Registru-literar.docx

  • Uploaded by: Art art
  • 0
  • 0
  • April 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Registru-literar.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 4,350
  • Pages: 36
Structura unei compuneri privind semnificatia titlului unei opere literare

Alineatul 1: Introducerea: Titlul operei, autorul si tema Alineatul 2...x:CUPRINSUL A) Nivelul obviu/de suprafata al titlului OBS: Daca titlul este alcatuit din: -dintr-un singur cuvant=> Titlul operei literare x scrisa de y este concretizat de subst./vb............ -din 2 sau mai multe cuvinte=> Structura: *nominala- daca in titlul respectiv NU exista niciun verb (avem subst. Adj. Pron.) *verbala- daca in titlul respectiv exista cel putin un verb b)Nivelul Obtuz (In Profunzime): precizarea sustinerii titlului respectiv prin diferite elemente ce caracterizeaza opera in cauza 1. Daca opera apartine genului liric c) Ipostaza eului liric + Textualizare d) Interpretarea limbajului artistic Se interpreteaza- 3-4 fiiguri de stil diferite 2-3 imagini artistice diferite e) elementele de prozodie: masura versurilor ritmul si rima 2. Daca opera apartine genului epic(NAP) c)perspectiva narativa + textualizare d)actiunea se incadreaza pe momentele subiectului (prezentata cat mai succint)

e)prezentarea personaelor si insistarea pe cel eponim( cel care da numele operei) f)modurile de expunere g)nivelul lexical Alineatul x+1: INCHEIEREA:CONCLUZIA Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca titlul operei literare „x” scrisa de y , este in deplina concordanta cu intregul continut ideatic, fiind o cheie in descifrarea mesajului poetic. Titlul unei oprere literare reprezinta -moment al prelecturii -element de paratext -prag textual -simbol al continutului ideatic -o cheie in descifrarea mesajului

Structura unei compuneri argumentative priviind apartenenta unei opere liteare la genul liric Alineatul 1: INTRODUCERE= DEFINITIA GENULUI LIRIC Ex: Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare in care autorul isi transmite in mod direct gandurile, sentimentele, traiirile, opiniile, putand fi identificat eul liric. Alineatul 2...x:Cuprinsul a)titlul operei autorul si tema

b)Ipostaza eului liric+ textualizare c) semnificatia limbajului artistic: *se interpreteaza 3-4 figuri de stil diferite - 2-3 imagini artistice diferite d) Elementele de prozodie masura versurilor ritmul si rima Alineatul x+1: INCHEIEREA: CONCLUZIA Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca opera literara x scrisa de y apartine genului liric.

Structura unei compuneri priviind argumentarea apartenentei la specia numita pastel

Alineatul 1: INTRODUCERE: Definitia pastelului Ex: Pastelul este specia genului liric in versuri, in cuprinsul careia se realizeaza o descriere de tip-tablou fata de care autorul isi transmite in mod direct sentimentele, gandurile, opiniile, senzatiile, etc. Alineatul2...x: Cuprinsul a)titlul operei autorul si tema b)ipostaza elului liric +textualizare c)limbajul artistic identificat+ semnificatii

!!! SPECIFICA ORICARUI PASTEL ESTE FOLOSIREA GRUPULUI NOMINAL SUBSTANITIV- ADJECTIV CU VALOARE DE EPITET IN DETRIMENTUL VERBELOR. d) elementele de prozodie Alineatul x+1: Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca opera literara x scrisa de y apartine genului liric fiind ca specie un pastel.

Semnificatia unei structuri/ Interpretarea unei structuri Semnificatia unei structura/ interpretarea unei constructii se realizeaza sub forma a doua enunturi a) In primul enunt precizam: Titlul operei din care face parte structura data spre interpretare si tema b) limbajul artistic identificat in acea constructie + semnificatie

Structura unei compuneri argumentative priviind apartenenta unei opere literare la genul epic Alineatul 1: INTRODUCERE= DEFINITIA GENULUI EPIC Ex; Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, in care autorul isi transmite in mod indirect sentimentele, ideile, gandurile si trairile, prin intermediul naratorului, actiunii si personajelor. Alineatul 2....x: Cuprinsul a) titlul autorul si tema b) Perspectiva narativa + textualizare c)fiind o opera epica actiunea se incadreaza pe momentele subiectului d) personajele- precizam personajele identificate si tipul lor - Tipul portretului - modalitatile de caracterizare: e) modurile de expunere : naratiunea, descrierea, dialogul si monologul f) nivelul stilistic + semficatii g) nivelul lexical + semnificatii

Alineatul x+1 INCHEIEREA= CONCLUZIA Ex: Conchizand, putem afirma ca opera x scrisa de y apartine genului epic.

