Proiect_de_lectie1.docx

Proiect de lecţie Profesor Data Ora Clasa Obiectul Subiectul Tipul lecţiei Competenţa generală

Ilincar Valerica 10.02.2011 8-9 a X-a C Limba şi literatura română Romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu- Intelectualul ca structură de caracter (caracterizarea lui Ştefan Gheorghidiu) Lecţie mixtă 1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare 2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor 3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

Competenţa specifică

4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare 1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise 2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate 2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă în texte literare, nonliterare sau în alte arte 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură 3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta 4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale)

Obiective operaţionale cognitive

afective

Metode şi procedee

O1: să încadreze personajul într-o tipologie; O2: să identifice trăsăturile definitorii ale personajului; O3: să ilustreze aceste trăsături prin secvenţe semnificative de text; O4: să evidenţieze mijloacele de caracterizare a personajului; - să conştientizeze necesitatea formării priceperilor şi deprinderilor de caracterizare a personajului literar; - să valorifice ideile elaborate prin brainstorming; - să-şi organizeze un sistem de valori; - să interiorizeze valorile etico-estetice; lectura expresivă, conversaţia euristică, analiza de text, brainstorming, descoperirea, chestionarea orală, observarea curentă, metoda ciorchinelui, metoda cvintetului, metoda horoscopului

Mijloace de învăţământ Bibliografie

Momentele lecţiei 1. Organizare a clasei (2 min)

2. Evaluare curentă (10 min)

Ob. Op

material bibliografic, text-suport, rebusul, fişe, portofoliile elevilor; Petraş Irina, Proza lui Camil Petrescu, Editura Dacia, ClujNapoca, 1981 N. Manolescu, Arca lui Noe, ed. 100+1 Gramar, Bucureşti, 2004 ; V. Rotaru, Teoria literaturii, ed. Aula Magna, 2004 ; Petrescu, Camil, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Editura Lyceum Cecilia Stoleru, Literatura română-comentarii literare, ed. Pestalozzi, Bucureşti, 2004 ; N. Cozma, G. Scoruş, Literatura Română-repere critice fundamentale, ed. Aula Magna, Braşov, 2003 ; Gabriela Duda Analiza textului literar, ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti 2000 Valeriu Neştian, Metodica predării textului literar în liceu, E.D.P, Bucureşti, 1982 Atlasul literaturii române Circa Chirilă Camelia, Literatura română. Aplicaţii, clasele IX-XII, Editura Nomina, 2007

Conţinutul lecţiei

Strategii didactice Metode, mijloace, procedee

C1: Salutul, -conversaţia, explicaţia efectuarea Asigurarea climatului de lucru; prezenţei, notarea absenţelor. verificarea temei

C2: Verificarea şi reactualizarea cunoştinţelor dobândite în lecţia anterioară (anul apariţiei, semnificaţia titlului, prezentarea romanului pe capitole, structura,

-conversaţia, explicaţia -Ce am avut de pregătit pentru astăzi? (Romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu) În ce an a apărut romanul? (1930) -Ce titlu a avut iniţial romanul? (Proces verbal de dragoste şi de război) Se aduce în discuţie eseul Noua structură şi opera lui Marcel Proust, publicat în volumul Teze şi antiteze. - Care este structura romanului? (Romanul este structurat în două părţi cu titluri semnificative: Cartea I – Ultima noapte de

Org. înv

Tipul lecţiei IGC

R E C E P T I V

D I R I J A T

R C E P T I V R E P R O D U C T

D I R I

D I R I J A T

Evaluare

compoziţia perspectiva, narativă)

3. Captarea atenţiei (5 min)

4. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor (2 min)

O1 4. Prezentarea noului conţinut

O2

dragoste, cuprinzând 6 capitole şi Cartea a II-a – Întâia noapte de război, alcătuită din 7 capitole) Elevii prezintă romanul pe capitole, fiecare capitol fiind rezumat la 2-3 fraze. C2: Rezolvarea -conversaţia, observaţia, rebusului; explicaţia, demonstraţia observarea Se rezolvă rebusul a cărui fişelor soluţionare le va descoperi elevilor o parte din titlul lecţiei. Se împart şi fişele cu harta color care conţine traseul urmat de Gheorghidiu în roman (oraşele prin care a trecut eroul). C3: Intelectualul -conversaţia ca structură de Vom realiza astăzi caracterizarea caracter intelectualului Ştefan Gheorghidiu. Vom încadra personajul într-o tipologie, îi vom identifica trăsăturile definitorii şi vom evidenţia mijloacele de caracterizare a personajului. Vom încerca apoi să caracterizăm succint personajul folosindu-ne de horoscop şi de câteva versuri în care vom sintetiza un conţinut de idei. conversaţia frontală, explicaţia, problematizarea Se scrie titlul pe tablă. Se împart fişele (Fişa 1), iar elevii C3: Rezolvarea au 10 minute pentru a o rezolva. fişei 1 Din discuţiile purtate cu elevii, pe marginea fişelor se extrag trăsăturile personajului-narator şi se scriu la tablă: - după relaţia autorului cu textul:personaj-narator (naraţiunea la persoana I realizează o identitate între planul naratorului şi personaj), iar după complexitatea caracterială este personaj rotund, personaj complex; -autoanaliza ca mod de a trăi; - ironic, incisiv, tăios; - crede într-un ideal de puritate; -trăieşte în lumea ideilor pure; - însetat de absolut (în dragoste);

