Revista Genesis-12-2008

  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Revista Genesis-12-2008 as PDF for free.

More details

  • Words: 16,904
  • Pages: 28
DECEMBRIE 2008

MISIUNEA GENESIS va ureaza tuturor CRACIUN FERICIT si un AN NOU FERICIT !

1

Scopul Misiunii Genesis

Scopul Revistei Genesis Revista Genesis apare trimestrial.

“Dup] cum vqntul =l cheam] pe c]pitanul cor]biei, a\a vremurile ne cheam] pe noi”.

Scopul ei este:

Nu putem exista ca \i cre\tini f]r] s] facem Misiune. “Cre\tinismul s-a n]scut prin misionarism, tr]ie\te \i se r]spqnde\te prin misionarism”. Genesis este o misiune cu un scop bine definit, deoarece cuprinde =mplinirea singurului plan pe care Dumnezeu l-a =ntocmit pentru continuarea lucr]rii Domnului Isus.

• •

Este bine cunoscut] acea prefigurare =n care Domnul Isus se =ntoarece =napoi la Tat]l \i este =ntrebat de unul din o\tile cere\ti: “Cui ai =ncredin[at continuarea slujirii pentru mqntuirea lumii?” Domnul Isus r]spunde: “Am l]sat acolo jos un grup de ucenici ce vor face cunoscut tot ce i-am =nv][at \i astfel din genera[ie =n genera[ie, pqn] la sfqr\itul lumii, oamenii vor afla despre calea mqntuirii, prin propov]duirea acestora”. “Dac] ucenicii nu-\i vor =mplini aceast] misiune, care este urm]torul plan?” a fost =ntrebat Isus. R]spunsul Domnului Isus a f]cut ca tot cerul s] amu[easc]: “NU ESTE UN ALT PLAN”.



Tr]im =ntr-o lume =n care avem de toate, dar =n acela\ timp, =ntr-o lume agitat], o lume =n c]utarea a ceva ve\nic. Dorim s] fim ferici[i \i de cele mai multe ori facem din aceasta [inta suprem] a vie[ii noastre. Ne obosim alergqnd dup] himere, dup] ceva ce nu satur]. Alerg]m f]r] s] ne d]m seama c] Dumnezeu vrea s]-I d]m timp ca s] stea de vorb] cu noi. El are nevoie de oameni gata de jertf], oameni care s] vrea s] fie =mpreun] lucr]tori cu El., pentru a face, prin noi, lucruri mari. Scopul primordial al misiunii Genesis este =mplinirea marii porunci a Domnului Isus Hristos: “Duce[i-v] =n toat] lumea \i predica[i evanghelia la orice f]ptur]’ (Marcu16:15)

2

• • • •

S] informeze pe cititori despre lucrarea misionara S] informeze pe cititori despre marii misionari =ncepand cu primul secol \i pqn] =n zilele noastre S] fac] cunoscut] lucrarea misionarilor romqni S] aduc] informa[ii cqt mai actuale de pe cqmpul misionar S] publice articole legate de lucrarea misionar]. S] promoveze lucrarea misionar] si pe cei care sunt implica[i pe cqmpul de misiune. S] =ncurajeze bisericile romqne s] se implice tot mai mult =n lucrarea misionar].

Materialele publicate provin de la autori care in mod voluntar contribuie la aceasta revist]. Pentru ob[inerea revistei v] rugam scrie[i pe adresa de E-mail: [email protected]

Misiunea Genesis are la baz] urm]toarele proiecte: • • • • • • • • •

R]spqndirea cuvqntului lui Dumnezeu \i distribuirea de rapoarte misionare prin intermediul revistei Genesis Magazinul de carte cre\tin] ce pune la dispozi[ia tuturor celor interesati, literatur] religioas], muzic] cre\tin] \i CDuri cu mesaje ale Evangheliei. Suport pentru misionarii romani pleca[i =n diferite []ri ale lumii. Suport pentru tinerii care studiaz] cuvqntul lui Dumnezeu =n \coli Teologice Evanghelizarea celor afla[i =n =nchisori, atqt in Romania cqt \i in alte []ri. Suport pentru cl]direa de noi biserici Suport pentru orfelinate din []rile cele mai persecutate ale lumii Suport pentru biserica fra[ilor lepro\i din India Suport pentru P]storii si Evangheli\tii aflati =n situa[ii

deosebit de grele.

Rev. Ilie U. Tomu[a Dir. Genesis Romanian Mission

CRACIUNUL IN VREMURI GRELE

S]rb]toarea Cr]ciunului ne bate iar la u\a inimii \i a memoriei noastre cu nostalgie. Dar parc] acum Cr]ciunul vine la un timp nepotrivit. Senza[ia generala este c] vremurile pe care le tr]im sunt vremuri grele. Suntem asedia[i cu ve\ti rele pe care nu doar le auzim ci le \i tr]im. Economia nu mai vrea s] coopereze, conturile bancare au devenit siluete. Pia[a imobiliar] este =ntr-o dieta foate stricta fiind azi doar piele \i os. Pia[a bursier] are c]deri emo[ionale =ngrijor]toare. Lucrul s-a schimbat =n materie pre[ioasa \i este tot mai greu de g]sit. Propriet][ile se pierd ca banii la loterie. Am pierdut confiden[a \i am g]sit nesiguran[a. Doar politica a r]mas la fel =n jurul lumii, murdar]. |i parc] oamenii i\i pierd bucuria de a tr]i \i dorin[a de a s]rb]tori devenind paraliza[i de g=ndul vremurilor dificile pe care le tr]im. Nu trecem doar printr-o recesiune economic] ci \i printr-o recesiune a speran[ei, a iubirii \i a generozita[ii. Experiment]m un deficit de optimism \i de confiden[a. Avem =nsa surplus de =ngrijorare, fric] \i disperare. Cr]ciun =n vremuri dificile? V] invit s] c]latorim prin tunelul timpului biblic p=na la primul Cr]ciun. Acele vremuri au fost cu adev]rat grele. Ve\tile rele au venit ca o avalan\], surprinz]tor \i cu for[]. Mai =ntii o adole\cent] prime\te vestea c] este =ns]rcinat]. Vestea rea este c] ea nu este nici m]car c]s]torit]. Apoi guvernul enun[] un edict prin care to[i trebuie s] c]l]toreasc] pentru un recens]mqnt special =n satul str]mo\esc. O c]l]torie nea\teptat]. Un cuplu tqn]r care de abia a =nceput via[a este confruntat cu o criz] economic] special]. El trebuie s] lase bruma de business pe care o are \i trebuie s] plece pe drumul f]r] =ntoarcere al destinului divin. |i-au luat ma\ina ecologic] numit] “M]garul” \i au c]l]torit cu o vitez] infernal] de melc pe magistrala pr]fuit] a Betleemului. Nu au avut bani pentru nici un hotel de lux a\a c] au tras la Motelul “Grajd”. Acolo au primit ieslea, camera cea mai comfortabil], unde au avut lenjerie organic] produs] din paie. Vecinii lor erau de ras], ras] rumeg]toare. Artificiile preg]tite cu aceast] ocazie aveau chip angelic \i au fost v]zute doar de ni\te ciobani de la marginea societ][ii. Climatizarea era produs] de respira[ia puturoas] a unor animale. Contul bancar era un \tergar bine legat care con[inea cq[iva b]nu[i. Investi[iile lor \i lucrurile de valoare au =nc]put comfortabil pe spatele unui m]g]ru\. Tehonologia cea mai avansat] se gasea =n trusa de tqmplar a lui Iosif. Hainele lor erau sigur de firm], zdren[uite \i =nvechite \i parfumate cu transpira[ie. |i ce s] mai spunem de h]inu[ele pentru noul n]scut. Bine c] au fost la ecograful divin \i au aflat c] o sa fie b]iat! Pomul de Cr]ciun ar]ta ca o cruce far] globuri \i lumini orbitoare. Cadourile au ajuns cu doi ani mai tqrziu aduse de ni\te mo\i ciuda[i. +n aceste condi[ii s-a n]scut pruncul Isus, imaculat \i nevinovat =ns] urm]rit cu ur] \i violen[] de politicienii corup[i ai vremii. Primul Cr]ciun a fost un Cr]ciun =n vremuri grele, irepetabil =n dificultatea lui. Aceast] familie a avut a\a de pu[in \i totu\i a\a de mult. Ei au avut Timp s] petreac] unii cu al[ii. Au =n[eles timpul lor \i vremea lui Dumnezeu. Ei au avut Bucurie =n mijlocul dificult][ilor. O bucurie care =ntrece orice pricepere. Incande\cen[a bucuriei lor tope\te ghe[arul =ngrijor]rii \i fricii

care =ncerc] s] creasc] =n inima lor. Ei au avut Satisfac[ie. Multumi[i cu pu[in \i satisf]cu[i s] fac] voia lui Dumezeu. Puteau s] murmure, s] devin] negativi\ti =nsa au ales secretul mul[umirii. Ei au avut Disponibilitate. S-au pus la dispozi[ia lui Dumnezeu \i =naintea tuturor lucrurilor s-au dat pe ei =n\i\i. Ei au avut Umilin[]. +n ciuda destinului lor divin, a experien[elor miraculoase cu Dumnezeu, ei r]mqn umili, demonstrqnd dependen[a lor total] de Domnul. Ei au avut Credin[] =n cuvqntul lui Dumnezeu pentru ei. +n ciuda dificult][ilor, fricii, =ndoielii \i nesiguran[ei ei s-au =ncrezut deplin =n Dumnezeul lor. |i =n sfqr\it, ei au avut Iubire pentru acest copil minune care avea s] minuneze pe cei care cred =n El. O dragoste care i-a condus la adora[ie. Aceast] familie, care la prima vedere n-a avut nimic, totu\i, a avut mai mult decqt putem noi m]sura. La acest Cr]ciun, =n vremuri grele, te invit s] pre[uie\ti =mpreun] cu mine lucrurile cu adev]rat valoaroase: Timp, Bucurie, Satisfac[ie, Disponibilitate, Umilin[a, Credin[] \i Iubire. Acestea sunt darurile cele mai valoroase care pot s] schimbe via[a ta \i a altora. La aceste s]rbatori f]-[i timp, fii bucuros, fii mul[umit, fii disponibil, r]mqi modest, =ncrede-te =n El \i iube\te ca EL \i cu siguran[a vei avea un Cr]ciun Fericit. Pastor Florin T. C=mpean

DIN CUPRINS CRĂCIUNUL ÎN VREMURI GRELE

3

CRĂCIUNUL DE DEMULT ŞI CEL DE AZI!

4

SĂRBĂTOARE ÎN BISERICA ROMÂNĂ PENTICOSTALĂ PHILADELPHIA DIN CHICAGO PRILEJUITĂ DE ABSOLVENŢII COLEGIULUI BIBLIC EKKLESIA. FEMEIA ŞI SLUJIREA EI INFO INDIA, SEPTEMBRIE 2008 PLANUL MISIONAR REVELAT LUI IOAN: “BISERICA MISIONARĂ O COMUNITATE DE OAMENI CARE ASCULTĂ DE VOCEA LUI DUMNEZEU” INTERVIU CU CAMELIA GHIULAI ŞTIRI MISIONARE 2008 CUM SĂ MENŢII SPIRITUL MISIONAR DUPĂ ORGANIZAREA UNEI CONFERINŢE MISIONARE LUCRĂTORI LA SECERIŞ RĂSTIGNITORII DE MÂINE -SUNTEM GATA? HOW TO DEAL WITH PERSECUTION RETROSPECTIVĂ MISIONARĂ: PERU MISIUNE ÎN EUROPA RAPOARTE MISIONARE

3

6

8 10 12 14 16 17 18 19 20 22 24 25

CR}CIUNUL DE DEMULT |I CEL DE AZI! E de necrezut c] timpul trece a\a de repede. Parc] doar ieri am fost copii cqnd a\teptam s] ne vin] colind]torii, s]-i auzim cqntand acele colinzi ce ne =ncalzeau sufletele. Totul era =mbr]cat =n alb imaculat. St]team =n poala bunicii \i-l ascultam pe bunicul citind din Scriptur] povestea =ngerilor, a magilor ce veneau de departe ca s] aduc] cadouri Pruncului Isus. Afar] se auzea scqr[qitul s]niilor ce purtau colind]torii pe la casele oamenilor din sat. Mama era preocupat] de preg]tirea covrigilor \i a colacilor ce trebuiau s] fie gata cop[i \i frumos rumeni[i pe cqnd veneau colind] torii. Tata venea din cqnd =n cqnd =n cas] pentru a sta pu[in lqng] cuptor s]-\i =nc]lzeasc] mqinile aproape =nghe[ate. Era datoria lui de a sparge butucii cu care =nc]lzeam sobele. Din cqnd =n cqnd se auzea cineva la u\a. Era Grivei ce lovea cu coada ca semn c] e ger afar] \i ar vrea \i el o gura de aer cald. Ori de cqte ori era lini\te =n cas], de pe cuptor se auzea cum torcea motanul casei. Deodat] auzeam pe bunicul strigqnd. “Lini\te, se aud colind]torii”. Fugeam fiecare din noi la cqte un geam cu n]sucurile lipite de sticla rece ca s] vedem cqnd se vor opri =n fa[a casei noastre. Le auzeam tronc]nitul bocancilor intrqnd =n tinda casei cu ur]rile \i colinzile lor de-a dreptul fermec]toare. Casa era =ntr-o s]rb]toare cum numai la Cr]ciun putea fi. A\a a fost atunci cqnd noi eram copii. Azi nu mai e a\a!. Parc] p]mqntul =ntreg e plin de forfot] \i nelini\te. +ncerc]m din r]sputeri s] schimb]m ceva m] car acum de s]rb]tori. De aceea ne =ntrecem unii pe altii =mpodobind casele cu multicolorul de becule[e. Natura =nc] =\i mai poart] parc] obiceiul de a se =mbr] ca =n albul imaculat. P]s]relele r]mase cu noi peste acest anotimp rece se =ntrec =n ciriptul lor dorind s] ne prevesteasc] ceva… Magazinele sunt pline de cele mai ilustre cadouri pe care eu \i tu le vom cumpara, lucruri cu care vrem s] ne umplem casele. Vrem din nou s] s]rb]torim “Cr]ciunul” cu lucruri absolut noi. Ne preg]tim intens. Pentru ce? Vom cheltui mai mult decqt avem. Le =ngr]m]dim toate =n pom \i pe lqng] pom ca s] arate cqt mai frumos. Muzica modern] de azi acoper] tot mai mult colinzile de alt]dat]. Nu se mai aude cqntatul =ngerilor care vor s] prevesteasc] venirea lui Mesia. Ne =ntreb]m: Va mai fi oare un adevarat Cr]ciun? Va mai fi loc pentru Pruncul Isus? Unde-L vom pune? Cum vom s]rb]tori oare acest mare eveniment al coborqrii lui Dumnezeu =n lumea noastr]? “Un om oarecare s-a gqndit s]-\i =mpodobeasc] \i el casa atqt pe dinafar] cqt \i pe din]untru. A cumparat tot ceea ce era necesar ca s] semnifice na\terea Mqntuitorului.

