Onorată comisie,
Tema lucrării mele de licenţă este ___________________________________ şi a fost realizată pe exemplul Case de Economii şi Consemnaţiuni. Decontarea reprezintă operaţia bancară prin care se virează mijloace băneşti din şi în contul bancar, aparţinând unităţilor patrimoniale sau persoanelor fizice, în urma cărora se sting creanţe şi datorii între părţi, şi poate lua forma acceptării sau a asigurării cu anticipaţie a sumelor necesare efectuării unei plăţi. Casa de Economii şi Consemnaţiuni efectuează operaţiuni de casă pentru persoane fizice şi juridice, în condiţiile normelor metodologice specifice fiecărui gen de operaţiuni efectuate de unităţile C.E.C. În urma studierii normelor interne ale C.E.C. am constatat că în cadrul departamentului de casierie personalul angajat are următoarele atribuţiuni: - răspunde de integritatea şi securitatea numerarului şi valorilor în conformitate cu normele metodologice CEC şi BNR; - păstrează în maximă siguranţă numerarul pe care îl are în gestiune, precum şi cheile şi sigiliile de la casele de bani (de fier), ştampilele cu simbol de control şi cleştii de sigilat; - verifică predarea/primirea valorilor numai pe bază de proces –verbal; - la începerea programului de lucru verifică sigiliul aplicat pe casele de fier, valorile şi numerarul existent în acestea; - casierul nu va părăsi locul de muncă decât după ce valorile au fost asigurate, în cazul unui pericol privind securitatea valorilor din gestiune, va declanşa sistemul de alarmă; - întocmeşte situaţia de casă la sfârşitul programului de lucru, răspunde de exactitatea şi corectitudinea sumelor înscrise; - verifică conform N.M.nr.322/2005, în cadrul restituirilor, dacă suma se încadrează în plafonul de restituire, documentele de încasări şi plăţi, dacă datele de identificare din documentele completate corespund cu cele din actul de identitate şi cu persoana în drept a încasa banii; - gestionează valorile aflate în casierie, certificatele de depozit, depunere, economii, librete de economii etc.; - recepţionează valorile primite, eliberează valorile din gestiune către casierii din agenţie ;
- asigură necesarul de numerar pentru derularea operaţiunilor curente ; - urmăreşte respectarea plafonului de casă ; - încasează numerarul de la casierii pentru a fi remis sucursalei CEC; - derulează operaţiuni privind convenţiile încheiate de sucursală precum şi operaţiuni în baza convenţiilor /contractelor încheiatele nivelul Centralei CEC; - respectă cerinţele generale şi /sau specifice de identificare a clientelei CEC, conform N.M. BNR nr. 3/2002 privind procedurile de identificare a clientelei CEC; - are obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra datelor şi informaţiilor de orice natură, care nu sunt destinate publicităţii şi care, prin divulgare unor persoane fizice sau juridice, pot aduce prejudicii securităţii, integrităţii sau imaginii CEC sau clienţilor acesteia ; - efectuează verificările necesare, în cazul tuturor operaţiunilor sau tranzacţiilor care intră sub incidenţa Legii nr.656/2002, pentru obţinerea unor indicii temeinice care să fundamenteze depistarea activităţilor de spălare a banilor ; - raportează în 24 ore, efectuarea operaţiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 EURO, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele cu excepţiile prevăzute de Legea nr.656/2002, Biroul Asistenţă Reţea şi Marketing; - identifică şi analizează tranzacţiile sau operaţiunile cu numerar, efectuate în următoarele situaţii: - când valoarea totală a operaţiunilor efectuate de un client nu este cunoscută iniţial, dar se stabileşte ulterior că a fost atinsă limita minimă de 10.000 EURO; - când sunt semnalate suspiciuni că operaţiunea, indiferent de sumă, are drept scop spălarea banilor ; - când există date sau informaţii că tranzacţia nu se desfăşoară în numele propriu al clientului (clienţilor); - la solicitarea persoanelor desemnate cu responsabilitatea de combatere a spălării banilor din Centrala CEC; - încasează rate şi dobânzi pentru creditele acordate . În perioada analizată se observă că în lunile de iarnă încasările prin casă sunt mai mari decât plăţile, deci economiile cele mai mari se fac în lunile când nu sunt lucrări agricole, concedii, iar timpul este nefavorabil ridicărilor de construcţii care au luat o mare amploare.