Structura unei compuneri argumentative priviind apartenenta unui text la opera literara Alineatul 1: Introducerea: Definitia Operei Literare: EX: Opera literara este creatia artistica in versuri sau in proza, in cuprinsul careia se prezinta fapte, intamplari, aspecte ale naturii sau personaj, avand rolul de a trezi puternice emotii cititorului. Textul literar reprezinta cuprinsul unei astfel de scrieri.

Alineatul 2...x: Cuprinsul a) Titlul operei autorul si tema DACA OPERA APARTINE GENULUI LIRIC: b) Ipostaza eului liric+ textualizare c) Interpretarea limbajul artistic identificat + semnificatii d) Elementele de prozodie DACA OPERA APARTINE GENULUI EPIC: b) Perspectiva narativa + textualizare c) Actiunea incadrata pe momentele subiectului specifica operelor epice d)personajele: -enumerarea lor si precizarea tipului lor - precizarea tipului portretului si a modalitatilor de caracterizare e) modurile de expunere: naratiunea descrierea dialogul si monologul

f) nivelul stilistic (DOAR LA FABULA SI LA BALADA) g) nivelul lexical Alineatul x+1: Conchizand, putem afirma faptul ca scrierea „x” de „y” este o opera literara apartinand genului z

Structura unei compuneri argumentative privind

apartenenta unei opere literare la specia numita nuvela Alineatul 1: Introducerea: Definitia nuvelei Ex: Nuvela este specia genului epic, in proza, cu dimensiuni mai mari decat povestirea si mai mici decat romanul, cu un singur fir narativ urmarind un conflict unic cu personaje nu prea numeroase, caracterizate succint si sugestiv in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Alineatul 2...x: Cuprinsul a) titlul operei autorul si tema b)perspectiva narativa + textualizare c) specific operelor epice, actiunea se incadreaza pe momentele subiectului * Se precizeaza momentele subiectului identificate pe textul suport si se prezinta sumar continutul acestora. d) personajele - precizam personajele identificate si tipul lor - Tipul portretului - modalitatile de caracterizare: - relatiile personajului cu ceilalti participanti la actiune

!!! CA IN ORICE NUVELA, ACCENTUL ESTE PUS MAI PUTIN PE ACTIUNE SI MAI MULT PE URMARIREA PERSONAJELOR AFLATE IN EVOLUTIE. e) modurile de expunere : naratiunea, descrierea, dialogul si monologul f) nivelul stilistic + semficatii g) nivelul lexical + semnificatii Alineatul x+1 INCHEIEREA= CONCLUZIA Ex: Conchizand, putem afirma ca opera x scrisa de y apartine genului epic, fiind ca specie o nuvela.

Structura unei compuneri argumentative privind apartenenta unei opere literare la specia numita doina ALINEATUL 1: INTRODUCEREA: DEFINITIA DOINEI Ex: Doina este specia genului l iric, in versuri, specific romaneasca, in care autorul anonim si colectiv isi exprima sentimente de dor, de jale , de dragoste (de intristare, de haiducie) etc. Alineatul 2...x a) titlul operei autorul si tema acesteia b)ipostaza eului liric + textualizare

*PRECIZAM EXISTENTA MONOLOGULUI LIRIC ADRESAT CA MODALITATE DE TRANSMITERE A SENTIMENTELOR. c) limbajul artistic identificat +semnificatii *3-4 figuri de stil diferite - epitete=> intrucat aceasta specie imbina exteriorizarea profundelor sentimente de ...(dor, iubire, tristete, samd.) cu descrierea artistica. - repetitii=> realizarea paralelismului semantic prin repetarea unor constructii specifice (FOAIE VERDE) + alte figuri de stil identificate *2-3 imagini artistice diferite * prin folosirea anumitor expresii populare, arhaisme, regionalisme, forme verbale inverse se realizeaza oralitatea creatiei d)elementele de prozodie + caracter sincretic * Se cultiva versul scurt (7-9 silabe) sub forma de monolog, ritmul trohaic, si monorima. Alineatul x+1: Concluzie: Incheiere: Ex: Conchizand, putem afirma faptul caopera literara x , al carei autor nu este consacrat, apartine genului liric, fiind ca specie o doina populara.