4

A construit un leagan mic din scqndurele \i l-a a\ezat pe pruncul Isus =n acel leag]n, luminat de un becule[. A a\ezat =n jurul staulului pe Iosif, pe Maria, p]storii, =ngerii, dr]g]la\ele animale \i era fericit de faptul c] to[i cei ce treceau pe acolo admirau modul =n care el s]rb]tore\te Cr]ciunul. +ntr-o diminea[a z]rii =ns] c] ceva lipsea din cadrul acelui decor. Era pruncul Isus. Dup] o lung] c]utare \i tot =ntrebqnd i-a venit idea de a da un anun[ =n presa local]. A doua zi anun[ul era mare pe prima pagina a ziarului:’Caut pe pruncul Isus, cel care a fost pus =n fa[a casei mele. E al meu \i =l vreau =napoi” Iat] un om care [inea la un Isus din plastic luminat de un bec, de doar cq[iva vol[i; un Isus pus =n fa[a casei, un Isus pe care dorea s]-L aib] ca semn al religiozit] [ii lui. Un asemenea Isus este azi pus de vqnzare =n toate magazinele. Un Isus din plastic, lemn, argint sau chiar din aur. Un Isus pus =n fa[a caselor noastre pompoase. Un Isus care va sta acolo o lun], iar apoi va fi pus =n garaj sau vqndut la un “garaj sale” pentru 50c. A\a s] fie oare Cr]ciunul? S] fie oare acesta Isus? Un a\a Isus s]rb]torim noi oare =n ziua de azi? Cr]ciunul este cu totul altceva. Este S]rb]toarea =n care Dumnezeu ne dezv]luie marele Lui secret [inut de mii de ani dar descoperit =n noaptea =n care se na\te Pruncul Isus. Evanghelistul Luca vorbe\te despre b]trqnul Simion, primul om care a crezut mqntuirea lui Dumnezeu, un om care a dorit s]-l vad] cu ochii lui pe adev]ratul Mesia, iar apoi s] rosteasc] memorabilele cuvinte: “Acum, sloboze\te =n pace pe robul T]u, St]pqne, dup] Cuvqntul T]u. C]ci au v]zut ochii mei mqntuirea Ta, pe care ai preg]tit-o s] fie =naintea tuturor popoarelor” Luca 1:29-31. Un asemenea Isus s]rb]torim noi azi. Un Isus care s-a n]scut =ntr-un loc extrem de umil ca s] avem to[i acces la El. Un Isus care a acceptat chemarea lui Dumnezeu de a fi primul misionar =ntr-o lume total pierdut] =n p]cat, ducqnd mesajul iert]rii de la om la om. A venit s] tr]iasc] printre noi oamenii, dovedind c] se poate tr]i dup] standardele lui Dumnezeu. Un Isus al carui mesaj trebuie dus pqn] la marginile p]mqntului, mesaj pe care s]-l aud] orice fiin[] uman]. Au vazut ochii t]i pe acest Isus? Ai experimentat tu mqntuirea Lui? E\ti gata s]-L s]rb]tore\ti ca pe un Christos real sau vei r]mqne la imaginea aceea a unui Isus g]sit =ntr-un magazin pentru cq[iva dolari? Nu l]sa s] treac] aceasta s]rb]toare f]r] a-L s]rb]tori cu adev]rat pe El. Dac] nu va avea loc s] se nasc] =n inima ta, =n a cui inim] s] se nasc]? Tu ai pre[ =n ochii unui asemenea Isus. Cr]ciunul pe care-l vei s]rb]tori =n anul acesta poate fi un adev]rat eveniment de bucurie pentru tine. El poate azi s] se nasc] =n inima ta ca apoi s]-[i continui via[a plin de fericire, ducqnd mesajul Evangheliei Lui la cei din jurul t]u. De r]spunsul pe care =l dai va depinde viitorul t]u aici \i pentru ve\nicie.R]mqne la latitudinea ta ce fel de Isus s] s]rb]toresti. Un Isus real sau unul din plastic, lemn sau cine mai \tie ce. Decizia ta va afecta prezentul \i viitorul t]u. Alege-L pe El ca un Isus real, ca pe Mqntuitorul t]u! Articol: Rev. Ilie U. Tomuta

5

Detroit - Michigan, Springfield - Missouri, pe coasta de vest în Phoenix - Arizona, Portland Oregon şi Seattle - Washington.

ciu

icu Van

Foto: N

Sărbătoare în Biserica Română Penticostală Philadelphia din Chicago prilejuită de absolvenţii Colegiului Biblic Ekklesia. Duminică, 29 Iunie 2008, Biserica Română Penticostală Philadelphia din Chicago a fost gazda unei sărbători cu totul specială. Evenimentul fără precedent în istoria diasporei româneşti a fost cauzat de absolvirea studenţilor Colegiului Biblic Penticostal „Ekklesia”, o extensie a Institutului Teologic Penticostal din Bucureşti. Termenul de „Ekklesia” este găsit în Sfânta Scriptură şi conotează pe cei chemaţi ca să constituie poporul ales al lui Dumnezeu. Viziunea unui seminar biblic pentru toate bisericile penticostale şi nu numai, a fost lansată încă din 1997, însă ea a fost concretizată abia în 1999, când a luat fiinţă Ekklesia, un seminar biblic cu nivel academic de pregatire (grad universitar) dar şi cu o fervoare misionară penticostală, care ulterior a avut stabilite mai multe campusuri în diferite zone ale Statelor Unite precum în Chicago,

6

„Ekklesia” nu este proiectul unei biserici locale; este un „circuit” de învăţământ penticostal la dispoziţia bisericilor locale având un plan academic unic şi un corp profesoral specializat pe anumite domenii biblice, teologice, sau lingvistice. Această experienţă este pusă în egală măsură la dispoziţia tuturor celor ce vor să se aproapie mai mult de Dumnezeu prin studierea Cuvântului. Din taxele de şcolarizare modeste, nu numai că s-au acoperit parţial cheltuielile locale, dar mai ales s-au trimis donaţii de zeci de mii de dolari la Institutul din Bucureşti pentru susţinerea studenţilor din ţară. Deşi campusul de la Chicago a fost cel mai recent deschis, în toamna anului 2003, el a întrunit cel mai mare număr de studenţi şi totodată s-a remarcat prin rigurozitatea şi seriozitatea cu care s-au desfăşurat anii de studiu, fiind primul campus care a dat un număr atât de mare de absolvenţi. Desigur că dedicarea coordonatorilor a fost unul dintre cele mai importante elemente care a determinat succesul acestei şcoli. Munca asiduă depusă în organizarea cursurilor şi în coordonarea fiecărui efort, fie el administrativ sau pedagogic, cu Institutul Teologic din Bucureşti, nu a fost deloc uşoară, deşi a fost bazata in totalitate pe voluntariat, tocmai în ideea păstrării unor costuri minime. Astfel, pastorul Rev. Florin Cîmpean M.Div. Ph.D.Cand. în rolul de Decan şi presbiterul John Berzava M.Th. Ph.D. în rolul de Secretar Şef au avut parte de munca cea mai intensă pe tot parcursul acestor ani. Trebuie să menţionăm faptul că ambii coordonatori şi-au dedicat timpul lor liber în scopul obtinerii unei bune conduceri ale colegiului Ekklesia (Chicago Campus), desi responsabilitatile lor primordiale sunt

diferite. De exemplu, pastorul Florin Cîmpean este responsabil pentru conducerea şi păstorirea Bisericii Române Penticostale Philadelphia din Chicago iar presbiterul John Berzava este responsabil pentru managementul firmei sale de tranzacţii imobiliare alaturi de alte implicari în diferite proiecte misionare atât în România cât şi în alte ţări. Meritul acestora nu este mai presus însă de cel al membrilor bisericii gazdă, Biserica Română Penticostală Philadelphia, care a captat viziunea seminarului, a facut demersurile de pornire si i-a susţinut existenţa în permanenţă. Trebuie menţionat faptul ca biserica aceasta a avut dintotdeauna viziunea de şcolarizare şi pregătire academică a lucrătorilor în biserica penticostală română din întreaga lume. De altfel, de-a lungul anilor, Biserica Philadelphia a susţinut numeroşi studenţi la teologie penticostală atât în ţară cât şi în străinătate. Unul dintre absolvenţii formaţi chiar in această biserică este Rectorul Institutului Teologic Penticostal din Bucureşti, teologul Rev. John Tipei M.Div. Ph.D. Iniţiativa înfiinţării campusului din Chicago a fost îmbrăţişată de toate bisericile penticostale din localitate, liderii acestora fiind si ei implicaţi în buna organizare şi conducere a seminarului. Cursurile au fost găzduite de aceste biserici prin rotaţie, asigurându-se astfel un spirit de echipă. Un merit deosebit în buna administrare de-a lungul celor peste patru ani de studii l-au avut şi bucătăresele bisericilor gazdă, care i-au rasplatit pe studenţi în fiecare sâmbătă cu delicioase preparate culinare româneşti; se poate ca, după spusele unora, şi acesta ar fi fost un motiv pentru a frecventa cu regularitate cursurile. Bineînţeles, surorile bucatarese şi-au pus în practică talentul culinar fără nici o compensaţie, doar din dragoste pentru lucrarea lui Dumnezeu. Sărbătoarea zilei de duminică a fost marcată de o atmosferă pe cât de festivă pe atât de spirituală, ea însemnând trimiterea în lucrare a multor dintre absolvenţi. La încheierea serviciului divin, studenţii împreună cu familiile lor au luat parte la o cină pe măsura evenimentului, la care au participat aproximativ 320 de invitati.

Printre invitaţii speciali ai serii, pe lângă familiile acestor studenţi - în cea mai mare parte fiind căsătoriţi, s-au numarat Rectorul Institutului Teologic Penticostal din Bucureşti, Rev. John Tipei M.Div. Ph.D. şi Consulul General al României la Chicago, D-l Lucian Leuştean Ph.D., care, fiind la rândul său profesor universitar în România, a fost deja familiarizat cu evenimentele absolvirii universitare. Cadrele didactice care au făcut posibilă existenţa Colegiului Biblic Penticostal „Ekklesia” la Chicago sunt: Ardelean Daria M.A., Rev. Berzava John M.Th. Ph.D., Rev. Cameron Wilson, Rev. Câmpean Florin M. Div. Ph.D. Cand., Rev. Costea Gabriel M. Div., Rev. Druhora Dorin M. Div., Rev. Gog Lazăr M. Div. Ph. D., Rev. Lascău Petru M.Th., Rev. Lăzărescu Laurian M.Div., Rev. Murg Laurenţiu M.A., Rev. Ştefan Crinişor M.Th. M.Div. Ph.D., Rev. Tişe Florian Gheorghe, Rev. Tipei John M.Th., Ph.D., Rev. Trombitaş Alexandru B.A., Rev. Timbuc Simion M.Div. Ph.D., precum şi Rev. Ţon Iosif M.Th., Ph.D. Cei 53 de studenţi ai Colegiului Biblic Penticostal „Ekklesia”, Campusul Chicago, sunt: Alexa Neculai, Andreica Dinela, Avram Gheoghe, Avram Marian, Baciu Petru, Bacoş Ioan, Balaş Victor, Bogdan Dorin, Bogojel Avram William, Budea Valentina, Burja Dorel Samoilă, Butnariu Viorel, Caidaş Paula Daniela, Chirilă Justin, Costea Anania David, Costea Teodor, Crişan Daniel, Drăgoiu Georgeta, Gabor Denisa Eunice, Grecu Ionel, Gross Samuel, Hrişcă Costică, Jiman Sandu, Juravlea Dorin L., Laza David, Lazanyi Francisc Paul, Lorincz Petru, Lozneanu Viorel, Lucian Bogdan, Măgduţ David, Măgduţ (Dobrean) Tabita, Matiş Estera, Matiş (Ursan) Marta, Matiş Ştefan, Năsui George, Oniţa Artemisa Lorena, Oniţa Louisa Eunice, Popa Ilie, Predescu Coralia Rodica, Predescu Lucian, Puiu Rareş Bogdan, Reguş Simona, Rus Georgeta, Rusu Radu Adrian, Solovăstru Gelu, Stanciu Lăcrămioara, Suiugan Gabriela, Ţibu Emanuel, Ţibu Ioan, Ţîna Cornel, Tiran Florica, Topala Doina Mirela şi Vlad Dolores. Steven V. Bonica

7

Femeia \i slujirea ei

(continuare din num]rul trecut al revistei Genesis) “Domnul Dumnezeu a zis: ‘Nu este bine ca omul s] fie singur; am s]-i fac un ajutor potrivit pentru el’.”(Genesa 2:18) Doresc s] mai poposim lqng] imaginea femeii, creat] de Dumnezeu, s] p]trundem mai mult =n ceea ce =nseamn] a fi femeie. Ca s] afl]m adev]rul despre cine suntem \i cum suntem, \i care este [elul nostru final, trebuie s] cunoa\tem ce ne spune Cel care ne-a creat. Nu vom da gre\ niciodat] dac] vom persevera =n c]utarea Adevarului. De aceea, avqnd ca ajutor =n c]utarea noastr] Cuvantul lui Dumnezeu, vom descoperi tot mai mult cqt] frumuse[e este =n destinul femeii, cqt] frumuse[e \i bog][ie este =n planul lui Dumnezeu pentru via[a femeii. |i cum a fost la =nceput? “Domnul Dumnezeu a f]cut din p]mqnt toate fiarele cqmpului \i toate p]s] rile cerului; \i le-a adus la om, ... \i omul a pus nume tuturor vitelor, p]sarilor cerului ... dar, pentru om nu s-a g]sit nici un ajutor ... Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui ... a facut o femeie \i a adus-o la om.” Ceea ce =n[elegem din felul =n care a fost creat] femeia, din b]rbat pentru b]rbat, este =ndemnul insistent la smerenie, modestie, blqnde[e \i supunere, care vin ca o datorie a femeii fa[] de b]rbat. B]rbatul a fost creat ultimul din toat] crea[iunea, ca o capodoper]

