PERSONALIT|}I ALE ORA{ULUI
DIMITRIE LEONIDA
- p\rintele energeticii române[ti „Bicazul este ca [i copilul meu”
Cunoscut ca un reputat om de [tiin]\, personalitatea lui Dimitrie Leonida s-a impus pe parcursul timpului `n diverse domenii tehnice, `n special `n cel energetic, unde [i-a consacrat cea mai mare parte a activit\]ii sale. N\scut `n ora[ul F\lticeni, la 23 mai 1882, ca fiu al unui ofi]er, dup\ terminarea studiilor liceale, se `nscrie la Politehnica din Charlottenburg din Germania, unde, `ntre anii 1903-1908, reu[e[te s\ cucereasc\ stima [i elogiile profesorilor. ~n anul al IV-lea el va concepe [i proiectul „Metropolitanul din Bucure[ti”. Tot aici `[i va sus]ine, `n
1908, lucrarea sa de diplom\, având ca tem\ „Studiul unei uzine hidroelectrice la Stejar, lâng\ Bicaz”. Acest proiect, cu care s-a impus 12
mai apoi, a avut pentru inginerul Dimitrie Leonida o valoare sentimental\, luptând decenii de-a rândul pentru realizarea lui. ~n timp ce era profesor universitar la Timi[oara [i Bucure[ti, a `nfiin]at, `n 1919, primul Muzeu Tehnic din România. Evenimentele legate de cel de-al doilea r\zboi mondial au `mpiedicat `ns\ o perioad\ de timp punerea `n valoare a proiectului s\u hidroenergetic. Abia `ncepând cu anul 1950, când statul român a dat curs `nceperii lucr\rilor de pe marele [antier hidroenergetic de la Bicaz, speran]ele sale au prins contur. ~n 1960, la festivitatea de inaugurare a hidrocentralei de la StejaruPâng\ra]i, când [i-a v\zut `mplinit visul de o via]\, a declarat: „Bicazul este ca [i copilul meu. El s-a n\scut `n anul 1908. Pentru mine lucrarea reprezint\ ani de munc\, de cercetare [i studii, dar [i lupt\ dramatic\ pentru `nf\ptuirea sa”.
Nu vom face referire la diversitatea activit\]ilor pe care Dimitrie Leonida le-a realizat `n cursul vie]ii sale, ci doar la segmentul celor zece
ani pe care i-a consacrat la Bicaz [i Stejaru-Pâng\ra]i, al\turi de constructori, pentru a realiza, la vremea respectiv\, cea mai puternic\ hidrocentral\ din România (210 000 de Kw putere instalat\). Este important de amintit c\ `n aceea[i perioad\ de [antier s-a construit, tot la Bicaz, [i fabrica de ciment, cu ajutorul c\reia s-au putut turna `n corpul celui mai mare baraj de greutate din ]ar\, peste 1 600 000 mc de beton, obiectiv ce a devenit un veritabil monument-unicat de arhitectur\. Dup\ intrarea `n func]ie, `n aceast\ vestit\ unitate pentru materiale de construc]ie au activat `n decursul anilor câteva mii de salaria]i ce s-au legat pe via]\ de `ncânt\toarele v\i ale Bicazului [i Bistri]ei. Tocmai de aceea se cuvine, pe drept cuvânt, ca ora[ul Bicaz s\ r\mân\ ve[nic recunosc\tor personalit\]ii lui Dimitrie Leonida, p\rintele energeticii române[ti, care a tr\it pân\ la 14 martie 1965. Datorit\ activit\]ii sale, fosta comun\ Bicaz a fost declarat\ ora[ `n anul 1960 [i c\ tot aici ne bucur\m ast\zi `mpreun\ de un trai cât de cât civilizat. Constat\m cu regret c\ memoria sa nu a fost tratat\ la justa valoare, doar o strad\ secundar\ din cartierul M\rceni purtându-i numele, [i nu o magistral\ precum cea care str\bate localitatea spre baraj, cum ar fi meritat. Memoria ar fi impus ca un bust sau chiar o statuie amplasat\ `n centrul ora[ului s\ aminteasc\ [i genera]iilor viitoare despre istoria unor ani de adev\rate fr\mânt\ri pe aceste meleaguri. Poate c\ `n viitorul apropiat Consiliul Local al Ora[ului Bicaz se va apleca asupra acestei propuneri.
Piatrra Corrbului
Ioan HOCIUNG z
ianuarie-m martie 2009