Structura unei compuneri argumentative privind apartenenta unei opere literare la specia numita balada populara Alineatul 1: INTRODUCERE: definitia baladei populare: Ex: Balada populara este specia genul epic in versuri de mici, dimesiuni, cu caracter anonim, colectiv, oral si sincretic avand o actiune simpla, ce prezinta intamplari neobisnuite inspirate din trecutul istoric sau legendar al neamului, in care elementele reale se imbina cu cele fantastice, reliefand, de obicei, o stare conflictuala dintre fortele binelui si ale raului.

Alineatul 2...x : Cuprinsul: a) titlul operei autorul si tema b)perspectiva narativa + textualizare c) specific operelor epice, actiunea se incadreaza pe momentele subiectului d) personajele - precizam personajele identificate si tipul lor - tipul portretului reallizat si modalitatile de caracterizare - personajul principal este inzestrat cu puteri supranaturale

- sunt prezentate in evolutie, accentul punandu-se in special pe urmarirea lor si mai putin pe actiunea propriu-zisa e) la nivel stilistic: figurile de stil reprezentative pentru aceasta specie sunt hiperbola si antiteza f) la nivel lexical: -verbele timpul prezent si imperfect redau tumultul faptelor si aduc in prim plan cititorului, actiunea prezentata -verbele la modul gerunziu redau continuitatea faptelor -verbele la modul conditional-optativ si cele la modul conjuntiv redau o dorinta g)modurile de expunere h) elementele de prozodie : masura versului ritmul si rima Alineatul x+1: INCHEIEREA: Concluzia Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca opera literara x al carei autor nu este consacrat apartine genului epic, fiind ca specie o balada populara.

Structura unei compuneri privind caracterizarea unui personaj literar Alineatul 1 : INTRODUCERE: -date/informatii despre autorul si opera literara din care face parte personajul respective - titlul operei autorul si tema -definitia descrierii de tip-portret: Ex:Descrierea s-a produs dintr-o nevoie informativa acuta, capabila sa ilustreze peisaje din natura, fenomene ale naturii, lucruri sau sa fixeze in memoria colectiva portretele unor oameni de seama, fiind folosita in cadrul operelor literare cu scopul de a contura imaginea unui personaj. Alineatul 2...x: CUPRINSUL a) Titlul operei autorul si tema (daca nu a fost folosit in introducere) b) Perspectiva narativa+ textualizare (OPTIONAL) c) Numim personajul în cauza si ii precizam tipul * in functie de contributia sa la desfasurarea actiunii: - personaj princial(actiunea se construieste in jurul lui) -personaj secundar (participa la o parte din actiune) -personaj episodic (participa doar in anumite episoade) * in functie de faptele savarsite: -personaje pozitive (Baieti buni) -personaje negative (Baieti rai)

- Ii precizam tipul portretului: *fizic (trasaturi fizice) *moral (trasaturi morale) *Complex (trasaturi fizice+ trasaturi morale) -Ii precizam tipul caracterizarii: *caract, directa: - de catre narator - de catre alt personaj al operei - de catre insusi personajul (autocaracterizare) *caract. Indirecta: cititorul are rolul de a extrage trasaturile personajului in cauza din: -fapte -gesturi -ticuri verbale si nonverbale -limbaj -relatiile pe care le are cu celelalte personaje OBS: In precizarea tipului portretului si al caracterizarii trebuie sa citam anumite constructii/structuri care sa ne sustina/ ateste ideile afirmate. -relatiile pe care acesta le are cu ceilalți participanti la actiune -locul pe care personajul il ocupa in literatura facand trimitere si la alte personaje din literatura autohtona sau universala

Alineatul x+1: Incheierea Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca x (numele personajului) din opera literara y (numele operei), scrisa de z (autorul), se bucura/beneficiaza de un portret ...... realizat prin intermediul caracterizarii.......

