendoarea ei – n-am gresi deloc afirmand ca obsesia controlului induce la suprafata orbirea relationala si-n profunzime orbirea culturala. Nu mai incape vorba ca obsesia controlului isi are originea in – deja obsedanta - frica ancestrala, in teama feroce fata de necunoscut, fata de impalpabilul necontrolabil. * Trauma Puterea si maretia fricii ca sentiment definitoriu al naturii umane mai este pusa-n evidenta si de sindromul post traumatic, acel complex emotional care practic rescrie intreaga viata a individului supus accidenctal experimentarii iminentei mortii – pe campul de lupta, in cele cateva minute extinse la dimensiunea eternitatii premergatoare prabusirii avionului sau in clipele dinaintea unui accidenct perceput a avea consecinte fatale sigure. Momentul traumatic afecteaza constiinta individului pana in cele mai obscure strafunduri, iar cosmarul declansat ulterior de repetitiva retraire in vis, sau chiar cu ochii deschisi, a nefericitei intamplari arata ca intreaga fiinta, inclusiv ancestralul ce-l intruchipeaza, cauta o solutie, cauta sa rezolve cumva insolvabila problema a disparitiei fizice, a inevitabilei morti – cauta sa-l ajute sa se impace cu conditia umana, sa

119 depaseasca subtilul refuz fobic. Trauma ca supliment imens de frustrare amplifica autocastrarea sufleteasca intru acapararea unei mari parti a energiei sufletesti a celui afectat – nu putini au fost aceia care au inebunit definitiv de frica, intreaga energie vitala le-a fost acaparata, s-au retras in psihoza cu scopul de a se proteja fata de acutizarea insuportabilei dureri sufletesti rezultata din trecerea brusca in prim plan a inevitabilului sfarsit. Astfel, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, sunt apelate elemente fantasmatice compensatorii si sunt intarite punctele de sprijin iluzoriu: Unul descopera divinitatea, se arunca cu ochii mintii larg inchisi in bratele vreunei religii sau chiar si-o inventeaza p-a lui considerand ca nu-s-ce inger si-a bagat coada pentru a-i salva viata – nu poate concepe faptul ca n-a murit datorita unei pure intamplari, ca pur si simplu a avut noroc. Altul incepe sa-si dedice viata familiei acordand o atentie deosebita rudelor apropiate si propriilor copii – pan’ atunci aproape ca nu-i vedea, privea prin ei, il interesa numai grosimea portofelului – sau chiar se recasatoreste cu persoana de care tocmai divortase. El considera ca-si canalizeaza intreaga energie sufleteasca spre nobilul scop reprezentat de armonia relatiilor interumane, insa ceea ce face de fapt este ca extrage, la adapostul reciprocitatii relatiei afective, prin intermediul transferului psihic, in cel mai cras mod egoist posibil, energie vitala de la cei din jurul lui - similar copilului ce se preface bolnav pentru a primi atentia cuvenita cu scopul de a scapa de insuportabila presiune a abandonului fundamental. Persoanele apropiate, urmare anestezicului mascat de nobletea afectului, nu resimt vreo pierdere efectiva imediata, insa propria lor autocastrarea suporta o influenta categorica in sensul preluarii unei parti a durerii sufletesti a celui afectat. Individul traumatizat ar face bine sa-si reverse suplimentul de ‘afectivitate’ crescand si invaluind cu dragostea ‘protectoare’ un pui de pisica, de exemplu, isi va compensa cu siguranta mare parte a morbiditatii din vitalitatea animalutului. Apoi este mai mult decat imposibil sa reuseasca sa maltrateze sufleteste un animal de companie fata de o fiinta umana – adesea propriul copil. Era o vorba din popor: Din bucata mea de paine am crescut un om si-un caine... – omul m-a parasit si nu revine nici chemat, iar cainele se intoarce chiar de-l gonesc si-l bat. La un moment dat tensiunea sufleteasca negativa oferita cu draga inima, in necunostinta de cauza, fiintei umane de langa noi se intoarce spre sursa, se intoarce inspre noi cu dobanda de rigoare, insa un caine este suficient de inteligent astfel incat s-o ignore, el ne va iubi mereu, indiferent de cat de negru si traumatizat ne este sufletul. Apoi mai este vorba si despre spatiul vital: in general spaiul vital minim al indivizilor apartinand unor specii diferite nu intra-n conflict, ci se poate suprapune fara probleme. Aceeasi disperare de origine traumatica o intalnim cu mare acuratete deghizata in dragoste, in afect cu conotatie pozitiva, la cioclii cu diploma care exteriorizeaza o profunda piosenie si-un har deosebit atunci cand ne vorbesc despre tot felul de dumnezei si strigoi mortifianti. Cioclii cu diploma compun acea categorie sociala distincta formata din cei mai periculosi psihopati aflati printre noi deoarece intrand in contact cu multimi de oameni raspandesc psihoza cu o eficienta uimitoare, cu viteza luminii. In secolul XXI psihoza umanitatii nu mai poate fi constientizata, multumita lor a devenit invizibila, este universala, generalizata, iar daca ne gandim ca se sprijina pe acel simplu transfer psihic, pus in evidenta si descris in amanunt cu secole in urma, ne dam seama de catastrofa in care se scalda realitatea sociala actuala si de rolul malefic jucat de elitele ‘democratic’ alese si de prietenii lor cu-multe-titluri. Este foarte bine cunoscut faptul c-o inflacarata declaratie de dragoste sau exteriorizarea unei viguroase afectivitati ascund egocentrica disperare nascuta din frica, ascund nevoia disperata de a fi iubit sau de a fi tratat cu afectiune, dar mai ales disperarea in fata singuratatii, a abandonului, in fata abandonului fundamental. Insa ceea ce-i mai putin cunoscut, mai bine zis ascuns in mod criminal cu buna stiinta de catre prietenii nostri oamenii de stiinta cu-multe-titluri, este faptul ca abandonul fundamental este atent cultivat de familia monogama – celula de baza a organizarii sociale actuale, izvorul degenerarii speciei umane, sursa psihologica a epidemiei de obezitate, a egocentrismului patologic, a eternei crize de suprapopulare si-a dezastrului economico-socio-ecologic ce marcheaza inceputul secolului XXI. * Tot proiectarea traumatica in prin plan a inevitabilei morti ne explica si sentimentul de ‘vina al supravietuitorului’ – individul uman se simte vinovat c-a supravietuit accidenctului in timp ce oamenii din jurul lui au murit. Durerea lui sufleteasca n-are absolut nici o legatura cu vreo constiinta supraincarcata sau cu vreo moralitate, cu vreo lege a echilibrului sau cu vreo ‘dupa fapta si rasplata’. Izvoraste pur si simplu din frica, din frica de moarte, chinul lui interior provine din faptul ca s-a convins cu ochii lui, din nefericire in mod traumatic, ca-ntr-o buna zi va muri si el. Mareata Frica este peste tot, ne influenteaza viata si actiunile in orice moment, ne transforma in psihopati, din pacate a ramas invizibila, ochii mintii omului superevoluat din secolul XXI n-o pot distinge, suntem orbi si continuam sa ramanem in bezna ajutati de cultura psihotica, de traditionala cultura pioso-religioasa. Absolut toata suferinta sufleteasca pe care sunt obligati s-o traiasca ghinionistii ce-au experimentat trauma pe pielea lor o datoreaza mult iubitelor religii, metodelor oficiale de ascundere a fricii cu scopul cretinizarii masei de manevra si transformarii ei in slugoi. * Astfel putem contura primordiala consecinta a inlantuirii dintre frica ancestrala proiectata in mod traumatic in prim plan si obsesia controlului: viata de apoi, viata consecutiva mortii. Inventand fantasmatica viata de apoi omul nostru a dobandit iluzoriul control asupra necontrolabilului, a obligat continuitatea existentiala astfel incat

120 s-o poata controla si drept urmare sa poata dormi linistit – fara a se mai da cu capul de pereti de frica necunoscutului, de frica mortii. Fantasma patologica - dumnezeul, strigoiul, viata de apoi, reincarnarea... - a avut si continua sa aiba functia de drog, de medicament opiaceu care sa atenueze ravagiul produs de explozia fricii in constient. Pare mai mult decat hilara incercarea de-a demonstra caracterul pur fantasmatic al continuitatii existentiale dupa moartea fizica, totusi... In primul rand, daca ar exista minunata inselatorie propagata de milenii de religii, atunci ar mai fi inventat Mama Natura frica? – acel extraordinar instrument prin care constrange orice fiinta vie sa se cramponeze de viata. N-ar fi lasat ea speciile sa-si trimita indivizii in ghearele mortii pentru a ajunge cat mai repede in linistitele pajisti pline de verdeata din lumile de apoi? In al doilea rand, daca o parte a constiintei umane ar transcede mortii prin intermediul presupusei portite de trecere in lumea spiritelor, atunci inseamna ca toti cei ce-au murit pan’ acu’ au fost in unanimitate redusi mintal. Pai cum altfel? N-ar fi avut nici unul atat de putin bun simt sa foloseasca aceeasi portita de trecere pentru a se intoarce si-a incerca sa opreasca cumva eternele maceluri umane, inclusiv Marele Macel Economic Mondial actual? Oare putem sa credem ca nu-s-ce universuri paralele sau lumi ale spiritelor se hranesc din neintreruptul urlet de durere al omului viu din sistemul inchis? Omul de azi a evoluat foarte mult, si-a dezvoltat in asa hal capacitatea intelectuala incat a ajuns sa se ca...re pe el de frica fata de nimic: dupa moarte urmeaza nimic, vidul absolut – deci vidul absolut exista. Constiinta isi are sediul in creierul uman, sufletul omului isi are sediul in tot sistemul nervos central uman, constiinta este modelata de ancestrala evolutie a sistemului nervos central, iar moartea biologica a creierului are drept consecinta disparitia atat a constiintei, cat si a sufletului. Da, moartea fizica ne rapeste sufletul, definitiv: Mama Natura a creat animalul uman si la ajutat sa evolueze in acest univers, aici este viata noastra nu-n universuri paralele. Asa ca ar fi cazul ca incepand cu secolul XXI sa nu ne mai lasam in primul rand pe noi insine sa ne batem joc de viata noastra si-n al doilea rand sa nu le mai permitem nici multiplelor categorii de prieteni s-o faca. * Acum putem identifica boala sufleteasca a indivizilor autointitulati mediumuri, a celor ce se ocupa de fenomenele paranormale precum vanatoarea de fantome, sau de stabilire a unei cai de comunicare cu lumile spiritelor – unii chiar sunt posesori de multe-si-nobile-titluri si-au infiintat societati de cercetare stiintifica a paranormalului, de! au reusit intr-un tarziu sa observe ca miciuna cu strigoiul incepe sa dea rateuri si-s disperati intru elaborarea unei noi metode de manipulare a masei de manevra, bine ancorata stiintific de asta data. * Din cauza ca-n ziua de azi tot mai multi incep s-arunce strigoiul in latrina, baietii cu ochii injectati cauta sa recupereze imediat terenul pierdut, apar peste noapte tot felu’ de indivizi dubiosi bine platiti care ne povestesc despre fantomele plimbarete, despre castelele si hotelurile bantuite de fantome, nu de strigoi, pentru a nu crea confuzie in mintea celor ce se spala regulat pe cap cu detergenti cu vitamine. Mult a fost... destul mai e! S-au nascut deja cativa oameni, din nefericire prea putini, care lupta cu ardoare sa demonteze escrocheriile psihopatilor ce sustin ca aud sau vad fantome si ca le inregistreaza ‘stiintific’ existenta. Oare cand s-or apuca sa demonteze si fantomele fantomelor: religiile aplicate, incarnarea psihozei umanitatii? * Atitudinile unor astfel de indivizi sunt consecinta traumei, trauma reprezentata de constientizarea propiei morti. Nu-si pot intelege propria durere sufleteasca generata de frica, din care cauza se avanta cu infrigurare in lupta impotriva conditiei umane: tot spera ca n-or sa moara definitiv dupa ce dau coltul – eruptia pe fondul autocastrarii a aceleiasi atavice frici specifica tipologiei liderului, individul ce dezvolta in sufletul sau paranoia de lidarsip, despre care am vorbit anterior. Si ei au mare nevoie de ingrijiri medicale de specialitate, dar nu numai ca nu-s indrumati catre vreun azil, ba chiar sunt incurajati sa produca filme documentare pentru a-si populariza dejectiile sufletesti – toata lumea are nevoie de iluzie, toti vor sa creada ca sfarsitul nu-i definitiv, asa ca de aici se poate castiga cinstit o gramada de bani. Marele necaz este ca-n ciuda atingerii secolului XXI oamenii continua sa fie profund afectati sufleteste de constientizarea propriei morti, trauma implicita ne determina sa luptam cot la cot cu cerbicie impotriva conditiei umane – refuzul fobic al conditiei umane. Si astazi frica ancestrala provoaca trauma sufleteasca, trauma ce-l ajuta si ea cum poate mai bine pe omul modern sa se transforme constiincios in hipopotam biped, sa se arunce cu sufletul deschis in bratele degenerarii biologice practicand piosenii religioase pentru a-i imbuna pe strigoii ce-i asteapta sufletul pe lumea ailalta. * Astazi gloate intregi de scelerati ahtiati dupa bani scriu carti propovaduitoare de mantuiri si multe alte aberatii culturalo-religioase. Oare din ce cauza astfel de vome intelectuale ajung imediat bestselaruri? Din ce cauza masa de manevra le cumpara, le citeste si le recunoaste instantaneu inaltatoarea valoare morala? Gravitatea situatiei nu este conturata de bogata oferta in produse ale subculturii de ghetou, ci de cultivarea prin inselaciune si minciuna a cererii fata de imorala morala pioasa frumos ambalata prin manipulare psihologica in masa. Esenta manipularii psihologice este data de exacerbarea la maximum a impactului sufletesc provocat de Mareata Frica, a traumei sufletesti, prin blocarea culturala a cailor constiente de indentificare a fricii, in timp ce individul este mangaiat pe crestet de tot felul de batranei reprezentanti ai ‘autoritatii’ si laudat pentru

121 curajul si darzenia de care da dovada in viata de zi cu zi atunci cand isi depaseste contracandidatii – hranirea egocentrismului patologic prin cultul competitiei ‘sanatoase’ la nivel social, prin cultul zeului Ban in plan economic - dar mai ales atunci cand, cu acelasi curaj, invata sa manuiasca mitralierele, bombele sau alte arme intru cultivarea mandriei nationale, a slavei numelui lui dumnezeu si a Crimei Oficiale. Sau: exacerbarea aporiei culturale, adancirea misterului existential, cu scopul cretinizarii in masa. Daca avem curiozitatea sa rasfoim internetul gasim gratuit o infinitate de pagini de-o frumusete intelectuala deosebita, adevarate opere de arta creativa care denota o vasta cultura si-o adanca inclinatie spre studiu din partea celor ce le-au scris. Insa pe ce sunt fundamentate aceste creatii intelectuale? - pentru ca degaja intradevar un efort intelectual semnificativ. Pe inteleptele carti si pe versurile de la vati ascunselea cu strigoi scrise de stramosul nostru, scrise de cimpanzeul care a trait acum cateva mii bune de ani! – mai bine zis de hibridul om-cimpanzeu: cu infatisare de om modern si minte de cimpanzeu. Dar daca acest imens efort intelectual, acesta vasta revarsare creativa de energie vitala ce provine de pe fiecare metru patrat al suprafetei sistemului inchis, s-ar fundamenta pe legile mecanicii cuantice, de exemplu? Unde-am ajunge? Si i-ar mai curge sange din urechi? Sau ar mai trebui sa curga sange uman pe langa baltoaca de petrol? Nu-nu, in nici un caz! Toata forta mintii noastre, toata energia noastra sufleteasca, toata creativitatea noastra, trebuie dirijate pentru a ne hrani sufletul traumatizat, pentru a hrani Mareata Frica. S-ar parea ca avem nevoie de cenzura, ca trebuie sa-i cenzuram pe escrocii paranormalisti bantuiti de fantome, pe mediumuri sau exorcisti, pe cei care publica si comercializeaza cartile cimpanzeilor, versurile cu vati ascunselea prin marea moarta – imi pare rau pentru Marea Moarta, Nazca sau alte locuri geografice, insa in contextul traditionalelor crime impotriva umanitatii este obligatorie litera mica – pe cioclii cu diploma, membrii cei mai de seama ai sectelor oficiale s.a.m.d. Solutia n-o ofera cenzura, niciodata cenzura n-a realizat nimic si nici ca va realiza vreodata, adevarata solutie o reprezinta sistemele educationale moderne. Suntem nevoiti sa mai aruncam o privire asupra lor, asupra modelarii sufletesti prin intermediul culturii, mai bine zis asupra traditionalelor sisteme traumatizante de educatie: trauma, disolutia sufleteasca si impotenta sufleteasca hranite oficial – acestea pregatesc prin zombificare masa de oameni consumatoare de paranormal, carti cimpanzeice sau orice alta forma spirituala de materializare a retardului intelectual. * Modelarea culturala prin teroare Observand copilul de cativa anisori cum timorat isi indreapta in primii ani pasii spre acel modern templul al terorii denumit scoala, il intrebam de ce tremura, de ce-i galben la fata: ‘Mi-e frica sa nu m-asculte!’ sau ‘Mi-e frica sa nu ne dea extemporal!’ ‘Pai n-ai invatat?’ ‘Ba da, cum sa nu, am invatat, in fiecare zi invat, dar tot mi-e frica. De se intampla sa iau o nota proasta, mai nou un calificativ inferior - pentru ca se mai intampla, nu-i asa? - atunci mama cu creierul prespalat ma cearta, eventual ma bate, din dragoste bineinteles.’ * Intr-un anumit moment al aventurii lui prin gradina paradisiaca printului rosu, de undeva de peste secole, i-a fost daruit un sfat intelept. Cineva, un binevoitor de mult trecut in lumea umbrelor, l-a sfatuit sa porneasca la propriu in cautarea timpului pierdut. De fapt il mai cautase o data, dar la figurat, spre finalul adolescentei lui tarzii, intr-o intreaga vacanta de vara, printre cisternele de alcool cu aplomb ingurgitate, cu dictionaru-n mana – dintotdeauna a avut probleme in legatura cu readucerea imediata in constient a intelesului cuvintelor rar folosite, atunci nu stia de ce, doar le considera infloriri artistice, inutile cumva – si-a petrecut noptile instelate cautand extaziat timpul pierdut. * Axioma: Cand ne apucam sa citim ceva trebuie sa tinem neaparat cont de un aspect extrem de important: Vom avea mare grija sa nu care cumva sa citim acea prefata scrisa de vreun oarecare om de pseudoculturade-ghetou-cu-multe-titluri pentru ca prin intermediul cuvintelor exotice, armonios imbinate in eruditele fraze, avem mari sanse sa dobandim acea parte a creierului prespalat inerenta multelor-lui-titluri. De vrem sa ‘privim’ ceva, atunci este indicat s-o facem cu ‘ochelarii’ proprii, nu cu ai altuia. Prefata ar trebui interzisa prin lege, de fapt chiar o interzice legea bunului simt, din pacate nimeni n-a auzit de existenta lui, exista si functioneaza optim doar egocentrismul patologic si paranoia de lidarsip a multelor-lor-titluri. Apoi cine mai e ca ei? cine mai are mai multe titluri ca ei? * Tot cautandu-si el timpul pierdut, asa, a redescoperit acel univers paralel in care si-a trait copilaria. Aici, numai in lumea lui, fiecare bucatica, oricat de mica, de metal isi avea mirosul ei, diferitele tipuri de materiale: lemn, plastic, pietre, cauciuc, hartie, totul, absolut toate-si aveau mirosul lor specific – legat la ochi putea recunoaste orice dupa miros. Peste ani s-a trezit ca-si pierduse aproape in totalitate simtul olfactiv si n-a stiut de ce, a pus-o pe seama deceniilor de peste doua pachete de tigari pe zi. A continuat sa caute timpul pierdut si-a retrait acele momente fericite cand dupa cativa ani de scoala primara peste uniforma de pionier mai primise si-un snurulet, iar educatoarea-l desemnase sa-i ajute pe cativa dintre colegii lui cu rezultate foarte slabe la invatatura pentru a primi si ei cravata rosie de pionier. A acceptat bucuros si mandru de el a plecat

