Realismulproiect_didactic.docx

PROIECT DIDACTIC

Profesor: Clasa: a XI-a Data: Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Orientări tematice în romanul interbelic Titlul lecției: Realismul Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizare Competenţe generale: 1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare; 2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare; 3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare. Competenţe specifice: 2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură 3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextual cultural în care a apărut aceasta 3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme Obiective operaţionale : La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili: O1-să recunoască trăsături ale realismului într-un text dat; O2- să identifice secvențele care conturează dimensiunea spațio-temporală; O3 -să precizeze motivele literare prezente în text; O4- să argumenteze apartenenţa unui text la genul epic;

Strategii didactice: a.Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia,exerciţiul oral şi scris; b.Mijloace didactice: fişe de lucru, culegerea de texte, tabla; c.Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală; d. Resurse: -capacităţi normale de învăţare ale elevilor; - cunoştinţele lor anterioare; - timpul de învăţare : 50 de minute Bibliografie: Zamfirescu, Duiliu: „Viața la țară”, Editura Corint, București, 2014 ; Eftenie, Nicolae: Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române , Editura Paralela 45, Piteşti, 2008 ; Dinu, Gabriele, Zbarcea, Maria: Dicţionar de terminologie literară pentru clasele V-X, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007. Ilie, Emanuela: Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008. SCENARIUL DIDACTIC Activitatea profesorului 1.Moment organizatoric 1 minut 2. Actualizarea unor cunoştinţe anterioare 6 minute 3.Captarea atenţiei 3 minute 4.Anunţarea

Activitatea elevilor

Strategii didactice Elevii au pe bănci cele Conversaţia necesare bunei desfăşurări a orei.

-Voi avea grijă ca elevii să-şi pregătească materialele necesare orei de limba şi literatura română şi voi nota absenţii. - Voi asigura liniştea şi disciplina clasei pentru o bună desfăşurare a activităţii didactice. Se verifică tema pentru acasă a elevilor şi se fac aprecieri asupra Elevii urmăresc verificarea Conversaţia modului în care aceştia au realizat-o. temei şi corectează eventualele greşeli.

Voi solicita elevii să-mi enumere câteva opere în care este prezentată viața țăranilor români. Le comunic elevilor că în cadrul acestei ore vom realiza o lecţie

Elevii răspund: Ion de Liviu Rebreanu, Baltagul de Mihail Conversaţia Sadoveanu, Moromeții de Marin Preda. Elevii ascultă şi notează titlul Conversaţia

Evaluare

Evaluarea temei se face prin aprecieri verbale

Aprecierea verbală a răspunsurilor corecte

subiectului şi enumerarea obiectivelor 1 minut 5.Dirijarea învăţării 25 de minute

de sistematizare şi aprofundare a curentului literar realism. Notez titlul pe tablă și enumăr obiectivele lecției.

Asigurarea feed-back-ului 12 minute

Elevii vor demonstra apartenenţa unui text la prima vedere la realism . (culegerea de texte)

Împart elevilor fişe de lucru. (Anexa 1 )

Are loc pe tot parcursul orei. Evaluarea formativă Asigurarea Comunic elevilor tema pentru acasă: să citească romanul Enigma retenţiei şi a Otiliei de George Călinescu. transferului -Se fac aprecieri generale şi individuale asupra modului în care s-a 2 minute desfăşurat lecţia.Sunt notaţi elevii care s-au evidenţiat prin cele mai originale şi corecte răspunsuri.

lecţiei în caiete.

Frontal

Elevii prezintă soluţiile găsite,aduc explicaţiile necesare,iar colegii lor vin cu completări şi observaţii dacă este cazul. Colegii fac aprecieri critice,urmărind corectitudinea conţinutului şi folosirea cuvintelor date. Elevii rezolvă cerinţa din culegerea de texte.