Structura unei compuneri argumentative privind apartenenta unei opere literare la specia numita schita

Alineatul 1: INTRODUCERE: Definitia Schitei: Ex: Schita este specia genului epic în proza, în cuprinsul careia se prezinta fapte semnificative din viata unor personaje, totul petrecandu-se intr-un spatiu restrans si intrun timp limitat maxim durata unei zile Alineatul 2...x: Cuprinsul:

a) titlul operei autorul si tema b) perspectiva narativa+ textualizare c)actiunea ce se incadreaza pe momentele subiectului d) personajele- tipul lor - tipul portretului si modalitatile de caracterizare

- sunt oameni simpli ce se afla in ipostaze normale ale vietii lor -protagonistul este protretizat sumar accentul fiind pus mai mult pe trasatura de caracter dominanta ce-l incadreaza intr-o anumita tipologie -reprezinta anumite tipologii (tipul copilului rasfatat obraznic/ tipul educatorului responsabil de soarta copilului) e) modurile de expunere: principalul mod de expunere uzat in cadrul unei schite este dialogul, deoarece personajele isi realizeaza singure portretul prin limbaj gestica, mimica etc. f) nivelul lexical: folosirea formelor gresite ale unor cuvinte=> incultura personajelor Alineatul x+1: Incheiere: Concluzie: Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca opera literara “x” scrisa de “y” apartine genului epic fiind ca specie o schita.

Structura unei compuneri priviind argumentarea apartenentei la textul nonliterar

Alineatul 1: INTRODUCERE: Definitia textului nonliterar: Ex: Textul nonliterar este o forma de comunicare prin care sunt prezentate informații concrete/exacte, cu ajutorul unor termeni apartinatori, unui anumit domeniu, având un caracter denotativ sau persuasiv. Alineatul 2...x: CUPRINSUL : a) scopul de a transmite informații exacte/reale +tema textului suport (+caracterul persuasiv) Ex: O prima trasatura a textului nonliterar identificata în fragmentul suport este reprezentata de transmiterea informațiilor exacte/reale, întrucât se reda......... b) folosirea cuvintelor cu sens propriu ce au caracter denotativ EX: Folosirea cuvintelor cu sens propriu, demonstreaza caracterul denotativ al acestui tip de scriere : ex (cuvinte cu sens propriu folosite in textul suport) c) uzarea unui limbaj comun accesibil tuturor;

Ex: Uzarea unui limbaj comun, accesibil tuturor, constituie o alta nota distinctiva a textului nonliterar: ex (cuvinte ce compun un limbaj inteles de toti vorbitorii) d) folosirea termenilor tehnicostiintifici/neologisme/arhaisme: Ex: Pe langa cuvinte intelese de toti vorbitorii, se mai folosesc...( termenii tehnicostiintifici/neologisme/arhaisme deoarece se prezinta tema textului suport/ ideea generala a fragmentului) * caracterul persuasiv (daca avem un fragment ce apartine unei reclame, unui afis, ce are rolul de a confinge cititorii) Alineatul x+1: Incheierea: Concluzia: Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca fragmentul extras din articolul “x” pubicat in “y” apartine unui text nonliterar.

Structura unei compuneri privind semnificatia mesajului unei opere literare Alineatul 1: INTRODUCERE: „Definitia mesajului” : Ex: Mesajul este poarta de intelegere a unui text literar, iar ajungerea la ea presupune, mai intai, descifrarea textuala a creatiei. Textul literar este ca un diamant cu "n" fatete ce se preteaza interpretarilor multiple datorate modului diferit de intelegere. Mesajul este o cheie de intelegere a operei literare, el existand latent, obiectiv. Asadar, patrunderea unei astfel de scrieri pana la intelegerea semnificatiilor mesajului este o calatorie in lumea acesteia un dans in interiorul ei. Alineatul 2...x: CUPRINSUL: a) titlul operei autorul si tema DACA OPERA APARTINE GENULUI LIRIC: b) Ipostaza eului liric+ textualizare c) Interpretarea limbajul artistic identificat + semnificatii d) Elementele de prozodie DACA OPERA APARTINE GENULUI EPIC: b) Perspectiva narativa + textualizare c) Actiunea incadrata pe momentele subiectului specifica operelor epice d)personajele: -enumerarea lor si precizarea tipului lor - precizarea tipului portretului si a modalitatilor de caracterizare e) modurile de expunere: naratiunea descrierea dialogul si monologul f) nivelul stilistic (DOAR LA FABULA SI LA BALADA)

g) nivelul lexical

Alineatul x+1: INCHEIEREA: Concluzia: Ex: Conchizand putem afirma faptul ca mesajul transmis de "x" in opera literara "y" este desprins cu usurinta fiind in deplina concordanta cu intregul continut ideatic.