În lunile de primăvară şi toamnă cele mai multe restituiri se efectuează la agenţiile din mediul rural deoarece clienţii din acele zone au nevoie de bani pentru lucrările agricole şi pentru cumpărarea de combustibil lemnos,iar în mediu urban pentru aprovizionările de toamnă. În lunile de vară cele mai multe restituiri se efectuează pentru concedii şi pentru construcţii. Totodată se observă că în perioada analizată, în majoritatea lunilor plăţile sunt apropiate ca valoare de încasări,cu mici diferenţe de la o lună la alta. Acest lucru se datorează faptului că au crescut volumul creditelor acordate în numerar. Conform segmentării clienţilor în funcţie de vârstă , C.E.C. abordează următoarele categorii principale de clienţi: de la 14 la 20 de ani (clienţi tineri) de la 21 la 35 de ani (clienţi adulţi) de la 36 la 55 de ani (clienţi standard) peste 56 de ani (clienţi seniori) clienţi cu potenţial financiar ridicat (indiferent de vârstă) Pentru dezvoltarea cu succes a instituţiei este necesară definirea clară a obiectivelor şi activităţilor viitoare ale C.E.C., a locului acestuia în sistemul bancar românesc. Misiunea propusă pentru C.E.C. ţine cont de tradiţia şi experienţa existentă a instituţiei, de posibilităţile de dezvoltare ale acesteia precum şi de situaţia în domeniul bancar din România şi pe plan internaţional. Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC-SA se va dezvolta într-o bancă de retail cu o reţea vastă, care oferă produse şi servicii financiar - bancare persoanelor fizice, I.M.M.-urilor şi administraţiilor centrale şi locale, în condiţii de profitabilitate. Pentru a face faţă în viitor situaţiei concurenţiale pe piaţa bancară, C.E.C. trebuie reorganizat atât din punct de vedere structural cât şi din punct de vedere al operaţiunilor derulate. Procesului de reorganizare a C.E.C. într-o bancă de retail performantă trebuie să i se acorde prioritate absolută. El este deosebit de dificil datorită decalajului acumulat în ultimii ani şi datorită deciziilor strategice care nu au fost luate la timpul potrivit. În momentul de faţă Casa de Economii şi Consemnaţiuni se află într-un amplu proces de reorganizare şi restructurare, proces care ar trebui finalizat până la privatizare. O condiţie de bază pentru derularea cu succes a procesului de restructurare este susţinerea acestui proces atât de către acţionar –Ministerul Finanţelor - cât şi de către Banca Naţională a României şi de instituţiile internaţionale.
Schimbarea naturii juridice a acţionariatului este considerată ca fiind o problemă prioritară. Indiferent daca C.E.C. va avea în viitor un acţionar public sau privat, el va trebui să acţioneze cu succes în condiţii concurenţiale, deci să fie o bancă performantă. Discuţiile privind garanţia statului şi privatizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni vor fi reluate în momentul în care C.E.C. va fi complet structurată şi dezvoltată instituţional, şi va deveni o bancă performantă, capabilă să facă faţă cu succes concurenţei celorlalte bănci. Situaţia actuală a Casei de Economii şi Consemnaţiuni relevă o serie de oportunităţi de dezvoltare, dar şi de riscuri. Reţeaua extinsă, portofoliul de clienţi persoane fizice şi potenţialul ridicat al pieţei de retail, portofoliul de credite cu risc scăzut precum şi tradiţia C.E.C. în domeniul retail sunt oportunităţi reale pentru dezvoltarea viitoare a C.E.C. Pe de altă parte riscurile existente ar putea periclita dezvoltarea C.E.C., daca remedierea lor nu se face într-un timp relativ scurt:structura bilanţului şi dependenţa aproape exclusivă a profitului C.E.C. de veniturile din dobânzi, organizarea şi dotarea tehnică a reţelei, eficienţa redusă a vânzării produselor şi serviciilor, sistemul informatic şi strategia de informatizare care nu funcţionează in condiţiile cele mai bune, calitatea redusă a produselor şi serviciilor şi numărul ridicat al personalului fără pregătire bancară reprezintă riscuri majore pentru dezvoltarea