Mediu

UNIVERSITATEA ,,DUNAREA DE JOS" GALATI CENTRUL DE FORMARE CONTINUA SI TRANSFER TEHNOLOGIC

CURS POSTUNIVERSITAR DE SPECIALIZARE IN EDUCATIE TEHNOLOGICA

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Coordonator stiintific, Prof.dr. ing. Oprea Lucian

Absolvent, Crisan Mariea

- 2002 -

1

CUPRINS INTRODUCERE……………………………………………………………3 CAPITOLUL I :CONSIDERATII GENERALE PRIVIND POLUAREA ...5 CAPITOLUL II : POLUAREA AERULUI......…………………………….8 CAUZELE POLUARII AERULUI…………………………………………8 EFECTELE POLUARII AERULUI……………………………………….15 COMBATEREA POLUARII AERULUI………………………………….20 CAPITOLUL III : POLUAREA APEI…………………………………….24 CAUZELE POLUARII APEI……………………………………………...25 EFECTELE POLUARII APEI…………………………………………….26 COMBATEREA POLUARII APEI……………………………………….29 CAPITOLUL IV : POLUAREA SOLULUI………………………………33 CAUZELE POLUARII SOLULUI………………………………………..33 EFECTELE POLUARII SOLULUI……………………………………….35 COMBATEREA POLUARII SOLULUI………………………………….37 CAPITOLUL V............................................................................................41 CONCLUZII.................................................................................................41 BIBLIOGRAFIE...........................................................................................43

2

INTRODUCERE Una din problemele globale ale omenirii o reprezinta degradarea mediului inconjurator, perspectivele si consecintele create de epuizarea anumitor resurse naturale, saracia absoluta care a lovit milioane si apoi miliarde de oameni. Sarcina cea mai urgenta este ca viziunea comuna asupra riscurilor ce ne ameninta sa se transforme in aliante internationale si actiuni concertate, necesare pentru a salva Pamantul. Deteriorarea conditiilor de viata pe planeta a ajuns in centrul atentiei generale, presa si televiziunea aducand in prim plan pericolul pe care il reprezinta nesocotirea presiunii continue exercitate asupra mediului inconjurator. Un semnal de alarma a fost lansat inca din iunie 1988 de catre Administratia Nationala a Statelor Unite pentru Aeronautica si Spatiu (N.A.S.A.), care a dovedit ca ceea ce se presupunea de multa vreme in legatura cu incalzirea globala incepe sa devina realitate. James E. Hansen seful Institutului Goeldard pentru Studii Spatiale al N.A.S.A., a dat publicitatii o serie de rezultate ale unui studiu asupra recordurilor de temperatura inregistrata in ultimul secol la nivel mondial, din care reiesea ca se constata o incalzire treptata, pe termen lung. Estimarile lansate s-au dovedit pe cat se poate de exacte : conditiile climatice din cateva puncte cheie ale lumii au anticipat cum va fi cand efectul de sera va deveni o realitate. In unele zone ale Chinei centrale, temperaturile s-au situat in iulie timp de zece zile consecutive, intre 36 si 400C – valul de caldura a fost inspaimantator. Amenintarile ce se contureaza si cu care ne confruntam la ora actuala – incluzand schimbarea climei, rarifierea ozonului si cresterea populatiei – au o asemenea anvergura incat, daca actiunile menite sa le neutralizeze nu incep acum, ele vor genera, in mod inevitabil, consecinte economice paralizant de costisitoare si colapsul institutiilor sociale si politice. Stirea proasta este ca prapastia existenta intre ceea ce ar trebui facut pentru a proteja capacitatea planetei de a asigura conditii de trai si ceea ce se face de fapt creste. Vestile bune sunt legate de faptul ca tot mai multi oameni doresc sa se implice in efortul de a salva planeta, fiind preocupati de degradarea Terrei si de viitorul copiilor lor. Cercetatorii de la Worldwatch Institute au efectuat studii in care se accentueaza etapele si masurile necesare pentru a schimba cursul deteriorarii sistemelor ecologice , suport al dezvoltarii economiei mondiale. Concluziile cercetatorilor sunt ca societatea umana in ansamblul ei, nu dispune de resurse financiare pentru a sustine simultan atat cursa inarmarilor, cat si asigurarea investitiilor necesare crearii premiselor unei dezvoltari autosustinute, echitabila si la actualele cerinte ale protectiei mediului ecologic, economic si social.

3

Analizele realizate de autori in perspectiva starii mondiale au la baza gandirea sistemica, de cunoastere a corelatiilor din natura, stiinta si tehnologie, societate si ideologie. Ele se bazeaza pe un suport informational amplu si se fundamenteaza pe o cunoastere experta a aspectelor diferite ce caracterizeaza astazi societatea umana. Problematica rezolvarii problemelor globale este evident influentata de factorul timp. Intr-un interviu dat revistei Newsweek, Lester Brown arata ca: ,,Acum exista o penurie a multor resurse, dar timpul poate fi considerat ca fiind cel mai important. Exista o preocupare de exceptie si un consens in randul oamenilor de stiinta ca noi suntem astazi intr-o cursa continua impotriva timpului. Este necesar un timp corespunzator pentru formarea unei puternice opinii publice asupra diverselor probleme” Publicarea rezultatelor studiilor Institutului Worldwatch in editii in limba romana, ne dovedeste preocuparile actuale privind studiile globale asupra dezvoltarii societatii omenesti. In lupta pentru salvarea planetei, in doua din cele mai importante domenii – controlul cresterii populatiei - stabilizarea climei oamenii nu reusesc sa obtina rezultatele dorite. Daca in ceea ce priveste micsorarea ratei de crestere a populatiei s-au obtinut ceva progrese in anii 70 acest declin a fost de scurta durata, cresterea anuala sporind ulterior. In anul 2025 se estimeaza o populatie de 12 miliarde de oameni, iar in anul 2150 o populatie de 150 miliarde oameni. Nici in privinta stabilizarii climei nu se intrevede vreun progres. Daca cercetatorul, proiectantul de sisteme de productie industriala sau agricola, politicianul sau specialistul in probleme militare nu se regasesc pe terenul comun al studiilor globale, atunci rezultatele ,,concrete” din domeniul lor de specializare nu se vor autosustine economic, tehnic si ecologic.

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND POLUAREA Poluarea este o modificare defavorabila privind mediul natural, care apare partial sau generalizat, ca urmare a reziduurilor activitatii umane si care prin efectele lor altereaza criteriile de repartitie ale fluxurilor de energie, nivelurile de radiatie, constitutia fizico – chimica a mediului matural si diversitatea speciilor vii. Aceste modificari pot afecta specia umana, datorita impactului pe care il pot avea asupra resurselor agricole, asupra

4

apei si altor produse biologice. Ele pot afecta prin alterare posibilitatile recreative ale mediului, precum si frumusetea naturii arhitectura peisagera, uratind de fapt natura. Aceasta definitie apartine Comitetului stiintific al Casei Albe si a fost preluata din Romade F. Generatiile anterioare s-au preocupat intotdeauna de viitor, dar noi suntem primii care avem de luat decizii de care depinde viata pe planeta noastra, soarta pamantului pe care il vor mosteni copiii nostri. Concluzia schimbarilor necesare: ,, a venit timpul sa facem pace intre noi pentru a putea trai in pace cu pamantul pe care traim” In anul 1992, la Rio de Janeiro, a avut loc Conferinta Natiunilor Unite privind Protejarea Mediului Inconjurator, in care s-a tras primul semnal de alarma pentru salvarea planetei. La conferinta au participat 170 de delegatii guvernamentale si 128 sefi de state. In tara noastra in 1990 s-a infiintat Ministerul Mediului si s-a stabilit un complex de masuri pentru protectia si conservarea mediului; in 1992 s-a infiintat Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului Inconjurator, iar la nivelul judetelor s-au infiintat Agentii pentru Protectia Mediului. In anul 1995 s-a aprobat Legea Protectiei Mediului. Impactul dezvoltare economica – echilibru ecologic, ridica probleme numeroase si complexe pentru toate tarile, sunt intradevar probleme comune ale intregii omeniri. Studiul intitulat ,,Catastrofa sau o noua societate”, un model latino – american al lumii, realizat de un colectiv sub coordonarea prof. Amilear O.Herrera (Argentina) la fundatia Barilache indica un mod de atingere a unui tel final si anume – o lume eliberata de subdezvoltare si mizerie. ,,Deteriorarea mediului fizic nu este o consecinta inevitabila a progresului umanitatii, ci rezultatul organizarii sociale bazate in mare masura pe valori distructive” Se propune participarea tuturor membrilor societatii la luarea deciziilor care ii afecteaza, sa existe o societate in mod intrinsec compatibila cu mediul inconjurator. De un larg ecou s-a bucurat si studiul ,, Intrand in secolul XXI” intocmit de un colectiv de specialisti de la Consiliul pentru calitatea mediului si Departamentului de stat, de la Agentia pentru protectia mediului, Fundatia Nationala de Stiinte, Administratia Nationala pentru ocean si atmosfera, studiu care reliefeaza preocuparile privind perspectivele resurselor naturale – tendinta spre epuizare a unor resurse neregenerabile, deteriorarea factorilor de mediu.

5

Procesele de

– industrializare - urbanizare - modernizare a agriculturii au consecinte negative asupra mediului inconjurator. Procesele de poluare a factorilor de mediu (apa, aer, sol), de deteriorare a solului si vegetatiei, in special a padurilor, cunosc pe Terra aspecte ingrijoratoare. In ultima vreme s-au purtat discutii asupra problemelor echilibrului ecologic, protectia mediului, franarii si preantampinarii unor activitati cu efecte daunatoare, ecologizarii activitatilor economico – productive, probleme care au fost ignorate timp indelungat. Modificarile survenite in atmosfera, pe pamant si in zestrea biologica a planetei vor necesita eforturi de cooperare de dimensiuni globale. Conducatorii politici care nu vor reusi sa inteleaga schimbarile fundamentale intervenite in raportul dintre cei 6 miliarde de oameni care constituie populatia actuala a Terrei si sistemele si resursele naturale de care depinde viata omului se vor trezi asaltati de probleme nerezolvabile, blocati de un declin economic ireversibil. Asigurarea unei dezvoltari viabile in viitor ne cere sa actionam simultan pentru oprirea acumularii de bioxid de carbon, protejarea stratului de ozon, refacerea padurilor si a solului, stavilirea cresterii populatiei, majorarea eficientei energetice si punerea in valoare a surselor reannoibile de energie. Nici o generatie nu a fost pusa vreodata in fata unei problematici atat de complexe, care sa reclame solutii imediate.