122 haihui prin cartier unde, in dupa-amiezi ploaioase, acasa la colegul lui citeau lectiile impreuna, isi faceau temele impreuna, invatau bine impreuna, invatau pe dinafara poezia, iar pentru verificare-l ‘asculta’ pe colegul lui care dovedea ca stie foarte bine – mama acestuia i-a spus ca-n fiecare zi facea si ea cu el acelasi lucru, doar era casnica, dar n-a luat-o-n seama. A doua zi, tremurand de emotie, printul rosu se astepta sa vada rezultatul efortului lui si sa-si primesca laudele de rigoare. Dar stupoare, ridicat la lectie-n picioare colegul lui nu putea articula un sunet, nici o singura vorba, nimic, mormant, acelasi lucru de fiecare data - acelasi lucru se intampla cu toti colegii lui, si meru diriginta-l mustra din priviri. N-a putut sa inteleaga, oricum nu-l interesa prea tare, abia astepta sa se termine orele pentru a mearge la joaca, sa inalte zmeul – fotbal nu putea juca, il impiedica rahitismul, i se-ndoiau oasele, insa si-a rezolvat mai tarziu problema: cu pasta de dinti. * Da, printul rosu a avut cravata de pionier, a avut snurulete, a primit premii, mentiuni si diplome, a avut tare multe rezultate bune, insa toate astea nu l-au impiedicat ca intr-o buna zi-nsorita s-ajunga internat la spitalul de nebuni unde pentru a beneficia de cateva ore de somn odihnitor avea nevoie de o doza de tranchilizante pe masura unei cirezi de elefanti adulti. * Cautand timpul pierdut a retrait momentul in care alergand cu mare viteza prin gradina paradisiaca a dat cu capul intr-un copac, mai gros de felul lui, mult mai gros si mai solid decat s-ar astepta oricine – dar a avut noroc, a scapat ca prin urechile acului - si si-a pierdut memoria, si-a pierdut aproape toata memoria, dar nu de tot, peste ani a descoperit ca amintirile sunt acolo intacte, acolo undeva bine ascunse. Dar nu si-a pierdut numai memoria atunci, si-a mai pierdut si simtul echilibrului, cateva zile a putut merge doar tinandu-se de pereti, aproape o luna intreaga a mers impleticit, parca era beat – si azi mai cade cateodata din picioare fara motiv. Si stia, pentru ca citise, de voie, da’ mai mult de nevoie, despre cerebele, hipotalamusuri si alte smecherii cu functii ancestrale. Insa a fost nevoie sa vina inceputul secolului XXI si sa vada cum cineva a primit nobile premii internationale pentru studierea sistemului olfactiv al omului pentru ca printul rosu, la mintea lui cea de pe urma, sa-si dea seama ca la inceput a fost mirosul, ca sa-si dea seama ca mirosul provine din ancestral, de dinaintea speciei umane. Si-a dat intr-un tarziu seama ca izbitura de copac l-a ajutat sa-si piarda partial si simtul mirosului, acel simt al mirosului care l-a asfixiat de cand se stie. * Si doar au existat culturi antice care, folosind betisoare parfumate in milioane de nuante, ne-au vorbit despre curgerea lina. Dar e atat de greu, mai ales atunci cand, urmare atentei educatii cu draga inima impartasita de cei ce ne iubesc atat de mult, ne lasam prinsi in lupta cu Moara noastra de Vant. Ce-atatea curgeri line, astea-s imposibil de-nteles, mult mai simplu ne este sa ne educam copii in spiritul competitiei psihotice, in spiritul morbiditatii. Mai mult, trebuie sa-i invatam de mici cu greutatile vietii pentru ca atunci cand se vor mari sa faca fata cu succes infectioasei mizerii morale sociale din jur lor, s-o considere normalitate curata, sa puna cu succes umarul la adancirea ei si sa se zbata din toate puterile pentru ca scabrosul traditionalism religios sa dainuie la infinit. * Cu oarece sovaila l-a pocnit revelatia-n co...ace, a regasit timpul. Treptat a putut sa-si dea seama ca Mareata Frica provine dintr-un ancestral si mai ancestral decat mirosul sau simtul echilibrului – o fi faut el multe greseli pe parcurs, dar a simtit ca trebuie sa puna pe hartie. Da, omul este un animal cu sentimentele si fricile lui, un animal puternic legat de ancestral. Printul rosu si-a adus aminte cum i se facea pielea de gaina atunci cand intra in casa la colegii lui cu rezultate foarte proaste la invatatura, il izbea in moalele capului mirosul, acea duhoare de mascul feroce in calduri, miros pe care-l simtea la toti barbatii adulti si-i venea sa fuga, sa intre in pamant - se refugia mereu in bratele bunicii care vazandu-l speriat ii povestea cu dragoste despre strigoi oferindu-i in dar suplimentul comensator intrinsec fantasmei patologice, si tot ea-l invata ca zona genitala este spurcata, scarboasa, ajutandu-l sa-si definitiveze fobia fata de genital. Si-a mai adus aminte cum copil fiind nu se putea apropia de cai, mirosul calului il innebunea, a regasit timpul si-a asociat mirosul calului cu poezia despre calul ucis cu sange rece si faptul ca atunci cand i-a fost citita a plans o saptamana intreaga – nici astazi nu poate urmari filme cu si despre cai. Timpul regasit l-a lamurit pe printul nostru de ce colegii lui nu reuseau sa scoata o vorba la lectie cu toate ca invatau: erau traumatizati de otravitorul mediu familial monogam in care erau obligati sa traiasca si care-i tortura sufleteste, ii pulveriza, ancestralul le rescria identitatea, Mareata Frica ii zombifica. * Daca privim prin prisma sistemului psihic de aparare observam la copilul traumatizat de toxicul mediu olfactiv din familie o atitudine de respingere violenta a agresiunii, respingere defensiva provenita din ancestrala frica. In perioada preconstienta copilul a facut o perioada mare de timp efortul de a compensa agresiunea prin uitare, sistemul lui de aparare s-a format pe aceasta nevoie de-a respinge si uita cat mai repede. Exact acelasi lucru se intampla si cu informatiile provenite din lectii, el si-a format intre timp constiinta, insa aceasta este veriga cea mai slaba a sufletului uman si este rescrisa instantaneu de ancestrala frica functie de sensibilitatea lui olfactiva. In consecinta sistemul psihic de aparare trateaza informatiile provenite din scoala drept agresiuni ce trebuiesc respinse prin uitare, iar memoria lui are vizibil de suferit. Invata, stie foarte bine, insa uita repede. * Asa ca, intr-un final dramatic, printul rosu si-a dat seama ca de-ar fi durut prostia, ar fi fost tot timpul ragusit. *

123 Astazi toata lumea stie ca memoria constienta este cea mai proasta calitate a intelectului uman, este cel mai slab atribut al lui pentru ca este ultima formata in cursul evolutiei si ca oricand este coplesita de celelalte functii solid inradacinate in ancestral – uitam atat de repede! Insa nimeni nu-si da seama ca la scoala copiilor le este testata memoria! li se pun note proaste pe memorie! Toata lumea stie ca hartia are cea mai buna memorie, mai nou banda magnetica, disketa, hard-discul, cd-ul sau dvd-ul, totusi continuam sa ne batem joc de copii nostri cu inima deschisa, sa-i calcam in picioare, sa-i maltratam sufleteste in acea moderna institutie denumita scoala, sau templul terorii. Unul, mai educat prin sistemele moderne de educatie de felu’ lui, se tot intreaba daca vreun om de stiinta cu-multe-titluri o fi catadicsit la randul lui sa se intrebe din ce cauza cel mai mare Creier al lumii in copilaria lui a fost un elev mediocru? Sau, chiar nici un om de stiinta cu-multele-lui-titluri, care sustine inflacarat manifestarea competitiei ‘sanatoase’ in cadrul grupului de elevi, nu reuseste sa-si dea seama ca cei ce-au inventat hartia n-au facut-o pentru ca se aflau in vreo competitie ‘sanatoasa’ cu vreun psihopat regresiv de elita mare proprietar al vreunui trust international de presa? Ci au facut-o doar pentru ca au putut beneficia de acea energie vitala, de energia sufleteasca pe care omul a primit-o-n dar de la Mama Natura si pe care se chinuie din rasputeri s-o castreze cat mai mult si cat mai eficient. * Absolut toti copii mici invata, toti isi fac temele, mai greu este cu cei care-s atat de traumatizati incat nici macar nu se pot concentra sa citeasca lectia. Tuturora le ramane imprimata undeva esenta, numai ca n-o pot exprima in cuvinte, pur si simplu uita. Daca cei cu note proaste n-ar putea sa invete nimic si si-ar merita notele mici atunci n-ar putea sa invete nici sa mearga pe trotuar, ar rupe-o pur si simplu la fuga pe mijlocul strazii printre rotile masinilor. Pentru ce li se pun copiilor note proaste si calificative inferioare? Pentru ca superinteligentii adulti intrupati in educatori, profesori si alti oameni de stiinta cu-multe-titluri sa se simta bine haranindu-si egocentrismul patologic: aratand cat de mare o au ei cand isi bat joc de copii, cand ii traumatizeaza si-i calca-n picioare. Aceasta atitudine criminalo-distructiva pur si simplu nu mai poate fi tolerata. Metoda de motivare prin segregare descoperita de omul-cimpanzeu, traditionala acordare a notelor si calificativelor copiilor in anii de scoala, este mai mult decat criminala, reprezinta al doilea strat al fundatiei transformarii omului modern in zombi, mai nou in hipopotam biped. Pentru a-si dezvolta capacitatea intelectuala, mai bine zis pentru a se dezvolta pur si simplu, copilul n-are nevoie de nici un fel de note sau calificative, el are nevoie de caldura sufleteasca, are nevoie de un mediu fizic salubru in care sa se simta acceptat si iubit, are nevoie de spatiul sau vital – pe care nu-l are si nici ca-l va avea in viitorul apropiat. In aceste conditii va putea beneficia de intreaga sa forta sufleteasca pentru a distinge singur ce este bine si ce este rau, n-are nevoie sa fie ‘stimulat’, terorizat, cu note bune, proaste, cearta si bataie. Adultii redusi mintal considera ca sufletul in formare al copilului mic este similar cu-al lor, atunci de ce nu le vine ideea sa populeze ‘parlamentele’ cu copii in locul batraneilor degenerati? * Claustrofobia resimtita in scoala, in clasa de elevi, nu se rezuma numai la suprafata fizica limitata, ci la faptul ca linistea necesara desfasurarii orelor se impune prin teroare, grupul de copii pastreaza linistea de frica. Nici nu se poate altfel pentru ca unui singur educator sau profesor ii sunt alocati un numar enorm de copii, iar tendinta lor naturala este sa se joace, sa se miste, ar sta cuminti si-ar pastra linistea de buna voie numai de-ar fi bolnavi – asta se si urmareste: sa fie transformati in psihopati, sa fie imbolnaviti sufleteste. Nu pot fi pregatiti mai multi educatori si profesori pentru ca nu-s bani, mafiotilor aciuati prin tot felul de ‘parlamente’ nu le-ajung banii din bugete pentru a-i ciordi ei si pentru a stimula cresterea demografica asfel incat sa nu se vada Marea Ciordeala, d-apoi pentru a-i folosi in educatie. Mai mult, putinii bani trebuiesc cheltuiti chibzuit: pentru a construi lacase de cult, tancuri si portavioane – in secolul XXI notiune de cultura se confunda cu cea de psihoza, cu psihoza umanitatii. Desigur, este posibil ca educatorul sa le capteze atentia cu dragoste, cu inima deschisa, insa acest lucru este imposibil din punct de vedere fizic, cere din partea lui un efort sufletesc enorm si de-ar face-o, chiar de-ar sti cum s-o faca, atunci consumul de energie vitala l-ar extenua, in cateva zile n-ar mai fi-n stare sa se ridice din pat. Specia nu i-a acordat femeii energie sufleteasca pentru a creste si educa 40 de copii dintr-o data, iar despre barbatii angrenati in invatamant la clasele de copii mici ce sa mai vorbim, maine-poimaine isi vor face implanturi mamare.

Va veni curand si ziua cand copilul va beneficia de cel mai fundamental drept al omului: dreptul de a-si alege educatorul sau profesorul ca persoana fizica. Daca pe Parintii Retardati nu si-i poate alege, atunci macar sa poata respinge un educator psihopat care-i inspira teama si neliniste, care-l traumatizeaza sufleteste. * Transferul psihic al durerii sufletesti a liderului, educatorul, catre masa de manevra, grupul de copii, functioneaza optim in scoala, si nu numai ca functioneaza, chiar este esenta procesului educational. Notele pe care le obtin la examenele de absolvire nu depind de capacitatea lor decat intr-o foarte mica masura, cea mai mare pondere revine psihozei parintilor, profesorilor si educatorilor care i-au format – iar faptul ca multi copii si tineri abandoneaza scoala este in exclusivitate datorat paranoiei de lidarsip a educatorilor si profesorilor,

124 reprezinta oglinda fidela a mizeriei lor sufletesti pe care nu vor s-o vada, nu vor s-o recunoasca pentru a rezolva-o intru protectia sufletului fraged al copiilor pe care cred ca-i au in fata doar pentru a-si bate joc de ei. Insa problema n-o reprezinta transferul, ci doza substantiala de frustrare cotidiana la care este supus educatorul, frustrari pe care nu si le poate rezolva si pe care le transfera cu inima deschisa grupului de elevi. In primul rand propriul lui conflict cu specia: in secolul XXI absolut nimeni nu are o viata intima normala, nimeni nu-si pastreaza igiena sexuala - toti trebuie sa se dea cu capul de pereti pentru a se inchina mai abitir la strigoi si-a se apuca legal de ciordit, pardon, de afaceri. In al doilea rand lipsa cronica a spatiului lui vital: pentru a beneficia de-o locuinta educatorul sau profesorul trebuie sa munceasca trei vieti la rand fara sa manance, sau sa-si interneze parintii la azilul de batrani – numai cadrele militare trebuie sa primeasca locuinta de serviciu pentru ca este obligatoriu sa fie perfect echilibrate psihic atunci cand ii pregatesc pe tineri sa devina criminali oficiali. In al treilea rand... tare multe randuri mai sunt. Pentru a optimiza procesul educational, intelegandu-se mai bine pe ei insisi, educatorilor si profesorilor le sunt puse la dispozitie manuale de pedagogie atent elaborate de oamenii de stiinta cu-multe-titluri. Intr-un astfel de manual, pe parcursul a peste o suta de pagini, intr-o perfecta limba de lemn, nu scria nimic, absolut nimic. Mai mira pe cineva faptul ca fiecare educator isi tine orele dupa cum ii tuna, mai bine zis dupa culoarea cerceafului cu fata la care s-a trezit de dimineata. * Peste teroarea indusa inca din prima zi de scoala se suprapune armonios cantitatea foarte mare de informatii, multe perfect inutile, bagata pe gat copilului cu scopul cretinizarii anticipate, iar efectul este cultivarea respingerii fata de tot ceea ce provine din directia scolii. Astfel, putinele lucruri importante care ar trebui sa-i capteze atentia sunt tratate cu refuz - notiunile de anatomie umana printre altele, pentru a evita pe cat posibil sa se mai lase otravit cu medicamentele eficiente prescrise de catre medicii cu-multe-titluri, zeci de ani de experienta clinica si ochii holbati numai la portofelul aproapelui, ca doar si ei provin din minunata familie monogama, si ei au nevoie de foarte multi bani. Si nu numai atat, diversi indivizi au inceput sa se vaite ca de la an la an nivelul de pregatire al absolventilor scade simtitor. Scade proportional cu cresterea psihotica invizibila si transformarea socialului intr-o masa de hipopotami bipezi – abia pot fi mai usor imbracati in uniforma si folositi drept momeala in baltoaca de petrol. * Batraneii cu mintea semiparalizata aciuati prin tot felul de ‘parlamente’, observand obiectiv cum ei insisi nu mai pot invata nimic, nu mai pot desfasura nici o alta activitate culturala in afara de ciordit – dupa cum au fost fortati de psihoza regresiva inca din tinerete – considera ca adolescentii sufera de acelasi retard intelecutal si ca nu pot face fata invatarii notiunilor de igiena sexuala, prevenire a bolilor transmisibile pe cale sexuala si contraceptie. Din acest motiv gasesc de cuviinta ca este mult mai util ca-n scoala, in cadrul orelor de religie aplicata, adolescentii sa invete cum sa faca pentru a fi cat mai piosi si-n nici un caz sa pacatuiasca in gand sau cu fapta invantand despre functionarea propriului lor suport biologic, despre lucrurile esentiale propriei lor vieti, propriei lor sanatati mintale, sau despre raportul si obligativitatea armoniei individului uman cu propria lui specie. Enorma presiune frustratoare implicita pioseniei impuse cu forta bestiala are drept efect reamplificarea traumatica - la cote exagerate - in mintea si sufletul adolescentului a momentului constientizarii propriei morti. In fiecare an in paginile presei scrise si pe micile ecrane vedem cum cu solemnitate miliarde de oameni se pregatesc, cheltuind sume exorbitante de bani, in vederea intampinarii cretinestei sarbatori a craciunului. Insa despre miile de adolescenti ce se sinucid in fiecare an, poate chiar zeci de mii – mai mult ca sigur tot cu ocazia craciunului – nu scrie in nici o presa scrisa si nici la televizor nu se aude. Ssst! sunt secrete – mafiotii au secrete, dintotdeauna mafiotii oficiali au avut secrete. Nu este totul pierdut, a inceput sa se auda la tv despre adolescentii care-si doresc din tot sufletul sa devina martiri, sa devina atentatori sinucigasi – poate cu ajutorul lor, mai stii... sau poate ca pana si mafiotilor regresivi de elita a inceput sa le tataie cu...vantul. * Trauma cu-multe-titluri Insa trebuie sa fim obiectivi, batraneii aciuati prin ‘parlamente’ nu-s in nici un caz oameni de stiinta cumulte-titluri – ba unii din ei sunt fosti detinuti de drept comun – asa ca vom proceda la un mic exemplu vis-avis de distributia dozei de piosenie invizibila. Sclipitoarea minte a prietenilor nostri de stiinta cu-multe-titluri vine sa ne explice noua procesele fizicochimice care se desfasoara in creierul uman: dopamine, serotonine si alte subtilitati de acest gen - au reusit sa identifice vreo doua substante cu rol de neurotransmitator, asta in pauza de masa din timpul cercetarii in vederea descoperirii miilor de substante cu rol neurolitic si neuroparalizant absolut necesare plamadirii armelor chimice intru rezolvarea partiala a crizei de suprapopulare - atunci cand in fractiuni de secunda compara conceptele cimpanzeice de bine si rau, drept urmare, in situatii de extrema urgenta, apare empatia ce determina comportamentul eroic al unui individ uman obisnuit. Unii chiar s-au apucat sa conceapa ‘constiinte

