Tot ce am facut de-a lungul vietii mele, bine si rau, am facut in deplina libertate. Sunt, inainte de orice, un om liber. ” Giacomo Casanova Legendarul Casanova scrie cu pasiune intr-o epoca a pasiunilor: pentru cunoastere, pentru experiment, pentru arta. La Venetia, la Paris si in toata Europa, in castele in care se ascund domnite, in piete si teatre, spectacolul iubirii se joaca la infinit. Chinurile si deliciile lui Eros sunt in prim-plan. Povestea cavalerului cuceritor a străbătut secolele, a fascinat milioane de cititori si a consolidat mitul seducatorului. „Casanova este anti-Sade si anti-Don Juan. Placerea sa nu provine din dominare, nici din sfidare. El cucereste si se lasa cucerit de femei.“ Libération „Ce stim despre Casanova? Exact ce vrea el sa ne spuna cand, ca un Homer al lui insusi, isi incepe Iliada priapica pentru a-si retrai, prin intermediul amintirilor, viata. Este pe rand cleric, violonist, finantist, cabalist, spion, francmason, matematician, chimist, romancier, bibliotecar si sarlatan faimos. Amintirile sale ne poarta pretutindeni prin Europa, de la Viena la Napoli sau Madrid, de la Paris la Sankt Petersburg, trecand prin Padova, Londra si bineinteles, Venetia. In prim plan sunt ducese, servitoare, literati, pungasi, inchizitori, iezuiti. Dar apar si Volataire, Rousseau, Mozart, imparateasa Rusiei, Ludovic al XV-lea, Frederic al Prusiei, Cagliostro, Lorenzo Da Ponte – caruia Casanova ii da o mana de ajutor la libretul lui Don Giovanni. Cu o statura de Hercule (1,87 metri), simtindu-se la fel de bine in tripouri si la curtile regale, el vrea mereu sa ocupe cel mai bun loc si isi atribuie cu de la sine putere un nume respectabil: cavalerul de Seingalt. Ignora remuscarile, angoasa, morala publica, pasiunile nefericite. Ce-l pasioneaza pe falsul cavaler? Totul. Obisnuieste sa manance cu pofta - mai ales carne de vanat, ficat de anghila, stridii, ghimbir – si ii place sampania. Il gasim adesea la Venetia, unde pune la punct un procedeu bizar pentru vopsirea matasii, dar si in preajma Ecaterinei a II-a, careia ii propune sa adopte calendarul gregorian. Apoi, la Paris, unde inventeaza o loterie regala menita sa salveze finantele franceze. Calatoreste de colo-colo fara incetare. Pretutindeni se distreaza, observa, farmeca, ii insala pe vanitosi, ii usureaza de bani pe avari, ii escrocheaza pe naivi – reuseste sa o convinga pe marchiza de Urfé ca, in schimbul unei sume consistente, o va face sa renasca in corpul unui barbat. Care e morala sa? Nu are. Insa ramane fidel Venetiei, punctul fix al geografiei sale mentale. Intr-o vreme in care Rousseau inventeaza sentimentalismul si Goethe, melancolia,
Casanova asaza lucrurile la locul lor pamantean.“ Le Point