I V Ă

J A T

R E C E P T I V Ă

D I R I J A T

R E C E P T I V

O P E R A Ţ I O N A L Ă

I

D I R I J A T

D I R I J A T

D I R I J A T

Dirijarea învăţării

5. Asigurarea retenţiei şi a transferului

6. Tema pentru acasă

-aplecat spre interior, spre investigare; -obsedat de gelozie până la dezechilibru mintal; -caută certitudinea; -misogin, căci femeia nu atinge idealul său; are conştiinţa irepetabilităţii omului; -impulsiv şi lucid; -fanatic al ideii; -analizează rece, incisiv, tăios; -războiul îi esenţializează vederea; Modalităţi şi procedee de caracterizare: -caracterizarea directă (autocaracterizarea, celelalte personaje); -caracterizarea indirectă (prin faptele gândurile, vorbele, atitudinile, reacţiile personajului, relaţia cu celelalte personaje); -monologul interior; -dialogul; -introspecţia stărilor sufleteşti; -autoanaliza şi autointrospecţia; Elevii îşi notează în caiete trăsăturile identificate. -conversaţia, explicaţia Elevii vor realiza, pe 3 grupe o caracterizare succintă a personajului principal prin metoda cvintetului şi prin metoda horoscopului.

N T E L I G I B I L Ă

O P E R A Ţ I O N A L Ă

D I R I J A T

-conversaţia Scrie un eseu în care să prezinţi construcţia personajului principal Ştefan Gheorghidiu din romanul interbelic Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu. În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere: -încadrarea personajului ales întro tipologie, prin refrire la formula estetică a romanului; -evidenţierea a două trăsături ale

R E C E P T I V

D I R I J A T

D I R I J A T

D I R I J A T

personajului prin referire la scene din roman; -ilustrarea modalităţilor şi a procedeelor de caracterizare a personajului ales; -evidenţierea relaţiei dintre personajul prncipal şi alte personaje ale romanului; integrarea, în cuprinsul eseului, a patru concepte operaţionale adecvate;

Rebus Rezolvând rebusul veţi descoperi pe verticala A-B o parte din titlul lecţiei de azi:

A U T E 1 S U B S 2 R E 3 4 I N T R O A N T I 5 6 D R A G O 7 8 9 10 P S I 11 12 13 R A Z B O

N T L S C S S C

T A A P A T O I S R E H O I I U

I N T E L E C T U A L U L

C I T T I A I V I C T I O F I

A T E A L I T A T E A S M U L A L I S M U L

I A L A D I B I E L I S O G I B I R

N C T T C E A

I

V

De la 1-5 se găsesc concepte estetice pe care le promovează Camil Petrescu De la 6-11 – tipologia romanului 12-13 tema cărţii I şi II 1. Concept care presupune ilustrarea realităţii prin propria conştiinţă. 2. Concepţie conform căreia literatura trebuie să reflecte esenţa concretă a vieţii: iubirea, războiul, orgoliul umilit, cunoaşterea, dreptatea, adevărul, demnitatea, categorii morale care interesează omenirea.

3. Reiese din multitudinea punctelor de vedere în jurul aceluiaşi obiect, aceluiaşi concept, aceleiaşi norme. Dacă oamenii au concepţii diferite despre iubire, dreptate, război, spunem că acel concept este privit.... 4. Metodă psihologică bazată pe observarea propriilor trăiri psihice. 5. Mai este numit şi „împotriva scrisului frumos”- negarea stilului frumos. 6. După tematică romanul este unul de.... 7. Pentru că are ca teme secundare moştenirea, arivismul, radiografierea mediilor citadine şi mondene, romanul este unul.... 8. Deoarece prezintă viaţa mondenă este un roman..... 9. După tehnica narativă romanul este ..... 10. După curentul literar în care se încadrează este.... 11. Prin temă, conflict şi prezentarea conştiinţei problematizante a eroului principal romanul este unul.... 12. Tema cărţii întâi. 13. Tema cărţii a doua.