TIPURI DE POLUARE (dupa Schiopu D. (1977) I.Dupa provenienta poluantilor : 1.Poluare naturala a.-biologica b.-datorata unor fenomene fizico-chimice din natura c.-menajera 2.Poluare industriala 3.Poluare agricola II.Dupa natura poluantilor 1.Poluare fizica a.-termica b.-sonora (fonica) c.-luminoasa d.-radioactiva e.-electrica

6

2.Poluare chimica

a.-cu derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide b.-cu derivati ai sulfului, ai azotului etc. c.-cu derivati ai metalelor grele (Pb, Cr etc.) d.-cu derivati ai fluorului e.-cu materii plastice f.-cu pesticide g.-cu materii organice fermentescibile

3.Poluare biologica a.-contaminarea microbiologica a mediilor inhalate si ingerate,precum si a solului (exemple pentru sol: antrax, ciuma, germeni fitopatogeni) b.-modificari ale biocenozelor si invazii de specii animale si vegetale (exemplu: prin introducerea de seminte de buruieni din alte zone sau favorizarea inmultirii unor specii de buruieni consecutiv tratamen telor cu erbicide) 4.Poluarea ,,estetica"-->ca figura de stil,dar si in sens propriu,prin degradarea peisajelor, ca urmare a urbanizarii si sistematizarii eronat concepute.

POLUAREA AERULUI Aerul absolut pur este un termen teoretic si se refera la prezenta exclusiva in atmosfera a gazelor din componenta aerului in concentratii precise si absenta altora, ca si a vaporilor si particulelor solide. Notiunea de aer poluat se refera nu numai la prezenta unor substante straine de compozitia naturala a aerului, ci si la cantitati,la concentratii care il fac impropriu pentru exercitarea rolului sau fundamental de a intretine viata. Desigur pentru fiecare activitate exista moduri diferite de a intelege notiunea de poluare a aerului, in raport cu cerintele impuse de desfasurarea unei activitati sau a alteia, precum si in raport cu nocivitatea asupra organismului uman si asupra factorilor mediului. Pentru medic,aerul este poluat cand concentratia substantelor straine atinge nivele nocive organismului uman: pentru tehnologul industrial, preocupat de coroziune, cand poluantii ating concentratii care altereaza structura si functionarea instalatiilor :pentru proiectantul unei fabrici de oxigen sau de amoniac,preocupat sa foloseasca aer cat mai curat ca materie prima,atunci cand procesul de productie este tulburat de prezenta substantelor straine; pentru cercetatorul dintr-un laborator biologic,cand cultura sa este contaminata cu microorganisme sau infestata cu spori etc. Poluarea aerului se produce inegal, neuniform,fiind de obicei deosebit de mare in bazinul aerian al concentrarilor urbane si industriale, ea

7

nedepasind de regula inaltimea de cateva sute de metri,poluantii coexistand si amestecandu-se cu aerul din aceleasi spatii limitate in care traiesc milioane de oameni. Aerul este mai poluat in marele metropole:Ciudad de Mexico, Los Angeles,, New York, Tokio, unde atmosfera este aproape irespirabila. SURSELE DE POLUARE A AERULUI In aer se scurg si se revarsa impuritati dintr-o infinitate de surse de impurificare naturala si artificiala. Astfel,de pe unele suprafete se pot ridica in atmosfera pulberi si gaze rezultate din ciclul normal de dezvoltare al unor plante (cum sunt granulele de polen, sporii vegetali, sfaramaturile de vegetale si gazele rezultate din descompunerea acestora.) De asemenea in aer se ridica adesea,antrenate de vant, pulberi provenite din sfaramarea stratului superficial al solului. Din subsolul zonelor vulcanice sunt emanate uneori mari cantitati de gaze si vapori, iar in perioadele de eruptie chiar particule solide ca atare sau in stare topita. Din cosmos se indreapta catre atmosfera nori de gaze,vapori, particule sub forma de meteoriti. Insa cele mai multe impuritati provin din activitatea industriala,tehnica si casnica. Uzinele pentru producerea energiei electrice, centralele de termoficare evacueaza zilnic in atmosfera sute de tone de bioxid de sulf si cenusa. Fabricile de materiale de constructie, evacueaza zilnic zeci de vagoane de pulberi, uneori se gasesc uzine siderurgice sau de metalurgie neferoasa care elimina in atmosfera, in afara de compusi de sulf, o serie de alti produsi rezultati din combustie, metale toxice ca plumbul, cadmiul, arsenul,manganul, etc. In acelasi bazin aerian se mai evacueaza impuritati provenite de la uzinele chimice sau petrochimice din care scapa in atmosfera acizi si baze,hidrocarburi, pulberi de materiale intermediare,diferiti solventi, alcooli,cetone, eteri, fenoli etc.) Transporturile reprezinta principala sursa de poluare a atmosferei in tarile dezvoltate prin autovehicule, locomotive, nave, avioane.Locuitorul orasului modern care lucreaza la biroul unei institutii, circula pe strada,sau se odihneste in apartamentul sau, inhaleaza de regula nu aer curat, ci un amestec de aer, gaze si particule solide de cele mai diverse. La aerul ce patrunde pe fereastra, continind impuritati industriale sau din transporturi, se adauga uneori impuritati emanate din sistemul de incalzire a locuintei, din arderea gazului din bucatarie sau din conductele instalatiilor sanitare. In locuinta sau in afara ei, in mediul rural sau in cel urban, fumatorii isi inlocuiesc periodic o buna parte din aerul adeseori relativ curat pe care-l inhaleaza din exterior cu aer incarcat cu fum dens si fin, cu oxid de carbon,substante cancerigene , nicotina si alte substante nocive intre care si unele radioactive.

8

Emisiile si poluantii in lume si in Romania care afecteaza calitatea aerului mai provin din urmatoarele activitati: -pentru bioxid de sulf (SO2): centralele termoelectrice si cele de termoficare care realizeaza 70 % din poluare -pentru oxizii de azot (NO): centralele termoelectrice si transportul rutier (60-65%) -pentru monoxidul de carbon (CO) :reziduurile si combustia in instalatii industriale (75 -80 %) -pentru metan (CH4): agricultura (complexele zootehnice), extractia si distributia combustibililor fosili (75-80 %) -pentru petroxidul de azot (NO2): agricultura si procesele naturale -pentru amoniac (NH4): agricultura (96-98 %) -pentru substantele organice volatile nemetanice(SOVN):transporturile activitatile cu folosirea solventilor in procesele naturale(95-99%) Atmosfera inalta este poluata de zborurile supersonice prin scaderea concentratiei de ozon in acest strat la altitudinea de 12-40 km,datorita emanatiilor de oxid de azot provenite din motoarele cu reactie ale avioanelor care transforma astfel ozonul in oxigen. La o altitudine mai mica acest pericol nu exista deoarece vanturile si ploile imprastie oxidul de azot, purificand atmosfera. INDUSTRIA, CATEGORIA PRINCIPALA DE SURSE DE POLUARE ATMOSFERICA Industria energetica,metalurgica,chimica si a materialelor de constructie reprezinta cele mai importante categorii de surse de poluare a aerului cu pulberi si gaze. Intreprinderile termoenergetice Datorita faptului ca cerintele de energie in industrie au crescut an de an, dublandu-se in lume la circa 10 ani, capacitatea unei singure uzine a crescut treptat, arzand anual pana la zeci de milioane tone de combustibil. O astfel de centrala poate produce anual 4-5 milioane tone de cenusa, din care, numai daca 1 % ar fi evacuata in atmosfera ar reprezenta o cantitate de circa 15 tone de cenusa zilnic, plus particule de carbune si funinigine. Bioxidul de sulf, este evacuat pe cosuri in cantitati de zeci de tone pe ora, cu mare viteza (25-30 m/s),la inaltimi de 300-500 m. Siderurgia Impuritatile care rezulta din siderurgie sunt constituite in primul rand de pulberi, care apar in toate fazele prelucrarilor industriale: la transportul si depozitarea carbunelui si minereurilor,la arderea lor in cocserii,furnale si otelarii,la insuflarea de aer. Mai rezulta pulberi metalice, compusi ai fluorului, ai arseniului, hidrocarburi policiclice condensate cancerigene. La Combinatul Siderurgic Galati,cantitatile de impuritati evacuate in atmosfera sunt colosale: la o productie de 5 milioane tone/an la fonta si otel, elimina in 24 de ore aproximativ 15000 to oxid de carbon, peste 1000 tone pulberi si 50 tone bioxid de sulf, plus cantitati mici de alte impuritati.

9

De aceea atmosfera este poluata cu pulberi si gaze pe o raza de pana la 2-3 km si chiar mai mult. Metalurgia neferoasa Din extractia de minereu, purificarea si rafinarea metalelor neferoase se produce impurificarea atmosferei cu pulberi, vapori, gaze (bioxid de sulf),mercur, zinc, cadmiu si arseniu. Impurificarea cu plumb are loc indeosebi sub forma de vapori care se transforma rapid in aerosoli fini, se condenseaza si se oxideaza in contact cu aerul. Aerosolii de plumb raman suspendati vreme indelungata in atmosfera si pot fi transportati de curentii de aer pana la 5-10 km de la locul evacuarii. Impurificarea aerului cu mercur, se produce datorita evaporarii sale la o temperatura relativ scazuta (peste17 0C).Datorita cantitatilor reduse in care se gaseste si se manipuleaza, ridica probleme de poluare a aerului in putine cazuri si doar pe plan local. Impurificarea aerului cu bioxid de sulf, este nociva in toate cazurile,ea fiind deosebit de accentuata la rafinarea cuprului, unde rezulta circa 8 to.bioxid de sulf la o tona de cupru. Impurificarea aerului cu bereliu si compusii sai Bereliul folosit sub forma de compusi si aliaje,care au aplicatii in industria nucleara, in industria tuburilor fluorescente,in industria produselor ceramice etc.. pot ajunge in atmosfera in concentratii aparent neansemnate pentru a produce grave intoxicatii, deoarece pragul toxic este foarte scazut. Impurificarea aerului cu flour Fluorul sub forma gazoasa ajungand in atmosfera o polueaza in concentratii mai mari sau mai mici, avand efecte toxice asemanatoare celor ale plumbului. INDUSTRIIA CHIMICA De la fabricile de produse chimice se pot raspandi in atmosfera substante ca : acizii sulfurici, azotic, clorhidric, amoniacul, clorul etc. cu efecte toxice grave si rapide. Numeroase produse chimice si impurificarea cu substantele respective se intalnesc si in industria lemnului, hartiei,celulozei,pielariei, alimentara, metalurgica. Cele mai importante substante impurificatoare ale atmosferei,rezultate din industria chimica sunt: -bioxidul de sulf - se evacueaza in atmosfera de fabricile de acid sulfuric intreprinderi textile,celuloza hartie, farmaceutice,cand captarea nu se poate realiza in intregime pentru a fi transformat in acid sulfuric si cand exista scapari in perioadele de avarii. -hidrogenul sulfurat -rezulta din reziduuri de petrol,carbuni,oase si alte resturi animale, ape reziduale etc. -clorul si acidul clorhidric-impurifica atmosfera din jurul intreprinderilor de electroliza a clorurii de sodiu,a fabricilor de textile, celuloza,hartie

