Banii-semnificatia.socio-economica.doc

Banii si semnificatia lor socio-economica Dupa cum spunea Durkheim in lucrarile sale, cand pornim la analiza societatii trebuie sa incepem prin a analiza ,in primul rand, legaturile existente intre membrii societatii, relatiile care se stabilesc intre acestia. Relatiile existente intre indivizi sunt extrem de variate, fiecare categorie avand importanta ei in cursul desfasurarii normale a vietii sociale. Dar, inca din antichitate, relatiile economice dintre actorii sociali au jucat un rol fundamental in evolutia omenirii. De aceea putem spune ca economia este esentialmente legata de social. Analizand istoria omenirii, observam ca in primele formatiuni sociale in care ocupatia principala a oamenilor era cultivarea pamantului sau cresterea animalelor, ei realizau variate schimburi directe de produse, in virtutea necesitatilor si dorintelor. Schimbul de marfuri a aparut pe treapta descompunerii comunei primitive ca urmare a diviziunii sociale a muncii si aparitie prisosului de alte obiecte. Trecerea de la schimbul singular si intamplator la schimbul de marfuri regulat a avut loc in urma primei mari diviziuni sociale a muncii. Pentru exemplificare, un agricultor realiza un schimb de produse cu un crescator de animale, oferindu-i acestuia o anumita cantitate de grau si primind in schimb cateva vite. Acest schimb direct intre doua marfuri diferite se numeste troc. Cu timpul aceste schimburi sporadice la inceput, au devenit o regula. Produsele schimbate au capatat prin insusi procesul schimbului o insusire sociala noua, diferita de calitatile lor naturale, calitatea de marfuri. Unele dintre aceste marfuri, datorita folosirii lor mai dese ca obiecte de schimb( vitele), au inceput sa fie acceptate in schimbul oricarui alt produs. Ele au devenit un echivalent general al tuturor marfurilor schimbate. Aceasta functie de echivalent general a fost ideplinita in diferite perioade istorice si diferite societati, de o gama larga de produse. Odata cu evolutia si cu implementarea in mentalitatea colectiva a ideii necesitatii inerente a schimbului de marfuri, rolul de echivalent general a fost preluat de metale, incepand cu arama si terminand cu argintul si aurul, acesta din urma avand calitati fizico-chimice care il calificau in mod deosebit pentru un asemenea rol. Astfel , cu timpul, bucatilor de aur si de argint, folosite la schimb , li s-a dat denumirea de bani. Aceasta noua intrebuintare a aurului si argintului, a facut ca cerinta sociala pentru aceste metale sa creasca. La inceputul acestui secol, functia baneasca o indeplinea exclusiv aurul. In sfarsit, ultima evolutie a comertului capitalist, a fost inlocuirea metalului pretios prin banii de hartie, simple semne monetare care sunt acceptate in mod general in schimbul de marfuri. In sfarsit, s-a ajuns la adoptarea unor forme abstracte de bani: banii de cont, constand in depunerile la vedere si soldurile creditoare ale conturilor curente la banci, depunerile la vedere si soldurile creditoare ale conturilor de la banca de emisiune si depozitele aflate in conturile curente deschise la oficiile postale. In ultimul timp, in special in

societatile capitaliste dezvoltate, banii sub forma monedelor si bancnotelor de hartie au incetat sa mai fie utilizate atat de des. Acum, cand te duci la un restaurant sa mananci sau cand cumperi un anumit produs dintr-un supermarket folosesti plata cu cardul in locul platii cu bani cash. Ponderea indivizilor care folosesc aceasta metoda si a celor care recurg la a avea o carte de credit, este intr-o continua crestere; probabil ca intr-un viitor cat mai apropiat sa va ajunge la disparitia fizica a bancnotelor, datorita inlocuirii acestora cu cardul. Pana acum am analizat pe scurt aparitia si evolutia diferitelor forme sub care au fost prezenti banii, semnificand valoarea, in decursul istoriei omenirii. Acum voi incerca sa prezint definitiile asociate notiunii de bani si functiile acestora. O definitie simpla a banilor, care exclude semnificatia lor economica si sociala, spune ca termenul de bani “este