Rol.docx

Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav ; el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate , este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini . Astfel , personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l menajeze cat mai mult . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul . Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei , factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire , in vederea recastigarii sanatatii celei internate . Greselile facute cu ocazia internarii , greu de reparat mai tarziu , provoaca ingrijorarea si neincrederea bolnavei , ceea ce va dauna procesului de vindecare . Din acest motiv , este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nousosita . Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata .Aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate . Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . In acest scop , acesta va culege datele anamnestice de la bolnava , date pe care le va trece in foaia de observatie a bolnavei . Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava va fi internata . Pentru hainele preluate si depuse la magazie , se va elibera bolnavei un bon de preluare , iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal , din care un exemplar se preda bolnavei . Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija , indiferent de starea lor .Chiar din momentul preluarii , bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija. Hainele vor fi puse pe umerase , prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de identitate ale bolnavei , vor fi invelite intr-o manta de doc , inchisa din toate partile , pentru a le feri de praf , murdarie , dupa care vor fi date la magazie . Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa ingrijirea ce i s-a acordat , va avea un motiv in plus de a pleca multumita din spital . Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor .Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii . Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri . O alta categorie de bolnavi , desi se pot deplasa singuri , din cauza nesigurantei in mers , nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti .Pe acesti bolnavi , in cadrul deplasarilor in incinta spitalului , in sectie sau in alte sectii , este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers . Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune , evitand

agravarea durerilor , contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare . Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au in vedere : - pregatirea din timp pentru transport ; - asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal , iar partile dureroase sa fie menajate ); - pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers ; - pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim - ajutor .

Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort . Inainte de interventia chirurgicala , bolnava trebuie supusa unei bai generale , efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana. Dupa interventia chirurgicala , toaleta bolnavei va fi efectuata la pat , constand in spalarea intregului corp pe regiuni , descoperind progresiv numai partea care se va spala . Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie curenti de aer rece . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda . Se indeparteaza una din perne , iar cealalta se acopera cu o musama , pentru a o proteja de umezeala , peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf . Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata , apoi urmeaza gatul , membrele superioare , partea anterioara a toracelui , abdomenul , partea posterioara a toracelui , regiunea sacrata , coapsele , membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala . Dupa limpezire , asistenta va sterge , in aceeasi ordine cu prosoape pentru fiecare regiune , stergerea facandu-se foarte atent in special la plici ; bolnava va fi imbracata si i se va aranja patul .

) Supravegherea pacientei cu chist ovarian : Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati , asigurandu-se astfel relaxarea

musculaturii abdominale . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important in prevenirea escarelor . Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita , temperatura adecvata , schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie ; program de liniste pe timp de zi si mai ales noaptea , umidifica incaperea . Pentru evitarea anxietatii , asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii , ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia . Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa .Administrarea de lichide per os , constau in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , circa 300 ml . A doua zi poate sa primeasca supa strecurata , alaturi de lichide dulci , circa 1000 ml / 24 ore . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt , smantana , carne fiarta . Dupa aceea , alimentatia poate fi completa , variata , vitaminizata . Servirea mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant , alimentele sa fie asezate cat mai frumos , pentru stimularea apetitului , iar pacientei sa i se asigure timp suficient pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) . Legat de starea depresiva a pacientei , asistenta limiteaza atentia acordata gandurilor triste , arata calm , caldura , dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu sentimentele pacientei , determina pacienta sa practice afirmatii despre sine incurajatoare , sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait aceeasi problema . Functiile vitale : Temperatura : in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7 si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta , ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie . Pulsul : trebuie urmarit , cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie . Urmarirea aparitiei complicatiilor : Complicatiile chisturilor ovariene sunt : 

torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica ; ea se caracterizeaza printr-o durere brusca , care se poate asocia cu o stare de soc , puls mic , dispnee , fata palida si tendinta sincopala ; chistul sufera o marire brusca de volum ;







ruptura chisturilor , poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism; este o complicatie rara , al carei tablou clinic consta in durere violenta , greturi , varsaturi , accelerarea pulsului , paloare si hipotensiune ; infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic ; acesta se poate infecta prin punctii , torsiuni , rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu continut septic ; cancerizarea chisturilor : clinic , se manifesta prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil ; prin aparitia unei ascite , punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic .

Complicatiile postoperatorii pot fi :  complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii , imediat ce este posibil , tuse asistata si tapotaj , la nevoie , asezarea bolnavei intr-o pozitie adecvata ;  complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare , masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere , la nevoie , conform indicatiilor medicale - tratament cu anticoagulante ;  infectia : se previne la nivelul plagii , prin pansament aseptic ; la indicatia medicului , se face tratament cu antibiotice , mai ales atunci cand a avut o infectie inaintea interventiei .

