CUVÂNT {I FAPT|
DULCE CHEMARE
„De[teapt\-te cel ce dormi [i te scoal\ din mor]i [i te va lumina Hristos” (Efeseni 5,14) Con[tiin]a religioas\ universal\, Dac\ zgomotele tehnologiilor robotizante ne-au asurzit, angre- echilibrul existen]ial [i destinul nându-ne `ntr-o infernal\ mi[care, omului `[i g\sesc `mplinirea atât banale piese dintr-un mecanism; timp cât Dumnezeu [i omul tind dac\ arogan]a [tiin]ei, cu exacer- spre o apropiere maxim\, spre cobarea efectelor ra]ionalismului [i muniune. G\sirea rostului `n lume [i dinale hedonismului f\r\ sa] ne-au anulat perspectiva transcenden]ei [i colo de ea const\ `n `mplinirea unei interesul pentru spiritualitate; dac\ civiliza]ia informa]ional\, sub masca eficientei [i a generozit\]ii, acoper\ o infla]ie de cuvinte tot mai goale de sens [i de con]inut; dac\ toate aceste oportunita]i de exaltare a trupului `n dauna `n\l]\rii spiritului n-au reu[it s\ ne scoat\ din naufragiul nonsensului [i al tuturor r\t\cirilor, e semn v\dit c\ trebuie s\ ne smulgem din aceast\ mecanic\ a existen]ei de pân\ acum, f\când o schimbare de ritm [i de repere. Printr-un proces de trezire treptat\ a con[tiin]ei, s\ ne sond\m interiorul spre a ne cunoa[te pe noi `n[ine ca persoane limitate, cu patimi [i virtu]i, s\ ne descoperim rostul nostru `n lume [i dincolo de ea. Mai `ntâi, vom putea constata c\ suntem boga]i, c\ tot ce posed\ al]ii ne face ferici]i, pentru c\ ne arat\ continue asem\n\ri cu Dumnezeu. câte lucruri ne sunt nou\ inutile `n Finalitatea `ndumnezeirii omului via]\. este o tr\ire luminoas\ numai `n Printr-o alt\ introspec]ie [i dragoste, nu mai este moment [i printr-o tr\ire spiritualizat\, cu loc unde via]a s\ nu se desf\[oare credin]\, n\dejde [i dragoste, ni se numai cu dragoste; se realizeaz\ va revela c\, `n adâncul nostru, se astfel `nvierea prin Cruce, c\ci, afl\ Dumnezeu sau locul de `ntâl- treptat, sufletul moare pentru lume, nire dintre El [i noi, descoperire `nviind `n Dumnezeu. care ne umple de bucurie [i sens. Omenirea nu are un alt reper Realitatea lui Iisus Hristos, Care axiologic, o alt\ cale [i o alt\ alterne e centru al vie]ii, a fost experiat\ nativ\ care s-o elibereze de sub de apostoli, dar [i de miliardele de teroarea lipsei de sens [i a iluziilor, oameni de atunci `ncoace, cu o decât Iisus Hristos, Cel r\stignit [i intensitate care dep\[e[te orice `nviat, prin Care Dumnezeu a incertitudine. Puterea de revendi- descoperit lumii taina, adev\rul care a lui Iisus Hristos e uria[\, e iubirii Sale. Stâlpul [i temelia acestotal\, nu numai prin pilda de puri- tui Adev\r este Biserica cre[tin\ tate moral\ de a muri din iubire autentic\, Biserica Ortodox\, corapentru noi, ci, mai ales, prin faptul bie salvatoare a omenirii, `n care, c\ El nu a sfâr[it a exista odat\ cu fiecare credincios, hr\nindu-se din `ncheierea vie]ii p\mânte[ti, ci, roadele Crucii, prin Sfintele Taine, `nviat [i a[ezat de-a dreapta Tat\lui, se poate men]ine `ntr-un permanent la cârma lumii, vine `n sfera de urcu[ spre ~nviere. Mireas\ a lui Hristos, Biserica experien]\ a fiec\ruia, deschizându-i-se `n func]ie de receptivitatea Ortodox\ ~l are pe Duhul Sfânt `n ea, prin care Iisus ~[i `nf\ptuie[te acestuia.
Piatrra Corrbului
z
ianuarie-m martie 2009
f\g\duin]a de a nu ne l\sa singuri [i str\ini [i de a ne `nv\]a toate, `mbr\cându-ne cu putere de sus. Prin rug\ciune, post [i fapte bune, ca [i prin Liturghie [i Filantropie, vom realiza unitatea `n iubire dintre Biseric\, trup tainic al lui Hristos, [i trupurile noastre, ca biserici vii, lucr\toare. Valorizând timpul pentru mântuire [i cunoscând c\ omorârea mor]ii e mai adânc\ decât moartea fizic\, s\ ne asum\m Crucea spre g\sirea Luminii pururea fiitoare [i s\ pornim cu dor, n\dejde [i curaj `n c\l\toria `nspre ~nviere, [tiut fiind c\, pentru to]i pelerinii, Por]ile Cerului se deschid.
Rodica SCRIPCARIU
LUMINI Genera]ia se schimb\ [i nimic nu st\ `n loc, când ai ap\rut `n lume, ai intrat deja `n joc. Somnoros ori f\r\ vlag\ te strecori pe undeva ca un petic de lumin\ preg\tit de cineva. Min]ile superdotate nu fac zgomot, nici nu ies; cufundate-n cercetare au uitat demult de stres. Rodul muncii lor ne-ncânt\ [i ni-l `nsu[im rapid; s\ le treac\ `nainte, unii se avânt\ `n vid. Cei nemul]umi]i din fire Fac mult zgomot din nimic [i `mproa[c-ades cu pietre pe str\in sau pe amic. Cuno[tin]a este mult\, `ncredibil\ mai ieri, `ns\ omul `[i m\re[te boccelu]a cu poveri. Zbaterea-i o axiom\ {i la mari, dar [i la mici. Dac\ n-ar fi fost probleme, Sigur n-am fi fost aici. Unde vom ajunge mâine? Mul]i nu [tiu, dar vom vedea, Zeci de mii de lumini]e R\sar, pentru-a lumina.
Prof. Aspazia SANDU 19