o denumire generica pentru toate felurile de monede si de semne de valoare”. Priviti intr-un sens mai larg, “banii reprezinta un instrument social, o forma particulara imediat mobilizabila a avutiei sociale, o intruchipare transmisibila si omnivalenta a puterii de cumparare, care confera detinatorului dreptul asupra unei parti din produsul social al tarii emitente.” J. Riboud spune ca “termenul monetar este o creanta transmisibila, emisa arbitrar si artificial, a carei functie esentiala este aceea de a putea fi schimbata direct pe o anumita cantitate de bunuri si servicii, pana in momentul cand este distrusa.” Banii, in conceptia lui Marx sunt “ cel mai inalt produs al dezvoltarii schimbului si a productiei de marfuri.” Deci, banii sunt un instrument prin intermediul caruia se realizeaza tranzactia, adica procesul economic de vanzare-cumparare. Existenta banilor in cadrul vietii social-economice, cat si rolul fundamental pe care acestia il joaca, presupune implicit evidentierea unor functii economice ale acestora. In literatura de specialitate, functiile economice ale banilor au fost clasificate in 4 mari categorii. Prima functie economica a banilor, si totodata principala, este cea de masura a valorii, ca numitor comun al marfurilor si serviciilor. Ca urmare a acestei functii, K. Marx spunea ca nu este necesar ca banii sa existe in mod real, pentru ca valoarea unei marfi se exprima in aur in mod ideal. A doua functie economica a banilor este aceea de mijloc de circulatie. Ca intermediar general in schimbul social de marfuri, banii trebuie sa apara nemijlocit la schimbul de marfuri, desi operatia poate fi inlesnita prin virament, cec sau calculator electronic. A treia functie economica a banilor, cea de mijloc de plata se exercita in cazurile de amanare a achitarii marfurilor cumparate, adica de vanzare-cumparare pe credit, de plata a impozitelor, de operatii bursiere la termen.

A patra functie economica a banilor este cea de tezaurizare, care reprezinta puterea de cumparare in asteptare. Aceasta functie a crescut in importanta odata cu cresterea puterii banilor in societatea capitalista. Privitor la functiile economice ale banilor, in literatura de specialitate mai exista si alte pareri. De exemplu, unii considera ca banii ar avea 2 functii principale: evaluarea bunurilor si serviciilor si mijlocirea schimburilor. Se mai considera ca banii ar avea 3 functii care le sunt proprii: etalon al preturilor, mijloc de circulatie, rezerva de valoare. Dupa cum am mai punctat la inceput, sfera socialului nu poate fi conceputa in afara sferei economice, astfel ca economia are un rol important si exercita diferite influente faste sau nefaste asupra socialului, asupra mentalitatii, comportamentului, in general asupra vietii actorilor sociali. De aceea este important sa subliniem faptul ca , pe langa functiile economice pe care banii le au, exista si functii sociale ale acestora. Atunci cand vorbim despre bani este gresit sa ne raportam la intelegerea lor doar din punct de vedere economic, deoarece acest concept implica si o perspectiva sociala. “Money is power” – “Banii sunt putere” este o sintagma de care ne lovim aproape zilnic in societatea actuala, avand in vedere contextele realiatii sociale in care traim. K.Marx spunea despre bani ca ei “au insusirea de a putea cumpara orice. Universalitatea acestei insusiri este puterea absoluta a esentei lor. Banii apar deci ca fiind atotputernici.” De aici fetisismul care confunda avutia cu banii. Aceasta idee mercantilista a lasat urme adanci pana azi, in expresii ca: “puterea banilor”, “dominatia banilor”, “suveranitatea dolarului”. In realitate, nu e important sa ai bani, ci sa obtii o parte cat mai mare din produsul social. Societatea actuala este caracterizata de o puternica stratificare sociala, astfel incat exista mai multe clase sociale care se disting puternic una de alta prin diferite caracteristici prezente. In general, stratificarea sociala se prezinta pe 3 nivele: clasa inferioara (muncitori, someri, etc.), clasa de mijloc, unde este inclusa cea mai mare parte