10

chimico-farmaceutice. -hidrocarburile: - se evacueaza in atmosfera din industria petrochimica uzinele de automobile,avioane, etc.,unde se utilizeaza ca solventi. -alcoolii,eterii si cetonele:-sunt poluanti ai aerului si provin de la industria maselor plastice si a colorantilor. Zona lor de perceptie se reduce la cateva sute de metri de sursa,iar toxicitatea lor este moderata in comparatie cu cea a altor substante chimice. -pesticidele : - determina impurificarea aerului, cand sunt aplicate la scara mare. -negru de fum: - se obtine prin arderea diferitor substante organice in aer insuficient - in cazuri nefavorabile se revarsa in atmosfera pana la10-15 % din productie sub forma de nori negri, mari si neantrerupti, care se depun pe intinderi pana la zeci de km de locul de producere. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE Utilizarea unor materiale de constructie precum cimentul, ghipsul, magneziul a pus problema evacuarii in atmosfera a unor cantitati de pulberi, care s-au dovedit a fi nocive. In fabricile de ciment cu tehnologie veche se pierd zilnic in atmosfera cantitati de pulberi de ordinul zecilor de vagoane, aceste pulberi se depun pe suprafetele invecinate, ajungandu-se la mii de tone/km2 si pe an. MIJLOACELE DE TRANSPORT AUTOVEHICULELE Dintre diferitele categorii de mijloace de transport: feroviare, navale, aeriene si rutiere, ultimile reprezinta cele mai importante surse de impurificare a aerului. In unele tari densitatea autovehiculelor a devenit sufocanta reprezentand 1/2 din numarul total al populatiei : de exemplu populatia orasului Los Angeles ar putea fi incarcata in intregime in autovehiculele pe care le poseda chiar daca fiecare autovehicul nu ar fi ocupat decat de cate doua persoane. Din esapamentele autovehiculelor se evacueaza mari cantitati de : - hidrocarburi - oxid de carbon - oxizi de azot - plumb, aldehida, etilena (in cantitati mai reduse) Motoarele cu benzina sunt cele mai importante surse de impurificare,atat datorita numarului mare cat si arderilor mai incomplete. In cazul unei functionari incorecte, acest gen de autovehicule elimina fum negru si substante mirositoare.

11

AVIOANELE Benzina de calitate superioara utilizata de avioane determina o poluare mai putin ingrijoratoare in comparatie cu cea produsa de mijloacele rutiere. Cata vreme transportul aviatic s-a mentinut redus, poluarea produsa de avioane nu a ridicat probleme.Traficul intens al unor aeroporturi internationale, capacitatea enorma a unor avioane pot trece poluarea aerului pe primul plan. Avioanele zboara in prezent la mare altitudine, unele chiar in stratosfera, unde poluantii se raspandesc si se difuzeaza mai greu,datorita schimbarilor meteorologice mai lente.De aceea astronautii semnaleaza straturi persistente de poluani lasate de avioane. INCALZIREA LOCUINTELOR Incalzirea locuintelor prin sisteme de termoficare poate produce impurificarea atmosferei in vecinatatea uzinelor, atunci cand combustibilul utilizat contine impuritati (carbune si pacura cu sulf si cenusa) si cand nu se realizeaza epurarea gazelor inainte de evacuare. Fumul este un complex de impuritati, diluat in aerul cald care iese pe cos,fiind alcatuit din vapori de apa,din produsi de ardere incompleta (carbune,funingine, hidrocarburi gudroane etc.) si din impuritati existente in combustibil (cenusa zburatoare) Culoarea albicioasa a fumului indica o ardere completa, culoarea cenusie roscata, bruna - arata prezenta in carbuni a compusilor de aluminiu, fier, mangan; culoarea neagra se datoreste arderii incomplete a combustibilului, din lipsa relativa de aer si indica prezenta carbunelui si funinginii. Cenusa este principala categorie de impuritati din combustibili si rezulta din combustibilii solizi (carbuni de pamant, lemne) in proportii diferite: 5- 15 % la carbunele superior si 40 - 50 % la carbunele inferior Substantele minerale care intra in compozitia cenusii sunt compusi ai siliciului,aluminiului fierului, calciului, magneziului si sulfului. Sulful prezent aproape fara exceptie in carbunele de pamant si in proportie mai mica in petrol, este cea mai importanta substanta poluanta din combustibilii utilizati astazi in lume. Carbunele de pamant contine 0,5- 6 % sulf, iar petrolul 0,1- 4 % sulf, insa unele zacaminte din Franta contin aproximativ 10 % sulf. TUTUNUL reprezinta o sursa grava de impurificare a aerului pentru populatia intregului glob si a tarii noastre prin fumat.Numarul fumatorilor continua sa creasca in toate tarile lumii in randul tineretului,femeilor si barbatilor. Fumul de tutun este inhalat si de membrii familiei fumatorilor si de alte persoane care traiesc in mediul de munca si de viata al acestora. Prin fumul de tutun se inhaleaza : nicotina , oxid de carbon,hidrocarburi cancerigene,aldehide, alcooli, acid cianhidric, copmusi ai sulfului si azotului, substante radioactive, plumb, cadmiu, mercur.

12

ALTE SURSE DE POLUARE A AERULUI POLENUL SI SPORII eliberati de vegetatie se raspandesc atat in atmosfera zonelor rurale ci si in orase. CONTAMINAREA CU MICROORGANISME a aerului este posibila in interiorul incaperilor aglomerate, indeosebi acolo unde exista bolnavi sau purtatori de germeni,microrganismele transmitandu-se prin aer la persoanele invecinate. CONTAMINAREA CU SUBSTANTE RADIOACTIVE se realizeaza prin particule si gaze continand izotopi radioactivi. Acestea provin din centralele nuclearoelectrice, reactoarele nucleare, armele chimice si biologice. Folosirea si experimentarea armelor atomice polueaza atmosfera cu praf radioactiv, care patrunde pana la stratosfera, contribuind la alterarea stratului de ozon. Din studiile realizate de Consiliul Consultativ al secretariatului general al O.N.U. rezulta ca in prezent armele nucleare sunt supradimensionate, echivaland cu peste 1 milion bombe de marimea celor lansate la Hirosima, in 1945, totalizand 13 miliarde TNT revenind in medie cate trei tone de explozibil pentru fiecare locuitor al planetei. O singura explozie s-ar solda cu 5 - 10 milioane victime, plus urmarile asupra celor ramasi in viata, mai ales imbolnavirea de afectiuni canceroase datorita caderilor radioactive ce succed explozia. Focoasele nucleare existente la nivelul globului ar distruge de 5 ori viata pe pamant, care s-ar transforma intr-un veritabil desert. Inarmarile aduc daune omenirii nu numai in timp de razboi dar si in timp de pace, provocand o restrangere a posibilitatilor de cooperare internationala in domeniul ocrotirii mediului inconjurator. O forma noua de deteriorare a mediului o constituie asa zisul ,,razboi geofizic" prin care pot fi provocate mari catastrofe,modificand regimul precipitatiilor, determinand inundatii de proportii, furtuni,cutremure, avalanse distrugatoare, declansari de valuri uriase pe tarmurile tarilor inamice, modificarea proprietatilor electrice ale ionosferei etc. EFECTELE NOCIVE ALE POLUARII AERULUI Frecvent, chiar si la doze mici prezenta substantelor toxice in mediu, reprezinta un pericol imens pentru factorul biotic. Prin modificarea cantitativa si calitativa a factorilor naturali,prin substituirea lor cu factori artificiali care modifica compozitia atmosferei, are loc poluarea, iar agentii poluanti ai atmosferei sunt apreciati ca nefavorabili, nocivi, in orice cantitate s-ar gasi in aer. In acest sens, un comitet de experti ai Organizatiei Mondiale a Sanatatii aprecia ca :,,poluarea aerului cu substante biologice nocive ar trebui evitata cat mai mult posibil".

13

NOCIVITATE PENTRU OAMENI Patrunderea aerului poluat in sistemul respirator - Aerul constituie factorul de mediu care se afla totdeuna in ambianta omului si de accea, prezenta impuritatilor in aer, sub forma de aerosoli sau gaze, permite patrunderea continua in caile respiratorii, determinind astfel si accesul, aproape cu certitudine, in mediul intern. Un om care traieste intr-un mediu impurificat inhaleaza si retine continuu impuritati dintre care o parte sunt retinute si se acumuleaza in plamani si in restul organismului, contribuind astfel la modificarile sale anatomice, fiziologice si patologice. In raport cu intensitatea impurificarii aerului se produce imbolnavirea si scurtarea vietii unei parti proportionale a populatiei din zonele impurificate. In cazul unei poluari extrem de accentuate si durabile,impurificarea aerului determina chiar moartea rapida, prin intoxicatie cu gaze,fum, vapori a unui numar mai mic sau mai mare de oameni. Actiunea nociva a pulberilor si gazelor asupra organismului, depinde mai ales de toxicitatea substantelor chimice din care sunt constituite si mai putin de proprietatile lor fizice. Prezenta pulberilor si a gazelor in aer, este urmata de patrunderea lor in amestec in aparatul respirator, ceea ce complica modul de actiune asupra organismului, intrucat agresivitatea se modifica fie in plus, fie in minus, fata de actiunea nociva separata a substantelor poluante. Astfel, experiente de intoxicare a animalelor cu amestec de particule fine netoxice si bioxid de sulf au pus in evidenta efecte nocive multiplicate de zeci de ori in comparatie cu nocivitatea substantelor izolate. Uneori actiunea toxica scade prin administrarea prealabila a toxicului:s-a constatat ca sobolanii tinuti intr-o atmosfera cu o concentratie mare de ozon mor in totalitate.Daca cu citeva zile inainte li se administreaza o doza subletala de ozon,acesta reduce mortalitatea sobolanilor la doze mari, altfel in mod cert letale. Actiunea unui toxic poate sa difere de la o concentratie la alta si de la un individ la altul, atat fiziologic cat si patologic. Poluantii din aerul respirat :- produc reflexe anormale a unor organe -tulbura functia sistemului-respirator -circulator -digestiv -reduc buna dispozitie si capacitatea de munca. -impiedica somnul si odihna -modificari ale functiilor sistemului nervos -modificari hematologice INTOXICATIA CU OXID DE CARBON este bazata pe blocarea pigmentului ce transporta oxigenul, hemoglobina si transformarea sa in carboxihemoglobina (COHb), produs foarte toxic. BRONSITA CRONICA SI EMFIZEMUL au cea mai mare frecventa la fumatorii care inhaleaza aer cu concentratii ridicate de particule si gaze iritante.