8

a crea[iunii, iar femeia a fost f]cu] din coasta lui: ea n-a fost f]cut] din capul lui ca s] guverneze asupra lui, nici din picioarele lui ca s] fie c]lcat] =n picioare, ci din coasta lui, aproape de inima lui, ceea ce =nseamn] s] fie egal] cu el, s] fie protejat] de el, s] fie iubit] de el. Adam a pierdut o coast] dar, =n recompens], ceea ce a primit a fost un mai mare bine fa[] de ceea ce a pierdut. +ntotdeauna, cqnd Dumnezeu ia ceva de la copiii Lui, le d] =n schimb ceva care valoreaz] mult mai mult, \i este mult mai =n avantajul copiilor Lui, decqt ceeea ce a luat de la ei. Femeia, ca fiic] a Tat]lui ei, n-a fost l]sat] de capul ei, ci a fost adus] de Tat]l ei \i a fost dat] b]rbatului, care, ca fiu al Tat]lui, prime\te din mqna Tat]lui s]u pe cea creat] ca un ajutor des]vqr\it pentru el. Dumnezeu |i-a ar]tat hot]rqrea c] sunt crea[i unul pentru cel]lalt \i astfel au primit binecuvantarea Lui. A fost nunta cea mai onorabil], cea mai pur], la care Dumnezeu a participat ca Tat]l care |i-a dat cu bucurie consim[]mqntul. Din cuvintele exclamate cu atqta bucurie de c]tre om “Iat] =n sfqr\it aceea care este os din oasele mele ...” ne putem imagina c] =n timpul somnului adqnc, omul a avut a\teptarea \i speran[a c] se preg]te\te cea care i se va potrivi, cea care era s] vin] ca \i perechea lui potrivit]. Cei care sunt socoti[i unul pentru cel]lalt, trebuie s] se recunoas] din clipa cqnd se =ntalnesc, s] simt] o atrac[ie special]. Aceast] atrac[ie unul fa[] de cel]lalt, este o c]lauzire divin] care-i face s] se bucure unul de cel]lalt, s] se simt] ca \i p]rin[i =mpreun] cu cei doi, =ncepand cu faptul c] parin[ii se roag] mult pentru partenerul de via[] al copiilor lor; ei sunt =n leg]tur] cu cerul \i implor] c]l]uzirea lui Dumnezeu =n alegerea partenerului de via[] al copilului lor. Iat] de ce se cere \i este atqt de important s] primeasc] consim[]mqntul p]rin[ilor, pentru ca s] primesc] \i binecuvqntarea p]rin[ilor, care aici pe p]mqnt reprezint] =mplinirea voii lui Dumnezeu pentru ei. Aceasta este o lege divin], fixat] de Dumnezeu de la primii oameni, de la prima cununie din Eden, la care Tat]l |i-a adus fiica, \i a pus-o =n mqna fiului S]u. Orice cununie trebuie f]cut] sub aceas] ordine divin], deci ea se face pe p]mqnt =n ceruri, la care asist] Tat]l ceresc al celor doi, \i ei primesc binecuvqntarea cerului pentru toat] via[a lor. De aceea, cununia =nseamn] o leg]tur] care se face =n ceruri pentru toat] via[a, =nt]ri] \i pecetluit] prin binecuvqntarea dat] de Dumnezeu. Ea trebuie privit] ca un act =n care cei doi devin un singur trup \i o singur] inim]. De aceea c]s]toria, sau cununia, =ntre un b]rbat \i o femeie, avqnd ca model prima cununie celebrat] =n Gr]dina Eden, trebuie =n[eleas] \i recunoscut] ca un leg]mqnt f]cut =naintea lui Dumnezeu, binecuvqntat de Dumnezeu \i =ntr-o unitate cret] de Dumnezeu. De aceea Dumnezeu spune, “ceea ce Dumnezeu a unit, omul s] nu despart]”. Dumnezeu a creat mai =ntqi =ntreg universul. El le-a f]cut pe toate cu puterea Cuvqntului S]u, a pus ordine \i armonie =n minun][iile create de El, \i apoi le-a pus la dispozi[ia omului, s] le st]pqneasc] \i s]

se bucure de ele. Doar o singur] interdic[ie le-a pus. Una singur]! Oare nu s-au gqndit la Cel care le-a dat acces la toate, afar] de un singur pom? Nu \tim cqt de profund] a fost cunoa\terea lor despre Dumnezeu. Dar \tim c] Dumnezeu a fost aproape de ei. El venea zilnic =n zori de zi la =ntqlnire cu ei. Dragostea lui Dumnezeu =i [inea aproape de El. Ei =nc] erau puri, cura[i, \i in duhul lor exista comunicarea cu Creatorul. De de ce totu\i nu L-au ascultat? Ne punem =ntreb]ri la care nu putem r]spunde. Aici, mai de grab], trebuie s] r]spundem la neascult]rile noastre ... Dac] ne privim pe noi =n\ine, daca ne gqndim cqt de mult cuno\tem noi despre Dumnezeu, despre dragostea Lui, despre lucrarea Lui pe cruce pentru r]scum]rarea noastr] din moarte, despre tot ce avem la dispozi[ie ca s] putem fi aproape de El, \i cum ne vine =n ajutor cqnd alerg]m la El dupa ajutor! |i totu\i, cqte lucruri sunt =n via[a noastr] prin care dovedim c] refuz]m s] ascult]m de poruncile lui Dumnezeu! S] ne uit]m la toat] crea[ia lui Dumnezeu: toat] func[ioneaz] a\a cum a rqnduit-o Dumnezeu; totul ascult] de legile lui Dumnezeu, =n toate este ordine, armonie, ascultare, supunere. Oare dac] =ntreaga crea[ie a lui Dumnezeu func[ioneaz] cu supunere, =n ascultarea de toate ordinele fixate de Creator, oare eu \i tu, care suntem coroana crea[iunii Sale, \i de la care Creatorul este =ndrept][it s] a\tepte o func[ionare perfect], nu ar trebui s] fim pasiona[i pentru o asemenea tr]ire? Prin mila \i harul lui Dumnezeu, prin marea binecuvqntare de care ne-a f]cut parte, prin mqntuirea procurat] prin jertfa unicului S]u Fiu, noi avem ast]zi la dispozi[ia noastr] dumnezeiasca Lui putere care ne-a f]cut p]rta\ii firii Lui dumnezeie\ti dup] ce am fugit de stric]ciunea care este =n lume \i am renun[at la poftele din lume (2 Petru 1:2-5). Acum Dumnezeu ne cere supunere \i ascultare. Cum s] nu ascult de Cel care m-a creat \i mi-a dat un [el \i o menire atqt de minunata? El m-a creat ca s] fiu un ajutor potrivit! Sunt fericit] s] m] supun St]pqnului meu, s] m] supun planului Lui pentru mine, \i m] rog ca oriunde m] aflu, s] fiu acolo cu toat] inima mea, s] tr]iesc cu toat] profunzimea =n voia Lui. Supunerea mea este un act al voin[ei, pe care o fac cu bucurie. Este o supunere de bun] voie, din dragoste, pentru c]-L iubesc pe Cel care imi cere s] m] supun. Eu nu ma supun resemnqndu-m] c] nu pot face altfel, sau de frica pedepsei. Mai mult, El =mi d] t]ria s] m] supun \i aceasta =mi asigur] =mplinirea. Amy Carmichael a scris: “Nu exist] lucru mare pentru Tine, nici prea mic, pentru c] Tu e\ti totul, \i umplii totul in tot”. Eu cred c] Dumnezeu m] iube\te atqt de mult, \i =mi cite\te dorin[a inimii mele =n care voia Lui este voia mea exclusiv], este via[a mea, este odihna mea, este casa mea. |i sunt convins] c] El nu m] va l]sa s] ies din voia Lui pentru c] o iubesc mai mult decqt via[a mea. Prin credin[] eu sunt convins] de ceea cemi spune El: “Pe m]su] ce vei merge pas cu pas, Eu

voi deschide calea =naintea ta”. Sunt raspunz]toare pentru ziua de ast]zi. Ziua de mqine Ii apar[ine lui Dumnezeu. Via[a este o c]latorie prin credin[a =n Acela care poate s] fac] mult mai mult decqt eu gqndesc sau doresc pentru mine. El m-a creat, mi-a dat via[] din via[a Lui \i mi-a dat Duhul Lui ca s] m] c]l]uzeas] =n tot Adev]rul. Adev]rul =mi va da libertatea s] duc o via[] curat], plin] de lumin] \i bucurie, \i pace, \i sunt sigur] c] pe acest drum, eu c]latoresc cu Domnul meu care =mi d] ocrotirea \i puterea s] duc la =ndeplinire ascultarea \i supunerea mea de poruncile Lui. El =mi cre\te dragostea mea pentru El, ajutqndu-m] ca prin tr]irea mea zi de zi cu El, s]-L cunosc tot mai mult, s] fiu tot mai aproape de El, \i s] m] =ndragostesc de El, de via[a Lui, s] m] aseam]n tot mai mult cu El. |i supunerea \i ascultarea mea s] vin] dintr-o dragoste asemenea dragostei Lui manifestat] fa[] de mine. Dumnezeu m-a chemat \i eu =n[eleg c] am o chemare, \i eu fac parte din Proiectul Lui. De aceea vreau ca fiecare zi, =ntreaga zi, sa fie cuprins] =n =mplinirea planului Lui pentru mine. |tiu c] ceea ce cred se va vedea =n tot ce fac, =n casa mea, cu timpul meu, cum m] port, cum arat] exteriorul meu. Oare =n aceste zile de rebeliune, exteriorul nostru vorbe\ te despre smerenie \i cur][ie? Toate vorbesc despre leg]tura mea cu Dumnezeu, despre cqt de mult m] gqndesc la ceea ce-I place lui Dumnezeu. +mi place s]-mi pun =ntrebarea mereu “ Doamne, {i-a pl]cut ast]zi de mine cum m-am purtat?” |i Duhul lui Dumnezeu =mi aduce imediat pe ecran cuvintele sau o atitudine l]untric] cu care El nu a fost de acord. +i mul[umesc lui Dumnezeu pentru lumina pe care mi-o aduce s]-mi v]d via[a, \i =mi cer iertare imediat, \i dac] este nevoie, =mi cer iertare \i de la persoana fa[] de care am gre\it. M] simt liber] \i fericit] cqnd fac lucrul acesta. Sora \i prietena mea drag], \i tu trebuie s] tr]ie\ti o via[] de credin[]. O credint] slab] duce la o via[] slab], o via[] dezordonat]. Cqnd tr]im o via[] predat] total =n mqinile Creatorului nostru, El ne aduce ordine =n via[a noastr], ne d] siguran[] \i certitudine. Avem pace \i odihn] pentru c] am intrat =n odihna Lui. +n ce m]sur] ne punem de acord voin[a noastr] cu voia lui Dumnezeu? O voin[] puternic] este aceea care te face s] renun[i la un lucru pe care eul t]u =l dore\te foarte tare, dar tu \tii c] nu-i dup] voia lui Dumnezeu. Aceasta =nseamn] autodisciplin]. Pentru aceasta ne st] la dispozitie harul Lui. Nici femeia \i nici b]rbatul nu au suficient] putere pentru a =mplini singuri planul divin. Cere-I Lui ajutorul... “Du =n rug]ciune cauzele tale, Lui Isus te roag], El te v-a ajuta”.

Elizabetha {on

9

+n primejdii din partea p]gqnilor, =n primejdii =n cet][i, =n primejdii =n pustie, =n primejdii pe mare, =n primejdii =ntre fra[ii mincino\i.

Info India Septembrie 2008 Via[a de cqine. Cel mai in vqrst] misionar, care a venit aici acum mai bine de 10 ani (dar care s-a mutat recent =n alt stat), ne-a spus c]: “Misionarii din Bihar au o via[a de cqine”, iar cqnd i-am cerut s] ne explice, ne-a spus a\a: “Un an din via[a unui cqine, este echivalent cu 7 ani din via[a unui om. Tot a\a, un an ca misionar =n Bihar, valoreaz] cqt 7 =n alt] parte.” Pentru noi asta ar insemna c] avem deja peste 21 de ani de misiune, de\i avem doar 3 ani petrecuti aici. Totu\i, datorit] greut][ilor, luptelor \i =mpotrivirilor din partea celui r] u, ne sim[im ca de 21 de ani. Este greu s] v] descriem prin cuvinte agonia \i extazul prin care trecem =n acest cqmp de misiune. Sper]m =ns] ca prin mesajul acesta, s] v] facem s] sim[i[i m] car un pic din bucuria pe care o avem noi atunci cqnd vedem c] Dumnezeu face s] creasc] \i s] aduc] roade s]mqn[a

10

Evangheliei s]dita de noi cu atqt drag in inimile acestor oameni, dar in acela\i timp \i de durerea \i de primejdiile pe care le =nduram din partea p]gqnilor, dar mai ales a fra[ilor mincino\i.

Botez =n ap]. Pe data de 13 Septembrie am tr] it clipe de mare bucurie. Dac] v] mai aduce[i aminte, =n urm] cu aproximativ doi ani v-am cerut s] v] ruga[i pentru Santosh. El era bolnav atunci, iar mama lui care nu era de acord ca el s] se boteze, ne-a cerut s] ne rug]m pentru el. Noi i-am spus c] ne rug]m numai dac] promite c] =l va l]sa pe Santosh s] se boteaze, dac] Dumnezeu =l vindec]; \i ea a promis. De\i nu pe loc, ci =n timp, Dumnezeu s-a atins de el \i l-a vindecat. Datorit] faptului c] noi nu avem baptistier, botezul lui Santosh a avut loc =ntr-o Biseric] Baptist], iar pentru c] pastorul local-de frica autorit][ilor \i de persecu[iile care au loc acum in Indianu a fost de acord s] oficiez eu botezul, ca am invitat un pastor local cu numele Matthew, care a oficiat botezul.

