Revista Piatra Corbului Pag10

FILE DE ISTORIE La Bicaz, `n zona central\ a comunei, la scurt timp dup\ `nfiin]are, s-a hot\rât s\ se stabileasc\ viitorul sediu al administra]iei Domeniului. Aceasta a impus `nceperea lucr\rilor de amenajare [i construc]ie la o serie de obiective de prim\ importan]\ pentru buna desf\[urare a activit\]ilor ce vor urma. ~n aceast\ idee, pe baza planurilor `ntocmite de un arhitect str\in, se concepe adev\rata sistematizare a centrului localit\]ii `n sensul realiz\rii unui ansamblu arhitectonic cu construc]ii moderne `n pas cu cerin]ele vremii. ~n final, `n perioada 1907-1912 s-au realizat urm\toarele construc]ii: palatul regal, teatrul s\tesc (actualul muzeu de istorie), o farmacie, baia popular\, o brut\rie, precum [i o moar\ ]\r\neasc\ cu darac. Au mai fost construite: cancelaria, situat\ `n actuala zon\ de parcare din fa]a B\ncii Comerciale Române, locuin]e pentru personalul din administra]ie, un birou telegrafo-po[tal, precum [i sediul Prim\riei construite pe locul unde se afl\ `n prezent blocul cu Banca Transilvania [i magazinul Silky, la parter. Aceste cl\diri au existat, pân\ la punerea `n aplicare a planului de sistematizare a ora[ului Bicaz din anul 1960, apoi au fost demolate. ~n prezent mai exist\ doar cl\direa muzeului [i cea a actualei Prim\rii, m\rturii ale unei perioade prospere [i reprezentative din istoria localit\]ii. Revenind la cl\direa palatului regal propriu zis, acesta a avut o semnifica]ie aparte din punct de vedere sociocultural pentru `ntreaga zon\ a Domeniului Coroanei.

Aici `[i avea sediul conduc\torul unic al institu]iei care purta r\spunderea administra]iei, sub numele de {ef de Regie. Acesta avea `n subordine personal calificat pe domenii de activitate: contabili, inginer silvic, p\durari, [ef depozit material lemnos, mecanici la Fabrica de Cherestea „Piatra Corbului”. Pentru `ntre]inerea palatului [i pentru protocol erau

Palatul regal -actuala prim\rie

angajate femei dintre cele mai pricepute, curate [i frumoase, toate din Bicaz, `mbr\cate numai `n costume na]ionale (continuare `n num\rul urm\tor).

Ioan HOCIUNG

Bicaz - ora[ul de la poalele Ceahl\ului Joi, 1 septembrie 1966. Descindeam pentru prima dat\ `n micul ora[ ca absolvent al Facult\]ii de istoriefilozofie, neb\nuind atunci c\, timp de mai bine de patru decenii, `mi voi desf\[ura aici activitatea didactic\ `n calitate de profesor de istorie. La vremea respectiv\, Bicazul era la vârsta copilului pre[colar, având abia [ase ani de când fusese proclamat ora[. ~ndeplinea atunci str\vechea a[ezare atributele unei a[ez\ri urbane? Realitatea oferea un r\spuns afirmativ. ~n deceniul 1950-1960, Bicazul fusese primul [i cel mai important [antier na]ional al României care d\duse na[tere sistemului hidroenergetic atât de

Muzeul de istorie

10

cunoscut `n ]ar\ [i chiar `n str\in\tate. Chiar dac\ lucr\rile se `ncheiaser\ `n iulie 1960 când vanele de fund ale barajului au fost `nchise, iar cursul milenar al Bistri]ei a fost z\g\zuit, via]a economic\ a ora[ului era un adev\rat clocot. Fabrica de Ciment, Unitatea Forestier\ de Exploatare [i Transport, Atelierele Centrale, ~ntreprinderea de Re]ele Electrice, Coopera]ia Me[te[ug\reasc\, Fabrica de pâine, Sera de flori, ~ntreprinderea de Gospod\rire Or\[eneasc\, numeroasele unit\]i de alimenta]ie public\ confereau Bicazului atributele unui tân\r ora[. ~ndeplinea oare atunci Bicazul [i atributele unui ora[ din punct de vedere spiritual? R\spunsul nu putea fi decât afirmativ. Liceul din Bicaz `nfiin]at `n anii construirii sistemului hidroenergetic dispunea de un corp profesoral de elit\, care, sub bagheta ilustrului pedagog Virgiliu Radulian, viitor ministru-adjunct al `nv\]\mântului, era considerat o unitate reprezentativ\ a `nv\]\mântului liceal din fosta regiune Bac\u. Spitalul or\[enesc, `nfiin]at de asemenea `n anii marelui [antier na]ional, dispunea de un corp medical de excep]ie care rezolva cu succes problemele urgente [i grave care ap\reau pe marele [antier. Muzeul Or\[enesc, amenajat `n cl\direa fostului Teatru Regal S\tesc, prin str\dania profesorilor Iulian Antonescu [i Marcel Dr\gotescu, oferea pre]ioase m\rturii ale locuirii ne`ntrerupte pe aceste meleaguri, iar sala machetelor sistemului hidroenergetic reprezenta o copie autentic\ a unei s\li din cadrul Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucure[ti.

Piatrra Corrbului

z

ianuarie-m martie 2009