14

Studii efectuate in mai multe tari ale lumii au constatat ca bronsita cronica la fumatori este de 15 ori mai frecventa decat la nefumatori, variatiile depinzand si de numarul de tigari , de vechimea fumatului etc Mortalitatea prin emfizem (starea finala a bronsitei cronice) la populatia oraselor intens poluate si printre fumatori este cuprinsa intre 2si 8 la100000 locuitori si de5-20 de ori mai mica in arii nepoluate si la nefumatori ASTMUL BRONSIC este o boala cu o frecventa mai ridicata in zonele urbane unde aerul este mai poluat cu bioxid de sulf , pulberi sedimentabile, polen, spori. CANCERUL BRONHOPULMONAR este una din bolile in cea mai frapanta corelatie cu poluarea aerului, frecventa acestei boli crescand paralel cu urbanizarea, industrializarea si fumatul. Dintre substantele incriminate in producerea cancerului: - hidrocarburile - fenolii - oxidantii - pesticidele etc. INTOXICATIA CU DIOXID DE CARBON este o consecinta a poluarii aerului cu produsi de ardere incompleta, produsa de: - surse industriale - mijloace de transport -surse casnice si individuale(fumat). In conditii obisnuite de viata produce intoxicatii cronice prin inhalarea unor doze mici (40-50 mg/m3) vreme indelungata sau intoxicatii acute si decese prin inhalarea de doze ridicate (peste 100 mg/m3) in intervale mai scurte. INTOXICATIA CU PLUMB se caracterizeaza prin modificari sanguine, neurologice, psihice, digestive, intarzieri de dezvoltare fizica si intelectuala . Acest toxic ajunge in atmosfera prin: -evacuari de la motoarele autovehiculelor -apa de baut de conducta -chituri, vopsele -obiecte, jucarii. NOCIVITATEA PENTRU PLANTE Ca si in cazul actiunii nocive asupra omului, numai unele substante impurificatoare din aer lezeaza vegetatia, blocheaza fotosinteza plantelor, generand reducerea cantitatii de oxigen din atmosfera-bioxidul de sulf -fluoruri -substante oxidante -etilen Plantele afectate se decoloreaza, au culoarea palida sau galbuie, frunzele si ramurile tinere se inmoaie sau prezinta arsuri pe suprafetele lor. La cele mai mici concentratii de bioxid de sulf apar tulburari de crestere la lucerna ,varza, liliac, vita de vie, telina. Intoxicatia unor plante de gradina cu substante oxidante (ozon)face ca frunza sa ia un aspect argintiu si apoi bronzat.

15

Datorita razboiului din Iugoslavia, Romania a importat in anul 1999 prin circulatii atmosferice la inaltime, o imensa cantitate de gaze toxice(bioxid de sulf,bioxid de carbon, acid sulfuric, amoniac, etc.)prin distrugerea tuturor combinatelor chimice ale acestei tari. Au cazut frunzele la salcam si nuc pe 2/3 din adancimea vaii Lupa; au fost afectati peste 10000 de arbori, productia de fructe a fost pierduta in totalitate. EFECTE ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR EFECTELE CRESTERII CO2 DIN ATMOSFERA Bioxidul de carbon rezultat in exces din combustii industriale prin utilizarea carbunelui si petrolului depasesc cantitativ capacitatea de receptie a naturii. Concentratia sa creste pe intreaga planeta cu 1 mg/m3/an favorizind retinerea caldurii aproape de sol si impiedicind dispersia ei pe verticala(,,efect de sera". Prin topirea gheturilor polare si cresterea nivelului apelor marilor s-ar putea inunda mari aglomeratii umane situate aproape de nivelul marii, inclusiv orase ca Tokio, New York, Londra etc... ,,EFECTUL DE SERA" este descris de climatologi astfel : -prin absortia radiatiilor infrarosii, moleculele de CO2 si de apa,favorizeaza incalzirea stratului de jos (bazal) al atmosferei -consumul crescut de energie fosila si cresterea continua a concentratiei de CO2 din atmosfera pot favoriza temperatura foarte ridicata la nivel bazal, cu impercursiuni asupra climatului si cu influenta alarmanta asupra economiei mondiale. Daca necesitatile energetice ale omenirii si indeosebi cele provenite din combustibili fosili vor creste in ritmul de pina acum, concentratia de CO2 in atmosfera se va dubla catre anul 2025. O asemenea schimbare prin intensificarea efectului de sera va conduce la cresterea medie a temperaturii suprafetei Terrei cu 2-3 0C ceea ce va altera serios regimul de precipitatii. Studiile efectuate pe largi areale de cultivare a cerealelor, reliefeaza faptul ca zone intinse din America, Europa si foste tari ale imperiului rus au devenit mai calduroase si mai secetoase, existind posibilitatea scaderii productiei mondiale de cereale. Pe importante areale ale planetei s-a schimbat atat ciclul carbonului cit si al apei, schimbari ce vor continua ca o consecinta a topirii unor mari cantitati din calotele polare. Dezechilibrele care se intrevad vor avea consecinte imprevizibile asupra vietii economice, a vietii umane, care vor fi grav afectate. Daca nu este atenta societatea umana isi va creea un mediu extrem de toxic. EFECTELE POLUARII CU BIOXID DE SULF PLOILE ACIDE In aerul poluat puternic cu bioxid de sulf si oxizi de azot in prezenta umiditatii se pot forma acizi sulfurici si azotici.Acestia sunt antrenati de picaturile de apa din nori la distante mari sau spre sol o data cu ploaia

16

provocand arsuri vegetatiei. Ploile acide mai afecteaza fauna si populatiile umane provocand dezechilibre grave. CONSECINTE ECONOMICE SI SOCIALE ALE POLUARII AERULUI Prejudiciile aduse sanatatii, confortului si tulburarile de ordin psihologic si estetic, degradarea peisajului, a traseelor turistice, a operelor de arta etc. fac imposibila aprecierea cantitativa a consecintelor totale (materiale si spirituale) ale poluarii aerului. Vor trebui stabilite criterii pentru viitor, mai ales in ceea ce priveste evolutia poluarii mondiale, astazi deschisa interpretarilor pesimiste cu privire la alterarea climei globului, la relatiile dintre atmosfera, litosfera si hidrosfera si chiar cu privire la existenta biosferei insasi. Estimarea unor efecte ale poluarii pe plan economic este deocamdata modul cel mai concret si unitar de apreciere a poluarii. Exemplu in Suedia , pierderile datorate coroziunii metalelor si nemetalelor depasesc cu un miliard de coroane pe cele de acum 10 ani. In Statele Unite, legea privind politica nationala in domeniul mediului inconjurator, cere sa se evalueze impactul ecologic al principalelor actiuni propuse de guvern, dar si acesta este un mod de abordare defensiv, care incearca numai indepartarea efectelor nedorite, in loc sa genereze consecvent si semnificativ tranzitia catre o economie viabila.

COMBATEREA POLUARII AERULUI

17

Nu exista indoieli ca atmosfera noastra este bolnava, trebuie doar sa cunoastem cand se va produce ruptura echilibrului si cat va fi de violenta. PROTECTIA ATMOSFEREI Prin protectia atmosferei se urmareste limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale. Politica nationala de protectie a atmosferei consta in urmatoarele: -introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru retinerea poluantilor la sursa; dotarea unitatilor industriale cu dispozitive antipoluante, si folosirea cat mai eficace a instalatiilor. -generalizarea unor tehnologii nepoluante care sa impiedice noxele sa ajunga in aer; reducerea emisiilor de poluanti in aer, pana la realizarea celor mai scazute niveluri si care sa nu depaseasca capacitatea de regenerare a atmosferei (biomasa tempereaza cresterea CO2 in atmosfera prin fixarea unei mari cantitati de gaz carbonic in procesul de fotosinteza) -modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare integrala a calitatii aerului presupune montarea unor sisteme de alarma automatizate, care furnizeaza date privitoare la gradul de poluare si de concentrare a impuritatilor. Pentru acest control se aplica cu multa eficienta laserul. Rezultate optime se obtin in aceasta privinta si prin satelitii artificiali. -identificarea, supravegherea si controlul agentilor economici a caror activitate duce la poluarea atmosferica. Autoritatea centrala pentru protectia mediului supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei: -constata aparitia episoadelor de poluare a atmosferei de alerta -dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare -solicita masuri tehnologice, aplica restrictii si interdictii in vederea prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti. Proprietarii de teren sunt obligati sa intretina perdelele de protectie,spatiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana. Reampaduririle, reprezinta o masura importanta de combatere a poluarii aerului, deoarece s-a constatat ca din cauza despaduririlor pe Terra, la fiecare 30 de minute dispare o specie vegetala si una animala. In acest sens Parlamentul Italiei a propus creerea a sase parcuri nationale care vor contribui fie si in mica masura la problema impaduririlor. Este absolut necesar sa se opreasca imediat defrisarea padurilor deoarece aerul este deosebit de poluat cu : -anhidrida sulfuroasa (peste 100 milioane tone) -oxid de azot (zeci de milioane de tone) -anhidrida carbonica (CO2)- determina poluarea aerului in proportie de 50%. Se stie ca in linii mari, fiecare kg de petrol sau de carbune produce trei kg de anhidrida carbonica. Se afirma ca intreaga caldura emanata in

18

atmosfera de activitatile oamenilor a depasit cu mult nivelul unei tone pe an, pentru fiecare locuitor al Pamantului. Construirea unor vehicule cat mai putin poluante Atata vreme cat automobilele vor folosi combustibili derivati din petrol, vor trebui aplicate tehnologii noi pentru a realiza motoare care sa consume tot mai putin carburant. S-a limitat prin lege viteza autovehiculelor deoarece consumul de carburanti este mai ridicat cand viteza este mai mare fata de optim. Industriile ar trebui sa realizeze mari economii, cu metode noi,utilizand numai energia electrica strict necesara si evitand orice risipa. Noile tehnologii foarte costisitoare de producere a asa numitului,,carbune curat", aplicate in S.U.A, in Germania si Japonia, duc la reducerea unor elemente poluante, dar nu a tuturor si nu contribuie la resorbtia efectului de sera si a ploilor acide. Valorificarea tuturor reziduurilor ce rezulta din procesele de productie Pentru unele reziduuri industriale nocive, este indispensabil ca, inainte de a le depozita in locurile controlate, sa fie supuse anumitor tratamente chimice, pentru ca substantele cele mai poluante sa poata fi mineralizate, devenind astfel inofensive. In Marea Britanie lichidarea reziduurilor este controlata,incluzand depozitarea in gropi mari. Americanii ingroapa in locuri special amenajate cea mai mare parte a reziduurilor lor. Evacuarea gazelor prin cosuri inalte, este un procedeu cu rol insemnat in industria termoenergetica (indeosebi pentru evacuarea gazelor din termocentrale), in industria chimica (productia acidului sulfuric si acidului azotic), in industria materialelor de constructii (productia cimentului) etc. Indepartarea sursei de zonele populate, este o solutie obligatorie pentru unitatile industriale care evacueaza gaze deosebit de nocive cum ar fi plumbul, fluorul, etc.. ce impurifica atmosfera. Epuararea gazelor, presupune retinerea impuritatilor din gazele evacuate in atmosfera prin folosirea instalatiilor de epurare. Sisteme biologice, folosite in prevenirea si combatera poluarii aerului. Gazele rezultate din procesele industriale contin diferite suspensii, aerosoli sau gaze, care elibereate in atmosfera determina poluarea aerului, apei, solului cu consecinte nedorite. Astfel s-au elaborat tehnologii specifice diferitelor tipuri de poluanti, dintre care unele bazate pe activitatea microorganismelor. Instalatia functioneaza pe principiul unei culturi acvatice de microorganisme specializate, in care lipseste un compus aflat in gazele reziduale care urmeaza a fi epurate. Poluantii se transfera in mediul de cultura, fiind preluati de microorganisme, care au rolul de a-i retine intr-un procent ridicat.