125 sociale de grup’, inca nu si-au dat seama ca omul secolului XXI nu detine nici un fel de constiinta morala, d-apoi... - s-ar putea sa ma insel, detine cu siguranta constiinta de haita, de haita de ciorditori la drumul mare, specifica transferului psihotic in cadrul haitelor de psihopati regresivi, elitele zilei de azi strans unite in jurul vreunei secte denumita partid politic. * Cred ca este nevoie sa introduc conceptul de psihoza retrograda, psihoza care sa defineasca retrogradarea capacitatii intelectuale si-a coeficientului de inteligenta a oamenilor de stiinta cu-multe-titluri din secolul XXI la nivelul capacitatii intelectuale a omului-cimpanzeu care scria carti. Abia acum reusesc sa inteleg de ce unii psihologi nu se mai opreau din scris, tot inventau nevroze, psihoze si psihonevroze. Apropo, notiunea de nevroza nu exista, este doar o denumire mai dulce atribuita psihozei cu un caracter mai bland, cu o forma de manifestare mai putin agresiva. * Notiunea de frica nu exista in vocabularul lor, si nici c-au auzit ca mai este ceva dincolo de bine si de rau degeaba au trecut secole de cand au fost explicate pe intelesul tuturor principiile de functionare ale identificarii, transferului afectului si doliului, piosenia religioasa invizibila anuleaza orice urma de evolutie a naturii umane din mintea si sufletul multelor-lor-titluri. Individul uman adult plange, isi exteriorizeaza tristetea, afectul, atunci cand afla ca i-a murit un prieten nu fiindca-l doare sufletul fata de ce-a patit prietenul lui, pe cel din cosciug oricum nu-l mai doare nimic si nici nu-l mai sufoca mizeria morala din jur, asa c-ar trebui sa se bucure pentru el, a scapat, ci fiindca-l doare sufletul de el insusi. El se plange pe sine deoarece isi da seama ca intr-o buna zi va ajunge si el in cosciug, se identifica perfect cu cel din cosciug, mai bine zis plange de frica, plange de frica mortii, plange pentru ca nu stie ce-l asteapta dupa ce-o sa moara, asa cum nu stia nici omul-cimpanzeu de-acum multe mii de ani cand a inventat pentru prima data dumnezeii. * Acum deducem din ce cauza exista oceanele in sistemul inchis si n-am facut nici macar o singura sapatura arheologica: apa sarata provine din lacrimile omului primitiv, cred ca de cand si-a dat seama ca exista si ca intr-o buna zi va muri a tot plans zeci de mii de ani la rand – cam asa ar trebui prezentat omul primitiv in cele documentare: plangand in hohote, plangand cu sughituri, nu plin de vitejie cu sulita-n mana luptand cu taurul precum ne invata religia aplicata. Dar putem dormi linistiti, azi nu mai plange, azi este darz, viteaz si curajos pentru ca intre timp a inventat fantasma patologica. * Iar despre faptul ca transferul psihic transcede milenii, nu numai bariera viata-moarte, am vorbit putin mai inainte. Astfel ne putem explica din ce cauza un om obisnuit devine erou si-si pune in mare pericol propria viata pentru a salva viata unui necunoscut surprins de exemplu de un incendiu: de frica, de frica mortii. Individul uman lupta cu cerbicie impotriva conditiei umane: ‘Acel necunoscut nu trebuie sa moara pentru ca nici eu nu vreau sa mor! Nu, vreau, sa, mor, niciodata!!!’ – esenta refuzului fobic al conditiei umane. Exact in acest sens Mama Natura a proiectat ancestrala frica. Exact in acest sens suferinzii de psihoza regresiva aduna perfect legal prin ciordit si crima averi inimaginabile, averi care sa le asigure un trai decent sute de mii de vieti la rand: pentru ca ei n-or sa moara niciodata, mai bine zis, nu vor sa moara niciodata. Aici nu este vorba despre contradictia cu faptul sa psihoza regresiva se sprijina pe fobia fata de genital si se materializeaza prin regresia fantasmatica la stadiul oral, din contra, este doar o completare: Constrans de Mareata Frica, explodata prin intermediul abandonului fundamental, psihopatul regresiv se vede obligat sa refuze la nivel psihic trecerea in etapa sexuala, refuza curgerea lina a torentului vital, refuza algoritmul ciclic prin care specia dainuie, intra intr-un puternic conflict cu ea, ramane fixat in etapa orala, ramane un etern copil si-n consecinta devine nemuritor – intr-adevar, ciorditorii oficiali n-or sa dispara niciodata, sunt nemuritori, din fericire numai in plan fantasmatic, numai la nivelul bolii psihice de care sunt subjugati. * Candva cineva a spus ca barbatul adult este un copil imbatranit. Oare de unde i-o fi venit ideea? Oare din ce cauza cei mai reprezentativi psihopati regresivi, pardon, ciorditori, pardon, oameni de afaceri de mare succes sunt barbati? * Daca oamenii de stiinta cu-multe-titluri apeleaza la antiteza cimpanzeica dintre bine si rau, la tot felul de mecanisme de comparare a pedepselor si rasplatelor de origine divina, pentru a explica empatia sau altruismul specifice impulsurilor de moment, reactiilor viscerale ce apar in fractiuni de secunda si care nu ating in nici un fel constientul, deci se coboara la un infect nivel de piosenie religioasa mai ceva decat cel mai inrait habotnic, atunci ce sa le mai cerem la batraneii aciuati prin tot felul de ‘parlamente’ cand promulga legi ale invatamantului si legi ce supraforteaza cresterea demografica? Astia-s aciuatii, cu astia defilam! Numai ca nu mai e timp, se dezvolta al dracu’ de repede ingineria genetica. * Variatiuni pe tema traumei Se spune ca atat hitler cat si tatuca stalin au ajuns monstrii psihopati care-au ajuns din cauza c-au avut parte de o copilarie traumatizanta. Nimeni nu vrea sa vada ca de la inceputul timpurilor, in cadrul minunatei familii monogame, absolut toti copii au avut si continua sa aiba parte de aceeasi copilarie traumatizanta. Dar chiar nimeni nu-i in stare sa vada ca-n ultimii 60 de ani au murit din cauza saraciei mai multi copii decat toate crimele de care au fost facuti responsabili hitler si stalin la un loc? Crimele puse in carca lor sunt de fapt crimele infaptuite de natura umana, de acea natura umana psihotica modelata de milenii de cultura traditionalista, modelata de aceeasi cultura psihotico-religioasa ce continua sa

126 guverneze maiestuos si-n secolul XXI. Daca hitler sau stalin n-ar fi existat, atunci astazi am fi vorbit despre alti individivizi, cu alte nume proprii, scrise tot cu litera mare, in spatele carora ar fi fost aruncata vina. Toate macelurile umane, absolut toate crimele infaptuite de natura umana, se datoreaza eternei impotente culturalointelectuale a aceleiasi naturi umane, sunt rezultatul maltratarii spatiului vital al individului inca din prima lui zi de viata si al conflictului dintre specia umana si spatiul fizic limitat din sistemul inchis, esenta crizei de suprapopulare. Sistemul inchis a trebuit sa se autoregleze, a trebuit sa-si pastreze echilibrul, integritatea. Sistemul inchis continua sa se autoregleze, continua sa ia masuri, continua sa gaseasca solutii impotriva suprapopularii: specia umana se transforma vazand cu ochii intr-o pseudospecie degenerata, epidemiile moderne fac ravagii, psihoza regresiva compenseaza cu succes crimele vechilor razboaie, multimi de adolescenti cad prada consumului de alcool, a tot felul de droguri si sinuciderii, si mai cate si mai cate. Sigur ca da! sigur ca numai hilter si stalin sunt vinovati, sigur ca numai ei au fost niste monstri psihopati, niste criminali in masa, deoarece toti ceilalti lideri au fost si sunt eroi valorosi, conform traditiei, conform traditiei religioase. Sigur ca trebuie sa aratam un respect deosebit cioclilor cu diploma, bestiilor psihopate cu chip de om, groparilor culturii, pardon, propovaduitorilor acelei culturi intemeiate de iluminata minte a omuluicimpanzeu, stramosul nostru. Sigur ca trebuie sa aratam un profund respect batraneilor ce bantuie tot felul de ‘parlamente’ si promulga legi care sustin material si spiritual cresterea demografica. Insa durerea cea mai mare este ca tot noi ii alegem sa ne extermine, sa ne extermine ‘democratic’, deci nu-i vina lor, nu ei trebuiesc acuzati de crime impotriva umanitatii, ci fiecare din noi - fiecare din noi formam natura umana, acea comedie mai mult sau mai putin de vina - fiecare om obisnuit, fiecare zombi cu creierul perfect spalat si trecut prin moara cu ciocanele denumita sistem educational modern. Fiecare din noi avem o singura grija, un singur tel, un singur ideal suprem: sa se transformam cat mai repede copii in veritabili hipopotami bipezi. Multi l-au acuzat pe hitler c-a pervertit stiinta in numele crimei ideologice, da’ oamenii de stiinta cumulte-titluri de azi ce fac? Ei nu pervertesc stiinta in numele macelului economic, ei in nici un caz nu pervertesc stiinta in numele zombificarii tinerei generatii, intru transformarea tinerei generatii in slugi impecabile, in slugoi perfect calibrati scopului mafiotilor economici, suferinzilor de psihoza regresiva, ei in nici un caz nu pun umarul la infaptuirea solutiei finale in problema speciei umane. hitler a fost un psihopat, el nu stia ce face, nu stia pe ce lume traieste, insa prietenii nostri cu-multe-titluri stiu pe ce lume traiesc, stiu ca am ajuns in secolul XXI era noastra. * Am afirmat ca mecanismul economic reflecta cu fidelitate maretia spirituala a omului modern, iar acum vom urmari procesul de feedbak: cum influenteaza competitia ‘sanatoasa’ extazul sufleteasc al tanarului in formare, al copilului si adolescentului armonios traumatizat in cadrul familiei monogame. In pofida faptului ca antisexualitatea pioasa se manifesta astazi mai puternic ca oricand, putem afirma ca viata sexuala a cuplurilor din secolul XXI a suferit un salt calitativ deosebit: astazi nici macar un singur adult nu are parte de o viata sexuala naturala, insa toate cuplurile practica sexul in grup. Grupul este format din: sotia, sotul si zeul Ban. In fiecare asternut este nelipsit zeul Ban, aproape toate familiile – cu exceptia ciorditorilor oficiali – au probleme din cauza banilor, de aici ostilitatea manifesta dintre soti – sa nu mai amintim si despre entropia cuplului monogam – prin urmare copii lor beneficiaza de-un mediu emotional exemplar. Starea de tensiune din familie se rasfrange asupra copilului percepand-o drept o negare agresiva a spatiului sau vital, a propriei sale identitati. N-are cum sa se simta bine, ocrotit, intr-un mediu dominat de ostilitate, insa noi vedem pe micul ecran cum cohorte de ciocli cu diploma ajuta cuplurile fericite sa sarbatoreasca nunta de argint, de aur, de platina, de uraniu imbunatatit, de portavioane, de sarin... Astfel, mai mult ca sigur, nu peste multa vreme vom vedea si sarbatorirea extinctiei speciei umane, sarbatoare organizata si condusa tot de cioclii cu diploma, desigur. Peste acestea se suprapun traumatic claustrofobia resimtita in scoala, inerenta frustrare ca nu este primul, asa cum ii cer superinteligentii adulti – docta acutizare a segregarii intru zombificare - si lipsa spatiilor de joaca specifica aglomerarilor urbane – prin unele zone geografice copii ce se jucau facand galagie pe aleea din fata blocului au murit de piatra aruncata in cap de la etaj - toate contribuind la aceeasi negare traumatica a spatiului sau vital. Urmeaza bomboana de pe coliva atunci cand atinge varsta pubertatii si face cunostinta cu binecuvantata piosenie impusa cu forta de mediul social – o noua si foarte importanta negare a spatiului sau vital. Sirul continuu de negari ce-i asalteaza spatiul vital, pulverizandu-i identitatea, suprapuse peste faptul ca specia-l obliga prin intermediul transformarilor hormonale sa nu fie pios – in cazul puberilor obezi, cu ritm metabolic scazut si dereglari hormonale intrinseci, se obtine mult doritul echilibru: ei pot fi mult mai usor piosi, n-au mari probleme vis-a-vis de respectarea dumnezeiestii castitati – il determina pe adolescentul nostru sa considere ca are sufletul negru, murdar, infect – asa-l si-nvata religia aplicata, daca nu-i pios, sau nu poate sa fie pios, inseamna ca are sufletul vandut diavolului. Aceasta constatare are un puternic efect traumatic, ii redesteapta trairile sufletesti din perioada in care a devenit constient de faptul ca intr-o buna zi va muri, durerea sufleteasca-l copleseste si uneori alege sa scape de ea chiar prin moarte. Adolescentii si tinerii se sinucid, aleg moartea, tocmai din dragoste de viata, infectia morala sociala axata pe piosenia religioasa invizibila le neaga bucuria vietii refuzandu-le din toate directiile identitatea.

127 Dragostea de tata Ce-o fi cautand dragostea la trauma? Multe din cele spuse pana acum, mai ales obligativitatea ca masculul adult, barbatul, sa paraseasca spatiul vital al nou-nascutului si copilului mic, par a se impiedica de-o evidenta concreta: dragostea aratata de absolut toti tatii fata de proprii copii. Am afirmat faptul ca impotenta sufleteasca masculina – care se regaseste obiectiv in impotenta sexuala evidentiata de universalitatea ejacularii precoce intalnita la toate categoriile de barbati – tinde asimptotic spre 100%. Am vazut ca psihoza regresiva reprezinta prelungirea fantasmatica a etapei orale in viata adultului. Stim ca cei mai reprezentativi psihopati regresivi sunt barbati – elitele posesoare de averi inmaginabile. Se vede din avion faptul ca cei mai reprezentativi suferinzi de paranoia de lidarsip, ca forma complementara a psihozei regresive, au fost si sunt barbati – din toate timpurile barbatii s-au aflat in fruntea armatelor ce-au plamadit infinitul sir al macelurilor umane. Stim ca psihoza regresiva este indusa de fobia fata de genital care la randul ei izvoraste din abandonul fundamental promovat de familia monogama pe fondul exploziei olfactive a Maretei Frici in timpul etapei preconstiente. Recunoastem faptul ca abandonul fundamental reprezinta un foarte puternic factor traumatizant si-am aratat ca prin definitie barbatul este mult mai fricos decat femeia, el mosteneste o doza marita de frica ancestrala care sta si la baza agresivitatii, agresivitate care la randul ei este identica impotentei sufletesti – a se vedea si remarcile dragastoase la adresa prietenilor nostri cu-multe-si-frumoase-titluri emanate de randurile de fata. Am vazut ca-n timp fobia fata de genital s-a materializat in viata de zi cu zi in ura fata de femeie, in subjugarea si dezumanizarea ei pentru a fi transformata in obiect ce poate fi canibalizat – ingurgitare specifica etapei orale. Stim ca-n timp fobia fata de genital a inceput sa fie regasita in piosenia invizibala caracteristica socialului actual – esenta impotentei sufletesti. Stim ca fobia fata de genital a impus in timp castitatea si celibatul cioclilor cu diploma membri ai unor secte religioase oficiale – refuzul fobic al propriului suport biologic identic cu refuzul fobic al conditiei umane, recte cu refuzul fobic al propriei morti indus de Mareata Frica ancestrala. Regasim la nivel social castrarea energiei vitale a speciei, legarea unei importante parti a energiei vitale a dragostei creatoare de viata de morbida frica psihotica, prin intermediul fantasmei patologice cu dumnezei si strigoi si a antisexualitatii pioase invizibile. Stim ca astazi gradul de civilizatie impune renuntarea manifestarii explicite a urii fata de femeie – implicit a xenofobiei si urii de rasa – insa impune aceeasi exacerbare a pioseniei invizibile, respectiv a efectului fobiei fata de genital, intru exacerbarea competitiei ‘sanatoase’ prin intermediul institutiei denumita familie monogama. Deducem ca barbatul adult, sufocat de piosenie si rapus de fobia fata de genital, de impotenta sufleteasca, cu fluxul dragostei creatoare de viata castrat si compensat prin ciordit, dumnezei si strigoi, distingand datorita purului bun simt uman falsitatea unor astfel de mortaciuni reci, cauta sa-si indrepte afectivitatea catre o fiinta cu suflet cald. Dar cum dragostea spre femeie-i este interzisa de obligativitatea de a fi pios, cast - religia aplicata il invata ca este o dragoste murdara, obscena, si ca adulterul este un pacat de moarte - iar in cadrul cuplului monogam entropia impusa de specie il indeparteaza de unica femeie accesibila, rezulta ca o substituie cu dragostea fata de copil, o fiinta cu suflet cald, dar prin care este satisfacuta piosenia invizibila: copilul nu

este perceput ca un obiect sexual. Dragostea barbatului adult fata de propriul copil este o dragoste pur fantasmatica, o dragoste falsa, castrata, cu simplul rol de a induce manifestari psihotice fragedului suflet in formare, de a-i induce boala sufleteasca. Iar exacerbarea acestui aspect fantasmatic spre patologic are drept rezultat pedofilia si acea prostitutie infatila ce-a atins proportii de epidemie. * Prin intermediul exprimarii cu inima deschisa a afectivitati morbide fata de copii, de-a lungul timpului cioclii cu diploma au cucerit inimile mamelor, ale femeilor, le-au distrus viata, le-au maltratat sufleteste si fizic, iar astazi continua cu succes sa le ajute sa se transforme cat mai repede in adevarati hipopotami bipezi. Amploarea macelului suferit de acea parte esentiala a speciei umane denumita femeie este ilustrata de afirmatia unuia dintre Parintii psihologiei moderne care dupa o viata intreaga dedicata intelegerii sufletului uman a ajuns la concluzia ca n-a putut intelege acel simplu, curat si plin de dragoste materna, suflet al femeii. Cioclii cu diploma apartinand sectelor religioase ce le impun castitatea au recurs la pedofilie din dragoste, nu din ura, nu pentru ca au vrut sa faca rau, sa provoace suferinta, ci pur si simplu din dragoste. Adultul pedofil practica pedofilia din dragoste, din acea dragoste castrata, asa ca nu trebuie bagat in puscarii, el este un simplu suferind psihic, asemenea noua tuturora, ce trebuie tratat si ingrijit pentru a-si intelege frica si-a scapa de fantasmele morbide – daca cineva trebuie bagat la inchisoare, atunci intreaga societate ar trebui pusa numaidecat dupa gratii, mai ales cioclii cu diploma si elitele ‘democratic’ alese care i-au hranit dezvoltarea comportamentului psihotic. In acelasi sens, in fiecare zi, si tatal practica aceeasi pedofilie fata de propriul copil, numai ca dragostea lui nu implica organele sexuale, in rest este identica. *