+n primejdii din partea p]gqnilor Luna aceasta, timp de 10 zile se s]rb]tore\te una dintre zeit][ile de sex feminin numit] Durga; se crede c] Durga s-a re=ncarnat de 9 ori sub diferite forme pentru a lupta =mpotriva demonilor. De aceea Hindu\ii s]rb]toresc =n aceste zile victoria binelui asupra r]ului; s]rb] toarea dureaz] 10 zile, cqte o zi pentru fiecare re=ncarnare, iar =n a zecea zi, toate statuetele care sunt f]cute din paie, acoperite cu lut \i mai apoi vopsite =n culori vii, sunt puse =n camioane sau tractoare \i apoi sunt duse \i aruncate =n rqul “sfqnt” Gange. De\i este s]rb]toarea binelui asupra r]ului, banii pentru confec[ionarea acestor statui \i a cortului care ad]poste\ te ace\ti idoli sunt de cele mai multe ori colec[iona[i de c]tre tineri certa[i cu legea, infractori sau chiar criminali. Ei merg prin toate casele \i magazinele, cerqnd anumite sume de bani impuse de ei, in func[ie de cqt de bogat le pari. Iar pentru c] mul[i care au refuzat s] pl] teasc] au pa[it-o cu ei, oamenii prefer] s] dea bani de fric]. +n urm] cu o s]pt]mqn], =n timp ce eram =n \coala privat] au venit 5-6 indivizi, la a c]ror vedere au amu[it to[i =nv][]torii,* \i ne-au cerut suma de 2501 rupii (aprox. 55 $). Le-am r]spuns frumos dar categoric c] nu am s] le dau nici o rupie, \i asta datorit] faptului c] noi credem =ntr-un Dumnezeu care este

Creatorul tuturor lucrurilor \i care nu poate fi creat sau pus =ntr-o icoana sau statuie. R]spunsul meu i-a sup]rat destul de tare, dar au decis s] mai lase din pre[, adic] s] le dau 1501 rupii, \i chiar au scris o chitan[] (fals]) cu aceast] sum]. +nv][] torii \i chiar directoarea care este so[ie de pastor, m-au rugat s] le dau banii, pentru c] ace\ti indivizi sunt in stare de orice. Aceasta era =ns] =mpotriva voii lui Dumnezeu, a\a c] am refuzat din nou. Au plecat nervo\i, spunqnd c] se vor =ntoarce pentru c] trebuie s] le d]m banii. Unul dintre oamenii influen[i din zon], care are un nepot la noi =n \coal], dar \i al[ii m-au sf]tuit s] le dau m]car 101 rupii. Iar prin r]spunsul meu negativ, am putut s] le spun cqteva cuvinte despre Dumnezeul care a creat totul \i care nu poate fi creat. Dumnezeu s]-i fac] s] =n[eleag] lucrul acesta pentru ca ei s] ajung] s] se =nchine F]c]torului \i nu f]pturii (idolilor). Iar pe noi \i cl]direa \colii (=n fa[a c] ruia au construit un cort cu idoli, special pentru aceste s]rb]tori), Dumnezeu s] ne protejeze de ace\ti oameni p]gqni.

+n primejdii =ntre fra[ii mincino\i. Cred c] pentru Pavel primejdiile din partea p]gqnilor nu erau a\a de amare ca primejdiile =ntre fra[ii mincino\i. La p]gqni te po[i a\tepta la orice, dar cele mai surprinz]toare \i dureroase sunt primejdiile f]cute de fra[ii mincino\i. Luna acesta am avut o a\a de mare durere, cqnd a trebuit s] excludem din echipa de misiune pe ultimii Hindu\i pe care

=i mai aveam =n echipa de evanghelizare. Dumnezeu ne-a descoperit c] Anand \i Ambika tr]iesc =n minciun] \i chiar furt, iar pentru c], =n urma confrunt]rii cu dovezile pe care le aveam, ei nu au vrut s] recunoasc] \i s] se c]iasc], a trebuit s] ar]t]m Bisericii c] nu putem face compromis cu p]catul, \i c] p]catul trebuie [inut in afara Bisericii. Din p]cate lucrurile nu s-au oprit aici. Supara[i c] i-am dat afar], ei neau amenin[at c] ne denun[] la poli[ie. Dumnezeu s] nu-i lase s] decad] a\a de r]u.

Rezultatele primelor \ase luni de \coal] privat]. Luna aceasta au avut loc primele examene (teze). Cea mai mare not] a fost 9.6, iar cea mai mic] de 6.4. A\a cum ne-am a\teptat, cele mai bune rezultate au fost ob[inute de copiii s]raci care nu pl]tesc \coala, ci sunt sponsoriza[i de c]tre diferi[i fra[i \i surori. Mul[umim acestora pentru rug]ciunile \i suportul lor finaciar.

Mul[umiri. V] mul[umim celor ce sunte[i al]turi \i =mpreun] cu noi lucr]torii pentru slava lui Dumnezeu. Cred c] acest mesaj v-a f]cut macar un pic s] sim[i[i prin ce trecem noi \i v-a provocat poate s] v] ruga[i mai mult pentru noi \i lucrarea lui Dumnezeu de aici. Am fost a\a de =ncuraja[i cqnd =n

mijlocul necazurilor din luna aceasta am primit un telefon de la o sor] din Timi\ oara, care ne-a promis c] va sta =mpreun] cu alte surori =n post \i rug]ciune pentru noi \i lucrare. Este a\a de =ncurajator s] \tim c] nu suntem singuri, \i c] mul[i sunte[i al]turi de noi. Dumnezeu s] v] r] spl]teasc]!

Motive de rug]ciune. - Ruga[i-v] ca Dumnezeu s] ne =nt] reasc] =n lucrarea pe care o facem aici pentru slava Lui \i lucrarea s] nu aiba de suferit din lips] de lucr]tori. - Ruga[i-v] pentru ca Santosh s] creasc] =n credin[], s] r]mqn] neclintit \i s] devin] un om al lui Dumnezeu. - Ruga[i-v] ca Dumnezeu s] ne protejeze de orice primejdii, atqt din partea p]gqnilor dar mai ales a fra[ilor mincino\i. - Ruga[i-v] pentru \coala privat] \i pentru copiii care frecventeaz] aceast] \coal], Dumnezeu s] ne ajute s] avem rezultate bune \i pe viitor. - Nu in ultimul rqnd, ruga[i-v] ca Dumnezeu s] aduc] =n echip] un pastor local \i lucr]tori sinceri \i dedica[i pentru =naintarea =mp]r][iei Lui. - Continua[i s] v] ruga[i =mpotriva persecu[iilor care continu] =n Orissa, =n sudul Indiei \i mai nou s-a extins \i =n Delhi. +mpreun] cu voi =n slujba Lui Dumnezeu. Dani, Ioana & Alisha Peter

11

Planul Misionar Revelat Lui Ioan: “Biserica Misionară, O Comunitate De Oameni Care Ascultă De Vocea Lui Dumnezeu” Ioan 10:1-29/ Evrei 13:20-21

Cel mai măreţ lucru pe care-l descoperim atunci când venim la Hristos, este că viaţa noastră aici pe pământ capătă un sens. Foarte repede realizăm că nu mai putem trăi doar pentru noi înşine, frustraţi şi neîmpliniţi, cu dorinţe egocentrice, ci viaţa noastră capătă adevărată semnificaţie, primind direcţia spre destinul pentru care am fost creaţi.

Pastor D]nu[ C]p]tan

12

Până acum, toată atenţia mea era concentrată spre propria mea persoană (cum aş putea eu să mă simt mai bine), dar acum totul e direcţionat spre afară (cum aş putea să fiu mai mult de ajutor şi de folos altora). În aceeaşi ordine de idei, scriitorul cărţii “Viaţa condusă de scopuri”, Rick Warren, prezintă misiunea ca unul dintre cele cinci scopuri principale pentru care Dumnezeu ne-a creat. Noi acum continuăm şi împlinim misiunea Domnului Isus. Biserica este Trupul lui Hristos aici pe pământ şi, de aceea, trebuie să facă exact ce a făcut şi Hristos pe pământ. Misiunea a fost chemarea Mântuitorului: “În acelaşi mod în care Tu Mi-ai dat o misiune în lume, le-am dat şi eu o misiune în lume”(parafrazând Ioan 17:18). Iar Pavel îşi preia responsabilitatea de mădular al Trupului lui Hristos, exclamând că “lucrul cel mai important” este să-şi încheie misiunea, lucrarea pe care i-a dat-o Domnul Isus (Fapte 20:24). Dumnezeu vrea să am o lucrare în Trupul lui Hristos şi o misiune în lume. Lucrarea mea în Biserică este slujirea credincioşilor, iar misiunea e slujirea necredincioşilor. Cuvântul misiune provine din cuvântul latin mandatum care înseamnă trimitere. A fi creştin include şi trimiterea ta în lume ca reprezentant a lui Hristos. “Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi”. Isus nu ne cheamă doar să venim la El, ci şi să mergem pentru El. Am putea spune că misiunea a început de la Dumnezeu şi nicidecum de la om. Omul, adică Biserica, a primit porunca de a continua exact

ceea ce Dumnezeu deja înfiinţase. El a făcut prima “călătorie” misionară, dacă vreţi. Din veşnicie a venit în timp, din infinit, în finit, din Slavă, în trup de carne, motivat de dragostea pentru sufletul omului pierdut. Un lucru foarte important de reţinut din textul din Ioan 10 :1-29, în ce priveşte Planul Misionar revelat lui Ioan, şi anume, ASCULTAREA, este cheia succesului în misiune. Întotdeauna Dumnezeu a fost “mişcat” de ascultare atât de mult, încât atunci când Saul nu a ascultat, Dumnezeu l-a atenţionat foarte direct spunându-i că “ascultarea face mai mult decât jertfa”. 1Sam 15:22. În textul de faţă, Mântuitorul comunică Bisericii că trebuie să cunoască trei aspecte foarte importante ale Împărătiei lui Dumnezeu, pentru ca ea (Biserica) să poată fi auzită, cunoscută şi ascultată ca Vocea lui Dumnezeu pe pământ astăzi. 1.În primul rând Domnul Isus ne spune că Biserica trebuie să-şi cunoască “Stăpânul”( Ioan 10:1-6/ 11-21). Dacă Biserica e Trupul lui Hristos, întrebarea mea e, de ce, uneori, facem lucruri pe care Dumnezeu nu ni le-a cerut, sau, mai bine zis, rămânem atât de bine ancoraţi în ale noastre, încât Biserica, de multe ori, e văzută ca un Trup fără cap. Hristos (Capul Bisericii) e mult înainte, iar Trupul, singur, rămâne, adesea, blocat în rutină, tradiţii, reguli şi programe. Şi tot noi suntem cei dezamăgiţi că nu avem impact asupra generaţiei căreia trebuie să-i slujim. Răspunsul e logic: Biserica/ Trupul lui Hristos, fără cap, e moartă şi nu mai răspândeşte mireasma Lui, ci doar mirosul greu al putrefacţiei, de care toată lumea alege să fugă. Biserica secolului al 21-lea nu trebuie doar să-L perceapă pe Hristos ca Stăpân sau Cap al Trupului, ci, mai

degrabă, Biserica trebuie să-L cunoască şi să înveţe să asculte de El. Versetul 3: Portarul “Îi deschide şi oile AUD glasul Lui; El Îşi cheamă oile pe nume şi le scoate afară din staul,...merge înaintea lor şi oile merg după El, pentru că Îi cunosc glasul”. Există o strânsă legătură între păstor şi oi, între Hristos şi Biserică, între Cap şi Trup. Cunoaşterea Stăpânului uşurează munca slujitorului şi-i dă autoritate oriunde acesta are de ajuns. Slujitorul începe să opereze în numele autorităţii stăpânului lui, pentru că el cunoaşte exact ce-şi doreste stăpânul. Versetul 14: “Eu Îmi cunosc oile Mele si ele Mă cunosc pe Mine”. Este timpul ca Biserica să cunoască cu adevărat cine este Hristos, să cunoască dimensiunea dragostei Lui pentru noi. Versetul 15: “Şi Eu Îmi dau viata pentru oile Mele”. Să-I cunoască dorinţele şi planurile în detaliu. Versetul16: “Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu şi va fi o turmă şi un Păstor”. Şi nu în ultimul rând, Biserica trebuie să cunoască puterea şi autoritatea lui Hristos. Versetul 18:” am putere s-o dau şi am putere s-o iau iarăşi”. Poporul lui Dumnezeu al acestui secol trebuie să cunoască supunerea, respectul şi ascultarea de Hristos, de unde tot trupul, bine închegat, poate deveni o forţă care poate zădărnici planurile vrăjmaşului. 2. În al doilea rând, Biserica trebuie să cunoască Adevărul. Ioan 10:7-10. Cu alte cuvinte, Mântuitorul ne spune prin aceste versete că noi trebuie să fim atât de mult apropiaţi de El încât, atunci când ceva/cineva vine cu altă învăţătură, în mod automat vom distinge învăţătura străină, pentru că noi cunoaştem Cine este adevărul. Cum putem fi apropiaţi de El? Ar fi una din întrebări. Pentru aceasta avem Cuvântul lui Dumnezeu care ne descoperă caracterul şi planurile Lui. Cunoscând aceasta, ne va fi destul de uşor să distingem falsul. Biserica nu trebuie să-şi irosească timpul în a studia doctrinele false, ca apoi să poată cunoaşte adevărul, ci, petrecând cât mai mult timp în Cuvântul Său, vom deveni destul de echipaţi în a face faţă doctrinelor false. Acelaşi principiu este folosit şi de cei din ministerul de finanţe. Ei petrec mult timp în a studia în detaliu bancnotele adevărate, astfel încât, atunci când apare un fals, îl observă rapid. Cunoaşterea Cuvântului Domnului în mod personal, nu doar la modul general, te va ajuta să fii plin de credinţă atunci când situaţia o cere şi vei acţiona bazat pe ce spune Cuvântul Său despre acea situaţie şi nu pe

cele cinci simţuri. În Cuvântul lui Dumnezeu există credinţa care poate să schimbe o situaţie negativă. “Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea şi vi se va da”. Ioan 15:7. Nu poţi să te implici într-un joc sportiv cu intenţia de a învinge adversarul, până când nu cunoşti regulile acelui joc. Nu poţi merge la luptă fără minimul de cunoştinţe despre tacticile adversarului. Tot aşa şi din punct de vedere spiritual, Domnul ne învaţă în textul de faţă, că trebuie să cunoaştem cine este duşmanul nostru cu-adevărat şi care sunt tacticile lui, ca să-l putem învinge. Versetul 8 spune: “Toţi cei ce au venit înainte de Mine sunt hoţi şi tâlhari, iar versetul 10: “Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să prăpădească”. Întotdeauna în istorie Îl vedem pe Dumnezeu implicat în comunicarea adevărului, pentru ca omul să nu poată spune că nu l-a cunoscut. Mai mult, El găseşte şi modul cum să o facă de fiecare dată. Dumnezeu este convins că singurul motiv de eşuare a omului este lipsa cunoaşterii adevărului Său. Osea 4:6: “Poporul meu piere din lipsă de cunoştinţă”. O Biserică cu impact în societate va fi întotdeauna o Biserică având temelia bine zidită pe o doctrină sănătoasă. 3. În al treilea rând, Biserica trebuie să-şi cunoască Mesajul. Ioan 10: 22-29. Mesajul face distincţia dintre o Biserică relevantă generaţiei ei şi una care menţine, cu stricteţe, totul conservat de frică să nu se altereze cu lumea. Putem avea o doctrină foarte bună, dar dacă nu avem capacitatea să o comunicăm eficient celor care ne ascultă, putem deveni rigizi, impunători şi frustraţi, fără mari roade pentru împărăţia lui Dumnezeu. În textul de faţă Îl întâlnim pe Domnul Isus faţă-n faţă cu iudeii (oamenii religioşi ai vremii). Versetul 24: “Iudeii L-au înconjurat şi I-au zis: Până când ne tot ţii sufletele în încordare? Dacă eşti Hristosul, spune-ne-o desluşit”. Problema era la iudei şi nicidecum la Isus, cum, de fapt, ei credeau. Ei nu-l înţelegeau datorită împietririi inimii lor şi a percepţiei lor religioase de a judeca lucrurile împărăţiei lui Dumnezeu. Gândirea lor era setată pe un sistem religios rigid, care nu permitea alte intervenţii din afară. Datorită acestui mod de a vedea lucrurile ei nu L-au putut cunoaşte şi înţelege pe Isus. Religia întotdeauna a fost şi este încercarea omului de a-L înţelege pe Dumnezeu, iar acesta înseamnă limitare. Dumnezeu, care este de necuprins, nu poate fi forţat într-un anume sistem de înţelegere, iar apoi să putem