Conversaţia Explicaţia

Elevii îşi notează tema

Conversaţia

Evaluarea răspunsurilor Observarea sistematică

Explicaţia Individual

Încurajarea prin calificative

elevilor diferite

Încurajarea prin calificative

elevilor diferite

fisă de lucru

Anexa 1 FIȘĂ DE LUCRU Realismul Citește următorul text: Cum ridici priporul Ciulniţei, în pragul dealului, dai de casele boierului Dinu Murguleţ, case bătrâneşti şi sănătoase, cum nu se mai întâlnesc astăzi pe la moşiile boiereşti. De sus, de pe culme, ele văd roată împrejur până cine ştie unde, la dreapta, spre valea Ialomiţei, la stânga, pe desişul pădurii de Aramă, iar în faţă pe cotiturile uliţelor strâmbe ale satului.[…] Într-o zi de vară, pe la vremea odihnei, conu Dinu fu sculat din somn de sunetul clopotelor unor poştalioni ce intrau în curte cu strigăte şi saltanat*. Atât el cât şi nevastă-sa Sofiţa săriră din paturile lor de cit*, şi se uitară pe fereastră. — Iii!... e greu de noi! Tănase Scatiu cu mă-sa!... exclamă boier Dinu. […] Pe când vorbeau astfel, uşa se deschise de la un iatac din fund, şi de sub perdelele albe de ţară se ivi un chip rotund de fată, care, dând de obrazurile nouă ale musafirilor, se făcu stacojiu. — Mămucă dragă... avu ea aerul de a începe. Dar în mijlocul odăii, se opri în loc, făcu o plecăciune după toate regulele ceremonialului de la pension, şi dete năvală să iasă pe cealaltă uşă. Coana Sofiţa o opri. — Tinco! Da' nu saluţi lumea? Unde te duci? Fata se opri din nou, nehotărâtă. Obrazul mame-sii luase expresia obişnuită de nemulţumire şi descurajare, când i se întâmpla câteodată să se supere, iar conu Dinu se ruşinase cu desăvârşire de stângăcia ei. — Sărută mâna coanei Profiriţe, zise mamă-sa. Un moment, cât mai trecu până să se hotărască fata, coana Profira îşi înfipse privirile în ochii ei, cu toată răutatea lor bătrânească. Fata auzise vorbindu-se în casă de neamul îmbogăţit al Scatieştilor ca de nişte mojici renumiţi, ieşiţi dintr-un vechi vătaf al tatălui lui conu Dinu Murguleţ, şi a-i vedea în casa lor i se părea o adevărată enormitate. Dar, în cele din urmă, se duse să sărute mâna coanei Profire. Bătrâna o sărută pe obraz, uitându-se la ea lung şi scuturându-şi valurile de carne de pe trup, de pofta râsului. — Ptiu, să nu fie de deochi! că frumoasă mai eşti! Fata se duse după aceea la fiul bătrânei şi-i întinse mâna cu aceeaşi reverenţă; el răspunse tare şi sigur de sine: — Salut! (Duiliu Zamfirescu, Viața la țară) *saltanat=alai, suită *cit=stambă Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat: 1.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: nehotărâtă, nemulțumire. 2.Explică rolul virgulei în replica: — Ptiu, să nu fie de deochi! 3. Construiește un enunț cu o expresie/locuțiune care conține cuvântul obraz. 4.Transcrie patru indici de timp și spațiu din text. 5.Precizează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 6.Identifică două motive literare prezente în text. 7.Menționează o trăsătură a prozei realiste, existentă în textul dat. 8.Ilustrează, prin câte un exemplu, două caracteristici ale genului epic, prezente în textul dat. 9.Comentează, în 30-50 de cuvinte, secvența: Fata auzise vorbindu-se în casă de neamul îmbogăţit al Scatieştilor ca de nişte mojici renumiţi, ieşiţi dintr-un vechi vătaf al tatălui lui conu Dinu Murguleţ, şi a-i vedea în casa lor i se părea o adevărată enormitate. Dar, în cele din urmă, se duse să sărute mâna coanei Profire.