Structura unei compuneri priviind exprimarea si argumentarea opiniei fata de un anumit aspect

Alineatul 1: Introducere.

Alineatul 2: Opinia Ex: Din punctul meu de vedere .......................... Alineatul 3: Argumentul 1 Ex: In primul rand............ Alineatul 4: Argumentul 2 Ex: In alta ordine de idei...... Alineatul 5: Argumentul 3 Ex: Nu in ultimul rand.......... Alineatul 6: Concluzia Ex: Conchizand.............

Structura unei compuneri priviind apartenenta unei opere literare la descrierea artistica

Alineatul 1: INTRODUCERE: Definitia artistica a descrierii: Ex: Numai omului i-a fost data puterea magica a cuvantului. Numai cuvantului i-au fost date energii nebanuite. El, cuvantul, a devenit treptat pasul rostirii, cheia imaginatiei.

Si-a depasit uneori limitele ajungand picto-cuvinte, iar cele din urma au devenit pictopoezie, rezultand astfel caligramele (versurile). Alineatul2...x: Cuprinsul a)titlul operei autorul si tema b)ipostaza elului liric +textualizare c)limbajul artistic identificat+ semnificatii *Se Interpreteaza -3-4 figuri de stil diferite - 2-3 imagini artistice diferite !!! SPECIFICA ORICAREI DESCRIERI ARTISTICE ESTE FOLOSIREA GRUPULUI NOMINAL SUBSTANITIV- ADJECTIV CU VALOARE DE EPITET IN DETRIMENTUL VERBELOR. VERBELE SUNT FOLOSITE SI ELE LA MODUL INDICATIV TIMPURILE PREZENT SI IMPERFECT!!! d) elementele de prozodie Alineatul x+1: Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca opera literara x scrisa de y apartine genului liric fiind ca specie o descriere artistica.

Structura unei compuneri priviind ipostazierea eului liric Alineatul 1: INTRODUCERE: Definita eului liric Ex: Eul liric este "vocea" care transmite ganduri idei sentimente, trairi, senzatii, ce nu se confunda cu autorul, cel care semneaza opera. Alineatul 2...x:Cuprinsul a)titlul operei autorul si tema b)Ipostaza eului liric+ textualizare

c) semnificatia limbajului artistic: *se interpreteaza 3-4 figuri de stil diferite - 2-3 imagini artistice diferite d) Elementele de prozodie masura versurilor ritmul si rima Alineatul x+1: INCHEIEREA: CONCLUZIA Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca ipostazierea eului liric existenta in cadrul operei literare "x" scrisa de "y" este in deplina concordanta cu intregul continut ideatic reliefat

Structura unei compuneri priviind scrierea reflexiva Intr-o astfel de scriere trebuie sa urmarim: -folosirea persoanei intai in prezentarea ideilor -precizarea (senzatiilor/trairiilor) sentimentelor resimtite * inserarea/ utilizarea informatiilor cu caracter obligatoriu (oferite de cerinta) -plasarea actiunii/ intamplarii in timp si spatiu

Structura unei compuneri privind prezentarea prozodiei Alineatul 1: Introducerea: Definitia Operei Literare: EX: Opera literara este creatia artistica in versuri sau in proza, in cuprinsul careia se prezinta fapte, intamplari, aspecte ale naturii sau personaj, avand rolul de a trezi puternice emotii cititorului. Textul literar reprezinta cuprinsul unei astfel de scrieri. Alineatul 2...x: Cuprinsul: a) titlul operei autorul si tema b) Textul scrierii este structurat in versuri fapt ce justifica existenta elementelor de prozodie. Astfel versul ......(scurt/lung), constituie ..........(distifuri/tertine/catrene/monobloc) evidentiaza masura de x-y silabe. c) Alternarea silabelor ...... cu cele........(acc/neacc), demonstreaza ritmul ....... (trohaic/iambic/amfibrahic), valorificand piciorul metric ......(bisilabic/trisilabic)

d)Potrivirea ultimelor sunete dintr-un vers incepand cu silaba finala accentueaza, reda rima......(imperecheata/incrucisata/imbratisata/monorima) Alineatul x+1 : Concluzia Conchizand putem afirma faptul ca in opera literara „x” scrisa de „y” se regaseste masura versurilor de...... silabe, ritmul..... si rima...... .