13

pretinde că-L cunoaştem. Biserica, ca organ viu în societate, trebuie să aibă o putere de adaptare atât de bună, încât, atunci când i se cere socoteala, să poată fi ca şi acea antenă satelit pe care o postezi oriunde în lume şi din orice poziţie bine recepţionată pe satelit, să poată transmite mesajul cerut fără confuzie şi bruiaj. Altfel, dacă Biserica nu va reuşi să-şi dezvolte această capacitate de adaptare, tot ce va reuşi să transmită generaţiei ei va fi depăşit şi uzat. Domnul Isus le răspunde iudeilor: “…lucrările pe care le fac Eu în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine”. Doar pentru că El nu făcea exact după tiparul lor, de aceea nu a putut fi înţeles. Este foarte important ca Biserica secolului 21 să fie relevantă şi să poată fi vocea clar distinctă a lui Dumnezeu, care le vorbeşte oamenilor de acum şi nu din alte vremuri. Întrebarea care se ridică aici ar fi următoarea: Cum am putea fi relevanţi nevoilor oamenilor din ziua de azi, fără ca mesajul să fie diluat sau alterat? Cred că răspunsul se găseşte în Epistola către Evrei 13:20-21: “Dumnezeul păcii, care prin sângele legământului celui veşnic, a sculat din morţi pe Domnul Isus, marele Păstor al oilor, să vă facă desăvârşiţi în orice lucru bun, ca să faceţi voia Lui şi să lucreze în noi ce Îi este plăcut, prin Isus Hristos”. De fapt, ce spune autorul epistolei în aceste versete e temelie sfântă. El ne prezintă pe un Dumnezeu puternic şi viu, “al Păcii”, nu unul din istorie, uitat de toţi. Iar acest Dumnezeu a făcut ceva pentru pentru noi oamenii, a făcut un legământ veşnic, pecetluit cu Însuşi sângele Lui. Ce înseamnă acest lucru? Păstrarea promisiunii. Ce spune El, se va duce la îndeplinire. Mai mult! Prin acest legământ a sculat din morţi pe Domnul Isus. Aceasta înseamnă că are putere maximă în univers. Acest Dumnezeu, ne spune autorul , ne va desăvârşi şi pe noi, Biserica Lui, ca să putem da viaţă mesajului pe care-l avem de transmis “şi să lucreze în noi ce Îi este plăcut, prin Isus Hristos”. De multe ori mesajul Lui este alterat pentru că noi vrem ca Isus să lucreze în noi ceea ce ne place nouă şi nu Lui. Biserica va reuşi să aibă impactul maxim doar atunci când vocea lui Dumnezeu nu va fi opturată de intenţiile, de multe ori bune, ale omului. Pentru a fi roditoare, Biserica din vremurile noastre are responsabilitatea şi obligaţia în acelaşi timp să cunoască cele trei aspecte ale Împărăţiei lui Dumnezeu prezentate de Mântuitor în textul din Ioan: 1.Să-şi cunoască bine Stăpânul. 2.Să-şi cunoască bine adevărul/ doctrina. 3.Să-şi cunoască bine Mesajul.

14

Interviu Rev. Ilie U. Tomuta & Camelia Ghiulai I.T. Camelia, consider că a fost o bucurie pentru tine să întâlneşti la Convenţia de la Detroit mii de români care împărtăşesc aceeaşi credinţă ca şi tine. Care a fost reacţia ta când ai aflat vestea că eşti invitată să vii la această Convenţie? C. G.Am auzit aşa de multe despre dumneavoastră şi lucrarea pe care o faceţi prin misiunea Genessis şi a fost o adevărată binecuvântare să vă întâlnesc în persoană. Când am primit invitaţia la Conveţia de la Detroit, eram în timpul examenelor şi, deşi, m-am bucurat nespus pentru invitaţie, nu ştiam sigur dacă o să reuşesc să fiu acolo. Aşa ca şi întotdeauna, Dumnezeu s-a îngrijit de toate detaliile şi am reuşit să iau parte la sărbătoarea Convenţiei Bisericilor Penticostale din America şi Canada. I.T. Care a fost impresia ta despre această Convenţie? C.G. A fost o experienţă deosebită. Eu cred că asemenea Convenţii sunt cu adevărat oportunităţi de a ne uni în a-L slăvi pe Dumnezeu împreună cu mii de fraţi şi surori şi, de asemenea, oportunităţi de a întâlni mulţi alţi creştini cu pasiune care sunt implicaţi într-un fel sau altul în lucrarea lui Dumnezeu. I.T. Ai putea să ne spui câteva lucruri despre familia ta, copilaria ta, modul în care te-ai întors la Dumnezeu şi despre biserica din care provii? C.G.M-am născut într-o familie de creştini penticostali în Oradea, România. L-am cunoscut pe Christos de mic copil şi întotdeauna am vrut să mă implic în lucrarea bisericii. La început, L-am slăvit pe Dumnezeu prin cântări şi apoi predând la şcoala duminicală timp de peste trei ani de zile. De asemenea am fost implicată în alte proiecte: lucrarea cu ţiganii, azilul de bătrâni, tabere de evanghelizare şi misiune în aproape întreaga Românie împreună cu studenţii de la Colegiul Biblic Est European.

Canadian Institute of Linguistics. Acolo, pentru peste doi ani de zile, am studiat cursuri care sunt în legătură cu traducerea Bibliei şi, de asemenea, cum să lucrăm eficient în a câştiga suflete pentru Dumnezeu în culturi diferite. Unele dintre subiecte au fost: gramatica universală a limbilor, greaca, exegeza biblică, cum să scrii o limbă nescrisă şi cum să-i înveţi pe oameni să scrie şi să citească, adică alfabetizare. Timpul acolo a fost un timp intens, dar nespus de binecuvântat. I.T. Ai putea să ne spui câteva lucruri legate de lucrarea la care te-a chemat Dumnezeu? C. Îmi aduc aminte când Dumnezeu mi-a vobit în urmă cu câţiva ani spunându-mi că are o lucrare deosebită pentru mine. În curiozitatea mea, L-am tot întrebat pe Domnul care este lucrarea, dar El nu mi-a arătat-o pe toată atunci, ci, pas cu pas, m-a condus spre această lucrare. Prin călăuzirea Lui, am studiat trei ani de zile la Colegiul Biblic Est European. În timpul acesta Dumnezeu mi-a pus pe inimă lucrarea cu musulmanii. Am vrut cu toată inima mea ca ei să-L cunoască pe singurul Dumnezeu adevărat. În ultimul an de colegiu, Dumnezeu m-a chemat la lucrarea de traducere a Bibliei pentru triburile musulmane care nu au nici măcar un verset din Biblie tradus în limba lor şi care nu au auzit niciodată de Isus Christos în felul în care noi Îl cunoaştem. I.T. Care este motivaţia ta cu privire la chemarea aceasta? C.G. Motivaţia mea pentru această lucrare este o dorinţă arzătoare ca fiecare persoană să audă şi să-L cunoască pe Dumnezeu prin acces la Biblie în limba lui. Numai Biblia are puterea de a transforma oameni şi de a-i aduce aproape de Dumnezeu. I.T. Unde este locul în care te-ai pregătit pentru această lucrare şi cât timp a durat? C.G. M-am pregătit la Canadian Institute of Linguistics, în Canada. Dumnezeu rămâne întotdeauna credincios şi putem conta de fiecare dată că El o să ne poarte de grijă. Studiile mele au fost posibile prin bursa pe care am primit-o de la

I.T. Crezi că modul în care Dumnezeu a direcţionat viaţa ta spre misiune poate fi un indiciu, o provocare pentru tânăra generaţie? C.G. Tinerii din bisericile noastre azi sunt deja mult mai implicaţi în lucrarea lui Dumnezeu, fie în biserica locală, fie prin alte proiecte, decât era în urmă cu câţiva ani. Cred că biserica de azi se îndreaptă într-o direcţie bună, prin faptul că tot mai multe biserici au viziunea misiunii interne şi externe. Un lucru de care trebuie să fim conştienţi este că nu suntem chemaţi numai la misiune internă, ci “până la marginile pământului”. Cred că sunt mulţi tineri care vor să se implice în misiunea externă, dar au temerile lor. Vreau ca tinerii să fie încurajaţi să se încreadă în Dumnezeu şi, dacă simt motivaţia să fie implicaţi în misiune, El va alunga toate temerile. Toţi suntem diferiţi şi fiecare avem daruri diferite, dar Dumnezeu poate folosi fiecare dar pentru a-i câştiga pe cei pierduţi faţă de Evanghelie. Sunt misiuni pe termen scurt şi sunt diferite roluri în fiecare misiune. De exemplu, în Wycliffe, nu trebuie să studiezi lingvistica pentru doi ani de zile să fii implicat în lucrare. Lucrarea de traducere a Bibliei nu este formată numai din traducători, dar şi din piloţi, învăţători, tehnicieni în calculatoare şi, desigur, oamenii care sponsorizează lucrarea, sau care se roagă constant pentru lucrare. Aceştia toţi devin parte din lucrarea de traducere. Şi, odata ce v-aţi decis să fiţi implicaţi în lucrarea de misiune externă, “Sunt încredinţat(ă) că, Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.” (Filipeni 1:6) I.T. Camelia, îţi multumesc pentru interviu şi te asigurăm de dragostea noastră. GENESSIS R. MISSION

15

STIRI MISIONARE 2008 Rev. Adrian Rusu

De la moartea lui Isus Hristos, acum 2000 de ani, peste 43 de milioane de creştini au fost persecutaţi, un mare număr devenind martiri. Peste 50% dintre ei au fost doar în secolul trecut. Mai mult de 200 milioane de creştini sunt persecutaţi în fiecare zi, 60% sunt copii. Zilnic, peste 300 de persoane sunt persecutate sau ucise pentru credinţa lor în Isus Hristos.

Mai multe grupări extremiste hinduse oferă recompense în bani, mâncare şi alcool grupurilor care se angajează să ucidă creştini sau să distrugă locuinţele acestora din statul indian Orissa, susţin asociaţiile de voluntari din estul Indiei. “Preţul vehiculat pentru uciderea unui preot creştin este de 250 de dolari americani”, a declarat Faiz Rahman, preşedintele unei organizaţii care a construit mai multe orfelinate în statul Orissa, din estul Indiei. Declaraţia lui Rahman a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Consiliului Creştin din India. “Se oferă recompense pentru a ucide şi pentru a distruge biserici sau proprietăţi creştine. Pe lângă bani, li se oferă lichior străin, carne de pasăre, de berbec şi arme. Li se mai oferă petrol şi kerosen”, a anunţat acesta. Potrivit

16

Bisericii Catolice din Orissa, 67 de persoane de confesiune creştină au murit numai în ultimele trei luni, în urma agresiunilor puse la cale de grupurile hinduse. “Conflictul se desfăşoară după un plan care urmăreşte “alungarea” creştinismului din districtul Kandhamal, pentru fondarea Statului Hindus”, se arată într-o scrisoare semnată de un grup de episcopi din Orissa, destinată guvernului indian. În zona respectivă există 36 de milioane de locuitori. 94% dintre aceştia sunt hinduşi, iar creştinii sunt doar 2%. Primul incident grav a avut loc în 1999, când un misionar australian şi fiii săi au fost arşi de vii de către un grup hindus.

Un grup necunoscut de oameni înarmaţi l-a ucis pe Rayan Jamooa, un creştin catolic sirian, aproape de casa lui în Mosul, Irak. Rayan a fost ucis la doar două săptămâni după ce tatăl său a fost răpit şi ucis. Rude apropiate spun că cei doi au fost omorâţi pentru credinţa lor. Fiind o minoritate în Irak, creştinii sunt frecvent răpiţi, din motive financiare şi religioase, însă, în cazul celor doi, nu s-a cerut nici o recompensă.

Deşi în ultimele luni statul chinez declara că doreşte să aibă o mai bună relaţie cu mişcarea bisericilor protestante din case, poliţia din mai multe oraşe a arestat recent 70 de lideri creştini, a închis trei biserici şi a forţat cel putin 400 de studenţi creştini să jure că nu vor mai participa la servicii de închinare. Un grup de 10-15 musulmani a atacat recent locuinţele mai multor familii de

creştini din sud-estul statului Bangladesh. Atacatorii au declarat că vor să alunge din ţinuturile lor toate familiile de creştini. În oraşul Chakaria, de exemplu, musulmanii au atacat familia unei femei convertită de la islam. Laila Begum, în vârstă de 45 de ani, a fost bătută crunt cu ţevi de metal, iar, pentru că a opus rezistenţă, i s-au tăiat două degete de la mâini. Când Laila a încercat să depună plângere la poliţia locală, i s-a spus că de va face asta, casa îi va fi arsă din temelie, iar familia ei va fi izgonită din localitate.

Printre cei 24 de lucrători creştini ucişi anul acesta în Somalia, unul dintre ei a fost de¬capitat în luna octombrie, acuzat de convertire de la islam la creştinism, au declarat surse locale. Mansuur Mohammed, în vârstă de 25 de ani, a fost decapitat, de către extremişti musulmani din grupul Al Shabab, sub privirile îngrozite ale oamenilor din satul Manyafulka.

Un soldat desemnat să protejeze creştinii împotriva violenţei hinduse în statul Orissa, din India, a fost mutilat şi ucis de un grup de oameni în oraşul Sisapanga. Cadavrul soldatului a fost recuperat din apropierea unei păduri. Se crede că soldatul a fost omorât cu cruzime de oameni revoltaţi împotriva creştinismului. Soldatul a fost însoţit de un şofer cu scopul de a cumpăra provizii. Un grup de 6-7 oameni l-au atacat din spate şi l-au târât în junglă, unde l-au omorât. Din fericire, şoferul a reuşit să scape. Această moarte semnalează pentru

prima dată că personalul de securitate este o ţintă a hinduşilor, care acuză creştinii de moartea liderului lor hindus, deşi alte organizaţii au recunoscut această faptă. Moartea acestui soldat (paramilitar) vine după multe cereri din partea triburilor rebele de a retrage forţa paramilitară.