a populatiei si clasa superioara, a carei pondere este cea mai mica in cadrul societatii. Aceasta mai este denumita si clasa dominanta, clasa puterii, clasa elitelor, deoarece cei care fac parte din aceasta clasa sunt actorii sociali care detin puterea si influenta in societate: elitele politice, economice, etc. Automat, in aceasta situatie, exista diferente enorme intre clasele sociale, in special intre clasa de jos si clasa elitelor. Aceasta diferentiere exista inca din antichitate, cand clasa dominata se supunea clasei dominante. Intrebarea care inevitabil se ridica in fata acestei diferentieri sociale, este cum a aparut ea, care au fost cauzele principale care au dus la aceasta stare? Eu cred ca , in primul rand, factorul cel mai important care a contribuit la acest decalaj intre diferite clase sociale, il reprezinta banul. Banul contribuie in primul rand la diferentierea sociala intre oameni, deoarece includerea intr-o anumita clasa sociala se face in

functie de marimea capitalului financiar detinut de indivizi. Cei bogati si avuti sunt inclusi in clasa superioara pentru ca au un capital financiar stabil si de proportii respectabile, iar cei saraci sunt inclusi in clasa de jos, datorita lipsei sau cantitatii scazute de capital financiar. Cei bogati detin instrumente importante in lupta cu viata, si anume: putere economica si independenta financiara, influenta sociala, capacitate de convingere, posibilitatea construirii unei retele sociale extrem de extinsa si influenta.; toate aceste calitati sunt date de detinerea celui mai important instrument in lupta cu viata: banul. Se poate constata ca elitele economice ale societatii nu se rezuma doar la aceasta caracteristica; datorita banului ele devin si elite politice, sociale, exercitand functii de autoritate in societate. Cu alte cuvinte, am putea spune ca acesti indivizi construiesc si conduc societatea si automat orienteaza comportamentele celorlalti membrii ai societatii. Aici intervine teoria marxista care se centreaza in jurul ideei conform careia elitele dominante impun norme si reguli de conduita, elaboreaza legi care le reflecta si le apara interesele in detrimentul clasei dominate, a carei posibilitati de actiune este diminuata.De asemenea, Becker, un reprezentant al teoriei etichetarii, spune ca legea a fost creata de clasa politica si economica. Se poate spune , deci, ca daca ai bani, poti sa ai orice si sa faci orice. Puterea banului se manifesta in oricare dintre sferele vietii sociale, spunandu-si cuvantul intr-un mod hotarator. Invatamantul este unul dintre aspectele vietii care nu a fost ocolit de influenta exercitata de bani. In mod frecvent, in cadrul scolii, performantele elevilor se inregistreaza in functie de apartenenta lor la clasa sociala, iar standardele luate in considerare sunt cele ale clasei mijlocii, care include acei oamnei care au cat de cat o situatie financiara buna si un statut socio-profesional bun. Luand in considerare asemenea standarde in evaluarea performantelor scolare ale elevilor, cei din clasa sociala inferioara se simt frustrati, dati la o parte, si chiar daca au capacitatea intelectuala de a fi la fel de buni sau poate mai buni decat copiii din celelalte clase sociale, ei nu sunt vazuti ca atare, ci sunt etichetati in functie de provenienta sociala. Copiii ajung, astfel sa se comporte in functie de eticheta pe care societatea le-a conferit-o: se considera prosti, intarziati mental, inacapabili de performante scolare ridicate, etc.. Nu e de mirare ca datorita frustrarii lor, acesti copii ajung sa adopte un comportament deviant prin asocierea la diferite grupuri sociale, bande, compuse din indivizi care au similaritati cu ei. Lipsa banilor afecteaza grav nivelul de instructie si in timp statutul socio-profesional al copiilor proveniti din familii sarace; neavand resurse financiare suficiente, membrii clasei inferioare renunta de multe ori sa-si trimita copilul la scoala sau il retrage din scoala. Evident, nivelul de instructie al acestor copii este net inferior celui al copiilor din celelalte clase sociale.