Structura unei compuneri priviind exprimarea si argumentarea opiniei fata de semnificatia titlului unei opere literare

Alineatul 1: INTRODUCERE: Titlul operei, autorul si tema Alineatul 2: Opinia: Din punctul meu de vedere → Nivelul Obviu DACA OPERA APARTINE GENULUI LIRIC : Alineatul 3: Argumentul 1: In primul rand  Ipostaza eului liric + textualizare Alineatul 4: Argumentul 2: In alta ordine de idei  Interpretarea limbajului artistic identificat + semnificatii Alineatul 5: Argumentul 3: Nu in ultimul rand  Elementele de prozodie

DACA OPERA APARTINE GENULUI EPIC : Alineatul 3: Argumentul 1: In primul rand  Perspectiva narativa identificata + textualizare Alineatul 4: Argumentul 2: In alta ordine de idei  Incadrarea actiunii pe momentele subiectului Alineatul 5: Argumentul 3: Nu in ultimul rand  Personajele Alineatul 6: Modurile de expunere. Alineatul 7: Nivelul Lexical

Alineatul 6/8: Incheierea: Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca titlul operei literare x scrisa de y , este in deplina concordanta cu intregul continut ideatic, fiind o cheie in descifrarea mesajului poetic.

Structura unei compuneri priviind exprimarea si argumentarea opiniei fata de semnificatia mesajului unei opere literare

Alineatul 1: Definitia Mesajului Ex: Mesajul este poarta de intelegere a unui text literar, iar ajungerea la ea presupune, mai intai, descifrarea textuala a creatiei. Textul literar este ca un diamant cu "n" fatete ce se preteaza interpretarilor multiple datorate modului diferit de intelegere. Mesajul este o cheie de intelegere a operei literare, el existand latent, obiectiv. Asadar, patrunderea unei astfel de scrieri pana la intelegerea semnificatiilor mesajului este o calatorie in lumea acesteia un dans in interiorul ei. Alineatul 2: Opinia: Din punctul meu de vedere  Titlul operei, autorul si tema acesteia

DACA OPERA APARTINE GENULUI LIRIC : Alineatul 3: Argumentul 1: In primul rand  Ipostaza eului liric + textualizare Alineatul 4: Argumentul 2: In alta ordine de idei  Interpretarea limbajului artistic identificat + semnificatii Alineatul 5: Argumentul 3: Nu in ultimul rand  Elementele de prozodie DACA OPERA APARTINE GENULUI EPIC : Alineatul 3: Argumentul 1: In primul rand  Perspectiva narativa identificata + textualizare Alineatul 4: Argumentul 2:

In alta ordine de idei  Incadrarea actiunii pe momentele subiectului Alineatul 5: Argumentul 3: Nu in ultimul rand  Personajele Alineatul 6: Modurile de expunere. Alineatul 7: Nivelul Lexical

Alineatul 6/8: Incheierea: Ex: Conchizand putem afirma faptul ca mesajul transmis de "x" in opera literara "y" este desprins cu usurinta fiind in deplina concordanta cu intregul continut ideatic.

Structura unei compuneri priviind apartenenta unei opere literare la specia numita basm

Alineatul 1: Introducerea: Definitia Basmului: Ex: Basmul este specia genului epic, indeosebi in proza si mai putin in versuri, in cuprinsul careia se prezinta intamplari neobisnuite puse pe seama unor personaje cu puteri supranaturale, aflate in lupta cu fortele raului pe care le inving.