Peste 200 de oameni au atacat biserica Mission Action Prayer Fellowship, din localitatea Bada, din sudul Indiei, într-o zi de duminică, acuzând creştinii de convertiri forţate. Autorităţi locale din statul Karnataka, au închis 3 biserici şi au cerut altor 13 biserici să procure “permis de închinare” pentru a putea ţine în continuare servicii religioase, deşi acest lucru nu este cerut în alt loc în ţară şi guvernul nu a emis astfel de permise vreodată.

Autorităţile au arestat peste 50 de creştini, într-o localitate din Egipt, pentru a linişti pe musulmanii înfuriaţi, ca urmare a unei violenţe ce a început în 4 noiembrie, datorită unui tânăr creştin care a încălcat un obicei local. Sătenii musulmani au atacat casele şi magazinele creştinilor după ce băiatul creştin de 14 ani nu a coborât de pe măgarul său în timp ce avea loc o procesiune de înmormântare. Membrii procesiunii l-au bătut pe William chiar înainte ca aceasta să se termine. Cei care au participat la înmormântare au atacat mai târziu casele şi magazinele creştinilor, jefuindu-le, până când poliţia a reuşit să-i potolească.

17

Lucrători la Seceriş “Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui”. (Matei 9:37-38; Luca 10:2) Până foarte de curând, mi s-a părut absolut normal să citesc şi să predic din acest pasaj la serviciile speciale de ordinare pentru slujbele de diacon, prezbiter sau păstor, din bisericile noastre. Cu puţin timp în urmă însă, într-o după-amiază fierbinte de iulie, pregătindu-mă pentru ordinarea unui diacon într-o biserică mică din Dobrogea, am înţeles că acest text nu se mai potriveşte deloc cu ceea ce urma să facem noi acolo. Am realizat că Domnul Isus avea în minte cu totul şi cu totul altceva decât avem noi în minte când vorbim despre lucrători pentru seceriş. De fapt, ca să fim sinceri, în marea majoritate a mişcărilor evanghelice nu se mai ordinează lucrători pentru seceriş, ci lucrători pentru hambar, adică pentru biserică, locul în care se adună secerişul. Treaba acestui tip de lucrători, prin¬tre altele, este să vânture grâul adunat ca să nu mucegăiască. În denominaţiunile noastre, numărul de lucrători care pot fi ordinaţi, conform statutelor, este direct proporţional cu mărimea hambarelor şi nu are de a face absolut deloc cu întinderea holdelor coapte. Aşa că, se ajunge la situaţii absolut anormale din punct de vedere biblic; aproape toţi lucrătorii sunt acolo unde grâul este deja adunat, la hambare şi nu sunt lucrători aproape deloc acolo unde avem întinderi uriaşe de holde. E clar, deci, că nu orice lucrător este un lucrător pentru seceriş. Mesajul Domnului Isus de dinaintea trimiterii celor doisprezece (sau a celor şaptezeci) scoate în evidenţă caracteristicile dinsticte ale acestui tip de lucrători. Voi aminti doar câteva. În primul rând, ei sunt lucrători pentru cei pierduţi, nu pentru cei mântuiţi. Strigătul plin de durere al Domnului

18

Isus pentru mai mulţi lucrători a venit în contextul acelei privelişti absolut dramatice şi dezolante a gloatelor necăjite şi risipite, fără de păstor (Matei 9:36). Chiar dacă stagiul de pregătire l-au făcut printre evreii pierduţi (“oile pierdute ale casei lui Israel” Matei 10:6), istoria confirmă faptul că, după căderea Ierusalimului, apostolii au ajuns acolo unde trebuia, la naţiunile pierdute, căutând să împlinească Marea Însărcinare dată de Domnul Isus. În al doilea rând, lucrătorii pentru seceriş sunt nomazi, nu sunt sedentari. Ei se mişcă mereu în funcţie de seceriş. Mânaţi de Duhul Sfânt, ei vor fi întotdeauna acolo unde sunt holdele coapte. Lor Domnul nu le vorbeşte de parohii şi case parohiale, ci de drumuri şi de mult, mult praf pe picioare, suficient pentru o analiză de laborator concludentă în ziua judecăţii (Matei 10:5-15). Ei nu sunt făcuţi pentru confort şi pentru vacanţe de lux în locuri exotice, ci pentru a duce Evanghelia Împărăţiei în satele şi oraşele lumii acesteia. Şi pentru a ilustra şi mai mult această caracteristică, cred că nu există un exemplu mai sugestiv decât cel al Apostolului Pavel. Lucrătorii pentru seceriş, în fine, aleg dependenţa de Dumnezeu în locul dependenţei de oameni şi de împrejurări. Se pun cu totul şi în toate la dispoziţia lui Dumnezeu. Nu îşi negociază salariile şi nu se aşază acolo unde li se promite o primă de instalare substanţială. Se bizuie doar pe Cel ce i-a chemat – pe Domnul secerişului. Ei înţeleg de la bun început că sunt “miei în mijlocul lupilor” şi că, în lupta cu forţele întunericului, nu pot conta decât pe Dumnezeu. Nu vreau să fiu înţeles greşit în ceea ce spun! Nu declar aici că nu avem nevoie de lucrători în biserică! În ceea ce mă priveşte, sunt, probabil, mai mult lucrător de biserică, de hambar, decât de seceriş. Dar, nu vi se pare că aici sunt prea mulţi şi la seceriş nu este apropae nimeni? Uitându-ne la întinderea holdelor, ne putem da seama uşor că, poate, nu au fost niciodată mai puţini lucrători la seceriş ca acum. Doamne, scoate lucrători la secerişul Tău! Pastor Ghiţă Riţişan

* preluat din revista Noi Frontiere

Misionara Ramona Cioban Scrisoare adresat] Misiunii Genesis de c]tre Ramona Ciobanu, fost] misionar] =n Africa, tqn]r] care a luptat cu cancerul o period] lung]. Dup] o interven[ie =n care i s-a f]cut transplant de m]duv], ea se afl] din nou acas] lqng] bunica ei care a crescut-o de cqnd era =n fa\]. Ramona a\teapt] cu ner]bdare s] =\i re=nceap] lucrarea de misiune printre copiii africani. Iat] scrisoarea ei dedicat] Misiunii Genesis, bisericii Philadelphia \i celor care au fost alaturi de ea. “Inc] o dat] v] mul[umesc pt. c] a[i fost lupt]tori =n rug]ciune al]turi de mine ... c] a[i stat al]turi de mine \i c] zilnic a[i cople\it Cerul cu rug]ciunile dumneavoastr] pt. mine... Dumnezeu este credincios promisiunilor lui , El a promis c] va sta lang] noi \i tot timpul s-a [inut de promisiune: “Chiar dac] ar fi s] trec prin valea umbrei mor[ii nu m] tem de nici un rau c] Tu e\ti cu mine mereu” (Psalmul 23) ... Dumnezeu e mereu lang] noi, zidurile spitalului nu ne impiedic] s] =i sim[im prezen[a, cele mai cumplite furtuni din via[a noastr] nu ne impiedica s] =i sim[im prezen[a pt. c] taria noastr] este bucuria noastr] in Domnul... Lumea nu se va schimba, oamenii nu se vor schimba , diavolul nu se va schimba dar pot eu s] m] schimb alegqnd mereu s] am o atitudine de =ncredere =n Dumnezeu. Atitudinea de =ncredere =n Domnul nu este un sentiment , este o alegere ... Atitudinea de =ncredere ne scute\te de nelini\te, de =ndoial], ea te scute\te de =ncercarea de a primi raspunsuri pe care =nc] nu le cunoastem la anumite probleme din via[a noastr] ... F]r] o atitudine de =ncredere =n Domnul nu putem avea pace \i bucurie. |tim c] tot ce ni se =ntampl] este coordonat \i =ngaduit de Dumnezeu, \i \tim c] ceea

ce Dumnezeu face pentru noi este bine , este perfect... Daca \tim cum s] ne =ncredem =n Dumnezeu nu ne vom =ndoi niciodat]. Via[a e nedreapt]; daca vrei sa fie corect =ntodeauna =n via[] ve[i fi sup]ra[i mereu. +ns] Dumnezeu ne promite dreptate. Isus e exemplul nostru . El a avut o =ncredere de neclintit in Dumnezeu atunci cqnd a fost pe Pamqnt ... chiar dac] urma s] treac] prin suferin[e groaznice El s-a =ncrezut =n Dumnezeu ... pt. c] \tia c] =ncrezqndu-se pe deplin =n Dumnezeu \i supunqndu-se tragedia aparent] va avea ca urmare salvarea unei omeniri intregi. V] =ndemn sa alege[i s] v] =ncrede[i =n Dumnezeu indiferent de circumstan[e pt. c] El =ntotdeauna are tot ce e mai bun pt. noi. R]mqne[i =n Dragoste ... R]mqne[i =n Isus... Ramane[i =n odihna Lui... Cu dragoste, Ramona”

19

RĂSTIGNITORII DE MÂINE…

SUNTEM GATA?

“În orice trezire spirituală, primul care se trezeşte este diavolul” J. Edvin Orr “Cumplite vremi” era mesajul unui pastor român prin anii 1970, ani în care tânăra generaţie alerga setoasă să asculte mesajele Evangheliei. Astăzi, trăim şi mai intens aceste vremuri. Creştinismul este tot mai puternic atacat. De pe câmpul de misiune ne vin veşti despre creştini care sunt torturaţi pentru Christos, sau unii plătesc cu însăşi viata lor preţul de a fi creştini. Lumea în care trăim e plină de ciudăţenii. Oamenii aleargă de la un capăt al pamântului la celălalt pentru a găsi un loc sigur. Se aud zgomote înspăimântătoare, veşti ce îi cufundă pe oameni tot mai mult într-un haos din care nu mai e scăpare. Ne întrebăm în ce fel de lume trăim? Unde este pacea despre care vorbesc Naţiunile. Se tem împăraţii, preşedinţii, oamenii de afaceri, bătrânii, tinerii, ba chiar şi copiii purtaţi pe braţe. Ne temem toţi! De ce? Nu mai e siguranţă! Lumea încearcă să apuce orice speranţă. Oamenii aleargă în toate direcţiile pentru a prinde un crâmpei de fericire, chiar şi spirituală. Organizaţiile “creştine” se străduiesc pe toate căile să aducă o părticică de fericire în casele oamenilor. De aceea deschidem televizorul, radioul, citim ziare etc…doar, doar ne vine vreo veste bună de undeva. Ne surprind copiii cât de îngrijoraţi suntem, de câtă nesiguranţă avem în noi. Încercăm să acoperim golurile lăuntrice ale inimii cu puţină religiozitate. Predicarea Evangheliei prin tehnica cea mai modernă este ca mreaja aruncată în mare, în care intră de toate. Am devenit “Super Star-uri” prin metodele ultra moderne. Tot mai mulţi evanghelişti predică o evanghelie a prosperităţii, prin care vom deveni putred de bogaţi, dar tot mai goi pe dinăuntru. Tânăra generaţie este năucită de predicarea evangheliei de suprafaţă. Ne războim între confesiuni, pentru că nu ştim cui îi aparţine cel decedat. Cine să-i facă slujba? Tot mai multe forme noi de evanghelizare, prin care aşa-zişii evanghelişti îşi construiesc un nume pe care-l vor folosi în ziua judecăţii, zicând: “nu am făcut noi …” Evanghelistul Billy Graham spunea: “ Lumea nu trebuie evanghelizată (avem

20

prea multe evanghelii). Ea trebuie dezevanghelizată. Ea trebuie condusă spre Christos”. În vremuri ca acestea, de aşa-zisă “bunăstare, pace, libertate religioasă”, Biserica lui Christos suferă, este persecutată. Creştinii mor pentru Christos şi noi, cei din lumea liberă, aproape că nu ştim nimic. Un băieţel se uita cu ochii mari la o placă din bronz din holul unei biserici. “Ce sunt cu toate numele acestea scrise pe aceasta placă?” întrebă el pe ecumenicul ce-l însoţea. “Acestea, fiule, sunt numele celor ce au murit în slujbă” raspunse ecumenicul. Apoi băieţelul întreabă din nou: “În care slujbă? În cea de dimineaţă sau în cea de seară?” Da! Se pare că noi, cei ce trăim în libertate, ştim tot atât de puţin despre cei ce mor pentru Christos cât ştia acest băieţel. Cei mai mulţi mergem la biserică să auzim… Ce să auzim? Evanghelia nu este ceva care trebuie doar auzit. Evanghelia este ceva ce ne face să ieşim din biserică şi să o spunem şi altora, indiferent de preţul cu care trebuie să plătim acest lucru. Probabil că un asemenea articol îţi va tulbura liniştea, conştiinţa, zicându-ţi că trăim vremuri în care nimănui nu-i pasă în ce crezi şi de ce nu e bine aşa , deoarece… important este să crezi în ceva. Aceasta este, de fapt, problema lumii noastre.

Credem în ceva de care avem nevoie doar în zile de restrişte. Standardul cerinţei lui Dumnezeu este: “Domnului Dumnezeului să te închini!” Probabil că te vei întreba: Mai există azi persecuţie religioasă? Mai există azi martiraj? Se mai moare şi azi pentru Christos? Da! Azi se moare pentru Christos. Creştinismul se află în faţa celei mai mari persecuţii din istoria sa. Aceasta se extinde într-un ritm necontrolabil peste planeta no¬astră. Ce vom face? Probabil că va fi extrem de tulburător ceea ce am să afirm acum: “Răstignitorii de mâine vor avea cruci destule şi pentru noi!” Aproximativ 200 de milioane de creştini sunt astăzi persecutaţi datorită credinţei lor în Evanghelie. Aproximativ 1000 de familii de creştini au părăsit de curând oraşul irakian Mosul, din cauza violenţelor. În momentul de faţă, 1 din 10 creştini este supus persecuţiei religioase, expuşi fiind mai ales creştinii din lumea musulmană, unde convertirea la creştinism se pedepseşte cu moartea.

