Revista Piatra Corbului Pag13

LEGEND| {I TRADI}IE

Legenda Pietrei Corbului

~n vecin\tatea DN-12C, de la Bicaz la Gheorgheni, pe partea dreapt\ a podului ce traverseaz\ râul Bicaz, `nspre comuna Ta[ca, str\juie[te neclintit\ de mii de ani stânca Piatra Corbului, ca un veritabil sfinx, poarta de acces a localit\]ii. Despre aceast\ stânc\, devenit\ un adev\rat simbol al ora[ului, s-a transmis de-a lungul genera]iilor o frumoas\ poveste, ce s-a transformat, mai apoi, `ntr-o atr\g\toare legend\. Se poveste[te despre perioada când hoardele t\tare cotropeau [i ]inuturile moldave, p\trunzând adânc prin v\ile mun]ilor, jefuind [i c\utând s\ r\peasc\ fetele frumoase ap\rute `n calea lor. Tr\ia pe atunci pe aceste meleaguri o fat\ cu numele de Corbi]a, de o frumuse]e rar\, ca o zân\, cu tenul alb ca laptele [i p\rul

Piatrra Corrbului

z

negru ca pana corbului `mpletit `n cosi]e, vestit\ tare printre fl\c\ii locului, care o sorbeau din ochi. Unul dintre ace[tia, pe nume Tudoran, era un fl\c\u voinic [i viteaz. El o `ndr\gise de mult\ vreme pe Corbi]a, cu care se [i logodise, urmând ca tinerii s\ se c\s\toreasc\ `n curând. Dar iat\ c\, `ntr-o zi, numai ce apare `n acest ]inut o ceat\ de t\tari c\l\ri pe cai precum zmeii din poveste, pu[i pe prad\ [i r\piri de fete. Auzind tropote de cai [i ]ipete de groaz\, Corbi]a a fugit din calea lor, ascunzându-se, `ns\ nu pentru mult\ vreme, `ntrucât, t\tarii cotrob\ind prin toate cotloanele satului, au g\sit-o `n cele din urm\ [i au `nf\]i[at-o c\peteniei ceamburului. Acesta, de cum a v\zut-o, s-a [i

ianuarie-m martie 2009

`ndr\gostit de ea. B\trânii satului au intervenit la c\petenia t\tarilor, ar\tând c\ fata dorit\ de el era deacum logodit\ [i urma s\ fac\ nunt\ cu mult alai peste câteva zile. Dar c\petenia nici nu a vrut s\ aud\ de aceasta [i dorea cu toat\ t\ria s-o opreasc\ pentru sine. Tudoran aflând despre r\pirea Corbi]ei, s-a [i prezentat `n fa]a c\peteniei t\tarilor pentru a-[i elibera logodnica, protestând c\ nu se cade s\ recurg\ la o asemenea nelegiuire, [i, `n furia lui, s-a repezit s\[i elibereze logodnica din ghearele p\gânilor. C\petenia s-a `ncruntat stra[nic, [i când v\zu atâta `mpotrivire din partea lui Tudoran, a dat ordin supu[ilor ca acesta s\ fie `n[f\cat [i târât afar\, unde a fost decapitat. Dup\ aceast\ trist\ isprav\, c\petenia, frecându-[i mâinile, se [i vedea cu Corbi]a c\zut\ `n bra]ele lui. Aceasta `ns\, dezn\d\jduit\ de modul `n care iubitul ei `[i g\sise sfâr[itul, dar [i la gândul de a nu se l\sa batjocorit\, a alergat spre o stanc\ `nalt\ din apropiere [i, urcând-o, f\r\ team\ s-a aruncat din vârful ei tocmai `n apele `nvolburate ale râului Bicaz, `necându-se. De la aceast\ trist\ `ntâmplare stânca a primit din partea oamenilor locului numele de Piatra Corbi]ei, Stânca Corbului [i, mai apoi, Piatra Corbului, a[a cum este cunoscut\ [i `n zilele noastre. Tradi]ia spune c\ pân\ nu demult, `n fiecare an c\tre sfâr[itul verii, fetele [i b\ie]ii de pe valea Bicazului veneau pe stanca Corbi]ei cu frumoase coroni]e `mpletite din flori culese de pe `ntinsele paji[ti, sânziene [i garofi]e, pe care mai apoi, `ntr-un adev\rat ritual, le aruncau `n zbuciumatele ape ale râului. Cei care `ndeplineau acest obicei devenit tradi]ional, dup\ ce urm\reau salba de coroni]e purtate de valuri, trebuia, apoi, s\ priveasc\ din vârful stâncii `n ape, pân\ când `ntrevedeau, `n imagina]ia lor chipurile celor doi tineri neprih\ni]i: Corbi]a [i Tudoran.

Prof. Traian STANCIU

(prelucrare dup\ un extras din volumul Din legendele românilor) 13