Alineatul 2...x: Cuprinsul a) Titlul operei autorul si tema b) Perpectiva narativa + textualizare *dativul etic (mi ti-l lua)  Sustinerea cauzei pozitive de catre narator c) Incadrarea actiunii pe momentele subiectului: ➢ Se numesc momentele subiectului identificate pe textul suport si se precizeaza cat mai sumar continutul lor

+ ➢ prezenta formulelor specifice ajuta la identificarea momentele subiectului 1. Initiale: ”A fost odata........”  Expozitiunea  reda timpul mitic neprecizat cu exactitate ❖ spatiul este reprezentat de cele 2 planuri, respectiv cel al realitatii si cel al fictiunii („Taramul celalalt”) ❖

au rolul de a introduce cititorul in lumea miraculoasa a basmului

2. Mediane: „ Merse, merse, merse........”  Cuprinsul basmului ❖ au rolul de a mentine treaza atentia cititorului 3. Finale: „Si-am incalecat pe-o sa.......”  Sfarsitul Basmului ❖ au rolul de a scoate cititorul din lumea miraculoasa a basmului

➢ intreaga actiune se construieste in jurul personajului principal, intrucat aceasta urmareste initierea sa prin parcurgerea, de cele mai multe ori, a unor probe/obstacole ce odata trecute reprezinta dobandirea anumitor insusiri, care vor deveni definitorii in constructia sa ➢ Se folosesc cifre/numere magice: 3, 7, 9, 12 etc.

d) Personajele: ➢ Numirea lor + tipul acestora ➢ Protagonistul: Tipul portretului si modalitatile de caracterizare # are puteri limitate, insa in lupta cu fortele raului este biruitor datorita ajutorul primit, fie de la personaje pe care le-a ajutat/sprijinit la un moment dat, fie de la diferite obiecte inzestrate cu puteri supranaturale (palos, buzdugan sabie, oglinda, mar, ceainic etc.), fie de la diverse potiuni (apa vie/moarta) # poseda alese insusiri, atat fizice (inalt/a, bland/a, ochi albastri, slab/a) cat si morale (curajos/oasa, sufletist/a, loial/a, altruist/a, corect/a, intelept/a, ) e) Modurile de expunere f) Nivelul lexical: arhaismele, regionalismele, cuvintele si expresiile populare ( redau oralitatea scrierii), timpuri verbale

Alineatul x+1: Incheierea: Concluzia: Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca opera literara „x” scrisa de „y” , apartine genului epic, fiind ca specie un basm.

Structura unei compuneri argumentative priviind apartenenta unei opere literare la specia numita fabula Alineatul 1: Introducerea: Definitia Fabulei: Ex: Fabula este specia genului epic, indeosebi in versuri si mai putin in proza, in cuprinsul careia autorul satirizeaza anumite defecte omenesti, puse pe seama unor personaje necuvantatoare (plante, animale sau obiecte), cu scopul de a le corecta. Alineatul 2...x: Cuprinsul: a) titlul operei autorul si tema b) sructura specifica – povestirea alegorica - morala implicita/explicita c) perspectiva narativa+ textualizare d)actiunea ce se incadreaza pe momentele subiectului e) personajele- tipul lor - tipologia -tipul portretului

f) modurile de expunere: Dialogul este pricipalul mod de expunere, ce se interfereaza cu pasaje narative si descriptive g) nivelul stilistic: figua de stil reprezentativa pentru aceasta specie este personificarea prin intermediul careia se realizeaza alegoria, o alta marca a acestei specii.

h) nivelul lexical la baza caruia se regasesc cuvinte simple demonstreaza accesibilitatea textului dar si valenta denontativa a scrierii. Alineatul x+1: Conchizand, putem afirma faptul ca opera literara „x” scrisa de y apartine genului epic fiind ca specie o fabula.

Structura unei compuneri priviind apartenenta unei

opere literare la specia numita roman Alineatul 1 : Introducere: Definitia romanului Ex: Romanul este creatia epica de mare intindere, avand o actiune ampla desfasurata pe mai multe planuri, bazata pe conflicte, cu personaje numeroase ce ofera o ampla imagine a vietii. Alinaeatul 2..x: Cuprinsul: a) titlul operei autorul si tema b) perspectiva narativa + textualizare c) incadrarea actiunii pe momentele subiectului Ex: Actiunea ampla, desfasurata pe mai multe planuri, cat si in mediile sociale cele mai diverse, se complica treptat pana la deznodamant, putand fi incadrata pe momentele subiectului. d)personajele + o sumara descriere a personajului principal Ex: Personajele numeroase, ce ofera o ampla imagine a societatii umane dintr-o anumita epoca, se transforma datorita motivatiilor exterioare cat si a trairilor interioare. e) modurile de expunere Ex: Principalul mod de expunere identificat in cadrul unui roman este naratiunea, ce interfereaza cu pasaje descriptive si dialogate. f) nivelul lexical Alineatul x+1: Incheierea: Concluzia: Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca opera literara „x” scrisa de y, apartine genului epic, fiind ca specie un roman. Structura unei compuneri priviind apartenenta unei opere literare la genul dramatic Alineatul 1: Introducere: Definitia Genului Dramatic: Ex: Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor literare in cuprinsul carora, mesajul artistic este transmis in totalitate prin intermediul personajelor care isi rostesc in mod