INDIA este ţara unde se moare pentru Christos, ţară în care se varsă sânge, o ţară în care este masacru, ţara care este sub atacul celui rău într-un mod înspăimântător. Cu toate aceste persecuţii ce au loc în această ţară plină de idoli, creştinii au curajul să ţină în fiecare an o Conferinţă a Bisericilor Persecutate, la care participă pastori, evan-ghelişti, misionari, delegaţi ai diferitelor orga¬nizaţii evanghelice din întreaga lume. Acolo întâlneşti creştini abia scăpaţi din puşcăriile înspăimântătoare, creştini pe trupul cărora se văd urmele bătăilor teribile, femei rămase văduve datorită faptului că soţii lor au murit ca martiri şi au rămas ele să continue lucrarea lui Dumnezeu, copii care au fost martori la uci-derea părinţilor lor. La invitaţia Evanghelistului Dr. P. P. Job, am putut fi, pentru a doua oară, la o asemenea Conferinţă. Anul acesta a avut loc cea de-a opta Conferinţă. Anul viitor va avea loc cea de-a noua, în cadrul căreia se vor aniversa 100 de ani de la naşterea pastorului Richard Wurmbrand, omul care a lucrat cot la cot cu Dr. P.P. Job timp de 36 de ani. Dr. P. P. Job, preşedintele acestei mari organizaţii, a lansat invitaţia unor pastori ro¬mâni din America şi din România, pentru a fi participanţi la aceasta mare conferinţă, care va dura trei zile. În anul acesta, deschiderea Conferinţei a fost făcută de către Orfelinatul de fete (365) din Coimbatore. Conferinţa a avut loc pe data de 27, 28, 29 Iunie 2008. Mesajul Evangheliei a fost transmis prin diferiţi reprezentanţi ai biser¬icilor din ţările unde ei slujesc. Au fost zile binecuvântate, în care am întâlnit oameni ai lui Dumnezeu de toate nuanţele. Mesajul principal a fost transmis prin Dr. P. P. Job şi a avut tema: “CÂND CERUL COBO¬ARĂ PRINTRE OAMENI”. Mulţimea a stat nemişcată ore în şir, ascultând mesajul Evangheliei. Timp de 5 zile am petrecut printre creştini (bărbaţi, femei, tineri, copii) “…de care lumea nu este vrednică”. Am întâlnit un evanghelist purtat

de mână de soţia lui şi de o fetiţă de-a lui. Era nu de mult scăpat din mâinile persecutatorilor, care l-au lovit peste cap până şi-a pierdut parte din memorie, auzul şi alte simţuri. M-am simţit total nevrednic a sta alături de el în acea sală a Conferinţei. Am reuşit să stau de vorbă cu soţia lui şi să o ascult relatând despre cumplita lui suferinţă. Ca el, erau mulţi alţii, care au scăpat din puşcăriile groaznice, unii din ei de-a dreptul mutilaţi. Aproape fiecare pastor, evanghelist sau misionar venit la acea conferinţă, avea lângă el o fetiţă din cele 365 de fete ai căror părinţi au murit pentru Christos. Ne ţineau strâns de mâini, iar pe obraz le curgeau lacrimi. Erau fericite că cineva putea să se roage cu ele, să le asculte, să ne spună despre dragostea pe care au pierdut-o odată cu moartea părinţilor lor. Unele aveau chiar curajul să ne povestească scene din viaţa părinţilor lor, pe care nu doreşti să le auzi pentru a doua oară. La despărţire, au plâns, implorându-ne să mai rămânem o zi în care să împărtăşim din dragostea noastră cu ele. Toate aces¬tea te fac să te înfiori şi să te întrebi: Doamne, în ce fel de lume trăim? De ce atâta suferinţă, de ce atâta persecuţie? În Phulbani, peste 25 de case au fost atacate, toate bunurile şi proprietăţile din preajma caselor fiind incendiate. Bisericile au fost ata¬cate şi percheziţionate în prezenţa poliţiei. În Divyajoyti, un creştin a fost bătut fără milă, apoi dezbrăcat şi forţat să meargă aşa până la localităţile vecine. În acelaşi oraş, o credin¬cioasă a fost violată şi expusă ruşinii publice. În Tikabali, 10 magazine ale creştinilor au fost incendiate, iar o biserică a fost complet demolată. După atac, toate familiile creştine au fost nevoite să fugă în jungle. 60.000 de creştini sunt refugiaţi în păduri, jungle şi, datorită violenţei care încă mai persistă, nu se pot întoarce acasă. Măicuţe cato¬lice au fost violate. 400 de biserici au fost atacate, fiind distruse sau arse de sus până în temelie. Cămine creştine de băieţi şi fete au fost arse. Unii creştini sunt fortaţi să rupă Biblia cu propriile mâini în faţa tuturor şi să se

lepede de Dumnezeu spunând că ei nu sunt creştini, ci Hinduşi. O ştire dintre cele mai cutremurătoare, citită zilele acestea este următoarea: O femeie a devenit creştină, iar soţul ei a împuşcat-o, iar apoi a înmormântat-o. În cavou şi-a închis şi toţi copiii, printre care erau o fetiţă de şase ani şi una de şase luni. Datorită faptului că o rudă de-a celei femei a murit doar după câteva zile, s-a hotărât să fie pusă în cavoul unde erau, de fapt, copiii. Când au deschis cavoul, oamenii au fost îngroziţi la vederea acelor copii care erau încă vii. Cum au supravieţuit? Prin graţia lui Dumnezeu. Cumplite vremi! Personal am suficiente motive să nu uit această ţară, INDIA. Inima mea a rămas acolo cu cei care suferă pentru Christos. De aceea, am ales să mă rog pentru ei şi să spun mereu şi altora despre acele 365 de fete care formează o familie cu numele Job (Iov). Aceste fete vor fi foarte curând misionare în ţările unde părinţii lor au fost martirizaţi. (Informaţiile furnizate la centrul misiunii noas¬tre sunt că, în curând, la orfelinat, vor fi aduse încă aproximativ 120 de fete din zona Orissa). Cu ocazia vizitei pe care am făcut-o în anul acesta în această ţară, Dumnezeu ne-a dat harul să punem temelia unei biserici, care este chiar în capitala Indiei, New Delhi. Foarte curând se va începe construcţia unei alte biserici în una dintre cele mai persecutate zone ale Indiei. Aceată biserică va purta numele “PHILADELPHIA”. Aş dori, prin tot ce am spus, să realizăm mult mai bine pentru ce luptăm în această viaţă atât de efemeră. Mesajul meu nu doresc să fie nimic mai mult decât o chemare la rugăciune şi post pentru aceşti creştini, iar apoi, o pregătire pentru noi înşine, pentru vremuri în care ni se va cere să plătim un preţ pentru credinţa noastră în Isus Christos. Răstignitorii de mâine vor avea cruci destule şi pentru noi! Rev. Ilie U. Tomuta

Suntem gata?

21

HOW TO DEAL WITH PERSECUTION By Dr. P.P. Job

I am a victim of persecution. Most of the readers would know that I have paid a very heavy cost for being a preacher of the Word of God. My younger son, Michael, a third year medical student was killed by Hindu fanatics in 1999 after their attempts at killing me failed. Later, on January 17th 2007 I lost my elder son, John. Persecution has two faces. In the first and second century, a direct result of persecution was the growth of the church. Bishop Tertullian wrote, “the blood of the martyrs is the seed of the church”. However, in the medieval period, there was another outcome of persecution. This time the enemy was Islam. When Muslims launched their war against Christians, the Northern part of Africa converted to Islam. In my state, Kerala, Tipu Sultan, the emperor of Hyderabad, converted Christians to Islam from Calicut to Pattambi during his conquest of the south. The Malabar Muslims from Kerala are known as ‘Maapilah’ because St. Thomas established churches in the name of Mother Mary. These Christians were known as Matha Palikkar in Malayalam which means members of the Church of Mother. So when these Christians converted to Islam they continued to be known as Maapilah. Alexandria also saw a similar transformation. It was the center of Christian theologians in the early centuries but is now the centre of Islam. I have also seen the two results of persecution in my own life. After the death of our children, my faith has reached a higher dimension but my wife has spiraled into depression. I have worked with Rev. Richard Wurmbrand for 33 years until his death. I even became the President of the International Mission that Wurmbrand had established to fight against persecution of Christians globally. During that time, persecution was mainly concentrated in East European countries and few African countries like Ethiopia, Angola and Mozambique. Here, the

22

persecutor was the Communist government. It was virtually impossible to penetrate these nations with the Gospel or help of the persecuted Christian families. We endured great hardships in entering these countries and helping the tortured Christian population. Today, these countries have been liberated from the tentacles of Communist rule and are free of persecution. I had predicted this, as well as the fall of the Berlin Wall to Richard Wurmbrand two decades ago but he had laughed it off saying that it was impossible. But the impossible became true. In the late 20th century, the direction of persecution turned to Asia. India and China are the two major nations in Asia in terms of size and population. China is still a Communist nation hence persecution of Christians happens on a large scale. India is a secular nation but in the past two or three decades its secular nature has been questioned since there is a systematic oppression and suppression of Christians. Persecution against Christians in India has been on the rise in the past decade. Orissa, Gujarat and Karnataka had been the main targets till now. But now the pattern of persecution is changing. It is spreading in several other states in India like Rajasthan in the west and Kerala in the south. Kerala has been the bastion of Christianity since over 30% of the population is Christian and it is the state where Christianity was introduced in India by St. Thomas in A.D.52. Christian workers are being tortured and killed, Christians’ houses are being burnt and believers are threatened on a daily basis. Christians are murdered without any provocation, they are ostracized from society, their jobs are taken away, and many are driven into jungles. Such is the kind of persecution that India is currently witnessing. India, where the majority of the population is Hindu, lived in peace and tolerance for centuries. The Hindus did not believe in harming anyone. This was mainly because their religion advocated reincarnation. According to the re-incarnation theory, the human form is the highest form of existence. If anyone, during their life as a human, attacks another human and engages in violent activities, he would not be born as a human in his next life. Depending on his actions (karma), he would be

born as an animal or a bird or a reptile. This belief ensured a strict code of conduct in all the people because no one wanted to be born as an animal or a reptile. The question that arises is that within half a century, how did the people who would think twice before hurting a fly began killing people like flies. How did they kill their own religion? The answer is political. After India gained independence and democracy was established, local leaders began exploiting religion as a basis of coming to power. Since most leaders were Hindu, they would gather together the Hindu majority and use divisive tactics to create a feeling of unity among members of one religion, in order to get their votes. They target Christians who are smaller than a minority – only 2.4 million in a population of one billion. The Muslim population is also targeted but since they form nearly 15% of the population, this minority has become a strong force and begun to organize itself against persecution. The number of Muslims in India is nearly the same as the number in Pakistan or Bangladesh. Christians meanwhile have become a helpless community in India. They are scattered in small numbers all over the country. They are mostly poor and illiterate. They have no political influence and they are not growing as a community because most of them have only one or two children unlike the Muslims who, on an average have four children. In this helpless and hopeless condition, how can the Christian population fight persecution? I believe that there are two important methods. The first strategy is one that I learnt during my years of fighting against Communism - the strategy of infiltration. This was an important weapon of the Communist government and it worked very well against Christians. After understanding the political nature of persecution against Christians in the context of the socio-cultural fabric of India, I feel that the best way to bring about the downfall of Hindu militancy is through infiltrating Hindu religion. Every Christian, should penetrate Hindu religion and Hindu society with Christian ideology. Using your initiative and creativity, you can choose the most apt method to infiltrate in your town or village. The second method to fight against Hindu persecution is to use the policy of ‘divide and rule’. The main pillar on which Hinduism stands is the caste system which is still strongly practiced in modern India. Hinduism has four castes. However, the weak link is that these four castes form only

21% of the entire population. The 60% majority are formed by the Dalits or the outcastes. The Dalit population is badly treated by upper castes. They are ostracized from the mainstream Hindu religion in many ways. They cannot be appointed as priests. In fact, they are not allowed entry into temples. They cannot drink water from the same well as that of the upper castes. They cannot marry a member of the higher castes. Our aim should be to educate and uplift the Dalit population who are used by the Hindus only for their votes. We should make them aware of the fact that by remaining in the Hindu fold they do not have access to basic human rights. We should help them financially, support them socially and provide them the strength to break away from the caste dominated Hindu structure. If we succeed in dividing the Hindu upper castes from the Dalit population, the power of the Hindus will fall and they will not be in any position to target the Christians. The Hindu party became very organized in its structure during its tenure as a ruling party in India. The divisive politics targeting the minority population of Christians and Muslims was started in Gujarat state and was successful in winning the election for the Hindu party because the Hindu population united against the minority section and in an upsurge of emotion voted for the Hindu party. Seeing the success of this policy, the party decided to implement the Gujarat type agitation against Muslims and Christians all over India. But they made a grave error. What they fail to understand is that the situation is not the same. In Gujarat, the Hindu population consisted mainly of upper castes but in states like Karnataka and Orissa the majority population is that of Dalits. Another difference is that while Gujarat is a rich state, Karnataka, with the exception of Bangalore, Orissa are poor states. People do not have the resources to indulge in divisive politics. Therefore, in states like Karnataka and Orissa, the policy of attacking the minorities will no help. Instead, the Christian community can succeed against persecution by dividing the Hindu majority as Hindus and Dalits. Let us get together and vanquish our enemy by using the same policy of divide and rule as they have used against us. I am sure we will succeed in our fight because ‘when God is on our side who can be against us’?