128 Oare de ce femeile nu practica pedofilia? Cumva din cauza faptului ca lor Mama Natura nu numai ca nu le-a interzis sa-si manifeste dragostea fata de copil, ci chiar le-a impus-o? Maimutoiul adult, stramosul nostru, n-a aratat niciodata dragoste fata de propriile progenituri, asta a fost in exclusivitate treaba mamei maimuta, din contra, i-a gonit si i-a batut atunci cand se mareau si-i amenintau teritoriul pe care el il domina cu succes – doar stim ca oamenii primitivi au trebuit sa migreze pentru a lua in stapanire noi teritorii ale frumoasei gradini paradiziace: sistemul inchis. * Sa nu intelegem gresit, aici nu vorbim despre faptul ca suntem fiinte civilizate si ne tratam copii, generatia tanara, cu respect si caldura sufleteasca pentru ca si ei sunt fiinte umane – nu conteaza prea mult faptul ca mor de Foame cu miloanele in fiecare an, si ca pe noi ne doare-n cu...vant - ci despre manifestarea nefiresca a dragostei – exemplificata in cotidian de acel ’vin la tata sa te pupe!’ adresat de barbatul in stare de ebrietate propriului sau copil – o dragoste morbida exprimata de barbatul adult, dragoste cu adanci radacini fantasmatico-patologice, o curata boala psihica, cea mai clara evidenta a gravei suferinte sufletesti indusa de abandonul fundamental pe calea fobiei fata de genital intreg socialului actual – aceeasi forma de manifestare a eternei psihoze a umanitatii atent exploatata economic de reclamele comerciale ce ni-l infatiseaza pe grijuliul tatic tinandu-si in brate copilul foarte mic si preocupandu-se de viitorul lui psihotico-luminos. * Insa putem dormi linistiti, astazi impotenta sufleteasca masculina, pentru a pastra inestimabila valoare morala a traditionalei piosenii religioase, este tratata cu viagra – de pe urma careia elitele mafiote castiga aceleasi gramezi de bani cinstiti. * Tinerete far’ de batranete si viata far’ de moarte Din punctul de vedere al Mamei Natura degenerarea provocata de batranete este un adevar esential ce nu poate fi pus la indoiala si corespunde epuizarii treptate a energiei vitale atribuita de specie indivizilor ei – conform ceasului biologic specific. In lumea salbatica, unde fiecare individ lupta cu ajutorul ghearelor si al coltilor intru dominarea resurselor din teritoriu, este o regula generala ca exemplarele tinere sa le elimine pe cele batrane care uneori ajung sa sfarseasca la propriu inainte de termen – exista si specii care au dezvoltat un anumit grad de organizare sociala tolerand prezenta animalelor batrane in cadrul comunitatii. Nu de putine ori exemplarul batran evita lupta deschisa, se recunoaste invins pentru a-si proteja pielea, egocentrismul autoconservator il indeamna sa predea stafeta pentru ca forta lui vitala - identica in continut cu capacitatea reproductiva – s-a diminuat semnificativ. Pentru Mama Natura esenta luptei pentru dominarea teritoriului are o singura directie: tineretea invinge batranetea, si oricat de imoral ar aparea acest fapt el reprezinta politica de baza a speciilor. Speciile sunt interesate numai de un singur lucru: asigurarea continuitatii existentei lor, asa ca dau castig de cauza exemplarelor tinere si viguroase pentru ca acestea sunt cele ce prin reproducere asigura aparitia unei noi generatii cat mai viabile si-n plus isi pot apara puii cat mai eficient. * Suportul biologic al naturii umane nu face exceptie, animalul uman imbatraneste si treptat degenereaza, numai ca-n cazul omului se ridica problema constiintei. Oricat de batran ar fi din punct de vedere fizic individul uman are impresia ca sufletu-i ramane tanar, ca poate gandi la fel de bine, are impresia ca detine controlul, ba chiar mai mult decat atat, ca actiunile si atitudinile lui sunt acum mult mai valoroase deoarece se bazeaza pe o lunga experienta de viata. Aceasta este acceptiunea de baza a socialului actual, insa marele necaz este ca lucrurile stau tocmai pe dos: Degenerarea provocata individului uman de batranete este identic regasita in degenerarea pe care specia umana o resimte in secolul XXI – cu toate ca este foarte tanara pe scala evolutiei, natura umana sufera deja grav de batranete, de imbatranirea prematura, si este la un pas de moarte. Peste diminuarea naturala a energiei vitale se suprapune suplimentul de frustrare materializat de faptul ca batranul observa ca oasele-i incep sa scartaie, iar bomboana de pe coliva o reprezinta ideea apropierii inevitabilului sfarsit, perspectiava apropiatei morti – frica de moarte patrunde treptat in prim plan si capata aspect traumatic fiind potentata si de consecinta biologica a imbatranirii: nu mai este interesat de activitatea sexuala. Mormantul, groapa ce prinde-un viu contur in fata ochilor lui, ii neutralizeaza mare parte din putina energie vitala ce i-a mai ramas, expansiunea autocastrarii sufletesti atinge cote exponentiale, iar aspectul fantasmatic compensator, urmandu-i obedient cursul, capata rapid tenta patologica – o vorba din popor spune ca la varsta inaintata batranul da-n mintea copiilor. Pentru ca nu stie ce este aia, ba dintotdeuna s-a considerat un curajos, un darz, batranul are neaparata nevoie de-un supliment fantasmatic compensator exagerat - de cele mai multe ori regasit in fantasma patologica furnizata si propovaduita de religiile aplicate - pentru a neutraliza distructiva eruptie a fricii ancestrale ce-i castreaza semnificativ putina vitalitate ramasa, in acest sens ramanandu-i o infima cantitate de energie sufleteasca disponibila altui scop. El este prins in gheara unui ritual psihotic prin care se pregateste sustinut intru reprezentatia finala: moartea – nu de putine ori vedem cum, cazut pe ganduri, suspina cu patima. Astazi, in toate zonele geografice, de departe cea mai mare parte din indivizii ce practica asiduu religia

129 aplicata, cei care viziteaza regulat lacase de cult, membrii de baza ai diverselor secte religioase, sunt batranii care respecta cu strictete valorile traditionale, si n-o fac pentru c-ar fi prosti! - stiupid pipal - doar au mare nevoie sa-si compenseze fantasmatic traumatica frica de moarte aparuta in prim plan. Intre degenerarea indusa de batranete si degenerarea indusa de multimilenara traditie religioasa exista o perfecta rudenie de sange, si cum in secolul XXI intreg sistemul inchis continua sa fie sufocat de tot felul de religii aplicate, iar nici unul dintre batrani nu este constient de faptul ca ancestrala frica ii vlaguieste energia sufleteasca, si-asa diminuata natural, deducem ca batranetea implica acutizarea grava a multimilenarei psihoze a umanitatii, psihoza religioasa, si-i induce batranului o forma veritabila de psihoza manifesta: psihoza batranetii. La ora actuala aproape ca nu exista batran care sa nu se gandeasca in fiecare seara, inainte de-a adormi, la vreun dumnezeu sau strigoi care-i asteapta cu caldura sufletul imbatranit, iar de cineva nega acest fapt, atunci minte cu nerusinare. Psihoza batranetii este evidentiata de faptul ca toate ‘parlamentele’ pline ochi cu batranei, de pe toata suprafata sistemului inchis, sustin cu vigoare atat monstruoasa perpetuare la infinit a religiei aplicate, cat si revigorarea constanta a moralei traditionalisto-pioso-retrogrado-degenerative specifica gradului de subcultura antisexuala de ghetou din ziua de azi. Asfel, degenerarea naturala specifica batranetii se regaseste, prin intermediul psihozei induse cu succes, in degenerarea biologica a speciei umane axata pe lupta surda impotriva propriului ei suport biologic: cirezile de hipopotami bipezi. Ca orice psihoza de altfel, si psihoza batranetii implica aceeasi zbatere psihotica intru compensarea energiei vitale rapita prin autocastrare de Mareata Frica, similara din toate punctele de vedere psihozei regresive: batranelul se inghesuie sa faca tot felul de afaceri prin care sa ciordeasca din ce in ce mai mult – se grabeste pentru ca simte ca se apropie ceasul sa si le ia cu el la groapa – dar mai ales se straduie s-ajunga prin ‘parlamente’ si la diverse tribune de unde sa improaste masa de manevra cu dejectii sufletesti cu o eficienta cat mai mai mare intru adancirea mizeriei morale religioase, a alimentarii varsarilor de sange uman pe campurile de lupta si mai ales intru largirea grabnica a masei de hipopotami bipezi. Desi identica in continut cu psihoza regresiva manifesta in plan fantasmatic la adult, psihoza batranetii sufera o crestere a gravitatii distructive deoarece este strans legata de stimulii proveniti de la suportul biologic: batranul vede cu ochii lui cum oasele-i incep sa scartaie. * Problema traumei sufletesti provocata de constientizarea statutului de batran are un impact important asupra sistemelor educationale, mai bine spus, amplifica transferul efectelor traumei inspre grupul de copii si tineri. In invatamant batranii pot activa nestingheriti pan’ la varsta de 145 de ani – unii chiar ajung sa faca pe ei, fara a-si da seama, in fata grupului de studenti; mintea acelui om a reprezentat ceva la vremea ei, pentru ce este nevoie sa se faca acum de ras? – in timp ce cadrele militare pot iesi la pensie la varsta de 45 de ani. Este foarte logic: societatea are mare nevoie de batranii din invatamant pentru ca ei sunt cei ce pun activ umarul intru zombificarea tinerei generatii, de cadrele militare batrane nu mai are nevoie, acestia lucreaza deja cu tinerii imbracati in uniforma, cu tinerii zombificati. Batranii din invatamant, pentru ca mintea incepe sa li se ravaseasca accelerat, si cum nu mai au probleme vis-a-vis de propria lor viata sexuala, nu mai au nevoie, considera ca nici adolescentii nu trebuie sa se preocupe de sexualitate – divinul lor rol este acela de-a se pregati optim pentru a deveni slugoi ireprosabili. Au imbatranit atat de tare incat au uitat ce-au trait si-au simtit pe vremea cand erau adolescenti, apoi, de-atata viata sexuala armonios implinita in cadrul minunatei familii monogame, au ajuns sa renunte de buna voie la propria lor sexualitate cu foarte mult timp inainte de termen, inca de pe vremea cand mai aveau o vitala nevoie de ea pentru a-si pastra sanatatea mintala. In plus, n-au cum sa-i invete pe adolescenti despre sexualitate pentru ca nici ei n-au habar despre ce-i aia dragoste sau facut dragoste, n-au facut niciodata-n viata lor asemenea obscenitati, asa ca-i trimit la taica cioclul cu diploma, sa le explice groparul tineretii lor despre taina sfintei casatorii si despre misterul existential - cloaca autoritatii religioase, mostenita integral de autoritatea politica: numai un grup restrans de psihopati trebuie sa detina cheile complicatului mister, gloata trebuie indobitocita si subjugata, chestia-ia cu mafiotii si secretele lor, despre care de secole ne-a tot vorbit Scriitorul. In acelasi timp paranoia de lidarsip face ravagii la profesorii batrani, uzual unui astfel de individ nu trebuie sa-i adresezi nici un cuvant, in fata lui trebuie sa stai numai cu capul plecat. Daca vreun student nesimtit are curajul sa-si exprime opinia atunci il lasa imediat repetent – unul a avut colegi deosebit de inteligenti care din acest motiv au fost nevoiti sa se mute in alt centru universitar. Apoi, antisexualitatea pioasa cotidiana impune in randul tinerilor o stare sufleteasca specifica adolescentei intarziate si-n acest sens sunt foarte receptivi in fata transferului durerii sufletesti de la baza paranoiei de lidarsip a profesorului batran – astazi adolescenta intarziata este impinsa spre varsta de 30 de ani. O legatura extrem de importanta cu educatia copilului mic, a prescolarului, o arata si faptul ca sufletul adanc traumatizat si-n plina formare al acestuia intra-n contact cu puternica psihoza a buncilor batrani care sunt coplesiti de frica apropierii inevitabilului sfarsit – mama n-o poate face, are alta treaba, trebuie sa le-o su...rada psihopatilor regresivi de elita cu ambele maini in lupta ei cotidiana cu Moara de Vant. Transferul psihic are loc la nivel ridicat si copilasul are toate sansele s-ajunga un psihopat desavarsit. Suplimentul fantasmatic de compensare indus de autocastrarea sufleteasca a copilului mic, aflata inca sub dominatia

130 abandonului fundamental de care n-a putut uita complet, reprezinta un teren fertil pentru preluarea patologicului supliment fantasmatic de compensare specific autocastrarii extreme a batranului de langa el. * Nu stiu daca mai este cazul, dar... Sa nu ne inchipuim ca acest transfer se produce ca prin farmec, similar vrajilor facute de Vrajitoarea din povesti, el se bazeaza pe influenta starilor emotionale a persoanei de langa noi, pe expresia fetei acesteia, pe suspinurile si mai ales pe cuvintele spuse de ea – cea mai distructiva arma este jetul emotional produs de cuvinte. * Bunicilor care nu si-au rezolvat problema fricii – tuturora - ar trebui sa le fie interzisa apropierea la mai putin de zece metri de proprii nepoti – calduroasa dragoste aratata de bunici nepoteilor lor se incadreaza in aceeasi categorie psihopatologica a dragostei de tata: o dragoste pedofilica. * Tenta patologica imprimata de batranete aspectului fantasmatic compensator este foarte clar subliniata de faptul ca adevarati Oameni de Stiinta, oameni carora le datoram enorm, care au pus bazele intelegerii sufletului omenesc, au ajuns la batranete s-o apuce pe calea cea dreapta a pioseniei religioase, a misticismului. Dar cum inca erau constienti de maleficitatea religiei aplicate clasice, au ales sa-si inventeze propria lor religie, o religie despre tot felul de transcendete spirituale – similara din toate punctele de vedere vechilor carti ale mortilor scrise de stramosul nostru, omul-cimpanzeu. Si-atunci ce sa le mai cerem batraneilor aciuati prin tot felul de ‘parlamente’? * Insa batraneii din ‘parlamente’ au un atu foarte important, ei nu mai lupta cu mintea, ghearele, coltii si muschii lor atrofiati, ei lupta cu portavioane si bombe nucleare. Si nu numai ca nu evita lupta, ci-o cauta, ei dau ordin pentru pornirea Macelurilor Umane Moderne, ei pornesc voiosi la pescuit prin baltoaca de petrol in timp ce semenii lor, conationalii lor rapusi de saracie, sunt inecati de inundatii fiindca n-au avut bani suficienti sa fuga din calea lor. Aflam cu stupoare ca acum cativa ani niste batranei grav bolnavi fizic, suferid de grave afectiuni neurologice cu expansiune degenerativa accelerata, care la sfarsitul mandatului aproape ca nu mai stiau nici cum ii cheama, au tinut ani de zile strans la pieptul lor butoanele bombelor nucleare. Totusi, hai sa mai fim sinceri inc-o data, nici un batran devenit lider politic nu va declansa holocaustul nuclear, in cazul lui psihoza nu-i completa, inca functioneaza fluiditatea regresiei, el mai dispune constient de o parte a energiei lui vitale. Si asta nu din cauza vreunei moralitati, din cauza ca l-ar durea sufletul ca miliarde de oameni si-ar pierde vietile, in nici un caz, oricum nu-l doare sufletul de faptul ca milioane de copii mor de Foame in fiecare an, ci de frica, ii este tare frica, ii este tare frica de moartea ce-ar chema-o cu manuta lui. Apoi, cate universitati trebuie sa frecventam pentru a ne da seama ca amenintarea cu atacul nuclear este pur psihologica si se bazeaza pe Mareata Frica? Problema ar fi ca nu cumva butonul cu bombe sa incapa pe mana vreunui nepot de-al lui hitler, a unui psihopat complet care nu mai stie ce-i aia frica, pentru ca stim foarte bine ca unul ca asta va putea castiga linistit alegerile ‘democratice’ - doar sunt atatia specialisti cu-mute-titluri ce se ocupa de organizarea optima a campaniilor electorale. Si mai stim ca familia monogama si cultura psihotico-religioasa ii produce pe banda rulanta, pentru a ne convinge nu trebuie sa depunem vreun mare efort intelectual, doar sa ne uitam atent in oglinda. * Psihoza batranetii se impleteste armonios cu bestialitatea orala specifica psihozei regresive si are drept efect faptul ca-n absolut toate ‘parlamentele’ nu se discuta decat despre bani, omul nu mai exista, zeul Ban este atotputernic. Oare cat de sanatosi la minte pot fi acei batranei care hotarasc sa aplice politici de stimulare a cresterii demografice vazand multimi de copii cautandu-si de mancare prin gramezile de gunoaie, cersind pe strazi si prin tramvaie, dandu-se cu capul de pereti prin orfelinate sau dormind prin canalizari? Oare cat de loviti de psihoza sunt, sau in ce fel de realitate fantasmatico-patologica traiesc, acei batranei aciuati prin ‘parlamente’ care stiu foarte bine ca milioane de copii sunt rapusi anual de malnutritie si saracie si cu toate astea aplica politici de stimulare a cresterii demografice? Cum am putea sa-i denumim pe acei batranei aciuati prin ‘parlamente’ care-n loc sa aloce fonduri pentru ingrijirea si tratamentul psihologic al copiilor abandonati, care se ‘leagana’ in continuu si se dau cu capul de pereti, aleg sa foloseasca banii din bugete, adica banii masei de manevra, pentru a construi noi lacase de cult, pentru a amplifica si mai tare morbiditatea sociala implicata de religia aplicata intru obtinerea unui numar si mai mare de copii care sa se dea cu capul de pereti si sa se bataie incontinuu? Oare cati neuroni intregi mai detin astfel de epave umane? * Candva masa de manevra le-o su...radea cu ambele maini psihopatilor regresivi de elita, adica timp de 24 de ore pe zi pentru ca erau sclavi sau iobagi, si cand dormeau munceau pentru ei, le-o su...radeau cu spor. Lucrurile au evoluat putin, gloata a mai fost decimata de niste razboaie, ku klux klan–uri, molime si la un moment dat n-a mai fost formata din sclavi, ci din partial sclavi, pentru ca le-o su...radeau psihopatilor regresivi de elita numai cu o mana si trei degete, recte munceau in mine, fabrici si pe camp doar 16 ore pe zi, restul timpului erau liberi si erau tare fericiti. Lucrurile au mai evoluat putin, masa de manevra a mai fost decimata un piculet: rascoale, greve, revolutii, razboaie, una-alta, pana ce-a ajuns sa fie formata din semisclavi pentru ca le-o su...radeau psihopatilor regresivi de elita numai c-o singura mana, ziua de lucru