19

Factorii de poluare produc dezechilibre majore circuitelor naturale si de aceea Romania acorda astazi o mare importanta monitorizarii de impact. Aceasta a inceput in anul 1994, cu ajutorul a circa 750 puncte de recoltare pentru determinarea sistematica a noxelor prezente pe plan mondial si anume: - bioxid de carbon - bioxid de azot - amoniac - pulberi sub forma de suspensii si sedimentabile Circuitele naturale ale Romaniei sunt influentate, mai degraba de importul de noxe care se circumscrie circuitelor globale si mai putin de substantele rezultate din exploatarile locale (Program Phare 1996) In scopul imbunatatirii conditiilor de viata urbane a fost proiectata construirea unui oras ecologic nepoluat care a primit numele Ecopolis, unde va fi inlaturata orice sursa de contaminare a aerului, folosindu-se energia solara, hidroenergia sau biogazul. In Franta localitatea Vaudreuil de langa Rouen va deveni ,,orasul aerului proaspat". PROTECTIA SPATIULUI EXTRAATMOSFERIC (COSMIC),care se intinde dincolo de limita superioara a atmosferei terestre, stabilita conventional la 150 km inaltime, consemneaza cateva principii fundamentale si anume: -interzicerea experientelor nucleare in spatiul cosmic -exploatarea si utilizarea acestui spatiu in cadrul principiilor de drept international, inclusiv a cartei O.N.U. -sunt interzise plasarea pe orbita a unor obiecte purtatoare de arme nucleare sau de distrugere in masa. -prevenirea poluarii spatiului extraatmosferic pe cale radioactiva, biologica sau chimica, spre a se evita contaminarea corpurilor ceresti cu substante nocive de origine terestra. -acordarea unei cooperari internationale largi in materie de exploatare si utilizarea pasnica a spatiului extraatmosferic si a corpurilor ceresti.

POLUAREA APELOR

20

Prin poluarea apei se intelege alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale acesteia, produsa direct sau indirect de activitati umane sau de procese naturale, care o fac improprie pentru folosirea normala in scopurile in care aceasta folosie era posibila inainte de a interveni alterarea (Negulescu M) In functie de substantele dizolvate sau aflate in stare de dispersie exista mai multe felui de poluanti ai apelor si distingem: 1. Poluare organica, atunci cand apele sunt perturbate cu deversari masive de substante organice apartinand a trei categorii:-glucide -proteine -lipide Din acest punct de vedere, foarte poluante sunt: - industria de celuloza si hartie - industria alimentara - zootehnia Substantele care isi pastreaza efectul pluant sunt: - fenoli - amine - uree - amonac - hidrogen sulfurat - nitrati sau nitriti 2.Poluarea anorganica, apare in urma deversarii unor produse anorganice (acid azotic, acid sulfuric,acid carbonic si saruri ale acestora) de la fabricile ce le produc si din degradarea substantelor care provoaca poluarea organica. Carbonatii si hidroxizii de sodiu, sarea de bucatarie modifica semnificativ - calitatea fizica si chimica a apelor - pH-ul acestora (sa ramana intre 6,0 - 8,5 conform normelor interne si internationale) 3.Poluarea biologica, se datoreaza prezentei microorganismelor patogene, care gasesc conditii favorabile pentru dezvoltare in apele mai calde. Ea rezulta ca urmare a deversarilor din - aglomeratii urbane - abatoare - zootehnie - spitale - stranduri Surse de poluare - Industria de celuloza si hartie , este o consumatoare masiva de apa de calitate superioara, din care 95 % se evacueaza grav poluata -Industria petrochimica , evacueaza volume insemnate de substante toxice. -Industria chimica anorganica , elimina tone de poluanti nocivi, greu epurabili,foarte persistenti (acizi, substante alcaline).

21

-Industria constructoare de masini , evacueaza apele uzate, deosebit de toxice. -Industria termoenergetica, realizeaza ,,poluarea termica" prin evacuarea apelor fierbinti. -Hidrocentralele - produc modificarea calitatilor naturale ale apelor, deoarece in lacurile de acumulare - scade oxigenarea - se acumuleaza substante organice si anorganice. Detergentii, ingrasamintele chimice, pesticidele, petrolul si produsele obtinute din petrol si produsele radioactive, introdusi continuu in ape in cantitati infime sau deversati accidental in cantitati enorme (poluarea fluviului Dunarea cu cianura de la industria Aurul din Baia Mare) reprezinta poluantii cei mai periculosi cunoscuti din viata de toate zilele. Petrolul De la cantitati infime pierdute la alimentarea sau intretinerea unui automobil si pana la tragicile catastrofe ale petrolierelor gigant care varsa in ocean zeci si chiar sute de mii de tone, toate nivelurile cantitative de poluare se intilnesc curent pe tot cuprinsul globului. O tona de petrol se poate intinde pe o suprafata de 10- 12 km2, apar ,,pete" masive care intuneca mediul acvatic si impiedica reoxigenarea. Produsele radioactive rezulta din: -utilizarea pasnica a energiei nucleare -industria extractiva a elementelor radioactive -instalatiile de imbogatire a uraniului -uzinele nuclearoelectrice -utilizarea radioizotopilor -depozitarea deseurilor radioactive solide Reziduurile solide : - cenusa - namolul - gunoiul orasenesc ameninta cu poluarea apele de suprafata si subterane. Poluarea de-a lungul zonelor de coasta Apele marilor si oceanelor sunt poluate cu deosebire de-a lungul zonelor de coasta unde sunt amplasate porturile, obiectivele industriale si unde se executa forajele submarine pentru extractia hidrocarburilor. Poluarea pe tarm se face prin : -pierderile de petrol in timpul descarcarii vaselor -deversarea apelor impurificate de pe aceste nave sau acelea provenite de la rafinarii, fabrici, uzine. -aportul apelor de uscat Poluarea in larg are loc :-in timpul deplasarii petrolierelor -in urma unor accidente sau erori de manevrare a vaselor -in urma arderii sondelor de petrol

22

(in timpul razboiului din Golf) Aproximativ 1/3 din cantitatea de hidrocarburi care contamineaza apa marilor si oaceanelor provine din cele transportate de petroliere. Oceanul mai este poluat cu reziduuri de metale grele (plumb, zinc, mercur, cupru) care se lasa spre fund, apoi cu substante pentru combaterea daunatorilor agricoli (pesticide, insectofungicide) si reziduuri radioactive. EFECTELE NOCIVE ALE POLUARII APELOR 1.Periclitarea sanatatii Elementele sonacte pentru populatie, sunt schimbarile de aspect ale apei: - culoarea - turbiditatea - mase de substante plutitoare solide in pelicule sau spumante - mirosul - gustul care sunt sesizate de orice locuitor. Alerta maxima o dau mortalitatile piscicole, care reflecta direct nocivitatea , indeosebi in poluarile masive foarte toxice cand viata in sursele de apa este distrusa in totalitate. In acest caz apa este moarta si se instaleaza ,, vidul biologic" O amenintare generala pentru toate apele, mai periculoasa in consecinte decat polurarile acute este poluarea insidioasa, progresiva, adesea latenta. Aproape neobservata, ea se intinde ca un cancer, cumuland efectul surselor marunte cu poluarile difuze si luand forme cronice. La inceput se raresc unele organisme marunte si prea sensibile, urmeaza o inselatoare imbogatire cu plante si animale din specii mai rezistente care prolifereaza in dauna celor cu valoare economica superioara care migreaza spre zone neafectate si astfel dezechilibrul capata alura unei reactii in lant. In apele statatoare modificarile sunt practic ireversibile : impuritatile se acumuleaza, iar namolurile acopera fundul, otravirea devenind progresiva pana la degradare totala. Efectele poluarii biologice Prin apa se pot transmite: -boli bacteriene, precum: febra tifoida, dizenteria , holera, etc.. -boli virotice: poliomielita, hepatita epidemica -boli parazitare : giardioza, trichomonoza, strongiloidoza. Alte boli legate de apele poluante sunt cele transmise de vectori : -tintarul anofel: malaria -musca Tse-tse: boala somnului Unele reziduuri chimice din ape provoaca alergii sau eczeme :azotatii provoaca cianoza sugarilor, maladia albastra. Mirosurile fetide degajate de apele poluate duc la greturi si varsaturi. Sistemele obisnuite de tratare a apelor de suprafata nu au nici o eficienta fata de : virusi, substante cangerigene sau alergene, nitriti si nitrati, iar acesti poluanti ajung nestingheriti la consumatorul de apa curenta.

23

Cele mai insidioase imbolnaviri sau intoxicari sunt cauzate insa de concentrarea poluantilor prin lanturi trofice. In acest sens exemplificam ca strontiul radioactiv din pulberea exploziilor nucleare purtat de curenti de aer, depus pe sol , antrenat de ape si absorbit de plantele furajere consumate de erbivore ajunge in lapte, provocand tulburari in dezvoltarea copiilor prin substituirea calciului din oase. Misteroasa boala ,, Minamata" care a facut 41 victime intr-o insula japoneza a fost efectul consumarii de catre localnici a pestilor si scoicilor in corpul carora se concentrase mercur, evacuat cu apele uzate de la uzinele mecanice existente in zona. In carnea unor animale din Belgia a fost depistata o cantitate de peste 0,1 ppm dioxina, substanta foarte toxica cancerigena, chiar in doze mici. Se pare ca fenomenul se datoreaza eliberarii substantei in apa marii. Absorbtia accidentala a dioxinei de catre bancurile de pesti, conduce la o concentrare a acesteia, mai ales in grasimea de peste de aproximativ 1000 de ori.Faina de peste consumata de aninale conduce la porc si pasari la o noua concentrare. Omul hranindu-se timp indelungat cu produse din carne acumuleaza si concentreaza la randul sau, doze suficiente pentru a se imbolnavi de cancer. 2.Dificultati in alimentarea cu apa potabila In statiile de tratare a apelor de suprafata, filtrele si gratarele sunt colmatate de colonii de ciuperci si alge, apele acide corodeaza bazinele si conductele, detergentii acopera instalatiile cu spuma. Pericolul colmatarii cu petrol, uleiuri sau intrarea substantelor toxice in reteaua de alimentare, impune intreruperea functionarii instalatiilor, cu prejudicii pentru populatie si industrii. 3.Agricultura si poluarea apelor Daca apele folosite pentru irigatii contin substante nocive, efectul de distrugere a vegetatiei si de poluare a solului va fi imediat.In zootehnie apele poluate duc la imbolnavirea sau moartea animalelor, scade productivitatea si calitatea produselor iar in final tot oamenii au de suferit. 4.Vatamarea faunei si florei -mortalitatea pestilor, iar in locul lor se dezvolta vietuitoare care pot valorifica in procesele lor metabolice poluantii: viermi, insecte, alge. Pestii care supravetuiec au gust inacceptabil, sunt infectati cu germeni patogeni sau contin substante toxice. -pasarile isi intrerup ouatul iar oile avorteaza dupa adaparea cu apa continand saruri de zinc. -se produc otraviri acute, boli de piele, eczeme, intoxicatii cronice. 5.Degradarea zonelor turistice si de agrement Turistul va ramane dezamagit daca apa litoralului ii va oferi pete de pacura, gunoaie plutitoare si mirosuri fetide , daca centrele urbane vor fi intunecate de cursuri de ape respingatoare.