23

Retrospectiva Misionara

PERU Înţelepciunea populară ne învaţă că toamna se numără bobocii, adică este timpul când se socoteşte câştigul şi eficienţa lucrului. Anul 2008 a fost pentru mine, ca slujitor al Domnului, un an extraordinar. În primul rând, datorită chemării şi oportunităţii oferite de Dumnezeu, apoi, datorită Bisericii Philadelphia, care, pentru mine este, manifestarea fizică a Trupului lui Christos, local şi temporal şi nu în ultimul rând, datorită pastorului bisericii, care, împreună cu grupul de conducere spiritual, dovedesc viziune şi maturitate spirituală. În perioada 8-22 martie, împreună cu un grup de fraţi, am fost în misiune, lucrând în bisericile şi puşcăriile din Columbia. Apoi am mers în Ecuador, pe râul Pastaza, în localitatea Kuakash, din tribul Swar, unde am construit şi am predicat Evanghelia cu succes. În luna octombrie, din data de 24 până pe 30, datorită providenţei şi chemării lui Dumnezeu, am slujit în câteva biserici din Atena, Grecia şi apoi, împreună cu Pastorul Ionică Buia, în bisericile din Creta, în localităţile Heraklion şi Ierapetra, la deschiderea bisericii şi numirii unui conducător de biserică. Apoi am mers în localitatea Rethimno, unde am ordinat un diacon şi un prezbiter, împreună cu supraveghetorul general al Greciei, fratele Aronis Tassos. Anul era aproape pe sfârşite, dar în planul lui Dumnezeu mai era o surpriză pentru mine. De aproape o jumătate de an, m-am rugat Domnului pentru o călătorie misionară în Belize, dar uşa providenţei lui Dumnezeu s-a deschis către Peru. Încă o dată, El a dovedit

24

că ceea ce promite şi descoperă, se materializează şi ia fiinţă. Am lucrat cu misiunea “All for Him”, fiind un grup mixt din punct de vedere etnic, dar unit în viziune şi în dorinţa de a face voia Lui. Obiectivele acestei călătorii au fost: producerea unui film documentar despre biserica din Peru, lucrarea cu copiii în şcoala creştină, în şcoala de surdo-muţi, lucrarea cu copiii străzii de la centrul misionar ”JUCUM”, care se ocupă cu recuperarea celor implicaţi în prostituţia juvenilă. Un alt obiectiv important a fost săparea unei fântâni de apă potabilă în localitatea San Marten, sat care este situat la aproximativ 120 de km în amonte, pe râul Maranon, unul dintre cele mai mari râuri din Peru, cu 1414 km lungime. Construcţia fântânii a avut succes, astfel încât, la analiza chimică făcută apei, s-a găsit că puritatea şi caliatea apei erau comparativ egale cu acelea ale apei purificate de cumpărat. Slăvit să fie Domnul pentru aceasta! Şi nu în ultimul rând, am predicat Evanghelia pretutindeni unde a fost posibil să facem lucrul acesta. Dumnezeu a lucrat şi oamenii au fost mântuiţi, eliberaţi de demoni, botezaţi cu Duhul Sfânt, renunţând la vrăjitorie şi îmbrăcând credinţa şi Evanghelia Domnului Isus Christos. Peru ocupă un loc deosebit în America de Sud, datorită politicii sale, datorită poziţiei sale geografice şi totodată datorită râurilor sale, care au potenţialul de a deveni nişte artere pe care să se răspândească viaţa veşnică prin intermediul oamenilor lui Dumnezeu. Pentru anul nou pe care îl aşteptăm să vină, te invit să te implici în lucrare, fie că te vei ruga, sau vei dărui suportând misiunea, sau, de ce nu, acceptând chemarea de a merge tu însuţi. Orice vei face, fă cu toată inima şi cu credinţă! Semne Bune Anul Are şi La Multi Ani ! Pastor Cornel Ianchici

MISIUNE ÎN EUROPA Prin harul măreţ al Domnului Isus, între 14 - 30 octombrie am misionat împreună cu soţia şi alţi fraţi în România, Moldova şi Creta. Mulţumim Domnului pentru ungerea de sus şi dumneavoastră, celor care v-aţi rugat pentru noi şi ne-aţi sprijinit financiar. Răsplătirile Domnului sunt neîntrecute. Aleluia! Sâmbătă l-am aşteptat la aeroportul din Timişoara împreună cu fr. Dr. Pavel Riviş Tipei (Preşedintele Cultului Penticostal din România), fr. Doru Magda, pastorul Bisericii Betezda din Portland, fr. Mitică Moţ, pastorul Bisericii locale Elim şi alţii, pe fr. Dr. Tim Hill - primul asistent al Supraveghetorului General al confesiunii internaţionale Church of God din Cleveland , TN. Dr. Tim Hill şi echipa sa au slujit sub binecuvântata ungere a Duhului Sfânt, duminică dimineaţa la biserica arhiplină Elim, iar seara la Betania, Arad, unde pastor este Dr. Pavel R. Tipei. Luni ,20 octombrie, împreună cu fr. Tim Hill şi Doru Magda am zburat de la Timişoara la Iaşi unde am fost primiţi cu căldură şi flori. Cu toţii am vizitat biserica păstorită de fr. Emil Căileanu. Fr. Liviu Axinte, vicepreşedintele comunităţii, ne-a dus la hotelul Bucovina din Suceava unde am avut o întrunire binecuvântată cu lucrători din comunitatea regional, în frunte cu preşedintele ei, pastorul Costică Şerban. Marţi , 21 octombri, ne-am continuat drumul la Corjeuţi, Republica Moldova. Duhul Sfânt a îmbărbătat lucrătorii adunaţi la conferinţă prin Dr. Tim Hill. Au fost prezenţi şi episcopii Petru Borş şi Victor Pavlovski. Am vizitat Şcoala Biblică în construcţie. Fr. Doru Magda este un contribuitor voios la educaţia din zonă. Echipa a slujit în adunarea publică de seară în frumosul sanctuar al bisericii zidite pe creasta dealului stâncos şi văzută de departe. Apoi am călătorit la Bălţi cu fr. Borş. Miercuri , 22 octombrie, drumul lung, lung, de la Bălţi la Oradea a fost colorat cu obişnuitele peripeţii româneşti. Între 23 – 25 octombrie s-a ţinut la Oradea, Conferinţa Pastorală cu tema Ajutorării. Aceasta a fost sponsorizată de Divizia de Ajutorare şi Binefacere a Bisericii lui Dumnezeu. Director

este Dr. Donnie W. Smith. Joi de dimineaţă, a avut loc o întrunire de protocol cu reprezentanţii regionalei de Oradea incluzând pe vice-preşedintele cultului, pastorul Ioan Moldovan. Seara Domnul a vorbit mulţimii adunate în Sala Sindicatelor prin Dr. Tim Hill. Vineri, seminarii foarte utile au fost ţinute de: Dr. Jake Popejoy, Rev. Pavel Riviş Tipei, Rev. Thomas Offutt şi Dr.Johnny Sweet. Seara, ungerea divină a fost peste Dr. Wallace Sibley, când a predicat mulţimii din Sala Sindicatelor despre preţioasa lucrare a Duhului Sfânt. Sâmbătă, Domnul a vorbit delegaţilor (de la Maramureş la Toflea) prin seminariile ţinute de Dr. Jake Popejoy, Dr. Robert Crick (omul folosit de Dumnezeu să conducă lucrarea capelanilor în aproape 70 de ţări), Elaine Offutt, Dr. Donnie Smith etc. (Fr. Ionică Buia a tradus). Dumincă delegaţii din SUA au predicat în bisericile locale din Ileanda, Sălaj. În 26 octombrie, împreună cu Dr. John Sweet, am slujit în Conferinţa Păstorilor de pe Someş şi a Evangheliştilor din Ardeal. Această conferinţă anuală este organizată în Ileanda, Sălaj, de conducătorul bisericii, fr. Dan Paul. Subiectul a fost: „Caut un om”. Am avut părtăşie şi relaxare la masa de dragoste. În 27 octombrie, am călătorit cu avionul de la Cluj la Heraklion, capitala Cretei. Împreună cu fraţii ce m-au aşteptat am mers cu maşina până la Irapetra în sudul insulei greceşti, pe unde a trecut apostolul Pavel. Afară era beznă, dar în inimile fraţilor şi a ascultătorilor Duhul a adus lumina prin Cuvânt şi bucurii cu lacrimi, până târziu. Împreună cu tânăra biserică am numit conducător pe fr. Florin Drăgan. În 28 octombrie, (ziua mea de naştere) am avut o adunare sfântă în Rethimno, în Biserica lui Dumnezeu Română Creta. Au slujit şi pastorul Cornel Ianchici din Chicago şi supraveghetorul pe Grecia al Bisericii lui Dumnezeu, episcopul Tassos Aronis din Atena. Împreună cu ei, am ordinat ca prezbiter pe fr. Daniel Karacsony şi diacon pe fr. Ion Marcoci din Heraklion. A urmat o masă de dragoste. În 29 octombrie am luat acelaşi drumul înapoi spre România: Heraklion, Atena, Bucureşti şi Cluj, iar în 30 octombrie, prin mila Domnului, (cu Victoriţa,soţia mea) ne-am întors la Detroit. Preamărit să fie Domnul Isus! Pastor I. J. Buia

25

VREI SA FII UN CRESTIN EFICIENT?

SOMETHING GREAT TO LIVE FOR

A. Fii ascultator de Dumnezeu (Deut. 13:4), de p] rin[i (Ef.6:1), de autorit][i (Tit 3:1; 1Pet 2:13-14), de mai marii mei în Domnul (Ev. 13:17) B. Cite\te Biblia (Iosua 1:8; Apoc. 1:3) C. Fii credincios Domnului (Apoc. 2:10b; 1Cor 4:2) D. D]ruie\te mai mult (Ev 13:6, 2Cor 8:2,5 Rom 12:1) E. Evanghelizeaz] (Marcu 16:15, FA 4:31) F. Fugi de poftele tinere[ii (2Tim 2:22), de iubirea de bani, de mqndrie, de ceart] \i clevetire (1Tim 6:11,10,4) G. Ai grij] de gur] (Iacov 3:10, Col 3:8, Ef 4:29) H. Fii harnic (Prov 10:4) I. Iube\te ca domnul Isus (Ioan 13:34) (1Ioan 4:7) J. Adu-[i trupul ca o jertf] Domnului (Ro 12:1-2) L. Laud] pe Dumnezeu (Ps 34:1, 117, 145:2) M. Fii mul[umitor (Pv 15:5, Ef 5:20) N. N]d]jduie\te (Ro 15:13, Ev 10:23) O. Odihne\te-te =n Domnul (Ps 91:1-2, Ev 4:11) P. Caut] pacea (1Pet 3:11, Ro 12:18) R. Roag]-te mai mult (1Tes 5:17, Luca 18:1) S. Fii smerit (1Pet 5:6, Iacov 5:10) T. Tr]ie\te dup] =ndemnurile duhului (Ro 8:4,14) U. Urm]re\te neprih]nirea (2Tim 2:22, 1Tim 6:11) V. Fii vegheator (Mt 24:42, Mt 26:41) Z. Nu uita zeciuala \i ajutorarea sfintilor (Lev 27:30, Luca 11:42, Mal 3:10) (Ro 12: 13)

What are you living for-- In this time of real estate crisis, meltdown in major financial institutions, policical frenzy, and spiritual decline? Each one of us has a set of core values. They define our lives. If your foundations have been in material things like houses, cars, personal wealth, etc., then you are building a “house on sand” (Matt. 7:26) that will not endure. If you have been “seeking first the kingdom of God” (Matt 6:33) you are wisely building on the solid rock. As I report to you on the many things God is doing through this small ministry, I am filled with unsepeakable joy. I have SO MUCH to live for. So much assurance of God’s unfailing supply ... so much happines in seeing young lives train for foreign missions service... so very, very much to trust God for in the coming days! Very soon, I shall be 78 years old; yet I must say with missionary pioneer Adonirum Judson, “The Future is as bright as the promises of God”. Through our partnership in prayer and giving to see the world evangelized -- you and I truly have something great to live for!

Pastor Ionic] Buia

Rev. Cameron Wilson

ANUN{URI V] anun[]m lansarea unei noi Lucr]ri =n rqndul tinerilor romqni din America \i nu numai : www.christ4ro.com. Iat] cqteva din proiectele noastre: - Christ4RoRadio care este un radio pentru tineri. Vrem s] promovam numai muzica contemporan] . De asemenea vom avea emisiuni, Talkshow-uri On-Demand. - Christ4RoTv este o televiziune virtual] cu muzic] cre\tin] romqneasc] . Vrem s] =ncurajam to[i arti\tii de muzic] cre\tin] romqneasc] s]-\i creeze videoclip-uri pe care s] le putem difuza pe post. Credeti-m] sunt pu[ine pe pia[] \i vrem ca acest lucru s] se schimbe. - Christ4RoMagazine (www.ro4mission.com) ,Cell Groups, Youth Leaders Network \i Camp sunt alte proiecte pe care dorim s] le promovam \i =n care s] ne implic]m. Cei ce doresc s] colaboreze cu noi intr-o form] sau alta , v] rug]m s] nu ezita[i =n a ne contacta scriindu-ne un e-mail la adresa: christ4ro@ yahoo.com Cu respect \i considera[ie Dorin Pele

26

COLECTIVUL DE REDAC{IE Editor General Florin T. C=mpean Editor U[u Tomu[a Redactori Daria Ardelean Lavinia Covaciu Gabriela Ghica Mariana Tomu[a Consulting Adrian Rusu Tehnoredac[ie \i Tipar Oliviu Ghica

OUR MISSIONARY FAMILY ASKS FOR YOUR PRAYERS Daniela Caidas India Stefania Balaceanu Wycliffe Candidate Simona Caba Inhaminga, Mozambique Eddie Constantinescu Bihar, India Mariana Dogaru Kazakhstan Camelia Ghiulai Wycliffe, Middle-East Arabia Daniel Gheorghe Saudi Arabia Daniel Hadarean family Mersin, Turkey Paul Istrate family Lhasa, Tibet Maria Iordanescu family Bihar, India Mariana Manea Wycliffe, Indonesia Iacob Nicolai family Istanbul, Turkey Daniel Peter family Bihar, India Florin Serban family Dyarbakir, Turkey Nicu, Elena Sima Uskudar, Turkey Lidia Murar “I urge you, by our Lord Jesus Christ, to join me in my struggle by praying to God for me.”

+n curqnd o Biseric] nou] =n ORISSA - INDIA “Philadelphia” – Indian Church India, [ara =nspre care se =ndreapt] privirile tuturor cre\tinilor; [ara care a uimit lumea cu cre\terea ei economic] din ultimii ani. Unul din focarele violen[ei religioase =l reprezint] aceast] [ar]. Marele conflict violent dintre cre\ tini \i hindu\i în statul Orissa, despre care se vorbe\te prea pu[in în presa interna[ional] este mult mai mult decqt o persecu[ie religioas]. Avem de a face cu un masacru, un martiraj al crestinilor ai c]ror copii r]mqn pe drumurile pustiite ale acestei []ri, sau ascun\i prin diferite p]r[i izolate ale junglei. Informa[iile despre aceast] zon] a Indiei sunt tulburatoare. +n cursul unor manifestari anticre\tine din regiunea Orissa au fost ucisi aproximativ 500 de oameni, =n timp ce al[i 50.000 au trebuit s] se refugieze prin jungl]. Sute de biserici au fost complet distruse. Copii r]ma\i f]r] parin[i. 120 de fete au fost aduse la orfelinatul condus de Dr. P .P Job. Aici, =n aceast] zon], Misiunea Genesis va =ncepe construirea unei bisericii, biseric] ce va purta numele de Philadelphia. S] ne rug]m pentru aceast] cauz].

Pastori sc]pa[i de sub teroarea din zona Orissa India

27

Misiune China

ORFELINATUL DIN INDIA P.P. Job CONFERINTA BISERICILOR PERSECUTATE DIN INDIA Rev. Ilie U. Tomuta

28

Rev. Ilie U. Tomuta =n visit] la biserica fratilor leprosi din India

Related Documents

Revista
November 2019 28
Revista
November 2019 25
Revista
October 2019 28
Revista
November 2019 25
Revista
June 2020 11
Revista
April 2020 19