131 ajunsese la 12 ore. Dar nesimtitele de lucruri tot evoluau: un razboi, multe greve, multe demonstratii violente, gloate decimate, aia-aia, si uite asa masa de manevra a ajuns sa fie formata din slugoi cu carte de munca, pentru ca le-o su...rade psihopatilor regresivi de elita doar cu trei degete, astazi ziua de lucru a ajuns nesimtita la 8 ore pe zi. Unul, mai evolutionist de felul lui, crede sincer ca va fi nevoie de cel de-al treilea Mare Macel Mondial pentru ca batraneii cu mintea semiparalizata si axata pe ciordit la scara planetara aciuati prin tot felul de ‘parlamente’ sa-si dea seama ca lucrurile evolueaza. Abia dupa ce holocaustul nuclear va mai rezolva criza de suprapopulare vor putea si batraneii nostri sa vada – asta numai daca n-au facut deja cataracta – ca astazi in fabrici si uzine nu mai lucreaza zeci de mii de muncitori, ci robotii industriali, sau ca pe camp nu mai sunt imprastiati milioane de tarani, pentru ca o mana de oameni cu tractoare si combine pot administra ferme de mii de hectare, sau ca-n invatamant un educator are in grija tot 40 de copii, ca pe vremea cand toata lumea trebuia sa cobore in acele mine de carbuni in care azi procesele de extractie sunt in mare parte mecanizate, si mai cate si mai cate. Sigur ca va fi nevoie sa mai curga fluvii de sange uman pentru ca batraneii aciuati prin ‘parlamente’ sa observe ca astazi somajul a atins cote impresionante, ca tinerii se sinucid pe capete sau c-au ajuns sa se impuste intre ei ori sa iasa pe strazi pentru a da foc la masini si la ghetouri. Si nu numai ca nu mai au neuroni, la batranete rata de pierdere a neuronilor creste exponential, de aceea batranul ajunge sa dea-n mintea copiilor, pentru a-i pocni revelatia astfel incat sa-si dea seama ca etern batjocorita masa de manevra n-ar mai trebui sa continuie sa fie formata din slugoi cu carte de munca, ci din slugute umile cu contract legal de munca si sa le-o su...rada eternilor psihopati regresivi de elita numai c-un singur deget, adica ziua de lucru sa ajunga la 4 ore pe zi. Oricum toata lumea trebuie sa traiasca intr-un fel sau altul – adevarat, unii se mai sinucid – oricum toata lumea trebuie sa manance ceva, dar de ce sa se bucure de-o viata cat de cat linistita cand foarte bine se pot da cu vigoare cu capul de toti peretii fiindca sunt someri, sau de frica sa nu-si piarda locul de sluga, pardon, de munca? Nu, in nici un caz, batraneilor mortificati le este mult mai usor sa mituiasca masa de manevra cu alocatii pentru copii de valoarea salariului unei duzini de profesori astfel incat sa fie obtinuta mult dorita armonie sociala urmare eliberarii de criza de suprapopulare. Apai ce-i doare pe ei? Pana cand eternii ‘decretei’ vor ajunge tineri someri si-or pune mana pe topoare ei or sa fie de multa vreme oale si ulcele – dupa noi potopul! Nu trebuie sa omitem nici faptul ca pentru a-i ajuta pe batranei sa inteleaga mai bine cursul evolutiv al lucrurilor se ridica diversi oameni de stiinta cu-multe-si-frumoase-titluri, erijati in analisti socio-politicoeconomici, care le recomanda cu caldura sa ofere psihopatilor regresivi de elita, prin noi si superevoluate legi destinate recunoasterii valorii umane a omului secolului XXI, posibilitatea sa ciordeasca si mai mult astfel incat sa fie create cat mai multe locuri de sluga, economia sa prospere, iar adolescentii sa se-mbete de fericire si sa nu mai dea foc la masini si la ghetouri. Sigur, trebuie sa fim obiectivi si sa aratam ca batraneii aciuati prin ‘parlamentele’ europene arata o deosebita grija pentru masa de manevra facand apel la toti cetatenii sa propuna solutii problemei ridicata de religia aplicata si fiica ei de suflet, monogamica piosenie antisexuala retrogrado-traditionalista, una dintre cele mai marete realizari ale inceputului sugrumat de batranete secol XXI: afectiunile psihice explicite pe teritoriul maretei uniuni au atins orgasmicul procent de 25% din populatie. Boala Psihica a umanitatii nu se mai vede, dar nu pentru ca nu este explicita, ci pentru ca este considerata sanatate mintala curata, pentru batraneii nostri europeni inchinaciunile la tot felul de strigoi sau la alti morti cu ochii la fel de morti, ce numa-n bolnavele lor fantasme religioase se arata la fata, reprezinta normalitate curata, si asta numai fiindca asa i-au invatat pe ei bunicii lor: sa respecte multimilenara traditie psihotica. Oricum, ajuta si ei cum pot, dau directive sa fie rezolvata problema somajului, presiunea demografica si scoaterea din minti a masei de manevra prin ridicarea varstei de pensionare la valoarea de 70 de ani, astfel incat sa fie siguri ca vor fi pusi in cosciug si coborati in groapa direct din jiltul de ‘parlamentar’ european. ‘Ai de pu...ngile noastre cu batraneii nostri cu tot! - si cu prietenii nostri cu-multe-titluri cu tot – ca inaintea lor va ajunge-n cosciug specia umana.

In secolul XXI specia umana continua sa fie condusa spre extinctie de indivizi foarte grav bolnavi psihic. * Si se mai si trezesc niste oameni de stiinta cu-alte-tare-multe-titluri sa ne explice noua teoria evolutiei: cum de-a lungul timpului stapanul statea-n castel la caldura, iar gloata statea la poarta castelului tremurand cu capul plecat si mana-ntinsa. Eh! ziua cand gloata va invata ce este aia elitism, recte psihoza regresiva si paranoia de lidarsip, pentru a putea ridica privirea si-a vedea degenerarea mintala provocata de batranetea ce umple absolut toate ‘parlamentele’ din sistemul inchis, este tare aproape, si sa te tii atunci multe-si-frumoasetitluri. Saracu’ primu’ mare Evolutionist al lumii, numai dumnezeu stie ce-o fi fost in sufletul lui de-a ales sa vomite incontinuu. *

132 Imbatranirea prematura in zonele urbane Daca tot am amintit de imbatranirea prematura, hai s-o legam putin si de reala criza de suprapopulare, cea specifica marilor aglomerari urbane - c-asa-i in tenis. Sondaje de opinie recente evidentiaza faptul ca-n mega-orasele cu care ne mandrim atat de mult viata sexuala a majoritatii adultilor se rezuma la inflacarata partida de dragoste cu durata de douazecisitrei de secunde de sambata-seara, asa-zisul sex de uichend. In acelasi timp, diferite categorii de oameni ai muncii ne povestesc cum isi doresc din tot sufletul lor chinuit de durerea invizibila ca mega-orasul in care muncesc cu avant revolutionar sa fie cel mai mare, cel mai frumos, cel mai bogat... si ca ei sunt gata sa faca totul, sa nu precupeteasca nici un efort, pentru a ajunge cat mai rapid pe culmile ‘socialismului stiintific’ si ale ‘comunismului’ specific impotentei sufletesti ce ne-a cuprins pe toti – psihopatii regresivi de elita isi freaca palmele, multimilenarul carusel de spalat creiere functioneaza perfect! Mai apar pe micul ecran niste indivizi autointitulati profesori-doctori-si-multe-alte-titluri, mari specialisti in medicina moderna, care ne spun cat de mandri sunt ei ca astazi speranta de viata a cetatenilor psihotici din lumea civilizata a ajuns sa depaseaca substantial varsta de 75 de ani – comparativ cu 40, cat era acum cateva milenii – si ca acest lucru il datoram numai si numai maretelor realizari ale medicinei ultimelor decenii – unul, mai modern medicinizat de felu’ lui, se tot intreaba de-or fi auzit multele-lor-titluri despre ce-i aia ceas biologic specific fiecarei specii. Tot statisticile ne spun ca astazi varsta de debut a menopauzei la femei se situeaza undeva in intervalul patruzeci si ceva – cincizeci si ceva de ani functie, in principiu, de conditiile generale de viata ale femeilor noastre. Scrierile cu valoare de document istoric de acum cateva milenii ne spun ca-n acele timpuri unele femei au nascut copii in jurul varstei de 100 de ani. Da, toate scrierile din vechime au avut caracter religios, acela era stadiul evolutiei culturalo-psihotice a umanitatii la vremea respectiva – nu-i problema, a ramas acelasi si astazi – n-avem altele, dar asta nu inseamna ca n-au valoare de document istoric. Trebuie s-avem incredere in bunul simt modelat de frica al stramosului nostru om-cimpanzeu si sa ne dam seama ca n-a pus in carca dumnezeilor fantasmagorici faptele omului, pentru ca-i era tare frica de dumnezei – el n-a pus in carca dumnezeilor faptul ca fratii mai caini la suflet se macelareau incontinuu intre ei, asa precum o fac si astazi, in secolul XXI era noastra - se temea de dumnezei, se temea sa nu cumva sa-i manie de-o face. Intrebare de o suta de puncte: Indivizii carei specii guvernate de Mama Natura de pe intreaga suprafata a sistemului inchis isi mai petrec mai bine de jumatate din viata la menopauza? Nici uneia! Absolut nici uneia. Cand indivizii din salbaticie nu se mai pot reproduce specia lor ii lasa sa moara linistiti, nu mai are nevoie de ei. Numai degenerata specie umana a reusit s-atinga o astfel de mareata performanta. Cele cateva milenii de monogamie si maltratare a spatiului vital prin urbanizare au ajuns sa imbatraneasca prematur din punct de vedere biologic acea etern calcata-n picioare parte esentiala a speciei umane denumita femeie. Dar putem dormi linistiti, speranta de viata la femei este mult mai mare decat la psihoticii barbati regresivi care trebuie sa bage-n gura doua pachete de tigari pe zi - cunosc foarte bine unul din asta - cateva cisterne de alcool s.a.m.d. Cele cateva milenii de monogamie, urbanizare, goana dupa mancare si alergare cu ochii scosi din orbite dupa Bani, au ajuns sa trimita specia umana macinata de obezitate cu-n picior in groapa, daca nu cu ambele. Imbatranirea prematura a speciei este reflectia in oglinda a batranetii ‘sfatului batranilor’, a batatoarei la ochi batraneti intalnita in absolut toate ‘parlamentele’ sistemului inchis – nu-i problema, nici in cu...vant nu ne doare, dupa noi potopul! Apoi, despre medicina super-ultra-moderna, ar fi indicat sa le spuna cineva multelor-si-frumoaselor-lortitluri sa si-o bage cat mai repede-n cu...vant, altfel batem in cuie capacul cosciugului speciei umane ramase deja fara sistem imunitar, ramasa deja fara energie vitala creatoare de viata. Care-i problema lor? Doar castiga gramezi de bani cinstiti si dupa ei potopul! - eternul refuz fobic al conditiei umane. * Unul, mai regresat de felu’ lui, crede sincer ca generatiile viitoare, copii si tinerii de azi, vor invata sa fuga mancand pamantul de aglomeratia, de lipsa acuta a spatiului vital si poluarea fonica specifica zonelor urbane moderne, si ca acest lucru se va intampla curand. Da’ de unde atata fuga! Toti adolescentii si tinerii alearga cu sufletul la gura in directie contrara, se straduiesc cat pot de tare s-ajunga in supercivilizatele centre urbane cu milioane, sau zeci de milioane, sau sute de milioane de locuitori. Se inghesuie sa ajunga in buricul targului pentru ca acolo-i Banul! acela este maretul templu al zeului Ban. Au uitat ca astazi exista internetul, au uitat ca astazi pot discuta cu toata lumea, ca pot vizita toata lumea din fotoliul de acasa. Da, dar de suntem singuri, cu o carte-n mana sau in fata monitorului, suntem singuri cu noi insine si ne napadeste durerea sufleteasca, ne napadeste ancestrala frica, ne napadeste abandonul fundamental si dam fuga-n buricul targului, la gramada, in haita, ca niste oameni civilizati ce suntem – conform instructiunilor genetice aflate pe gena cu numarul y situata pe cromozomul x si descoperita de diversi monstri retardati mintal din domeniul ingineriei genetice, dar putem dormi linistiti! pentru asta au fost premiati cu nobile premii internationale. Constiinta bat-o vina! - numai din cauza ei suntem constienti de noi insine, numai

133 din cauza ei am introiectat frica si cautam protectie in haita, in elitele psihopate sau in tot felu’ de strigoi, numai din cauza ei inca nu reusim sa fim constienti de ceea ce suntem de fapt: niste animale primitive care tremura violent de frica la fel cum au facut-o stramosii lor de multe milioane de ani. Isi vor aduce aminte, cu siguranta-si vor aduce aminte atunci cand isi vor vedea copii si nepotii intrupati in hipopotami bipezi – deja au ajuns sa-i vada. In plus, pentru a scapa de singuratate, de Mareata Frica, de abandonul fundamental, se vor grabi sa aduca pe lume cativa copilasi pe care sa-i aiba langa ei, sa le tina de urat, si carora sa le transfere cu dragoste parinteasca psihoza, eterna psihoza a umanitatii. * Pentru a coafa degenerarea inerenta batranetii, regasita prin tot felul de ‘parlamente’ – contra cost, se intelege de la sine - in sensul punerii ei pe picior de egalitate cu varsta adulta, oamenii de stiinta cu-multetitluri au tot plamadit frumoase teoretizari ale ‘masochismului mortifier’, manifest la copii si tineri, care sa puna in evidenta existenta unei inchipuite inclinatii spre morbiditate, a unei dorinte ascunse de autoflagelare – dupa multimilenarul model religios – sau, conform unui esec rational inerent debutului psihologiei moderne, sa incerce impingerea in copilarie ori tinerete a vreunui ‘tanatos’, a vreunui ‘instinct al mortii’. Degeaba stimati prieteni, nu-s decat frumoase castele de nisip, nu rezista, nu raman in picioare nici la cea mai mica rafala a vantului numit bun simt: moartea este visceral legata doar de batranete - mai ales legatura dintre moartea naturii umane, la care asistam cu zambetul pe buze, si batranetea traditionalei culturi piosoreligioase ingemanata perfect cu batranetea regasita in absolut toate ‘parlamentele’ din sistemul inchis. Care specie de pe lumea asta isi mai impinge subtil, asa, degeaba, de amorul artei, indivizii tineri spre moarte sau spre autoflagelare? Numai iluminata minte paranoica a omului de stiinta cu-multe-titluri din acest inceput de secol XXI, atent modelata de eterna psihoza a umanitatii, poate concepe asa ceva. Ce sa-i faci! de-atata capacitate de-a rationa in abstract, care mai da si pe de-alaturi, a uitat ca si el este un simplu animal, parte unei simple specii. * Acum sa suprapunem minunatele calitati intelectuale induse de batranete peste minunatele calitati sufletesti specifice tuturor elitelor, ca doar absolut toti batraneii aciuati prin ‘parlamente’ sunt la randul lor niste marete elite, si sa vedem ce iese. Reiese faptul ca trebuie s-avem mare grija de speciile de maimute din salbaticie pentru ca nu peste multa vreme ele vor fi cele care vor repopula sistemul inchis si le vor povesti nepotilor ca la un moment dat, pierdut in negura vremii, in sistemul inchis a trait omul modern caruia Mama Natura i-a oferit in dar constiinta si care a ales sa se stearga la cu...vant cu ea – desigur, ajutat de eternele soboare de ciocli cu diploma. * Despre valoarea celui tanar in raport cu batranul cu prea multa experienta de viata nu mai trebuie sa adaugam nimic. Daca invechitul mumifiant ar fi fost mai valoros decat curatenia sufleteasca a tanarului cu pieptul gol maltratat de politii la demonstratiile ‘ilegale’, atunci astazi am continua sa ne leganam de ramurile copacilor – cu toate ca am ajuns pe Luna, traditia religioasa ne indeamna sa urcam inapoi in copac, poate inca nici n-am reusit sa coboram de-a binelea. Ar fi cazul sa recunoastem faptul ca am ajuns in secolul XXI si sa invatam sa ne scoatem palaria in fata celui mai tanar decat noi - sper sa pastrez o doza suficienta de bun simt pentru a reciti aceste randuri peste vreo cativa ani, nu prea multi. * Demolam-demolam, da’ ce punem in loc? Demolam economie de piata libera, demolam proprietate privata nelimitata, demolam piedestalurile si tribunele liderilor paranoici de elita, demolam sediile companiilor si corporatiilor psihopatilor regresivi de elita, demolam sediile oficiale ale cioclilor cu diploma... multi au vrut sa demoleze cate ceva la viata lor - putini au fost aceia ce-au inteles ce-i aia curgere lina a metaforicului fluid vital. Dar ce punem in loc? Doar am vazut ce-au facut comunismul, socialismul stiintific si tot felul de revolutii si rezolutii onu. Majoritatea ne punem aceasta intrebare, insa acum stim ca este o intrebare tipica obsesiei controlului, o intrebare izvorata din Mareata Frica. Maimuta, stramosul nostru, trebuia ea sa vada asa-n zare, printre frunze, de frica sa nu vina vulturul si s-o ia-n gheare. Nu trebuie sa demolam nimic, nu trebuie sa omoram sau sa bagam in inchisori pe nimeni, nu trebuie sa luam nici o arma-n mana si sa facem vreo revolutie... Este vorba doar despre cultura, despre faptul ca este nevoie sa intelegem stadiul culturii psihotice in care ne aflam si sa apelam la acea reala notiune de moralitate complet diferita de cum este perceputa ea acum – dragoste fata de om, fata de noi insine si de semenii nostri, nu fata de mortaciunile fantasmagorico-patologice, dumnezeii si strigoii, care ne alimenteaza refuzul fobic al conditiei umane. Doar trebuie sa ne dam seama ce este aia Frica si cum ne transforma ea pe toti in veritabili psihopati prin intermediul familiei monogame mostenita de la stramosul nostru, omul-cimpanzeu – unul, mai psihopat de felu’ lui, baga mana-n foc ca dupa aceea vor disparea treptat toate bolile psihice, cele epidemice si toate inchisorile