24

Cauzele degradarilor progresive trebuie demascate cu vehementa: gradul de poluare a apelor de importanta urbanistica si turistica exprima deficientele celor raspunzatori de a asigura societatii un mediu de viata acceptabil. COMBATEREA POLUARII APELOR Cheia de baza a luptei contra poluarii apelor este legislatia adecvata, bazata pe criterii stiintifice pornind de la principiul general ca fiecare stat trebuie sa aplice riguros toate masurile care se impun la nivelul cunostintelor contemporane in domeniul protectiei calitatii apelor. In fluviile extrem de poluate ale continentului nostru se numara:Rinul, Ronul, Sena, Ebrul, Tibrul, iar din S.U.A, Mississipi. Deoarece Rinul strabate mari zone miniere si industriale, inca din 1950 tarile riverane (Olanda, Luxemburg, Germania, Franta si Elvetia) au semnat o conventie pentru protectia apelor sale, iar in 1963 a luat fiinta ,,Comisia internationala pentru protectia Rinului impotriva poluarii", care grupeaza aceleasi tari . Lacul Baikal, care cuprinde 20% din rezervele de apa dulce ale planetei, este supus unui regim foarte strict de protectie prin impiedicarea poluarii raurilor ce se varsa in el, suspendarea plutaritului pe aceste artere si extinderea spatiilor verzi pe malurile sale. In tara noastra protectia se realizeaza pe baza masurilor pentru protectia si conservarea mediului impuse de Ministerul Mediului infiintat in 1990, Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului inconjurator infiintat in 1992 cand la nivelul judetelor s-au infiintat Agentii pentru Protectia Mediului. Anual in raurile tarii sunt deversate circa 8 miliarde mc de ape uzate, din care jumatate trebuie epurate. Se precizeaza ca epurarea apelor face parte integranta din procesul de productie. Au fost construite si puse in functiune aproape 4000 de statii de epurare. Au fost infiintate centre de cercetare in problema protectiei apelor, urmarindu-se totodata recuperarea din aceste ape a diverselor substante refolosibile. Ca urmare a acestor masuri s-a trecut la actiuni concrete pentru protectia apelor marine.Se diversifica mijloacele tehnice de recuperare a reziduurilor marine, absorbtia peliculei de petrol produsa prin mareele negre, imbunatatirea constructiei vaselor petroliere pentru a nu mai pierde pe parcurs din incarcatura, montarea unor instalatii flotante in largul marii pentru curatirea si spalarea vaselor, perfectionarea conducerii navelor pentru evitarea coliziunilor in timpul mersului si o organizare mai buna a circulatiei in zonele periculoase.In unele zone oceanice si maritime s-au delimitat perimetre unde este interzisa deversarea produselor petroliere. Asigurarea unor ape curate de-a lungul tarmului Marii Negre constituie o necesitate stringenta, actiune care va fi intarita si prin realizarea unor acorduri cu statele riverane.

25

AUTOEPURAREA APELOR cuprinde toate fenomenele de reducere naturala a poluarilor. Se realizeaza prin diverse procedee: 1.)Autoepurarea poluantilor organici. Prin reactie chimica directa cu oxigenul dizolvat sau prin metabolismul organismelor acvatice, substantele organice sunt transformate in compusi anorganici, adica se produce mineralizarea lor. In final rezulta: azot, amoniac, bioxid de carbon, metan si saruri minerale. Este o transformare care elimina cei mai numerosi si mai suparatori poluanti. 2.)Activitatea microorganismelor Microorganismele : - realizeaza autoepurarea apelor in conditii - aerobe - anaerobe - prefera in general substante de origine biologica, dar in anumite conditii pot accepta si unele produse chimice ca: fenolii, cianurile, produse petroliere, detergenti, lignina. 3.)Plantele acvatice, intervin in autoepurare prin faptul ca absorb bioxid de carbon si elimina oxigen 4.)Animalele ca : buretii, scoicile, viermii realizeaza un fel de filtrare biologica prin retinerea poluantilor din apa absorbita in corpul lor. MIJLOACE DE PROTECTIE A CALITATII APELOR a.)Diminuarea poluarii efluentilor urmareste ca reziduurile sa nu mai fie antrenate cu apa.In locul spalarii cu jet a strazilor,platformelor industriale, pardoselilor, etc. sa fie folosite aspiratoare, apoi reziduurile sa fie evacuate la halde sau crematorii. b.)Reducerea consumului de apa industriala, prin procedee tehnologice noi, inlocuirea racirii cu apa cu racirea cu aer, inlocuirea apei cu solventi organici recuperabili. c.)Recircularea apelor, duce la o economie importanta in industrie prin realizarea unor circuite inchise. d.)Proiectarea judicioasa a sistemelor de canalizare. Sa existe canale separate pentru apele pluviale si respectiv menajere deoarece conducerea in amestec pe trasee lungi in sistem unitar de canalizare, inseamna a trimite murdaria in emisar pe cai scumpe si ocolite e.)Proiectarea edilitara, presupune perimetre de protectie sanitara in care evacuarile de poluanti sunt strict interzise in sursele naturale de apa potabila. f.)Evacuarea efluentilor in subteran, consta in depozitarea acestora in escavatii naturale, galerii de mine, saline parasite, astfel incat sa nu mai ia parte la circuitul natural al apei. g.)Controlul depozitelor de reziduuri solide

26

Gunoaiele orasenesti sau deseurile industriale depozitate in halde sa nu mai fie antrenate in apele de suprafata sau sa se infiltreze in straturile subterane. Oamenii ar trebui sa inteleaga si sa previna consecintele ireparabile ale transformarii oceanului in depozit de reziduuri. h.)Evitarea si combaterea poluarilor cu raspandire difuza Poluarea difuza cu hidrocarburi, presupune diferite sisteme de inlaturare a stratului de petrol de la suprafata apelor. Protectia contra poluarilor radioactive, prin aplicatii pasnice a energiei nucleare. Poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide din avion, se evita prin instruirea pilotilor in legatura cu: - vitezele si inaltimile de zbor - viteza si directia admisibila a vantului -distantele minime fata de ape sau zone care trebue protejate EPURAREA APELOR UZATE este masura indispensabila de protectie a calitatii apelor. STATIILE DE EPURARE reprezinta ansamblul constructiilor, aparatelor si instalatiilor prin care se efectueaza epurarea apelor uzate. Materia prima este apa uzata, iar produsul finit este apa epurata prin -metode mecanice, bazate pe - strecurarea sau filtrarea pentru particule mari -separarea prin plutire a corpurilor mai usoare ca apa -sedimentarea corpurilor mai grele -metode chimice, se bazeaza pe dezinfectarea apelor cu clor bioxid de clor sau cu ozon. -metode biologice, au ca scop mineralizarea substantelor organice din apa sub actiunea microorganismelor. SISTEME BIOLOGICE UTILIZATE IN PREVENIREA POLUARII APELOR A.EPURAREA BILOGICA NATURALA a 1.)Irigatiile cu ape uzate, se bazeaza pe capacitatea microorganisemlor din sol de a mineraliza poluantii. Prezinta insa pericol de raspandire a germenilor patogeni si a parazitilor (helminti), fapt ce franeaza extinderea. a2.)Iazurile piscicole In unele ape mai putin poluate si cu plancton abundent se pot dezvolta unele specii de pesti mai rezistenti fata de poluare (ex. in apele uzate ale orasului Munchen) a3.)Iazurile biologice, realizeaza stationarea apelor uzate in adancimi de 0,60 - 1,50 m unde se creeaza conditii pentru epurarea biologica naturala a4.)Epurarea biologica cu plante

27

In natura se construiesc bazine speciale in care se pot creste macrofite natante, cu radacinile foarte dezvoltate care le ajuta sa preia din apele uzate substantele organice, nutrientii si o serie de metale grele, ele functionand ca adevarate statii de epurare complexe fiind cele mai eficiente si economice. B.EPURAREA BIOLOGICA ARTIFICIALA cuprinde doua procedee principale: b1 - filtrarea biologica b2 - procedeul de namol activ b1.)BIOFILTRELE - sunt instalatii constituite dintr-un material de umplutura (bucati de piatra sfaramata, zgura, tufuri vulcanice) care se stropeste cu apa reziduala. Aceasta apa se scurge incet ca o pelicula foarte subtire la suprafata materialului de umplutura. In biofiltru se insufla aer astfel incat bacteriile ce traiesc fixate pe materialul de umplutura sa aiba apa oxigenata, bogata in nutrienti si hrana pentru a se dezvolta.Apa reziduala din biofiltru este aerata, dar lipsita de substante organice dizolvate insa contine fragmente de pelicula biologica care va fi indepartata gravitational in decantoarele secundare. b2.)EPURAREA ANAEROBA A NAMOLURILOR DIN APELE REZIDULALE Aceste namoluri se introduc in instalatii speciale (metatancuri) in care sunt accelerate procesele de fermentare anaeroba si duse spre fazele finale de mineralizare, cu eliberare de gaze: metan, amoniu si dioxid de carbon (denumite biogaz). Procesele de finalizare a fermentatiei anaerobe realizate indeosebi de bacteriile metanogene se desfasoara complet in circa 38 - 40 zile. Namolul rezultat este uscat pe paturi de uscare, unde se finalizeaza procesele de fermentatie dar pe cale aeroba si poate fi folosit ca ingrasamant pe terenurile agricole. O impozanta instalatie de oxidare umeda a namolului de la epurarea apelor exista in orasul Chicago.

28

POLUAREA SOLULUI Datorita poluarii, resursele de sol de pe Terra isi reduc an de an capacitatea de productie,diminuandu-se, astfel, posibilitatile de obtinere a alimentelor, textilelor, lemnului si altor materii prime necesare omului. Majoritatea solurilor isi pierd din elemntele nutritive si materia organica in proportie mai mare decit are loc procesul de completare a acestora, ceea ce in final duce la epuizarea lor. Solul este supus pe suprafete insemnate, la poluare datorita acumularii in exces a sarurilor solubile, eroziunii, excesul de umiditate, acumularii de metale grele, pesticide, caderilor radioactive etc. . Perspectiva impactului acestor actiuni asupra solului este ca, in viitor, hrana necesara populatiei in continua crestere va trebui sa se asigure pe o suprafata de sol tot mai mica. Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau antropice. ACTIVITATEA CARE GENEREAZA POLUAREA SOLULUI 1.Activitatea extractiva de materii prime si materiale: -combustibili -minereuri -materiale de constructii 2.Activitatea industriala pentru: -energie -metalurgie -constructii de masini -chimie -materiale de constructie -industrie usoara -industrie alimentra 3.Activitatea agricola: -vegetala -animala 4.Activitatea rutiera 5.Ggospodaria comunala: -platforme si rampe de gunoi -gropi pentru gunoi -ape uzate si namoluri menajere orasenesti. Capacitatea solurilor de a prelua noxele societatii umane este limitata, iar abuzurile creeaza dezechilibre si disfunctionalitati greu de refacut.