Pe de alta parte, in ultimul timp in societatea occidentala dar tot mai frecvent si in cea romaneasca, au aparut o multime de institutii de invatamant particulare, create tocmai pentru copiii celor bogati si influenti. Aceste institutii sunt create din initiativa celor avuti, cu ajutorul mijloacelor lor materiale, cu scopul de a oferi o educatie cat mai buna si mai rafinata descendentilor lor. In cadrul acestor institutii au acces doar copiii apartinand clasei superioare. Indivizii acestor categorii isi permit sa-si trimita copiii la studiu in strainatate pe peioade lungi de timp. Acesti tineri vor avea un nivel de educatie superior celorlalti tineri si vor dobandi pe parcurs un statut socioprofesional corespunzator. In cadrul societatii avem de-a face cu o serie de comportamente deviante, antisociale care au consecinte negative asupra desfasurarii normale a vietii sociale. Rata infractionalitatii si a delincventei este ridicata si intr-o continua crestere, ceea ce este extrem de ingrijorator. O mare parte din comportamentul deviant adoptat de membrii societatii este determinat de lipsa de bani. De exemplu: hotii, cei care comit omoruri pentru a-si insusi anumite bunuri sau bani, falsificatorii, evazionistii fiscali, talharii, coruptii, etc. Deoarece acesti indivizi doresc sa acumuleze o cantitate tot mai mare de bani si bunuri, si neavand la indemana mijloacele institutionale legale de realizare a acestor scopuri sociale, regurg la adoptarea unui comportament deviant, de tipul celor descrise mai sus. R.K.Merton, in cadrul teoriei sale, includea aceasta categorie de indivizi in cadrul inovatorilor, deoarece isi doresc atingerea scopurilor valorizate social (detinerea banilor sau bunurilor) dar nu au mijloacele legale necesare realizarii lor si regurg la utilizarea mijloacelor ilegale si ilicite. O semnificatie sociala negativa a banilor este inclusa si in fenomenul coruptiei, extrem de prezent in societatea romaneasca actuala aflata in tranzitie. Coruptia se refera la acele comportamente antisociale adoptate de cei cu functii de conducere, in scopul obtinerii pe cai ilegale, imorale si ilicite a unor favoruri materiale sau obtinerii unor statute sociale superioare. Cel mai frecvent motiv inaintat de cei corupti este legat de nivelul scazut al veniturilor acestora. Fenomenul coruptiei presupune atat darea de mita , cat si luarea de mita. Se poate observa ca in prezent banii nu au doar functia de a face posibila procurarea unor bunuri materiale, marfuri; functia lor s-a extins, ei putand fi folositi pentru a “cumpara” un statut social superior, pentru a “cumpara” cinstea, corectitudinea si increderea oamenilor. Este o afirmatie grava si dureroasa dar , din pacate, este realitatea cu care ne confruntam zi de zi. Cred ca nu degeaba in cultura populara, banul este denumit “ochiul dracului”; el te indeamna si iti da posibilitatea obtinerii oricarui tip de favoruri, iti garanteaza realizarea oricarei dorinte si aspiratii, chiar daca, uneori pentru obtinerea lor este nevoie sa incalci, sa violezi sau sa

transgresezi valorile morale ale societatii. Banul pereverteste mentalitatea, comportamentul si structura omului. Pana acum am prezentat doar semnificatiile sociale negative ale banilor, dar exista , incontestabil, si semnificatii pozitive ale banilor. Daca luam in analiza un individ care face parte din clasa superioara, deci un individ avut din punct de vedere financiar si presupunem ca el este un altruist si un bonom, atunci putem afirma ca va avea initiativa desfasurarii unor acte sociale de ajutorare a celor aflati in nevoie. El poate infiinta unele azile pentru batrani sau case pentru orfani din propriile resurse financiare sau poate dona importante sume de bani in diferite scopuri caritabile, ceea ce este un lucru care merita toata lauda si stima. Banul nu