Revista Piatra Corbului Pag9

FILE DE ISTORIE

Primele atest\ri documentare ale localit\]ii Bicaz Primul document cunoscut pân\ `n prezent referitor la existen]a localit\]ii Bicaz este un hrisov a lui Constantin Movil\ Voievod, din 12 august 1611, `n care localitatea este men]ionat\ ca sat, format pe mo[ia M\n\stirii Bisericani. Mai apoi, la 20 septembrie 1616, cancelaria voievodului Radu Mihnea face, printr-un alt document, men]iune la „Poiana Cârnul [i Bicazul de la podi[oare pe Bistri]a pân\ la Tarc\u”, `nt\rind faptul c\ sunt d\ruite M\n\stirii Bisericani. Date [i mai detaliate despre Bicaz le g\sim [i `ntr-un act de vânzare (zapis) al lui Iona[cu Deuga, c\tre M\n\stirea Bisericani, `ntocmit la 18 iunie 1622, care se refer\ la „o curm\tur\ mai la sud de gura pârâului Bicaz, aproape de poiana Bicaz, din partea de sus”, identificat cu actualul Cartier Nou (fost Ciungi) al ora[ului. ~n vremea aceea, m\n\stirile st\pâneau marea majoritate a terenurilor [i mun]ilor de pe v\ile Bistri]ei [i Bicazului. De aproape 400 ani g\sim documente toponime ale apelor, poienilor [i mun]ilor care s-au p\strat pân\ ast\zi [i din care o `nsemnat\

parte intr\ `n cadrul teritorialadministrativ al ora[ului Bicaz. Se cunoa[te c\, dup\ anul 1600, se semnaleaz\ primele valuri ale exodului transilv\nean, care va conduce la formarea unor noi a[ez\ri `n Carpa]ii Moldovei [i, implicit, la cre[terea demografic\ a celor deja existente, `n cauz\ aflându-se [i cele de pe valea Bicazului. ~n acest sens, de localitatea Bicaz apar]ineau a[ez\rile situate `n amonte pe râul Bicaz [i anume: Hamzoaia, Secu, Ta[ca [i Chisirig (actualul sat Neagra), ceea ce `nsemna c\ localitatea se afla la frontiera dintre Moldova [i Principatul Transilvaniei, iar din anul 1699, când principatul a fost ocupat, Imperiul Habsburgic. ~n timp, dup\ anul 1700, `ncep s\ se stabileasc\ pe valea râului Bicaz, `n mai multe zone, ciobani din Transilvania care, cu turme de oi `n transhuman]\, c\utau noi p\[uni, reu[ind s\ se a[eze pe lâng\ localnici, `ncepând tocmai de la Cheile Bicazului `n aval. Dup\ plecarea domnitorului Dimitrie Cantemir, `n urma luptelor de la St\nile[ti, din anul 1711, locuitorii Moldovei vor avea de

`ndurat perioada domniilor fanariote. Atunci `ncepe s\ se cultive porumbul care, cu timpul, va deveni cel mai important dintre cereale, principalul [i aproape unicul aliment al popula]iei de la ]ar\. Desfiin]area iob\giei `n Moldova, realizat\ `n anul 1749, de c\tre domnitorul Constantin Mavrocordat, a condus la o cre[tere numeric\ a popula]iei [i, `n acela[i timp, `ncurajarea agriculturii. ~n acest context, a crescut semnificativ num\rul vitelor mari, bovine [i cai, iar `n zonele de munte au ap\rut numeroase turme de oi [i capre. Totodat\ se dezvolt\ la case `ndeletnicirea cre[terii p\s\rilor de curte [i cultivarea legumelor pentru nevoile proprii [i apicultura. ~ntrucât Moldova nu dispunea de moned\ proprie, `m comer] circulau monede str\ine de o mare diversitate, precum cele turce[ti, polone [i ruse[ti. La recens\mântul din anul 1744, localitatea Bicaz `mpreun\ cu Tarc\ul aveau 120 case [i circa 600 locuitori.

Ion HOCIUNG

~nceputul urbanismului bic\jean - Domeniul Coroanei (1) Nu to]i locuitorii ora[ului Bicaz, mai ales cei din genera]ia tân\r\, [tiu c\ actuala cl\dire a Prim\riei reprezint\ de fapt fostul palat regal al Domeniului Coroanei, edificiu `n care familia regal\ a României [i-a g\sit adesea un binecuvântat loc de refugiu sau odihn\. Datorit\ a[ez\rii sale geografice, `ntr-o zon\ cu o pozi]ie mai aparte, dar [i a interesului ca sediu strategic, palatul regal a avut de `ndeplinit un rol special `n perioada sa de gra]ie, atât pe timp de restri[te, cât [i de pace. Pentru a fi mai u[or `n]elese evenimentele ce s-au derulat `n conjunctura social-politic\ a vremii, se cuvine `nainte de toate s\ ne `ntoarcem cu gândul `n urm\ cu peste un secol [i s\ p\trundem `n faptele legate de istoria acestui palat. ~n anul 1863, domnitorul Al.I. Cuza a promulgat

Piatrra Corrbului

z

ianuarie-m martie 2009

Legea seculariz\rii averilor m\n\stire[ti, act de importan]\ vital\ pentru zona Bicaz din acea vreme, aflat\ pân\ atunci sub tutel\, ca proprietate a M\n\stirii Bisericani. Ie[it\ de sub st\pânirea m\n\stirii, mo[ia devine proprietate a statului. Mai apoi, `n anul 1884, este aprobat Decretul nr. 1789 din 9 iunie, prin care aceasta trecea `n st\pânirea Domeniilor Coroanei. De fapt, Domeniile Coroanei erau proprietatea statului român, dar erau folosite de institu]ia [efului statului pentru a produce profit economic. Cea mai mare parte din profit mergea la bugetul de func]ionare a biroului regal pentru sus]inerea Coroanei. Regele Carol I hot\râse c\ ]ara era prea s\rac\ pentru a putea suporta cheltuielile legate de Coroan\ [i a ob]inut astfel `nfiin]area Domeniilor Coroanei din România. 9