134 din sistemul inchis, si nu numai atat, chiar vom reusi sa deschidem sistemul. * Doar omul-cimpanzeu ne-a spus ca la inceput a fost cuvantul! Si a avut dreptate, mare dreptate a mai avut, pentru ca intr-adevar, la inceput a fost cu...vantul, adica suportul biologic, acel suport biologic de care de milenii ne batem cu perversa perseverenta joc. Iar suportul biologic este dominat de Mareata Frica ancestrala pentru ca pe maimuta n-au apucat-o crizele de isterie sa se creada curajoasa asemenea batraneilor paranoici cu portavioane de azi si sa-l ia la bataie pe tigru, ea s-a ascuns de frica, n-a atacat asemenea batraneilor fascisti posesori de rachete balistice nucleare si care-au dat in mintea copiilor de-atata experienta de viata. * Au inceput s-apara pe micul ecran niste indivizi denumiti istorici cu-tare-multe-titluri care cu vocea tremurand de frica ne spun ca un anumit razboi de eliberare s-a transformat in razboi de ocupatie. Saracutii de ei, se vede din avion ca n-au citit in viata lor vreo carte de istorie, nici n-aveau cum s-o faca, doar sunt istorici cu-multe-titluri, pentru ca de-ar fi citit vreuna ar fi reusit si ei sa-si dea seama ca absolut toate razboaiele de eliberare ce-au avut loc de-a lungul timpului in sistemul inchis s-au transformat in razboaie de ocupatie. Dintotdeauna masa de manevra si-a varsat sangele in tot felul de razboaie de eliberare pentru a inlocui niste psihopati cu altii, pentru a inlocui niste lideri paranoici cu alti lideri si mai paranoici, iar in ultimul timp unii dintre ei s-au autointitulat ‘democratic’ alesi. * * Astazi majoritatea copiilor si tinerilor sunt prinsi in sistemele educationale si-ar fi posibil ca intr-o perioada foarte scurta de timp sa inteleaga ce este aia Mareata Frica, chiar daca profesorii lor, adultii, nu-s in stare s-o faca... - dar astea-s deja visuri de baba ramasa fata mare. Apoi, de vor intelege, copii si tinerii vor proceda sa-i roage frumos pe batraneii aciuati prin tot felul de ‘parlamente’ sa iasa la pensie, sa se duca-n parc sa se plimbe, sa joace o tabla cu cei de varsta si mintea lor, sa bea o bere, sa se duca la statiune la munte sau la mare, la azilul de batrani, sau unde vor ei, numai prin ‘parlamente’ sa nu mai stea si sa mumifieze specia umana – vorba-ia, cu dupa chipul si asemanarea lor. Parca stramosul nostru, acel om-cimpanzeu de care tot facem bascalie, cu bunul lui simt de cimpanzeu ce tremura de frica, ne-a invatat ca pentru a culege ceva este indicat sa nu semanam in piatra seaca, intr-un suflet traumatizat, ci pe teren fertil, intr-un suflet care-si intelege legatura fundamentala cu propriul suport biologic, cu propriul cu...vant. A vrut saracu’ mai multe, a vrut sa ne invete sa nu ne mai batem joc de copii nostri pentru ca greselile parintilor vor fi platite de copii; sa nu-i mai hacuim sufleteste ca ne bate entitatea de deasupra noastra: specia, se manie si declanseaza apocalipsa transformandu-se in pseudospecia omhipopotam; sa nu-i mai transformam in gloata sau masa de manevra pe care s-o calcam in picioare c-o sa ajungem sa cunoastem iadul extinctiei, sa nu le mai extirpam intelectul pentru a-i determina sa gandeasca la fel ca pe vremea epocii pietrei pentru ca nu peste multa vreme vom ajunge iar in epoca pietrei - in acea epoca in care maimutele dominau planeta si cand nu existau nici geologi nici alte categorii de oameni de stiinta cumulte-titluri. * Marele necaz este ca intelegerea influentei sufletesti a Maretei Frici i-ar cere batranului sa faca un efort peste masura capacitatii energiei lui vitale, ar putea s-o faca pana la urma, intr-o perioada de timp mai lunga – sistemul lui psihic de aparare fundamentat pe frica a functionat o perioada foarte mare de timp in modul psihotico-religios, este mult mai solid ancorat in fantasmele patologice - insa ce rost are cand ii este mult mai usor sa ramana prins in eterna psihoza si sa continuie sa se inchine constiincios la tot felul de strigoi. Iar batranii se ocupa de cresterea si educarea copiilor si tinerilor, si tot batranii aciuati prin ‘parlamente’ stabilesc tuturor normele de viata, asa ca nu-i greu de intuit faptul ca psihoza va continua sa bantuie planeta pentru multe secole de aici inainte – dupa o atat de lunga era glaciara cu greu se va face primavara pentru specia umana. * Astazi vedem ca incepe sa se mai miste cate ceva, daca pana ieri se varsa sange uman pentru a stabili granite, acum granitele incep sa dispara, incep sa se formeze uniuni care nu mai au in frunte un lider paranoic. Din nefericire uniunile sunt dominate tot de ‘parlamentele’ in care sunt aciuati tot batraneii si unde se discuta aproape tot timpul tot despre Bani, tot ofrande si inchinaciuni zeului Ban se-aduc. Va veni si ziua cand vor disparea toate granitele si se va vorbi despre comunitatea umana, despre om nu despre zeul Ban. Intre timp uniunile noastre ar face bine sa-si dea seama ca trebuie sa faca ceva cu religia aplicata, sa ia cumva atitudine, altfel, vorba-ia, fuse-fuse, da’ se duse. * A saptea judecata de apoi Astazi am reusit sa stapanim cunoasterea, ne sta mintea-n loc privind un tratat de neurologie: zeci de volume, zeci de mii de pagini, sute de mii de scheme si sectiuni, milioane de denumiri stiintifice de specialitate, miliarde de fraze explicative, o adevarata constructie in abstract demna de domeniul stiintifico-fantasticului – am ajuns in secolul XXI.

135 Cu toate acestea nu reusim sa intelegem o vorba simpla din popor: Mancam de frica mortii! Pentru a o putea pricepe avem nevoie de tratate de psihologie. Nu reusim sa intelegem ca ne transformam in hipopotami bipezi de frica, de frica mortii. Iar pentru a intelege faptul ca diversele categorii de psihopati regresivi de elita aduna averi inimaginabile – aduna mancare cat sa le ajunga milioane de vieti la rand - tot de frica, tot de frica mortii, este ceva de domeniul mileniului patru si-n acest sens vom avea nevoie de supertaratate de psihologie. Apoi pentru ca sa intelegem ca acel extraordinar de complex sistem nervos central descris amanuntit in modernele tratate de neurologie, acea bijuterie vie plamadita pe parcursul a miliarde de ani de Mama Natura, este macelarit pe campurile de lupta, este rapus de epidemiile moderne, este obligat sa moara de inanitie, sau este trimis in neant inainte de termen din cauza multimilenarei psihoze a umanitatii ce-si trage seva din ancestrala frica, este deja de domeniul mileniului cinci si atunci vom avea nevoie de giga-mega-supertratate de psihologie. Da. Din nefericire trebuie sa recunoastem ca avem nevoie de psihologie, avem mare nevoie de psihologie pentru a neutraliza traditia, pentru a neutraliza multimilenarul model cultural pioso-religios care ne transforma in veritabili psihopati, ne mortifica si ne obliga sa degeneram. Avem nevoie de psihologie pentru ca inculcarea religioasa practicata astazi cu un deosebit succes la scara planetara isi trage seva din aceeasi psihologie, religia aplicata este ea insasi o psihologie, prima forma de psihologie descoperita de omul-cimpanzeu care de cum a coborat din copac s-a ca...rat pe el de frica si-a hotarat sa faca tot posibilul sa urce inapoi, si nu numai atat, ne-a lasat cu limba de moarte s-o facem si noi, oamenii secolului XXI. Avem nevoie de psihologie pentru ca nu mai putem sa gandim, avem alta treaba, mult mai importanta: tremuram de frica. Traditionalul model cultural pioso-religios ne mangaie pe crestet si ne lauda curajul, darzenia si vitejia primite-n dar – induse hipnotic – de la dumnezeii si strigoii nostri astfel incat, mesmerizandu-ne, sa nu ne putem constientiza frica si sa ne intrupam civilizat intr-o masa de psihopati, intr-o adevarata masa de manevra, intr-o cireada de hipopotami bipezi. Si mai avem nevoie de psihologie pentru a ne apara specia de ultimile cuceriri realizate pe taram stiintific de prietenii nostri oamenii de stiinta cu-multe-titluri care activeaza sarguincios in domeniul ingineriei genetice. Suntem obligati moral sa trimitem cat mai repede religia aplicata in cartile de istorie astfel incat copii nostri sa poata sa gandeasca si sa n-ajunga cobai pentru clonarile si psihotico-ingineria lor genetica. Avem mare nevoie de psihologie pentru a-i ajuta pe toti oamenii de stiinta cu-multe-titluri sa se smulga din multimilenara traditie cretina si sa nu mai considere ca omul secolului XXI este un curajos, un viteaz si-un darz pentru c-a ajuns sa manuiasca portavioane si alte arme de distrugere in masa. Sa-i ajutam sa-si dea si ei seama ca si lor ancestralul le rescrie identitatea impunandu-le paranoia de lidarsip drept limpede si luminoasa judecata, si nu-n ultimul rand, sa reuseasca si ei sa vada ca omul secolului XXI este cel mai fricos animal existent in sistemul inchis, pentru ca omul este singurul animal care a introiectat Mareata Frica. Vom reusi sa ne amputam vreodata radacinile psihotice? - pe viu. *** Modelul energetic al naturii umane In pofida faptului ca denumirea de model energetic al omului a fost de-a lungul timpului ciordita de tot felu’ de escroci cu sau fara diplome, incepand de la cerculetele plasate deasupra capului ingerasilor si pana la supersofisticatele masinarii de trasat grafic aura corpului dupa amprenta degetului mic de la piciorul stang – simboluri evidente ale eternului refuz fobic al conditiei umane – ne vedem obligati s-o folosim si noi. Pornind de la ideea ca insusi universul nostru a pornit din acel big-beng – cu toate ca unul, mai dubios de felu’ lui, are dubii solide in legatura cu vreun beng-beng – care ne spune ca toata materia din jurul nostru provine din acea pura energie de la inceputuri si ca inteaga viata de pe planeta noastra o datoram energiei solare, vom proceda la ceea ce ne pricepem mai bine: la o recapitulare – uitam atat de repede! * - specia atribuie animalului uman o anumita cantitate de energie vitala, energia sufleteasca – specifica ceasului biologic – si-l obliga s-o foloseasca in interesul ei cu simplul scop de a-si asigura continuitatea, perenitatea. - in sensul protejarii energiei vitale creatoare de viata specia l-a dotat pe stramosul animalului uman cu o arma esentiala: frica ancestrala sau Mareata Frica, coloana vertebrala a la fel de ancestralului egocentrism natural – cunoscut sub denumirea de instinct de conservare. Aceasta arma esentiala, folosita de zeci de milioane de ani pe parcursul evolutiei, apartine esentei suportului biologic al naturii umane si a fost preluata integral de omul zilelor noastre - incepand din prima sa zi de viata individul uman face cunostinta cu realitatea inconjuratoare, cu lumea, prin intermediul sufletului sau - complexul senzitivo-emotional - modelat de evolutia speciei pe parcursul a zeci de milioane de ani si care la un moment dat a dotat indivizii cu constiinta, cu capacitatea de a fantaza cu ochii deschisi si de a rationa in abstract - la fel de ancestrala sensibilitate olfactiva a nou-nascutului plasat in familia monogama determina explozia

136 efluviului naturalei frici ancestrale, explozie denumita aici abandon fundamental, si este sustinuta de urmatoarele elemente concrete: - influenta distructiva a feromonilor barbatului adult ce-i invadeaza spatiul vital - dezechilibrul feromono-hormonal al mamei insasi, pe fondul dezechilibrului sufletesc indus de gradul ei de autocastrare - realitatea socio-economica ce-o obliga pe aceeasi mama sa-l lase singur in patutul frumos decorat cu jucarii, in luminoasa camera a copilului, departe de pieptul ei, departe de singura hrana sufleteasca obligatorie debutului cunoasterii realitatii inconjuratoare, departe de vitala hrana olfactiva oferita de proprii ei feromoni - izvorul fricii este invizibil, frica nu pote fi constientizata deoarece provine din stadiul preconstient, din primele zile de viata, perioada in care individul uman inca nu este constient de nimic - frica invizibila leaga intru neutralizare, in mod traumatic, o anumita cantitate de energie sufleteasca. Explozia fricii ancestrale capata un caracter profund negativ, este falsa, morbida, iar partea din energia vitala smulsa isi pastreaza caracterul pozitiv si este veritabila - energia vitala smulsa astfel individului reprezinta autocastrarea sufleteasca - gradul de manifestare al autocastrarii la adult difera functie de sensibilitatea fiecaruia, de cantitatea de cunostinte obiective extrase selectiv din modelul cultural si este esential influentat de conditiile de mediu socio-economic in care se dezvolta ca om, de amploarea frustrarilor cotidiene - la un moment dat individul introiecteaza frica de moarte devenind constient de propria finitate in timp si intru neutralizarea ei, in acelasi mod traumatic, este atrasa o si mai mare cantitate de energie vitala, gradul autocastrarii sufletesti se amplifica - specia impune fiecarui individ adult sa-si foloseasca energia vitala in interesul ei, iar cum parte a acesteia nu este disponibila, fiind folosita intru neutralizarea morbidului efluviu invizibil al fricii, rezulta o zbatere continua de tip psihotic in vederea substituirii ei, drept pentru care este apelat un supliment fantasmatic compensator. Frica fundamentala este eludata complet de constiinta, este invizibila si poate fi anihila constient numai in plan fantasmatic, in mare, prin intermediul fantasmei patologice: fantasma religioasa, metaforic ilustrata de cel mai mare Poet al nostru, poate al lumii, si explicata pe intelesul tuturor de cel mai mare Adolescent Miop al planetei - elementelor fantasmatice le sunt treptat asociate elemente palpabile, reale, ce urmeaza a le substitui integral, consecinta direcata a visceralei obsesii a controlului - rezulta metamorfoza egocentrismului natural fundamentat pe pozitiva frica protectoare a vietii in egocentrismul patologic fundamentat pe frica morbida, psihotica, si este materializata pe calea fobiei fata de genital in regresia la stadiul oral: tulburarea curgerii line a energiei sufletesti, atent descrisa si prezentata de Filozoful Antic - egocentrismul patologic, ca forma obiectiva de exteriorizare a impotentei sufletesti generalizate, este prezent in viata noastra de zi cu zi coafat cu denumirea de competitie ‘sanatoasa’ la nivel socio-economic, are un caracter universal si-l putem detecta prin: - vointa de putere si dominare morbida, descrisa de cel mai mare Filozof al galaxiei, denumita aici paranoia de lidarsip, respectiv psihoza regresiva, intru punerea pe rol a interminabilului carusel al macelurilor umane - refuzul fobic al conditiei umane, infatisat poetic de cel mai mare Moralist al tuturor timpurilor si care consta in respingerea viscerala a ideii propriei morti cu consecinta ridicarii fantasmei patologice si a religiei aplicate la rang de perpetuum mobile - dorinta psihotica de-a avea cat mai multi copii, regasita aici sub denumirea de criza de suprapopulare indusa cultural, ca sursa fantasmatica de compensare a deficitului energiei sufletesti rapita fiecarui individ de autocastrare - ansamblul tuturor acestor factori, poetic prezentati de Scriitorul Psiholog, au drept consecinta universalizarea personalitatii psihotice a epocii noastre, iar maretia ei o datoram numai si numai acelui ‘Wish You Were Here’ cantat si rascantat pe aproape toate scenele lumii punct * Cum avem nevoie sa ne stimulam intelectul si prin intermediul simtului vizual, riscand sa dam in patima teoretizarilor cu multe lacune, vom proceda si la o reprezentare grafica. Desigur, aduncandu-ne aminte de indemnul: ‘Hei, Gringo, pastreaza lucrurile simple...’, vom incerca sa plasam cat mai multe elemente pe un segment de dreapta – pentru ca ne este foarte usor ca pe strada noastra s-o luam la stanga sau la dreapta – introducand putine elemente specifice geometriei in plan – multora ni s-a intamplat sa ne ratacim in propriul cartier – si evitand complet geometria in spatiu – doar stim ca la inaltime ne cam ia cu ameteala.