este folosit doar in scopuri negative sau in scopuri strict personale de imbogatire materiala sau de alta natura, ci el poate fi folosit si in scopuri pozitive, de ajutorare a semenilor. In cadrul acestui referat, am incercat sa analizez banul dintr-un punct de vedere care imbina perspectiva economica cu cea sociala, deoarece cred ca nu ne putem referi la bani in contextul analizei societatii, strict dintr-o perspectiva sau alta, separate; cele doua sunt complementare. Dar cu toate acestea trebuie sa admitem ca nu ar fi existat o semnificatie sociala a banului daca nu ar fi fost mai intai semnificatiile si functiile sale economice. BIBLIOGRAFIE: 1. Bran, Paul, “Mecanismul monetar actual”, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Buc., 1984 2. Hatos, Adrian, “Economie, societate si educatie”, Ed. Universitatii din Oradea, 2004 3. Kiritescu, Costin, “Moneda – mica enciclopedie”, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Buc., 1982 4. Miller, Roger, Pulsinelli, Robert, “ Modern Money and Banking” Bani sau Putere? Sa presupunem ca am fi in stare sa rezolvam a problema urgenta cu care se confrunta o mare firma internationala si ca am cere pentru acest serviciu 10.000 $. Ni s-ar da acesti bani? Probabil ca da. De ce? Dar daca am cere aceeasi suma pentru a dactilografia un text? Probabil ca nu. De ce? Si totusi, daca acel text ar fi un contract vital, care trebuie scris intr-o limba pe care nimeni no cunoaste in afara de noi, ni s-ar plati suma ceruta? Probabil ca da. De ce? Altceva: sa presupunem ca cerem 5.000 $ pentru un medicament care, de obicei, poate fi cumparat din orice farmacie cu 5 $. Ne-ar da cineva 5.000 $? Probabil ca nu. De ce? Dar daca acest medicament ar putea salva viata potentialului cumparator si ne-am gasi, de exemplu, pe un vapor, ne-ar plati? Probabil ca da. Inca o data, de ce? Ce se ofera, in aceste tranzactii, in schimbul banilor? Orice student la A.S.E. ar raspunde ca marfuri sau servicii, dar, imi pare rau, nu acesta 333v212d este raspunsul. Daca nu ma credeti, sa vedem urmatoarea situatie: sa presupunem ca, lasând deaparte orice morala, ne hotaram sa iesim in strada si sa cerem primului trecator mai bine imbracat niste bani (pe care stim ca ii are!), amenintandu-l cu un pistol. O sa ne dea banii? Probabil ca da. De ce? Dar daca-i intrebam pur si

simplu, fara nici a amenintare, ni i-ar da? Probabil ca nu. Din nou, de ce? Care mai e, in acest caz, marfa sau serviciul care se tranzactioneaza? De obicei, la inceput de an fiecare dintre noi si-a propus sa atinga o serie de obiective. Cele mai multe objective sunt de genul "ma voi lasa de fumat", "voi face sport", "voi sta mai mult cu familia", "voi invata o limba straina", ,'voi invata sa lucrez cu calculatorul" s.a.m.d. Dar, daca ar trebui sa pun pariu asupra objectivului principal vizat de marea majoritate a oameniior, n-as avea nici o indoiala: "voi face mai multi bani!" Si aici am o intrebare: de ce vreti sa faceti mai multi bani? Daca vi se pare o intrebare tampita, sa spunem altfel: in conditiile in care banii pot veni numai dintr-o sursa exterioara (stat, clienti, patron etc.), de ce ar trebui sa ni se dea mai multi? Ganditi-va la un raspuns inainte de a continua lectura acestui articol. Banii sunt un subiect fascinant, la fel ca moartea, dragostea, sexul sau frica. Acest subiect il simtim ca o parte din noi, ne confruntam cu el in fiecare zi, nu putem scapa de el. Totusi, foarte putini oameni pot spune ca au cu banul un raport lipsit de semnificatii emotionale. Pentru unii, banii sunt radacina oricarui rau. Pentru altii sunt sursa oricarei bucurii. Multi sunt dispusi sa renunte la lucruri mult mai pretioase decat banii, ca sanatatea sau familia, pentru a obtine mai multi. Altii fac o legatura intre valoarea propriei persoane si cantitatea de bani pe care o poseda, altii