Participarea asistentei medicale la examenul clinic medical al bolnavei cu chist ovarian : Participarea asistentei la examenul clinic general : Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita castigarea increderii , respectarea intimatatii . La examenul clinic general , asistenta observa :  culoarea tegumentelor : paloare in anemii , galben ca paiul ( posibil cancer) ;  aspectul general : conformatie , repartizarea tesutului adipos , eventuale localizari caracteristice , inaltimea , repartizarea pilozitatii ;  aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor tumori , vergeturi vechi , prezenta circulatiei colaterale , leziuni de grataj ; la palpare , facuta cu blandete , cu mana incalzita se poate evidentia existenta unei tumori ;  examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si

este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie ginecologica ). La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor , anomalii , inflamatii (bartholinite ) , rupturi de perineu .Pacienta este rugata sa tuseasca , sa se screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . La examenul cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin, prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical . Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala , efectuat in pozitie ginecologica , ofera informatii despre vagin , col , corp uterin si anexe .Poate fi insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere . Tactul rectal : este rezervat virginelor ; poate evidentia o tumora genitala sau extragenitala , colectii in fundul de sac posterior .

Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian : A ) Ingrijiri in urgenta : Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor . Pregatirea consta in : o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ; o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ; o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ; o eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ; o golirea continutului gastric daca este cazul . B) Pregatiri pre- si post operatorii : Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient . Pregatirea preoperatorie cuprinde : 1.Bilantul preoperator : Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale .

In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange . Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca , eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si dimineata . 2.Ingrijirile specifice : Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la complicatii postoperatorii – soc , tromboze . 3.Pregatirea locala : Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata . Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura de iod . Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala . Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate monta o sonda permanenta . Ingrijirea postoperatorie : Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere : faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ; temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38 grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea

temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie ; respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la normal dupa 24 – 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ; pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ; in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente ; tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ; diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent in jurul meatului urinar ; starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal , chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin ; restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie apare primul semn ; combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ; pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice ; supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina uscat ; reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore); dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt , smantana , carne fiarta ; in continuare alimentatia este completa , variata , vitaminizata ; mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce , intrucat diminua frecventa complicatiilor venoase , evita escarele de decubit si favorizeaza

cresterea amplitudinii respiratorii ; bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu atentie , daca are tub de dren si sonda urinara ; varsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea complicatiilor sau recidivelor .

Educatia pentru sanatate : Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social . Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice din viata femeii . Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei . In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare , praf , dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata , frecvent schimbata . Jocul , viata in aer liber , miscarile , alimentatia si somnul au o importanta in dezvoltarea generala a organismului . Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena . Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si psihica , pot aparea primele preocupari sexuale . Alimentatia bogata in vitamine , cu toate principiile de baza ( glucide , proteine , lipide ) , fortificarea organismului prin exercitii fizice , scutesc fetita de imbolnaviri grave cu repercursiuni asupra intregii sale vieti . Pubertatea este o perioada critica . Sub influenta hormonilor , dezvoltarea organismului este aproape terminata .Apare prima menstruatie , se dezvolta caracterele sexuale secundare . Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . Va fi informata asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata s-o combata . Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie zilnica , schimbarea tampoanelor , evitarea oboselii .Odihna , caldura locala , aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale . Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei aparatului genital , marcata de menopauza . In aceasta perioada tanara femeie isi intemeiaza o familie , poate avea una sau mai multe sarcini, viata sexuala nefiind lipsita de riscuri , avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli . Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa , sa fie informata cu privire la riscul actului sexual neprotejat , a transmiterii unor boli pe aceasta cale

si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii , in general si a aparatului genital in spacial . Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice . Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei , astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate spitaliceasca , in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata , interventia nu este lipsita de riscuri , inflamatiile si sangerarile nefiind rare . Cand femeia se hotaraste sa devina mama , ea trebuie sa consulte un specialist si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara . Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus , acela de mama , pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . Trebuie stiut faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava , ori la femei care au nascut patru copii , cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii . Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani , timp necesar pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic , sa-si refaca energia si forta . Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii , dominata de incetarea progresiva a functiei aparatului genital , insotita de o serie de tulburari cum sunt : anomalii menstruale , tulburari vasomotorii sub forma valurilor de caldura ( bufeuri ) , osteoporoza , ateroscleroza , modificari la nivelul tractului genito-urinar . Femeia mai acuza : insomnie , iritabilitate , cefalee , instabilitate afectiva , depresie . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala . Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii , sfatuitor si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie . Consultarea medicului in anumite situatii este necesara , controlul de specialitate , de asemenea , pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a hormonilor . In prezent , exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei constatandu-se o crestere a sperantei de viata , a limitei varstei active .

Externarea pacientei cu chist ovarian : Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . In legatura cu aceasta , asistenta are o serie de sarcini . Astfel , ea va aduna toata documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon , in vederea formarii epicrizei .

Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii , pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt corespunzatoare anotimpului . Daca acestea nu sunt corespunzatoare , va lua legatura cu familia bolnavei, cerand sa fie aduse hainele potrivite . Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire . Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic , insistand asupra variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile , necesar pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la control . Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca hainele . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului . Inainte de a-si lua ramas bun , asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului . Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . Daca cererea bolnavei concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea sederii mai departe pentru continuarea tratamentului , atunci , bolnava va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea spitalului . Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . Si in acest caz ( iesire la cerere proprie ) , ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive disciplinare , sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite.