Regia Autonomă De Transport București.docx

Regia Autonomă de Transport București

Este principala companie de transport public de persoane din București și județul Ilfov. Transportul public de suprafață în București este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport București (RATB) și include o rețea întinsă de autobuze, troleibuze, tramvaie și o linie de metrou ușor. Rețeaua RATB este una dintre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi pe cele 114 linii de autobuz, 15 linii de troleibuz și 24 linii de tramvai (incluzând metroul ușor menționat). Regia este subfinanțată cronic, majoritatea fondurilor venind din subvenții, iar prețul biletului fiind același din 2008. În anul 2012, RATB avea 10.949 de angajați, față de 11.190 în 2011. Regia Autonomă de Transport București a fost creată prin transformarea Întreprinderii de Transport București (ITB) printr-o decizie a Primăriei Municipiului București din anul 1990 și funcționează în baza Legii serviciilor de transport public local din 2007. În perioada 2011-2014, numărul de angajați a variat în jurul a 11.000 de oameni, iar numărul anual de călătorii a fost de 750-800 de milioane. Din 2015, modul de estimare al numărului de călătorii a fost schimbat, numărul de călători ajungând la mai puțin de 500 de milioane, în timp ce numărul de angajați și-a continuat trendul descendent. Pe lângă direcțiile ce asigură serviciul de transport public și activitățile auxiliare, în structura RATB mai există o uzină de reparații, un centru de sănătate, precum și o asociație sportivă ce are în administrare baza sportivă. CONDUCERE Conducerea Regiei este asigurată de directorii executivi (directorul general, directorul uzinei de reparații și directorii direcțiilor de specialitate), sub administrarea unui consiliu de administrație. În septembrie 2016, la conducerea regiei se afla directorul general interimar Radu Orzață, fost consilier în CGMB din partea PP-DD, care a fost numit în acest post în august 2015. Majoritatea posturilor din consiliul de conducere sunt ocupate interimar. FINANȚARE Regia este finanțată parțial din prețul biletelor de călătorie și veniturile conexe (reclame pe autobuze și în stații, închiriere spații, servicii prestate către terți etc.), restul bugetului (aproximativ 61% în 2014) fiind asigurat prin subvenții de către Primărie. În 2016, subvenția a fost de aproximativ 505 milioane lei.

UZINA DE REPARAȚII „ATELIERELE CENTRALE” Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” (prescurtat URAC) din cadrul RATB a fost înființată în 1909, imediat după Societatea Comunală a Tramvaielor. Aceasta se ocupă cu reparații, recondiționări și modernizări ale vehiculelor pentru transportul public, precum și cu restaurarea vehiculelor de transport public. De asemenea, URAC a produs tramvaie pentru uzul RATB, dar și a altor regii de transport din Brașov, Brăila, Botoșani, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Oradea și Ploiești. Singurul model de tramvai produs este Bucur LF, vagon dublu-articulat cu podea parțial coborâtă, în paralel cu care se realizează operațiile de reparații curente. În 2011 a fost anunțat un contract ce prevedea realizarea la URAC a caroseriilor pentru tramvaiele produse la Astra Vagoane Arad sub licență Siemens, însă contractul a fost ulterior reziliat din motive necunoscute. AUTOBUZE Dezvoltarea transportului cu autobuzul în București a avut loc începând cu 1921, primele astfel de mijloace de transport fiind introduse de o mică firmă particulară, care însă nu a făcut față concurenței tramvaielor. Sistemul de autobuze al RATB este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport în comun din București, asigurând 46% din numărul total de călătorii din 2007. Parcul de autobuze era de 1.290 bucăți la sfârșitul anului 2007, ajungând la sfârșitul lui 2008 la 1.354 autobuze, care circulau pe 116 trasee. În 2012, raportul companiei menționează un număr de 1.148 de autobuze, în scădere cu 185 față de anul anterior, datorită casării a 96 autobuze ROCAR, 67 DAF, 22 IVECO. În iulie 2016 existau în total 114 linii urbane și preorășenești pe care circulă peste 1300 de autobuze. Majoritatea liniilor de autobuz nu beneficiază de culoare de circulație rezervate și prin urmare viteza lor comercială este, mai ales în orele de vârf, foarte slabă (12 km/oră). În PMUD se prevede crearea a 50 km de benzi speciale de autobuz până în 2030, în special pe segmentele aglomerate (peste 1.000 căl./h), dar și pentru facilitarea transportului intermodal. TRAMVAIE În iulie 2016, în București existau 24 de linii de tramvai în funcțiune. Parcul de tramvaie este alcătuit din tramvaie Tatra T4R, V3A-93M, V3A-CH-PPC, V3A-93, Bucur V2ST, Bucur V2AT, Bucur LF, V3A-H, V3A-2S-93, V3A-A3 (93M Faur), V3A-2010-CA, V3A-93-PPC, dar și diverse vagoane utilitare și istorice. În anul 1998 RATB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu aceasta ocazie a apărut în București și termenul „Metrou Ușor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranța și confortul călătorilor.

La începutul anului 2007 municipalitatea a organizat o licitație pentru achiziționarea a 100 de tramvaie noi, dar niciunul dintre ofertanți nu a îndeplinit condițiile impuse de cumpărător. Ulterior, în 2011 a fost anunțată o colaborare între URAC, Astra Vagoane Arad și Siemens pentru realizarea în comun a unor tramvaie Siemens Imperio, însă contractul a fost ulterior reziliat. Prima linie de troleibuz din București a fost inaugurată după cel de-al Doilea Război Mondial, pe data de 10 noiembrie 1949, folosind troleibuze din URSS. Traseul acestei linii era Piața Victoriei – Hipodrom (astăzi Piața Presei Libere sau în vremea comunismului, Casa Scânteii). Apoi a fost data în folosință linia 81 în anul 1956, care avea aproape același traseu, însă extins la Gara de Nord și la Aeroportul Băneasa. Tot în același an sunt date liniile 82 și 83 care circulau pe la Piața Universității, asigurând legătura Aeroportului cu Sudul Capitalei. Axa est-vest a fost dată în folosință în anul 1957, momentan linia 85 fiind cea mai veche din București, având traseul original (deși a fost limitată între anii 1986 și 1997). Primele troleibuze au fost sovietice, apoi au fost introduse modelele TV2E în anul 1957, apoi în anul 1967 modelele TV 20E. În anul 1975 s-au introdus troleibuze mai moderne pe platforma MAN-RABA (DAC 112E ROMANIA, numite și ROMAN 112E), iar în anul 1979 sunt introduse troleibuzele articulate DAC 117E iar la mijlocul anilor 80 varianta dublu articulate ( 1 singur exemplar). În anul 1990 rețeaua este refăcută după ce unele linii au fost desființate și suspendate, și sunt achiziționate noi vehicule. RATB a renunțat definitiv la troleibuzele ROCAR în anul 2009, excepție făcând ROCAR 412E și ROCAR 812E autodromo. În iulie 2016 există 15 linii de troleibuze deservite de patru depouri de troleibuze. La sfârșitul anului 2015, RATB avea în inventar 297 de troleibuze, împărțite în trei mărci: Astra/Ikarus (model 415 T), Astra/Irisbus (model Citelis) și Rocar (1 exemplar 412 EA și 1 exemplar 812 EA - Rocar Autodromo). Există linii care fac legătura dintre est și vest, cum ar fi 69 și 90 și care trec chiar prin centru (Piața Universității, care este și cea mai veche rețea din București existentă și funcțională, care a rezistat fără a fi demontată în anii comunismului, deși axa nord-sud a fost scoasă) și nord centru (Piața Romană) - est, linia 86. În prezent sunt 4 depouri de troleibuz în București și două rețele, cea din sud rămânând izolată, deservind local 3 linii. BILETE ȘI ABONAMENTE Începând cu 2011, utilizarea rețelei de transport a RATB se face pe baza unor carduri RFID. În anul 2007, RATB a introdus cartele reîncărcabile cu dispozitiv RFID, cunoscute sub denumirea comercială „Card Activ” și care pot fi folosite atât pentru abonamente RATB, cât și pentru plata călătoriilor individuale. Ulterior au fost introduse și cartele de unică folosință, sub denumirea „Card Multiplu”, ce pot fi folosite pentru 2-10 călătorii sau pentru un abonament pe 1 zi. Cardurile de tip „Multiplu” se achiziționează contra-cost, prețul lor (1,6 lei) adăugându-se la cel al titlurilor de călătorie încărcate. Anterior, se foloseau bilete de hârtie de 1 sau 2 călătorii validate prin perforare. Modelul găurilor era specific fiecărui mijloc de transport, iar numărul maxim de găuri era de 9. Începând

cu luna iunie 2011, biletele de hârtie nu mai sunt disponibile pentru vânzare, iar începând cu mijlocul lunii august a aceluiași an s-a trecut și la demontarea perforatoarelor de bilete (inițial, a fost păstrat un singur astfel de dispozitiv pentru fiecare vehicul). Prețul unei călătorii (indiferent de distanță) este din anul 2008 de 1,3 lei pentru liniile urbane (inclusiv cele de noapte), 1,5 lei pentru liniile preorășenești, 3,5 lei pentru liniile expres. Biletele nu oferă posibilitatea efectuării de corespondențe, fiind valabile doar în mijlocul de transport în care au fost validate. De asemenea, un bilet pentru traseul turistic „Bucharest City Tour” costă 25 lei, el fiind valabil 24 de ore de la achiziție. În oferta RATB se află și diverse abonamente, pe perioade între o zi și o lună. Pensionarii din București pot circula gratuit pe baza buletinului și a talonului de pensie, iar alte categorii beneficiază de reduceri de 50% la toate tipurile de abonamente. Biletele RATB nu pot fi folosite pe sistemul de metrou din București, acesta folosind cartele magnetice pentru plata călătoriei. În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - RATB, ce puteau fi încărcate pe cardurile RATB, dar în primăvara anului 2014 au fost dezactivate iar cititoarele de la turnicheții de intrare în metrou au fost acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață. Cartelele puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB.

BIBLIOGRAFIE 1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Regia_Autonom%C4%83_de_Transport_Bucure%C8%99ti #Regia 2. http://ratb.ro

ION SORIN GRUPA 201