29

DEREGLARILE SOLULUI a)fizice:fenomenul de compactare si stricarea structurii generale de lucrari necorespunzatoare; b)chimice:generate de poluarea solului cu metale grele, pesticide, ingrasaminte, modificarea pH-ului solutiei solului. c.)biologice: generate de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor si animalelor. d.)radioactive: solurile capteaza foarte usor poluarile radioactive pe care le transmit plantelor si animalelor pentru timp indelungat. TIPURILE DE POLUARE A SOLURILOR (dupa natura si sursa poluantului) (C. Rauta si colab. 1989, preluata dupa Schiopu D. , 1997) Simbolul Denumirea Pa Poluarea prin lucrari de escavare la zi (balastiere,cariere,etc.) Pb Poluarea prin acoperirea solului cu deponii,halde,depozite de sterili de la flotare,iazuri de decantare,depozite de gunoaie etc. Pc Poluarea cu deseuri si reziduuri anorganice (minerale,materii organice,metale,saruri,acizi,baze)de la industrie Pd Poluarea cu substante purtate de aer (amoniac,bioxid de sulf,cloruri,fluoruri,oxizi de azot,compusi de plumb etc.) Pe Poluarea cu materii radioactive Pf Poluarea cu deseuri si reziduuri organice de la industria alimentara si usoara Pg Poluarea cu deseuri si reziduuri organice de la industria alimentara si usoara Ph Poluarea cu dejectii animale Pi Poluarea cu dejectii umane Pj Poluarea prin eroziune si alunecare Pk Poluarea prin saraturare Pl Poluarea prin acidifiere Pm Poluarea prin exces de apa Pn Poluarea prin exces sau carente de elemente nutritive Po Poluarea prin compactare,inclusiv formare de crusta Pp Poluarea prin acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune Pq Poluarea cu pesticide Pr Poluarea cu agenti patogeni contaminati (agenti infectiosi,toxine,alergenti etc.) Toate aceste tipuri de poluare sunt prezente in solurile din Romania ba chiar ele se interconditioneaza cu alte surse de poluare. Sursele de poluare a solului cele mai extinse si cu efectele cele mai daunatoare, care vor fi analizate in continuare sunt:

30

1. Poluarea prin ingrasaminte chimice si organice. 2. Poluarea cu pesticide. 3. Poluarea radioactiva sau nucleara. POLUAREA PRIN INGRASAMINTE CHIMICE SI ORGANICE Multiplele ingrasaminte chimice cum ar fi: -azotatii de amoniu, potasiu, calciu -sulfatul de amoniu -superfosfatii -ureea necesare cresterii productiei agricole, pot deveni factori poluanti cand sunt aplicate in exces si repetat de-a lungul anilor. Efectele poluante sunt date de: -impuritatile, reziduurile din procesul de fabricatie -dezechilibrele anumitor cicluri biogeochimice, care conduc la degradarea solurilor. -contaminarea apelor freatice. -lipsa purificarii si curatirii ingrasamintelor industriale din motive de costuri de productie; acestea contin metale si metaloizi toxici (aresenic, cadmiu, crom, cupru, plumb, zinc) cu risc pentru contaminarea solurilor, apoi a alimentelor. -excesul de nitrati datorat superfertilizarii cu ingrasaminte azotate in circuitul biosferei, estimat la 9 milioane tone pe an si care se acumuleaza in hidrosfera prin procesele de levigare a solurilor degradate prin superfertilizare (folosirea abuziva a ingrasamintelor azotate) Cercetarile arata ca nitratii se acumuleaza de regula in frunzele verzi si in acest sens Rondest J.(1972) a relevat ca in frunzele de spanac si salata existau cantitati atat de mari de nitrati incat sanatatea consumatorilor era pusa in pericol. Nitratii ajunsi in intestinul omului se transforma in nitrosamine, care constituie puternici agenti cancerigeni. -azotatii ajung prin lantul trofic din plantele furajere in lapte, principalul aliment al copiilor. In zonele Galati, Braila, Ialomita in anii "80 s-au semnalat intoxicatii deoarece concentratia de nitrati in lapte a depasit 850 ppm, fata de 75 ppm stabilita ca limita maxima de OMS si FAO. -superfertilizarea cu ingrasaminte fosfatice face ca excesul de fosfor antrenat an de an de catre apele continentale in lacuri si mari sa duca la fenomenul de eutrofizare. Industria ingrasamintelor cu fosfor, industria aluminiului, industria ceramica, de sticla etc. sunt surse principale de pluare a solului cu fluor. Unele ingrasaminte minerale contribuie la aportul de fluor in sol: exemplu superfosfatul contine 1 - 1,5 % fluor, in timp ce ingrasamintele complexe contin 0,5 - 1 %. De la fabricarea ingrasamintelor cu fosfor, rezulta cantitati mari de reziduuri, cunoscute sub denumirea de fosfogips. Aceste reziduuri se utilizeaza la ameliorarea solurilor alcaline si constituie o sursa de poluare a solului cu flour.

31

POLUAREA SOLULUI CU PESTICIDE Pesticidele, mai ales daca acestea nu sunt folosite rational intotdeauna, produc pericole mari, dintre care amintim: -intoxicatii directe la plante si animale, datorita toxicitatii ridicate a unora dintre ele, mai ales insecticidele. -prin actiunea lor biologica, distrug nu numai organismele tinta, ci si unele utile. -persistenta in mediu, acumularea unora dintre ele si penetrarea lor in lanturile trofice: prin circuitul apelor Lindanul, dar mai ales DDT-ul au ajuns in corpul unor specii de pesti la distante enorme de locul de aplicare si acumulare. In agricultura lumii sunt folosite anual circa 130-135 milioane tone de ingrasaminte chimice si alte milioane tone substante chimice destinate protectiei plantelor care salveaza 35 % din recoltele obtinute si aduc un spor de productie echivalent cu 40 % din productia mondiala de cereale. Protectia plantelor cu pesticide este un rau foarte necesar,acceptat de societatea internationala, in vederea asigurarii confortului alimentar. Romania nu trebuie sa se teama de poluarea cu pesticide, pe total fiind asigurate in proportie de 15-20%, iar erbicidele acopera 10% din necesarul optim. Pesticidele sunt substante chimice destinate protectiei culturilor, au o anumita toxicitate si de aceea aplicarea lor se va face cu mult discernamant,in nici un caz abuziv. Principiile ecologice care stau la baza utilizarii pesticidelor: -la acelasi efect biologic, sa se utilizeze produsele cele mai putin toxice -sa se evite introducerea in ecosistem a pesticidelor greu degradabile biologic, a celor cu rezidualitate ridicata. -sa se evite folosirea produselor usor levigabile, care ajung mai repede in apa freatica. -nu se mai accepta produse care prin persistenta lor patrund usor in lantul trofic plante - animale - om Pentru obtinerea unor produse pesticide ecologic acceptate, se cheltuiesc, pe produs 15 - 30 miliarde dolari S.U.A., in 8 - 10 ani de cercetare si selectare a unei singure substante, din 10 - 15 mii de produsi, care sa indeplineasca cerintele de - eficacitate biologica - protejare a naturii Eforturile depuse pentru introducerea de produse noi, se justifica prin efectele economice deosebit de mari pe care le provoaca. EFECTELE SECUNDARE CAUZATE DE PESTICIDE 1.)Efect prelungit de rezidualitate, indeosebi in cazul erbicidelor care conduc la diminuarea productiei. Sunt cunoscute efectele toxice ale reziduurilor de atrazin asupra culturii de grau ce urmeaza a fi semanata. 2.)Distrugerea partiala a faunei si florei solului

32

Fenomenul este mult mai activ in cazul insecticidelor toxice (ex.Carbofuran) care aplicate in sol distrug nematozi, lumbricide dar si multe specii utile. 3.)Poluarea apelor freatice si de suprafata Prin aplicarea atrazinului, in apele freatice din zona Rhinului de Sus au fost gasite cantitati de reziduuri cu 4 % mai mari decat normele Uniunii Europene. In Gemania atrazinul a fost interzis din 1991, fiind restrictionat si in alte tari, deoarece s-a constatat ca erbicidul se degradeaza lent. Un numar mai mare de pesticide poate ajunge: -in pesti, prin apele poluate -in grasimea animalelor care consuma hrana ce contine reziduuri -in hrana omului UTILIZAREA PESTICIDELOR SI CONSERVAREA MEDIULUI AMBIANT Pesticidele pot primejdui interesele omului pe termen lung daca: -se extind substante insuficient cunoscute -nu exista solutii sigure pentru inlocuirea unor substante periculoase -politica de conservare a mediului nu se aplica consecvent COMBATERA POLUARII SOLULUI CU PESTICIDE Agricultura durabila propune o reducere a utilizarii pesticidelor. O cale sigura pentru a realiza acest deziderat o constituie introducerea protectiei integrate (managementul integrat),care se bazeaza pe: -imbinarea metodelor - agrotehnice - fizice - biologice - chimice -aplicarea masurilor de combatere numai cand se justifica economic Daca in trecutul nu prea indepartat, se preconiza lichidarea,eradicarea daunatorilor pana la ultimul exemplar, in managementul integrat, conceptia este combatuta si abandonata. In realitate,daunatorii,patogeni si buruienile produc pierderi de recolta numai atunci cand au o anumita densitate. O importanta deosebita prezinta utilizarea pragului economic de daunare (PED), deoarece permite sa se renunte la o lucrare de combatere cand densitatea daunatorului sau nivelul de atac in sola luata in considerare nu va atinge valoarea prevazuta. Prin folosirea pragurilor,realizam doua avantaje ecologice si anume: a.)Utilizand cantitati reduse de pesticide, se va reduce implicit poluarea legata de folosirea lor. b.)Conservarea faunei si florei utile ecosistemului agricol, deoarece pragurile accepta un numar de buruieni, boli si daunatori. Controlul expansiunii pesticidelor

33

Pe masura ce costul ambiental al pesticidelor devine mai bine cunoscut, se interzice utilizarea celor mai toxice substante intr-un numar tot mai mare de tari. Aceasta deoarece efectele pesticidelor asupra sanatatii omului (anomalii reproductive,tulburari ale sistemului endocrin etc.) plantelor si animalelor sunt tot mai bine cunoscute. Legea protectiei mediului precizeaza in legatura cu regimul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor: -Ingrasaminte chimice, pesticide si alte produse folosite la profilaxia fitosanitara, sanitar umana si veterinara se produc numai prin tehnologii si biotehnologii autorizate -Ministerele competente, sa reglementeze regimul folosirii, sa infiinteze laboratoare in teritoriu pentru analiza si controlul ingrasamintelor chimice si pesticidelor. -sa intocmeasca lista cu ingrasaminte chimice si pesticide din tara si strainatate precum si concentratiile maxime admise. -Persoanele care produc, comercializeaza si utilizeaza ingrasaminte chimice si pesticide au urmatoarele obligatii: -sa aiba acordul sau autorizatia de mediu pentru fabricarea acestora -transportul acestor substante sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si a mediului -depozitarea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor, numai ambalate si in locuri protejate. -administrarea pesticidelor cu mijloace aviatice, numai cu avizul agentilor pentru protectia mediului, directiilor sanitare -cand infloresc plantele polenizate cu insecte, se vor folosi numai insecticide care sunt selective fata de insectele polenizatoare. -sa nu foloseasca momeli periculoase, cu exceptia cazurilor special autorizate POLUAREA RADIOACTIVA SAU NUCLEARA A SOLULUI Crusta terestra emite in mod natural diverse tipuri de radiatii: mai remarcate sunt radiatiile gama, considerate a fi de origne cosmica. Sursele de iradiere externa pentru sol si mediul viu sunt reprezentate de radionucleidele naturale de tipul K40 si C14 intalnite in sol sau ape prezentand un risc redus de a induce leziuni somatice si genetice. Principalii radio-izotopi de importanta ecologica (dupa Romade): -carbon C14 - sodiu Na24 -tritium N3 -potasiu K40 12 -fosfor P -fier Fe59 -sulf S35 -mangan Mn54 45 -calciu Ca -iod I131 Elementele eliberate in mediu o data cu caderile radioactive sau depozitarile de reziduuri radioactive: -stontiu (Sr90) -plutoniu (PU139)

34

-cesiu (Cs137) -argon (A41) -cesiu (Ce144 ) -krypton (Kr85) 106 -ruteniu (Ru ) -xenon (Xe133) 91 -ytriu (Yt ) Radio - izotopii pot deveni un factor de contaminare a biosferei, deoarece se acumuleaza in diverse organisme in concentratii foarte ridicate,daunatoare pentru : - organismul in cauza - descendenti - consumatori,printre care se afla si omul Cercetarile efectuate de Duvigneaud P(1980)asupra a doua lanturi trofice acvatice utilizand P32 au dus la concluzia unei concentrari considerabile a materialului radioactiv in anumite parti ale lantului trofic Printre izotopii cei mai redutabili eliberati in mediu, ca urmare a depozitarii deseurilor sau a unor explozii nucleare subterane amintim Sr90 si Cs137, carora li se adauga C14, P45, Ca35, S131. Ei pot fi incorporati in organisme si constitue, local, o sursa de iradiere interna extrem de periculoasa. ,,Principalele probleme de contaminare a mediului curat, specific atomului pacifist se situeaza la nivelul uzinelor de retragere a combustibililor iradiati. In fapt, in instalatiile acestora se gasesc toate deseurile ciclului de combustie. Necesitatile cumulate ale uzinelor electronucleare solicita retragerea unor mase considerabile din aceste deseuri (5100 tone/an) numai pentru programul francez la sfarsitul acestui secol. Prin comparatie se va produce o cantitate de deseuri radioactive, a caror energie este de tip Hiroshima" (Romade F.,1981) Regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante si securitatii surselor de radiatii prevede: -aplicarea diverselor proceduri si echipamente pentru mentinerea dozelor si riscurilor la cel mai scazut nivel, in limitele admise si in scopul prevenirii accidentelor,limitarii si inlaturarii consecintelor acestora. -activitatile in domeniul nuclear necesita asigurarea mijloacelor de protectie si securitate si se pot desfasura numai in baza acordului si autorizatiei de mediu emisa de Guvern (centrale nuclearo-electrice, uzine de fabricare a combustibilului nuclear etc..) -protectia populatiei, materialelor si instalatiilor nucleare. -controlul activitatilor nucleare de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului, care va mentine in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive. -masuri de protectie a ecosistemelor, conservarea biodiversitatii, gospodarirea durabila a resurselor naturale pentru asigurarea sanatatii umane.Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea Academiei Romane si a Comisiei Nationale UNESCO stabileste criteriile pentru instituirea ariilor protejate si de conservare a biodiversitatii.

35

CONCLUZII 1.)Mesajul cheie privind problemele globale ale omenirii ne cere ca trebuie sa actionam simultan pentru: -oprirea acumularii de bioxid de carbon -protejarea stratului de ozon -refacerea padurilor si a solului -diminuarea cresterii populatiei -majorarea eficientei energetice -punerea in valoare a surselor reinoibile de energie 2.)Toata lumea, indiferent ca este bogata sau saraca, puternica sau slaba din punctul de vedere al fortei militare, se confrunta cu spectrul unei devastari a mediului inconjurator, fara precedent. 3.)Societatile moderne incep sa realizeze ca sunt pe cale nu numai de a-si distruge mediul inconjurator, dar chiar de a-si submina propriul viitor. Plecand de la problemele locale privind poluarea ireversibila a aerului si ajungand la amenintarea globala pe care o reprezinta schimbarea climei reiese concluzia ca aceste societati isi pregatesc cu rapiditate propria pieire. 4.)Locuitorii din mediul urban au acceptat multa vreme, in mod tacit, realitatea traiului intr-un mediu cu un grad de poluare mai inalt, mai ales in privinta aerului pe care il respira. Cei mai importanti factori care contribuie la poluarea aerului sunt: automobilele, centralele electrice si intreprinderile industriale. Reiese concluzia ca tehnologiile de limitare a poluarii sa fie disponibile, deoarece in caz contrar se va ajunge la o poluare a atmosferei atat de grava incit multe zone vor deveni ,,nepotrivite pentru a fi locuite de oameni". 5.)Sa se stopeze agresiunea omului asupra mediului inconjurator, care poate transforma un fenomen normal intr-o catastrofa. S-a tras un semnal de alarma ca deteriorarea principalelor bazine hidrografice a dus la cresterea numarului inundatiilor devastatoare in multe tari (exemplu degradarea bazinului hidrografic al Nilului a contribuit la inundatiile ce au avut loc in Sudan, in anul 1998.) 6.)Pe viitor in centrul atentiei sa nu mai stea tehnologiile bazate pe energia combustibililor fosili si actiunile de remediere a pagubelor datorate acestora, ci dezvoltarea unor procese industriale si a unor produse mai putin daunatoare pentru mediul ambiant. 7.)Este posibil ca in anul 2030,sistemul energetic mondial sa nu mai fie dominat de combustibili fosili, ci sa functioneze pe baza folosirii energiei provenite din surse regenerabile: -energia solara -energia eoliana -energia geotermala -energia valurilor marii 8.)In anul 2030 majoritatea cantitatii de apa menajera a lumii va fi incalzita cu ajutorul panourilor solare, dupa modelul utilizat extensiv la ora actuala in Japonia si Israel.

36

9.)Pentru ca emisiile globale de carbon sa coboare sub 2 miliarde de tone pe an, este necesara o crestere importanta a eficientei energetice.Fara indoiala ca peste trei decenii, automobilele vor fi inca utilizate, dar in interiorul oraselor probabil ca va fi permisa numai circulatia vehiculelor ,,curate", actionate electric sau avand motoare cu hidrogen; energia necesara punerii lor in miscare va putea fi produsa in centrale solare. 10.)Se vor inregistra pierderi in minele de carbuni, productia de automobile, constructii de drumuri si prospectarea metalelor, dar vor fi compensate de vanzarea celulelor solare fotovoltaice, turbinelor eoliene, bicicletelor, tehnologiilor pentru reciclarea metalelor. 11.)Societatea va deveni cu mult mai putin energointensiva si mai putin poluanta numai daca mentalitatea orientata catre consum va fi inlocuita printr-o morala care sa ia in considerare reciclarea materialelor. Reciclarea reprezinta un instrument pentru a cobori nivelul poluarii solului, aerului si apei la cote acceptabile. De exemplu, elaborarea otelului pornind de la fier vechi reduce poluarea cu 85%, poluarea apei cu 76%. Realizarea hartiei din materiale reciclate, reduce cantitatea de substante care polueaza aerul cu 74 %, poluarea apei cu 35 %,micsorand totodata si presiunea exercitata asupra padurilor, direct proportional cu cantitatea reciclata. 12.)Daca eroziunea solului si despaduririle vor continua in ritmul de pana acum pe parcursul urmatorilor 30 ani, nu vor mai fi satisfacute necesitatile de hrana, combustibil si lemn ale unei populatii de circa 8 miliarde de oameni. 13.)Calitatea vietii poate fi imbunatatita si prin utilizarea telecomunicatiilor, care vor inlocui multe deplasari, blocaje de trafic, orase acoperite de smog. Se prea poate ca societatea viitorului sa fie mai putin aglomerata, mai sigura si mai putin poluata. BIBLIOGRAFIE LESTER R.BROWN

-Probleme globale ale omenirii.Starea lumii 1989 - 1990, Editura tehnica Bucuresti 1992

LUIGI PRETI

-Planeta Terra in pericol. Editura tehnica Bucuresti 1991

STOICA GODEANU

-Tehnologii ecologice si ingineria mediului,volumul 1 Editia Bucura Mond, Bucuresti 1998

MIHAI BERCA

-Ecologie generala si protectia mediului.Editura Ceres,Bucuresti 2000

37

LESTER R.BROWN

-Probleme globale ale omenirii Editura tehnica Bucuresti 1988

M.BARNEA \ C.PAPADOPOL /

-Poluarea si protectia mediului. Editura stiintifica si enciclopedica Bucuresti, 1975

CORNELIU RAUTA \ STELIAN CARSTEA /

-Prevenirea si combaterea poluarii solului. Editura Ceres,Bucuresti 1983

TERRA - REVISTA

-Ocrotirea mediului inconjurator,natura Societatea de stiinte geografice Bucuresti 1975

TURLEA STELIAN

-S.O.S.! Natura in pericol.Ed.politica Bucuresti 1989

GHINEA L.

-Apararea naturii,Editura Stiintifica si Enciclopedica,Bucuresti 1972

IONESCU A.

-Fenomenul de poluare si masuri antipoluante in agricultura,Editura Ceres, Bucuresti 1982

MANUESCU S.

-Poluarea mediului si sanatatea, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1978

RAUTA C. BOTHA

-Cercetari privind poluarea solului si vegetatiei cu metale grele. Chimizarea agriculturii,volumul I, IANB Bucuresti

CHIRIAC V.

-Tratarea si valorificarea rezidurilor Editura agrosilvica,Bucuresti 1968

FURON R.

-Problema apei in lume (trad.din lb. franceza) Editura stiintifica Bucuresti 1967

38