ii considera un simplu instrument pentru a-si atinge dorintele personale. Si foarte multi sunt convinsi ca, daca ar avea mai multi bani, fiecare problema a lor s-ar rezolva imediat. In general, banii sunt o sursa de probleme: daca sunt putini, nu ne ajung, iar daca sunt multi, ne temem ca-i vom pierde sau declansam invidia celor care nu au. Dar ce sunt banii? Orice student la A.S.E. mi-ar raspunde ca banii sunt "ceva" caruia doua parti sunt de acord sa-i atribuie o valoare pentru a face mai usoara o tranzactie de bunuri sau servicii. Ar fi interesanta o discutie pentru a lamuri raportul dintre moneda, valoare, pret etc., dar aceste lucruri le puteti gasi in orice manual de economie. Simplificand mult, e suficient sa stim ca banul este o simpla conventie, un simbol acceptat social despre valoarea unul bun. Cand, in viitorul apropiat, banii electronici vor fi folositi la orice nivel (vezi Idei de Afaceri nr. 1 si 2/1997), a fi bogat sau sarac va fi similar cu a castiga sau a pierde la un joc video, si semnificatia simbolica a banilor va fi absoluta. Oricum, fie ca vor fi de hartie sau electronici, virtuali sau nu, banii ne vor permite sa avem o casa, mancare, imbracaminte, distractii etc. sau, daca sunt putini, nu ne vor permite nici macar supravietuirea. Asa ca sa ne intoarcem la problema noastra initiala: cum putem face mai multi bani si de ce ar trebui cineva sa ne dea mai multi bani? Poate ca unii dintre voi au ramas perplecsi cand, in introducere, am scris ca ceea ce se schimba in acele tranzactii nu era vreun bun sau vreun serviciu. Dar ce era? Raspunsul s-ar putea sa va surprinda, dar intelegerea lui va va ajuta sa iesiti din impas si sa abordati problema banilor intrun fel mai creativ si mai eficace. Ceea ce se schimba cu adevarat in fiecare tranzactie, monetara sau nu, este PUTEREA. Puterea nu in sens politic, evident, ci in sensul cel mai general al cuvintului. Ce este puterea? Este posibilitatea de a face ceva. Iar puterea definita in raport cu ceilalti este posibilitatea de a satisface o dorinta a altcuiva. Si cu cat capacitatea de a satisface o anumita dorinta este mai rara si mai dezirabila, cu atat valoarea ei se ridica. Poate parea un fel ciudat de a privi lucruile, dar daca reflectati putin, totul devine evident si se lamuresc multe situatii altminteri de neexplicat. Astfel, cand intrati intr-o pizzerie si comandati o pizza, tranzactia reala este urmatoarea: Patronul: Tie iti este foame si eu am PUTEREA de a satisface dorinta ta. Pentru asta vreau X lei. DacA nu mi-i dai, eu nu iti dau pizza. Clientul: Tu vrei banii mei. Am PUTEREA de a-ti da acesti bani, daca tu satisfaci dorinta mea de a manca la un pret pe care eu sa il consider rezonabil. Evident, puterea in cazul acesta e relativ slaba: clientul, daca pretul i se prea mare, poate gasi usor alternative. Dar daca pizzeria aceasta ar fi unica pe o raza de cateva zeci de kilometri sau ar face o pizza intr-adevar extraordinara, iata ca puterea patronului ar creste proportional.

Ar fi frumos sa avem spatiu pentru alt exemplu, dar cred ca fiecare poate sa-l gaseasca singur (mai ales pentru ca, asa cum am zis, toate tranzactiile sunt tranzactii de putere). In concluzie, daca vreti sa faceti ma multi bani, ceea ce intr-adevar trebuie sa va procurati este PUTEREA. Si, amintindu-ne ca am definit puterea drept capacitatea de a satisface o dorinta a cuiva pentru a obtine in schimb o valoare monetara, o sa va dati seama ca fiecare dintre voi detine mai multa putere decat crede. Asa ca intrebarea cu care va las este: "Cum pot folosi talentul meu, capacitatile mele si inventivitatea mea pentru a avea PUTEREA de a satisface dorintele potentialului client (care client, atentie, poate fi oricine: un cumparator, un partener de afaceri, ba chiar si seful meu care asteapta de la mine ceva)?" Reflectati!