137 1. Din ancestral specia aloca fiecarui individ al ei o cantitate limitata de energie vitala – la un moment dat toate fiintele mor: continuitatea speciei

↓ energie vitala

↓ reproducere Energia vitala este atribuita indivizilor cu un unic si simplu scop: asigurarea continuitatii speciei prin reproducere. 2. In timp, pe parcursul evolutiei, in vederea protejarii energiei vitale creatoare de viata specia a modelat o parte a ei transformand-o in egocentrism natural: pericole

↓ ↓

hrana

continuitatea speciei

↓

↓

egocentrism natural axat pe frica

→

energie vitala

↓

↓

relatia cu mediul inconjurator

reproducere

Atributul de baza al egocentrismului natural consta in preluarea ancestralelor frustrari cotidiene de factura strict individuala – asigurarea continuitatii existentiale a individului: - protectia in fata pericolelor din partea mediului. Principala arma de protectie in vederea evitarii lor fiind frica ancestrala - asigurarea hranei Egocentrismul natural actioneaza in individ (simbolizat aici prin →) in vederea adaptarii egocentrice la mediul inconjurator si are loc prima criza de suprapopulare din istoria umanitatii, criza ce-a avut drept rezultat descalecatul maimutei din copac. 3. Actiunea constanta a egocentrismului natural in cazul oamenilor primitivi, in vederea optimizarii relatiei cu mediul inconjurator, a avut drept consecinta aparitia constiintei, a fantasmaticului natural care a inceput sa preia treptat o parte din frustrarile cotidiene: frustrari cotidiene ↓

↓

↓

egocentrism natural axat pe frica ancestrala

↓

↓

fantasmaticul → natural constiinta

continuitatea speciei

↓

↓ →

energie vitala

↓

↓

↓

relatia cu mediul

optimizarea relatiei cu mediul

reproducere

Aparitia constiintei o dataram in primul rand fricii ancestrale: Mareata Frica a impins-o de la spate pe maimuta coborata din copac sa ia piatra-n mana pentru a arunca dupa tigru, ea nu si-a dezvoltat constiinta inventand utilaje agricole, tractoare si combine, precum ne sugereaza cele documentare lovite-n freza de piosenia religioasa. Cred ca s-a inteles destul de bine pana acum, totusi... Retardatii cu-multe-titluri ne spun ca omul primitiv si-a dezvoltat constiinta, capacitatea intelectuala, fiindca s-a apucat sa manance carne! – in

138 deplina concordanta cu cimpanzeicul principiu de acumulare a cunoasterii pe cale bucala, per os, denumirea stiintifica. Apai si din cauza faptului ca omul secolului XXI continua sa manance carne va ajunge mai repede specia umana in cosciug. 4. Dezvoltarea continua a constiintei a condus la o cat mai buna adaptare la mediu, adaptare care la randul ei a produs un al doilea val de suprapopulare ce i-a determinat pe oamenii primitivi sa migreze. Suprapopularea a condus la randul ei la cresterea frustrarilor cotidiene si la explozia in constient a fricii de moarte – urmare viguroaselor maceluri dintre comunitatile invecinate. Autocastrarea sufleteasca s-a produs, iar omul primitiv a descoperit fantasma patologica religioasa drept supliment fantasmatic compensator atasat fantasmaticului natural – devenind acel psihopat care asa a ramas pana-n zilele noastre. Obtinem astfel structura energetica a psihicului omului de astazi: frustrari cotidiene ↓

↓

↓

egocentrism natural axat pe frica ancestrala

↓

↓

↓

frica expandata → prin → autocastrare →

↓ ↓ personalitatea psihotica a epocii noastre

↓

↓

continuitatea speciei ↓

↓

↓

↓

← fantasmaticul ← constiinta → ← compensator cu ← tenta patologica

↓ ← energie vitala castrata

↓

↓

↓

fluiditatea

psihoza

impotenta

regresiei

manifesta

sufleteasca

In primul rand suplimentul fantasmatic compensator – desenat aici ca o entitate separata - este parte integranta a constiintei si uzual actioneaza in fundalul ei. Dimensiunile alocate in grafic nu corespund proportional realitatii obiective: coloana alocata constiintei cu tot cu fantasmaticul compensator este mult supradimensionata aici, omul zilelor noaste dispune constient doar de aproximativ 10% din capacitatea creierului sau, deci trebuie sa ne-o imaginam mult-mult mai mica. Ce rol o avea restul de 90%? Are, si unul foarte important: este destinat a fi manipulat prin intermediul religiilor, al

campaniilor electorale si al reclamelor comerciale intru propovaduire degenerarii speciei umane, a transformarii ei in pseudospecia om-hipopotam. In plus, diagrama este statica si pentru a ne-o imagina dinamic, functie de individ si conditiile lui specifice de mediu, ne vom gandi la led-urile de la miniorga combinei muzicale. Sagetile orizontale (→ si ←) reprezinta presiunea exercitate de fiecare componenta si directia posibila de deplasare dinamica. Expansiunea ancestralului in componenta structurii sufleteasti este indusa cultural prin intermediul familiei monogame si in acelasi timp este falsa deoarece pericolele mortale din partea mediului inconjurator au disparut din calea omului civilizat. N-au disparut in totalitate, insa daca ne prinde cutremurul acasa, in luminosul apartament de la etajul sapte, n-avem ce sa facem altceva decat sa observam cum ritmul cardiac ni se ridica spre zona de infarct si sa speram ca elitele cu succes posesoaro-conducatoare a companiei specializate in constructii civile implicata in plamadirea blocului sa nu fi ciordit prea mult din materialele specificate in proiectul de executie. Doza crescuta a frustrarilor cotidiene are la randul ei rolul de a largi autocastrarea si implicit doza fantasmaticului compensator – unul dintre cele mai grave efecte fiind aparitia schizofreniei. Suplimentul fantasmatic compensator caracterizat de tendinta patologica este atasat constiintei si depinde de gradul de autocastrare. Ii este asociat in diagrama faptul ca cei mai nefericiti dintre noi ajung sa dezvolte simptome de psihoza manifesta, dar trebuie sa precizam ca simptomele se exteriorizeaza numai prin intermediul constiintei atunci cand presiunea lui o copleseste ajungand s-o substituie in parte sau integral. In acelasi timp actioneaza asupra constiintei ca un supliment de frustrare deoarece solutiile propuse de el sunt invariabil foarte greu de acceptat de constient. * Nu de putine ori indivizi de o piosenie religioasa exemplara se surprind injurand dumnezeul sau strigoiul in gura mare. * Si tot prin intermediul constiintei, mai bine zis substituind-o partial, si imprumutand tendinta de bestialitate animalica a fricii ancestrale, cea care-l apeleaza, ii regasim influenta in personalitatea psihotica a epocii noastre, principala relatie cu realitatea inconjuratoare a individului uman lovit in moalele capului de civilizatorul secol XXI: - refuzul fobic al conditiei umane, sau comportamentul psihotic indus de enorma exacerbare a fricii de moarte, comportament care in secolul XXI este considerat perfect normal, pentru batraneii aciuati prin ‘parlamente’ inchinaciunile la tot felul de dumnezei si mortaciuni de tip strigoi reprezinta sanatate mintala curata. - egocentrismul patologic tradus prin competitia ‘sanatoasa’ si cultul zeului Ban la nivel socio-economic si progeniturile lui de suflet: - psihoza regresiva – inhatarea de averi nelimitate = hrana in cantitati nemasurabile

139 – paranoia de lidarsip – identificarea cu strigoiul = dominarea teritoriului - criza de suprapopulare indusa cultural de cioclii cu diploma si prietenii lor de elita, batraneii aciuati prin ‘parlamente’ = cu cat mai multi cu atat mai fericiti, pana ce-or ajunge sa se manance intre ei, ca de macelarit se tot macelaresc de vreo tare multe mii de ani fara ca sa-i pese cuiva - rezultatul in biologic al ingurgitarii unui supliment enorm de hrana specifica rozatoarelor – soarecilor de camp – si mamiferelor carnivore – felinelor = cirezile nesfarsite de hipopotami bipezi Energia sufleteasca ramasa disponibila si constiinta lupta la randul lor in vederea neutralizarii invaziei fricii ancestrale si a fantasmaticului compensator patologic, iar aici intervine rolul malefic al modelului piosocultural actual axat pe religia aplicata: ascunderea fricii, invizibilizarea ei pentru a nu fi detectata de constiinta intru zombificarea masei de manevra si mentinerea ei intr-o continua stare psihotica. Constiinta face eforturi disperate in mentinerea controlului si datorita faptului ca din cand in cand reuseste sa contracareze invazia ancestralului asistam la ceea ce am definit prin fluiditatea regresiei. Impotenta sufleteasca, urmare castrarii concrete a energiei vitale, se regaseste in: - impotenta sexuala masculina – cu tangenta asimptotica spre 100%, in special ejacularea precoce - frigiditetea femeii – partiala sau completa – sindromul aparitiei adolescentei precoce si tendinta ei de finalizare spre varste tarzii – cu aceeasi tenta de universalizare – si nu in ultimul rand, imbatranirea prematura, recte micsorarea varstei de aparitie a menopauzei vizibila in special la femeie. Cazul psihozei complete apare atunci cand constiinta este invadata definitiv de fantasmaticul compensator de factura patologica – coloana constiintei si a fluiditatii regresie dispare. In cazul psihozei indusa de batranete, cand energia vitala scade accelerat in mod natural, toate cele patru componente se comprima semnificativ si cum constiinta este veriga cea mai slaba, fiind ultima aparuta in cursul evolutiei, cedeaza prima, este sugrumata intre autocastrare si suplimentul fantasmatic de compensare devenit cu claritate patologic - judecata batranului este treptat preluata de fantasmaticul patologic, respectiv de ploconelile in fata psihoticelor iluzii: dumnezeii si strigoii. Istoria ne vorbeste despre o multime de regi sau imparati care in ultimii ani de viata au dezvoltat forme groaznice de paranoia, ii ucideau aproape pe toti cei care le ieseau in cale, si-au ucis pana si proprii copii. Poate ne intrebam acum unde este celebrul sistem psihic de aparare. Este intreaga schema, mai putin frustrarile cotidiene, suntem noi insine, este sufletul nostru, acel suflet modelat de-a lungul evolutiei in timp si, din pacate, mortifiat si-n ziua de astazi de Mareata Frica ancestrala. Iar daca adaugam si frustrarile cotidiene obtinem spatiul vital al individului uman. Pentru adultul prins in menghina civilizarii psihotice principala frustrare cotidiana provine din impulsul de a dainui al speciei, frustrare preluata de energia vitala castrata - deformata corespunzator de piosenia invizibilizata pe calea fobiei fata de genital indusa la randul ei de cimpanzeicul model cultural monogamic - si regasita in degenerarea biologica: acelasi hipopotam biped. * Alte dovezi istorico-experimentale Maretia aspectului fantasmatic exprimat artistic, ca element esential specific naturii umane, constiintei, este cel mai bine ilustrata la varf: Intr-o parte il avem pe Adolescentul Miop ce-a trecut prin proza fantastica, a dispus de suficienta energie sufleteasca pentru a merge mai departe, a inteles ce-i aia fantasma patologica, iar prin ceea ce a creat, incluzand monumentala contributie la studiul si intelegerea religiilor lumii – ca produs al psihozei stramosilor nostri, si-mi pare atat de rau ca n-a spus-o direct, pe sleau – si-a dobandit statutul de pilon al culturii moderne. De cealalta parte il avem pe Aventurierul Romancier, considerat de asemenea, si pe buna dreptate, unul dintre pilonii culturii moderne, care a ramas prins in fantasme, n-a dispus de suficienta energie vitala pentru a se smulge din ghearele lor, a cautat cu infrigurare sa scrie cartea vietii sale – chiar de-ar fi scris-o, tot n-ar fi recunoscut-o ca atare, durerea sufleteasca, abandonul fundamental, n-ar fi disparut odata cu scrierea ei – s-a inecat in alcool, psihoza l-a doborat si-n final a ajuns sa-si zboare creierii cu pusca de vanatoare. Partea de ansamblu fiind reprezentata de multitudinea romanelor stiintifico-fantastice, frumoase vise cu ochii deschisi, care nu numai ca subliniaza importanta fantasmelor, ba chiar legifereaza faptul ca fantasma se confunda cu insasi natura umana. * Multe din ele au devenit bestselaruri. Din nefericire orice aspect pozitiv al creativitatii naturii umane este pangarit de rapacitatea economica, de zeul Ban, de aspectul material specific psihozei regresive, cel putin deocamdata. Mai mult ca sigur cel ce-a calatorit imaginar spre centrul sistemului inchis se rasuceste-n mormant, de ‘bucurie’. * Pan’ la urma si la coada, doar de noi depinde daca lasam sau nu fantasmele creative sa devina patologice si sa ne acapareze toata energia vitala, doar de noi depinde daca vrem sa intelegem ce-i aia Mareata Frica. *

140 O cura psihologica reusita se termina uzual printr-un acces de plans. Intrebare de o mie de puncte: Ce traire emotionala fundamentala a hotarat Mama Natura, in inteligenta ei dobandita pe parcursul a miliarde de ani de experienta de viata, sa fie descarcata prin plans de omul civilizat si pios al secolului XXI?

Mareata Frica! Apai, stimati prieteni, cu sau fara multe-si-frumoase-titluri, Mama Natura e de miliarde de ori mai inteligenta decat noi, cu ingineria noastra genetica cu tot, cu ingineria noastra genetica prin care ne straduim s-o distrugem, sa ingropam tocmai vesnicia care ne-a creat, s-o ingropam pe Mama Natura - ajutati de eternele soboare de ciocli cu diploma, desigur. Experienta ne vorbeste despre tendinta de revenire a simptomelor dupa o cura psihologica reusita. O fi chiar atat de greu sa deducem faptul ca prin mult laudata cura nu s-a reusit eradicarea profundei surse psihotice: Mareata Frica, ci doar a sosiilor acesteia? Adevarate umbre fantomatice frumos botezate, artistic chiar, si rezultate din supraturarea aspectului fantasmatic de compensare indus de autocastrarea sufleteasca si de fobia fata de genital a celui care le-a imaginat – pentru ca si el a provenit din aceeasi familie monogama si a fost victima aceluiasi abandon fundamental. * Mare pacat ca Parintii psihologiei moderne n-au atacat mostenirea culturala monogamica. Oare cata suferinta ar fi fost eradicata? Cati adolescenti si tineri nu s-ar mai fi sinucis? ... * Unul, mai fricos de felu’ lui, crede sincer c-ar fi timpul sa pricepem o vorba simpla din popor: sa nu mai facem din tantar armasar! si s-o lasam mai moale cu scenele originare, conversiile isterice, simboluri de corp reflectate prin paravane, perdele de fum si oglinzi concave, convexe, conexe si-multe-alte-exe, ca ne rad si curcile! – apropo, pana si-un copil de gradinita poate identifica simbolul falic adanc infipt in inima fantasmei patologice. Mama Natura n-a modelat nimic cu gandul la simboluri, oglinzi, paravane si aburi fantasmatici, ci pur si simplu s-a bazat pe experienta ei ancestrala si pe ancestralele ei instrumente: frica ancestrala si simtul olfactiv. Asa ca, deocamdata, avem alta treaba, mult mai stringenta: se tot dezvolta ingineria genetica si inca n-am reusit sa ne rezolvam problema pusa de Mareata Frica, ea ne transforma in psihopati, inca n-am reusit sa ne rezolvam problema religiei aplicate si se vede cu ochiul liber ca nu mai avem prea mult timp! Da, au fost bune la vremea lor, ne-au ajutat sa invatam sa gandim, ne-au fortat sa ne batem capul cu ele luni sau ani de zile, numai ca le-a trecut vremea, si-au trait traiul, si-au mancat malaiul, vorba-ia, intre timp lucrurile au devenit simple, dezarmant de simple, asa precum si cea curgere lina a metaforicului fluid vital ar trebui sa fie. Si tot ala, fara titlu’ de psiholog de felu’ lui, crede la fel de sincer c-ar fi cazul sa ne stergem la cu...vant si cu psihologiile pioso-morale, si cu psihologiile pioso-diferentiale, si cu psihologiile piosoindustrialo-economice, si cu psihologiile pioso-militare, si cu psihologiile pioso-sociale, si cu psihologiile pioso-umaniste, si sa ne bagam pu...nga in toate pioso-sociologiile, mai bine zis scabroso-sociologiile care frizeaza in cel mai grotesc mod posibil cel mai elementar bun simt uman, pentru ca deocamdata avem o treaba mult mai importanta, avem de rezolvat problema Psihologiei: cronica problema ridicata de Mareata Frica – s-a cronicizat la maximum, a ajuns in stadiul metastazic punct * A opta judecata de apoi Putem foarte bine observa ca mileniile de piosenie religioasa si de regim alimentar specific rozatoarelor, felinelor si mustelor betive s-ar putea sa nu fi reusit sa modifice esential amprenta genetica a speciei umane si-n consecinta actuala epidemie de obezitate sa se datoreze in cea mai mare parte gradului ridicat al autocastrarii sufletesti fundamentata de abandonul fundamental inerent familiei monogame si hranita de agresiunea enormei doze a frustrarilor cotidiene specifica marilor aglomerari urbane – recte transformarea in hipopotam biped sa fie indusa in cea mai mare parte de modelul cultural pioso-psihotic, de invizibila Mareata Frica ce la randul ei imprima un caracter de falsitate morbida crizei de suprapopulare din ziua de azi. Mai este vorba si despre influenta cretino-traditionala: se casatoresc albi cu albi, surzi cu surzi, bolnavi de TBC cu bolnavi de TBC, obezi cu obezi, iar faptul ca multi copii din parinti obezi devin obezi s-ar parea ca se datoreaza in special faptului ca mostenesc o doza marita de sensibilitate in fata fricii, o doza marita de frica ancestrala, si-o sensibilitate olfactiva semnificativa. Oricum, forta si viteza de recuperare din gheara morbidei degenerari indusa de abandonul fundamental si monogamie este evidenta. Omul secolului XXI, prin intermediul constiintei, mai are inca posibilitatea de a beneficia optim de energia sufletesca primita in dar de la Mama Natura invatand sa se impace cu propriul suport biologic si cu propria lui specie respectandu-i si netulburandu-i curgerea lina. ***