direct replicile, rolul naratorului rezumandu-se la redarea indicatiilor scenice/ de regie / de scenografie/ didascaliilor. Alineatul 2...x: Cuprinsul: a) titlul operei, autorul si tema b) structura specifica – replicile - didascaliile +organizarea textului in acte si scene, scenele compunand actele c) limitarea interventiei naratorului la redarea indicatiilor scenice, intrucat operele dramatice sunt scrise pentru a fi interpretate pe scena, fapt ce justifica atat dialogul ca mod principal de expunere folosit, cat si precizarea altor factori artistici: pictura (decorul si arhitectura), fondul muzical si miscarea scenica (mimica si coregrafie). d) actiunea si incadrarea ei pe momentele subiectului e) personajele au valoare de simbol fiind exponente tipice ale anumitor tipuri umane: tipul incornoratului, al amorezului, al demagogului, al avarului, al slujbasului umil etc. * Acestea pot fi caracterizate prin: actiuni, limbaj, mimica, ticuri verbale si nonverbale, nume etc. f) modurile de expunere: dialogul, monologul si descrierea g) nivelul lexical Alineatul x+1: Incheierea: Concluzia: Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca opera literara „x” scrisa de y, apartine genului dramatic.

Structura unei compuneri priviind apartenenta unei opere literare specia numita comedie Alineatul 1: Introducere: Definitia Comediei: Ex: Comedia este specia genului dramatic, in cuprinsul careia se prezinta personaje si moravuri sociale intr-un mod care starneste rasul, avand mereu un final fericit. Alineatul 2...x: Cuprinsul: a) titlul operei, autorul si tema b) structura specifica – replicile - didascaliile +organizarea textului in acte si scene, scenele compunand actele c) limitarea interventiei naratorului la redarea indicatiilor scenice, intrucat operele dramatice sunt scrise pentru a fi interpretate pe scena, fapt ce justifica atat dialogul ca

mod principal de expunere folosit, cat si precizarea altor factori artistici: pictura (decorul si arhitectura), fondul muzical si miscarea scenica (mimica si coregrafie). d) actiunea vesela, ce implica neprevazutul situatiilor si rasturnarile de situatie este bazata pe conficte ce se vor rezolva prin demascarea falselor valori, fapt ce urmareste atat crearea unei bune dispozii, cat si deznodamantul fericit. e) personajele au valoare de simbol fiind exponente tipice ale anumitor tipuri umane: tipul incornoratului, al amorezului, al demagogului, al avarului, al slujbasului umil etc. * Acestea pot fi caracterizate prin: actiuni, limbaj, mimica, ticuri verbale si nonverbale, nume etc. f) modurile de expunere: dialogul, monologul si descrierea ARE UN PRONUNTAT CARACTER SATIRIC IN CUPRINSUL EI RIDICULARIZANDU-SE ASPECTE SOCIALE, POLITICE, ETICE, MORAVURI DIFERITE, DAR SI FALSITATEA, IPOCRIZIA, LASITATEA ETC. g) sursele comicului: Comicul de nume (Nume amuzante), Comicul de limbaj(Cuvinte amuzante), Comicul de situatie (Situatii amuzante) etc. h) nivelul lexical Alineatul x+1: Incheierea: Concluzia: Ex: Conchizand, putem afirma faptul ca opera literara „x” scrisa de y, apartine genului dramatic, fiind ca specie o comedie.

More Documents from "Art art"

Untitled Document.pdf
April 2020 15
Untitled Document.docx
April 2020 14
Registru-literar.docx
April 2020 16
Humbolt.pdf
April 2020 16
Healthy Eatingv4
April 2020 16
Peso_iones.pdf
April 2020 11