C.E.C. Aspectele mai sus menţionate impun măsuri radicale de schimbare a structurii şi a politicii de afaceri într-un timp scurt. Obiectivele şi măsurile strategice de bază pentru anii 2008-2010 vizează următoarele domenii principale : Domeniul piaţă şi clienţi; Domeniul tehnico-organizatoric inclusiv domeniul personalului; Domeniul financiar. Modul de abordare a domeniului piaţă şi clienţi va fi decisiv în evoluţia pe termen lung a C.E.C. Obiectivele strategice propun abordarea diferenţială a clienţilor C.E.C. - clienţi persoane fizice, clienţi persoane juridice, administraţii locale şi centrale – şi orientarea produselor şi serviciilor C.E.C. spre segmentele stabilite. Acest tip de abordare conferă C.E.C. un avantaj concurenţial faţă de celelalte bănci şi asigură pe termen lung abordarea activă a pieţei , dacă structura organizatorică o susţine (organigrama orientată spre piaţă, renunţarea la structuri orientate spre produse etc.). Pentru domeniul piaţă şi clienţi se propun strategii de marketing diferenţiate pe tipuri de activitate şi segmente de clienţi, orientarea structurii reţelei în funcţie de potenţialul de piaţă şi de specificul clienţilor, consilieri
financiari – bancari specializaţi pentru diferitele segmente de clienţi. În privinţa produselor se propune eficientizarea paletei de produse şi stabilirea contului curent (inclusiv produsele şi serviciile adiacente) drept produs cheie în relaţia cu clienţii băncii. În cadrul domeniului tehnico-organizatoric pentru satisfacerea pe termen lung a necesităţilor de piaţă se propune reorganizarea structurilor din reţea şi reorganizarea / eficientizarea proceselor de derulare a acestor activităţi. Personalul va fi adaptat acestor noi structuri din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Se impun programe de pregătire a cadrelor medii de conducere, a personalului din reţea şi a specialiştilor. În cadrul domeniului financiar C.E.C. va trebui să-şi reorienteze politica de plasamente, urmărindu-se o îmbunătăţire a structurii bilanţului prin extinderea domeniului de creditare, generarea de venituri prin comisionarea produselor şi serviciilor şi creşterea productivităţii personalului prin angajarea de personal calificat şi reducerea numărului de personal din domeniile administrative. Prognoza financiară prevede o dezvoltare realistă, adaptată posibilităţilor C.E.C. în domeniile strategice şi o rentabilizare a instituţiei în privinţa cheltuielilor cu personalul. Necesarul de fonduri pentru susţinerea programului de investiţii este limitat de rezultatele financiare pe care C.E.C. le va înregistra în perioada 2008-2010, având în vedere că C.E.C. trece printr-un proces de restructurare ce va fi influenţat şi de reducerea ecartului de dobândă. Din acest motiv, C.E.C. va trebui să-şi asigure cheltuieli suplimentare. Cheltuielile cu amortizarea generate de achiziţionarea, pe baza creditului subordonat, de active fixe corporale şi necorporale (hardware, software, tehnologii de carduri, reamenajarea sediilor) va afecta de asemenea profitabilitatea C.E.C. Pe de altă parte, renunţarea la contractarea creditului subordonat va influenţa pozitiv, temporar, rezultatele financiare ale C.E.C. dar multe din obiective nu vor putea fi atinse. Dezvoltarea instituţională a C.E.C. va trebui să fie susţinută de un sistem informatic performant. Procesul de informatizare se va derula pe toata durata procesului de restructurare şi îl va influenţa în mod decisiv. Timpul este cel mai important adversar al C.E.C. Obiectivele şi măsurile strategice propuse vor schimba înfăţişarea C.E.C. dintr-o bancă orientată spre economii într-o bancă de retail performantă. Măsurile strategice vor trebui să fie implementateconform planului strategic propus - deci rapid şi în mod profesional. Pentru realizarea restructurării va fi necesar un efort susţinut al conducerii şi al acţionarului C.E.C. de a transforma această bancă într-o instituţie performantă. Va fi necesar un transfer de know – how.