141 Sa mai vorbim putin si despre sex Ce tot spunem asta aici despre legatura dintre lipsa activitatii sexuale si transformarea in hipopotam biped? Doar vedem cu ochii nostri ca-n lumea civilizata adolescenti-si incep viata sexuala inca de la gradinita si epidemia de obezitate tot face ravagii. Hai sa aruncam pe furis o privire asupra unei discutii dintre adolescenti: ‘O vezi p-aia varule? bruneta din dreapta. I-am pus-o aseara de cinci ori, de cinci ori la rand sa moara masa car’ te minte!’ ‘Asta-i joaca de copii mancati-as, io’ la alea doua blonde din stanga, ‘colo la chiosc. Eh! acu’ doua zile am facut-o-n trei, d-aia n-am ajuns ieri dimineata la scoala, toata noaptea am tras la rame. Mama si ce mai tipau! ce le mai placea! Deseara ma vad cu aia roscata, vorbescu ea, la o adica-ti dau un bip sa vii si tu, da’ nu cu mana goala, aduci vreo doua sticle de trotil si-o facem lata...’ Sa nu ne facem iluzii – discutiile dintre adolescente nu deviaza mai deloc de la linia de baza – asa au inceput cu jumatate de secol in urma cand sexul la gramada, alcoolul si drogurile erau mana-n mana, si tot asa continua si-n iluminatul secol XXI. Adolescentii nostri fac dragoste cu ei insisi, cu propria lor frica si cu propriul lor suflet adanc traumatizat si autocastrat, isi hranesc cu succes egocentrismul patologic, se masturbeaza in doi, nu de alta, dar singuri s-ar plictisi. Implicarea emotionala si vreo oarecare urma de caldura sufleteasca sunt inexistente, ba chiar sunt percepute drept slabiciuni, iar mai tarziu, un eventual contract de casatorie se incheie numai dupa studierea atenta a contului bancar al partenerului – aceeasi stupida atitudine de vitejie si darzenie tipica impotentei sufletesti. Chiar ca ajungem la vorba dieteticienilor de serviciu, decat asa mai bine se apuca de inot sau atletism, vor arde mai multe calorii. * Apoi despre ce atata piosenie invizibila? Cele mai bine de cinci decenii de la debutul revolutiei sexuale au inceput sa dea roade: tensiunile la nivel social s-au mai diminuat, oamenii discuta liber despre sex, fac sex pe intuneric cu necunoscuti, cifra de afaceri din prostitutie si industria pornografica tinde s-o depaseasca pe cea a armamentului greu... Adultii ajung intr-adevar sa se comporte ‘civilizat’, si nu pentru ca intre timp au absolvit cursuri universitare, ci doar pentru ca prin intrarea in adolescenta intarziata mare parte a energiei lor vitale se indreapta inspre adevaratele valori morale recunoscute la nivel social: ciorditul cu acte-n regula, cultul zeului Ban, cariera profesionala de semielita atinsa de paranoia de lidarsip si, eventual, cariera politica subjugata integral paranoiei de lidarsip. Faptul ca prostitutia infloreste pe zi ce trece ilustreaza fara drept de apel culmile din ce in ce mai inalte atinse de expansiunea impotentei sufletesti pe fondul fobiei fata de genital – prostitutia este una dintre fiicele de suflet ale egocentrismului patologic cronicizat. Paginile presei scrise si audio-vizualul vuiesc necontenit datorita scandalurilor sexuale in care sunt implicate elitele pline de gramezi de bani, cele din domeniul economic si cele din politica, cu ale cioclilor cu diploma au lasat-o mai moale, dar nu pentru c-ar fi disparut dintr-o data, ca le-ar fi luat dumnezeu cu mana, ci fiindca strica imaginea religiei aplicate si-i posibil sa se trezeasca gloata din somnul cel de milenii. Foarte adevarat, bestialitatea elitelor nu este regasita numai prin birourile companiilor, corporatiilor sau prin sediile ‘parlamentelor’, ea reflecta perfect si impotenta lor sufleteasca, oglindita de impotenta sexuala: La ce le-o fi trebuinda sa-si descarce animalica presiune dintre picioare chinuind o tanara prostituata, sau, mai grav, o copila – este adevarat ca numai pentru douazecisitrei de secunde – cand foarte bine se pot rezolva singuri, la baie sau la toaleta? * Insa nu este totul pierdut, pe micul ecran apar din ce in ce mai des sexologii de serviciu cu-multe-sifrumoase-titluri care ne invata despre sex hranindu-ne egocentrismul patologic! Ei ne povestesc cu lux de amanunte ca ceea ce vedem prin filmele porno, faptul ca o femeie simuleaza orgasme neintrerupte timp de 15 minute, sau ca ferocele mascul trage voiniceste la rame tot atata timp, este ireal, pentru ca actul dureaza enorm de mult si are rolul de a-i induce privitorului o acuta lipsa de resprect fata de sine insusi. S-au inspirat, desigur, si sexologii nostri din afirmatiile altor bestii cu-multe-titluri care ne spun ca imaginile fotomodelelor de pe copertile revistelor sunt maladive, pentru ca nu asa trebuie s-arate o femeie normala: ca o felina, ca o caprioara. Nu! in nici un caz, conform aplecarii lor firesti spre docta inselaciune, si dupa parerea lor experta, o femeie normala trebuie s-arate ca un hipopotam biped. Apai, manca-i-ar tata de sexologi, cu-multele-lor-titluri cu tot, se vede din avion ca n-au facut niciodata dragoste-n viata lor, ci doar si-au strans cu gratie-n brate egocentrismul patologic, s-au fu...garit pur si simplu cu propria lor impotenta sufleteasca. Insa au mare dreptate, ceea ce vedem prin filmele porno este intradevar nerealist, dar nu-n sensul precizat de ei, adica asa cum si ei fac dragoste intensa pe durata a douazecisitrei de secunde, ci invers, in celalalt sens: a face dragoste inseamna a-ti tine-n brate partenerul in care investesti caldura sufleteasca mult mai mult decat 15 minute. Si aici nu vorbim despre metodele tantricostupide de prelungire a actului sexual prin exercitii de respiratie de tipul ritualului religios, sau prin educarea constienta a contractiilor muschilor perineali. Doar n-am dat in mintea cioclilor cu diploma pentru a considera ca Mama Natura a modelat specia umana prin ritualuri religioase sau contractii constiente ale muschilor

142 intracranieni. Nu, problema este putin mai subtila, este de factura psihologica, lucru care le scapa prietenilor nostri sexologi de serviciu cu-tare-multe-titluri pentru ca mintea le este paralizata de frica si dusa pana pe culmile paranoiei de lidarsip. Este vorba pur si simplu despre suflet, despre frica: Barbatul suferind de impotenta sufleteasca, de va proceda sa inteleaga ce-i aia Mareata Frica, s-o scoata afara din el, pe ochi, intelegand cum se formeaza fobia fata de genital si care este rolul ei in modelarea psihicului lui, atunci isi va putea elibera ‘organul sexual’ – prin ‘organ sexual’ intelegand toti neuronii pe care-i detine, intreaga retea nervoasa din cutia craniana si maduva spinarii - de tensiunea sufleteasca distructiva izvorata din frica invizibilizata cu ajutorul religiilor, va scapa de efectul castrator in biologic produs de autocastrarea sufleteasca si-si va invinge impotenta sexuala manifesta uzual prin ejaculare precoce. ‘Organul sexual’ se va desensibiliza si va putea sa-si pastreze fara efort erectia in timpul actului denumit facut dragoste – acea dragoste ce se face cu sufletul, nu cu organele genitale – atat timp cat are nevoie partenera pentru a atinge un numar suficient de orgasme presarate si cu celebrele big ‘O-uri’, orgasmele abdominale, functie numai de ea, poate mai putine, poate mai multe... * Este nevoie sa recunosc faptul ca celebrele sosii vanate cu succes in timpul asa-ziselor cure psihologice reusite au si ele un rol: acela de a desensibiliza numai zona genitala, unul si-a tot vanat vreo trei sosii din astea – de aici o fi provenind constatarea din popor: barbatul este ceva inutil in jurul pu...ngii? * In cazul in care partenera se plictiseste repede, urmare propriei ei impotente sufletesti, si are tendinta de a-l trimite la celebrii sexologi cu multe-titluri si minte de cimpanzeu scriitor de carti pentru a se trata de cea ejaculare tardiva ejaculata prea precoce de iluminata lor minte, atunci nu trebuie decat sa-i dezvaluie si ei despre ce-i aia Mareata Frica. Unei femei ii este mult mai usor sa-si recupereze energia vitala din gheara autocastrarii, am putea zice doar fiindca pe ea specia o iubeste mult mai mult, dar nu degeaba: de integritatea sufleteasca a femeii are cea mai mare nevoie pentru a-si asigura perenitatea, insa realitatea este ca nivelul de debut, din copilaria mica, al autocastrarii sufletesti la femeie este mult-mult mai mic decat la barbat – autocastrarea ei creste substantial pe parcurs datorita iluminatului model culturalo-religios axat pe dezumanizare si canibalizare, pe transformarea ei intr-un obiect cu care impotentul barbat poate face tot ceea ce vrea pu...nga lui atrofiata cultural. Numai ca apare o mica problema, cuplul nostru fericit, care a reinvatat cum se face dragoste cu sufletul, nu cu organele genitale, s-ar putea ca dupa aceea sa nu mai aiba cheful necesar pentru a se repezi sa le-o su...rada cu ambele maini psihopatilor regresivi de elita - in lupta de dimineata pana seara cu Moara de Vant. * Si daca tot am reusit sa intrezarim cum se face dragoste cu sufletul, este bine sa le reamintim partenerilor, care se iubesc acum atat de mult, ca nu peste multi ani specia cu entropia ei isi va baga coada si le va ordona sa-si gaseasca fiecare un alt partener, pe care sa-l iubeasca tot la fel de mult, mai ales atunci cand cuplul nostru imparte aceeasi locuinta si se calca toata ziua pe bataturi agresandu-si unul altuia spatiul vital. Cand va veni acea vreme, pentru ca si-au recuperat sufletul din gheara bestialitatii ancestrale, se vor bucura din toata inima pentru bucuria si fericirea fostului partener, si-n nici un caz nu vor mai fi sugrumati de gelozia cu tenta canibalica, orala, tipica psihozei regresive respectiv egocentrismului patologic si impotentei sufletesti. Este adevarat, relatia se poate prelungi in timp in cazul in care partenerii detin fiecare locuinta lui, respectandu-si pe cat posibil propriul spatiu vital minim – acum nu mai trebuie sa stea gramada, in haita, conform stupido-instructinilor ‘genetice’ descrise de diversi geneticieni cu-multe-titluri-scelerate, au scos din ei Mareata Frica si nu-i mai napadeste durerea sufleteasca, abandonul fundamental, atunci cand sunt singuri cu ei insisi. * Morala: Faceti dragoste! nu multi copii care s-ajunga sa se macelareasca intre ei prin tot felul de razboaie – avem posibilitatea sa ne intelegem Frica si sa anihilam astfel criza de suprapopulare indusa cultural de arhaico-bestialele traditii pioso-religioase sustinute de batraneii casto-degenerati intelectual impinsi de la spate de psihoza regresiva si paranoia de lidarsip sa se aciueze in haitele denumite partide politice de tip secta religioasa si sa populeze cu succes elitist acele cloace tipologice denumite generic ‘parlamente’. Marile Spirite ale umanitatii au ales sa nu aduca pe lume copii nu fiindca n-au vrut sa le ofere moartea-n dar, mai mult ca sigur detineau suficienta forta sufleteasca pentru a le putea explica ce este aia moarte, ci fiindca si-au dat seama ca nu le-ar fi putut oferi copiilor lor spatiul vital minim de care ar fi avut nevoie pentru a se dezvolta ca oameni normali si nu ca zombi psihopati. *** Creativitate inainte de toate Hai sa redefinim si creativitatea: Tinem neaparat sa creem ceva? Nimic mai simplu, urmam exemplul unuia dintre cei mai mari Matematicieni ai nostri, care a sfarsit de tanar intr-o mizerie si-o saracie crunta: Luam ceva care a fost stabilit, demonstrat si batut definitiv in cuie de altii, mult mai inteligenti ca noi, intelegem foarte bine aspectele in cauza si apoi incepem sa presupunem ca una dintre definitii sau axiome are sens si inteles exact contrar. Fantazam cu ochii deschisi in aceasta directie si vedem ce iese. Daca pare interesant

143 punem pe hartie, cine stie... Desigur, avem mare grija ca-n prealabil sa ne fi rezolvat problema Maretei Frici. Unul, mai fricos de felu’ lui, s-a tot crezut ateu de mai bine de doua decenii, numa’ ca abia acum vreo cateva luni a descoperit ca era mai habotnic decat cel mai inrait habotnic, n-avea curaj sa conteste autoritatea Titanilor psihologiei, se ca...ra pe el de frica-n fata lor! – sa nu uitam, transferul psihic de la lider la gloata transcede milenii. Asa ca s-a apucat sa scrie, si-a facut-o la foc automat, suntem in criza de timp! - se dezvolta al dracu’ de repede ingineria genetica. * Profetii despre ce-am scris Acum sa fiu sincer pana la capat, poate crede cineva ca prin ce-am scris nu m-am identificat perfect cu strigoiul, cel ce le stie pe toate si face ceea ce vrea pu...nga lui? – facand desigur eforturi disperate pentru a produce ceva coerent, cat de cat inteligibil, nu numa’ epitete. Sau, si mai frumos, ca tunand si fulgerand la adresa diversilor prieteni cu-multe-titluri si-a prietenilor lor batranei de elita nu m-am identificat cu acel hitler care tuna si fulgera de la tribuna impotriva ‘rasei inferioare’? Ce sa-i faci, sechelele psihozei raman, si hitler a fost un om, nimeni nu-i extraterestru. Este obligatoriu sa intelegem ca semenul nostru, cel de langa noi pe care-l vedem suferind de Foame sau aciuat prin vreun ‘parlament’, nu este nici mai prost si nici mai inteligent decat noi – diferenta este ca unii pot sa ciordeasca, iar altii nu – cu totii facem parte din aceeasi specie, numai ea este deasupra noastra – inclusiv prietenii nostri cumulte-si-frumoase-titluri, care-ar face bine sa si le bage mai repede-n cu...vant. Si pan’ la urma si la coada n-am facut altceva decat sa inventez o noua religie prin care am ales sa nu ma mai inchin la tot felul de mortaciuni de tip strigoi, ci la Mareata Frica, pentru ca frica este ancestrala, e-n noi dinaintea noastra, dinaintea aparitiei omului modern, si va ramane-n noi multa vreme de aici inainte – asa ca trebuie s-avem in continuare grija s-o activam optim prin intermediul cimpanzeicei traditii monogamice. Nu trebuie exclusa nici posibilitatea sa ma fi-nselat, cu dioptriile de-acu’ atat am putut sa vad, iar sansele de-a vedea mai bine de-atat sunt foarte mici: imbatranesc, degenerez. Este perfect posibil ca fantasmele grandomano-morbide specifice elitelor suferinde de psihoza regresiva si paranoia de lidarsip sa-si arate maretia in viata de zi cu zi pentru ca omul modern nu mai doarme suficient. S-ar putea ca oamenii de stiinta cu-multe-titluri sa inventeze curand un medicament modern, administrat pe cale bucala desigur, astfel incat elitele noastre sa poata dormi mai mult, de exemplu 24 de ore pe zi sapte zile pe saptamana timp de 4-5 ani, exact cat dureaza mandatul de ‘parlamentar’ ciorditor din amara bucata de paine a gloatei. Apropo, prietenii nostri de stiinta cu-multe-titluri inca n-au aflat din ce cauza trebuie sa doarma omul modern, ce sa-i faci! prin cartile omului-cimpanzeu citite de ei nu scrie despre somn, si-n acest sens au incalecat voiniceste pe tomografe cu rezonanta magnetica si pe tot felul de aparate de pictografiat encefalograme – avem spate! avem tomografe cu care putem lua-n mana si degusta asa cum ne-a invatat omul-cimpanzeu: sa primim cunoasterea pe cale bucala. Asta e, Mareata Frica, generatoarea paranoiei de lidarsip, nu-i lasa sa gandeasca, asa cum nu m-a lasat nici pe mine aproape un deceniu-jumate. Mareata Frica e tare mareata, si mai e si ancestrala peste toate! Doar Parintele psihologiei moderne ne-a spus de mai bine de-un secol ca omul trebuie sa doarma pentru ca frageda constiinta sa se poata odihni in lupta ei cu ancestralul pe care trebuie sa-l tina-n frau, si a avut dreptate – cu toate astea copii trebuie sa invete astazi la scoala despre religie. Dupa ce-ti vei invinge frica, am putea sa denumim procesul drept reintroiectie constienta a fricii, o sa observi ca nu vei mai avea nevoie de 8-10 ore de somn pentru a te trezi mai obosit decat te-ai culcat, iti vor fi suficiente 3-5 ore, treptat desigur, pentru a-ti recupera toate fortele si vei observa ca visele din timpul somnului nu mai au nici un fel de continuturi manifeste si latente, se duc pe apa sambetei visele halucinante, cosmarurile si transpiratia nocturna urat mirositoare. Vei visa frumos, lin, coerent, ca si cum ai fi treaz, ancestralul te va ajuta, va fi acum de partea ta si nu impotriva-ti, asa precum l-a ajutat si pe Pacala, copacul i-a oferit solutia-n somn! Mai mult decat atat, kilogramele-n plus se vor topi de la sine, fara nici un fel de efort. * Adio, dar raman cu tine In cazul in care pana-n acest moment n-ai simtit cum Mareata Frica vrea sa iasa – si nu iese-n cinci minute, nici intr-o zi, ci-n cateva luni bune – atunci revino asupra constructiei sistemului psihic de aparare, datoria lui este sa se apere. Si-o face. Respinge ceea ce-ai citit tratand cu scepticism. Apoi porneste-n cautarea timpului pierdut: incepi de la cele mai recente amintiri de impact emotional si cobori treptat in timp pana la perioada preconstienta privindu-le pe toate prin prisma Maretei Frici – incet-incet iti vei aduce aminte totul, emotiile raman perfect intiparite, cea mai mare parte a sufletului nostru o formeaza ancestralele emotii, nu ratiunea rece.

144 Si nu uita: Numai Tu insuti te poti autocastra sufleteste! – ajutat atent desigur, de eternele soboare de ciocli cu diploma. *** Am venit, am vazut, m-am retras... din specie. 20.12.2005