Fişa 1 1. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. În primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din capitală, la fortificarea văii Prahovei, între Buşteni şi Predeal. Nişte şănţuleţe ca pentru scurgere de apă, acoperite ici şi colo cu ramuri şi frunziş, întărite cu pământ ca de un lat de mână, erau botezate de noi tranşee şi apărau un front de vreo zece kilometri. În faţa lor, câteva dreptunghiuri de reţele şi "gropi de lup" erau menite să sporească fortificaţiile noastre. Toate capetele acestea de tranşee, risipite ici-colo, supraveghind şoseaua (?) de pe boturi de deal, nu făceau, puse cap la cap, un kilometru. Zece porci ţigăneşti, cu boturi puternice, ar fi râmat, într-o jumătate de zi, toate întăriturile de pe valea Prahovei, cu reţele de sârmă şi cu "gropi de lup" cu tot.” (La Piatra Craiului, în munte p. 41) În primăvara anului 1916 personajul se află înrolat ca sublocotenent într-un regiment de infanterie de pe Valea Prahovei. El prezintă cu ironie usturătoare fortificaţiile care ar fi trebuit să apere zona. – caracterizare indirectă prin vorbele şi gândurile personajului, prin monolog interior

2. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Pentru mine însă această concentrare era o lungă deznădejde. De multe ori seara, la popotă, era destul un singur cuvânt ca să trezească răscoliri şi să întărâte dureri amorţite. E îngrozitoare uneori această putere a unei singure propoziţiuni, în timpul unei convorbiri normale, ca să pornească dintr-o dată măcinarea sufletească, aşa cum din zecile de combinaţii cu şapte litere ale unui lacăt secret, una singură deschide spre interior. În asemenea împrejurări, nopţile mi le petreceam în lungi insomnii, uscate şi mistuitoare. La drept vorbind însă, în astă-seară nu atât discuţia, care nu mai era o simplă aluzie, m-a aruncat în halul acesta de răscolire, ba era chiar prea directă ca să mai fie atât de otrăvitoare, cât încercarea neizbutită, pe lângă comandantul batalionului, de a obţine o permisie la Câmpulung.” (La Piatra Craiului, în munte p. 42) Gheorghidiu recunoaşte că este predispus spre introspecţie, spre construirea unor ipoteze despre lucruri care îl preocupă, aşa încât starea sa specifică este aceea de frământare lăuntrică. –modalitatea de caracterizare indirectă prin vorbele şi gândurile personajului, prin monolog interior

3. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „- Discuţia dumneavoastră e copilăroasă şi primară. Nu cunoaşteţi nimic din psihologia dragostei. Folosiţi un material nediferenţiat. .......căpitanul Corabu, întărâtat, dar stăpânindu-se, s-a întors spre mine cu un fel de mică solemnitate acră de magistrat. - Cum, domnule, dacă o femeie zice: "nu mai vreau", dumneata zici: "ba da, să vrei?" Hăi? - Dacă e vorba de o simplă împreunare, da... are drept să zică: nu mai vreau... Dar iubirea e altceva. Iar dacă nu ştiţi ce e, puteţi, cu noţiunile dumneavoastră cumpărate şi vândute cu toptanul: "aşa am auzit... aşa vând" să dezbateţi toată viaţa, că tot nu ajungeţi la nimic. Şi privindu-i dispreţuitor: Discutaţi mai bine ceea ce vă pricepeţi. - O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie... Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru formarea ei.” (La Piatra Craiului, în munte p. 47,50) Superior moral, prin aspiratia catre ideal, iubire, perfectiune. Este însetat de absolutul în dragoste. Orgolios, personajul îşi poartă suferinţa ca pe o medalie. Limbajul îi este sfidător, atunci când discută lucruri care îl privesc, cum ar fi cele din scena de la popotă, când îi sancţionează drastic pe interlocutori

Eroul îşi expune clar concepţia despre iubire. – caracterizare indirectă (prin vorbele şi atitudinile eroului), modul de expunere fiind dialogul. 4. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că mă înşală. Din cauza asta, nici nu puteam să-mi dau examenele la vreme. Îmi petreceam timpul spionându-i prieteniile, urmărind-o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui gest, din nuanţa unei rochii şi din informarea lăturalnică despre cine ştie ce vizită la vreuna dintre mătuşile ei. Era o suferinţă de neînchipuit, care se hrănea din propria ei substanţă.”(Diagonalele unui testament, p.53) Este fraza care constituie intriga romanului şi dezvăluie incertitudinea personajului. El încearcă să analizeze cu luciditate trăirile sale. – caracterizare indirectă-prin faptele, gândurile, atitudinile personajului- monologul interior. 5. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Iubeşti întâi din milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită, îţi repeţi că nu e loial s-o jigneşti, să înşeli atâta încredere..... Începusem totuşi să fiu măgulit de admiraţia pe care o avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaş iubit de una dintre cele mai frumoase studente, şi cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.” (Diagonalele unui testament, p.51) Iubirea bărbatului se se naşte din admiraţie, duioşie, dar şi din orgoliu. Îşi dezvăluie vanitatea de a fi iubit de o femeie frumoasă, dar şi naivitatea – caracterizare indirectă prin vorbele şi gândurile personajului- monologul interior.

6. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Ei, Ştefane, dacă tată-tău ar fi fost ceva mai strângător, dacă n-ar fi risipit atât... v-ar fi lăsat şi vouă să trăiţi altfel decât trăiţi (va să zică, deşi avea aerul că ignorează, ştia că trăim în dificultate, când părea că pluteşte pe deasupra). Dealtfel, îi semeni leit. Acum văd că te-ai însurat şi tu tot din dragoste.” (Diagonalele unui testament, p.58) „- Ce te gândeai? Las' că te-am văzut eu. N-ai spirit practic... Ai să-ţi pierzi averea (cel puţin să rămână în familie, avea aerul să spună). Cu filozofia dumitale nu faci doi bani. Cu Kant ăla al dumitale şi cu Schopenhauer nu faci în afaceri nicio brânză. Eu sunt mai deştept ca ei, când e vorba de parale. -

Unchiule, eu mă gândeam să nu mă încurc în afaceri. Cred că averea pe care o am îmi ajunge să trăiesc modest.” (Diagonalele unui testament, p.66)

Inadaptat, luptand cu ordinea sociala, afacerismul, politicianismul, mondenitatea

Student la filozofie, înzestrat intelectual, Ştefan trăieşte în sfera ideilor şi nu se poate descurca în păienjenişul afacerilor. I se reproşează ca nu are spirit practic. El are o fire cinstită la fel ca şi tatăl său. – caracterizare directă – celelalte personaje: Nae Gheorghidiu 7. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Mă privea uimită, şi decolorată. - Cum asta? Dar nu vezi că toţi vor să te înşele... Pentru că eşti prea bun... Aş fi vrut-o mereu feminină, deasupra discuţiilor acestea vulgare, plăpândă şi având nevoie să fie ea protejată, nu să intervină atât de energic, interesată. „(Diagonalele unui testament, p.63) E dezamăgit de propria soţie care, dorind să-l determine să accepte moştenirea, îl încurajează să se lupte până la capăt cu rudele sale, indiferent ce anume presupune lupta şi să nu se lase înşelat de cei care vor să profite de bunătatea lui.- caracterizare directă- celelalte personaje: Ela 8. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Viaţa mi-a devenit curând o tortură continuă. Ştiam că nu mai pot trăi fără ea.” „.....trăgeam cu urechea, nervos, să prind crâmpeie din convorbirile pe care nevastă-mea le avea cu domnul elegant de alături de ea. Nu mai puteam citi nicio carte, părăsisem Universitatea.” (E tot filozofie, p. 105) Gelos, hipersensibil – amplifica semnificatia unui gest, a unei priviri sau a unui cuvânt, până la proporţiile unei catastrofe.- caracterizare indirectă prin gândurile şi trăirile personajului- monolog interior

8.1. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Nu, n-am fost nici o secundă gelos, deşi am suferit atâta din cauza iubirii.” (E tot filozofie 106) Îşi analizează nefericirea şi gelozia, dar, caracterizat de ipocrizie, nu are curajul să le recunoască- caracterizare directă, autocaracterizare 8.2. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.

„Pe drum, nevastă-mea n-a trăit decât prezenţa lui. Toate comentariile le-a făcut numai pentru el sau cu el. Avea o voce uşor emoţionată - la început am crezut că din cauza soarelui şi aerului înrourat al dimineţii şi al câmpului - şi releva cele mai neînsemnate nimicuri ale drumului, cu exclamaţii.” (E tot filozofie, p.107) Eroul îi observă pe cei doi îndrăgostiţi, studiind totul lucid, cu minuţiozitate. Hipersensibil – amplifica semnificatia unui gest, a unei priviri sau a unui cuvant, pana la proportiile unei catastrofe -caracterizare indirectă prin gândurile şi trăirile personajului- monolog interior 8.3. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Mă chinuiam lăuntric ca să par vesel şi eu mă simţeam imbecil, ridicol şi naiv, dar nu puteam suporta prea mult minciuna şi ochii îmi deveneau, de la ei, trişti.” (E tot filozofie, p. 111) Gheorghidiu suferă nu numai din orgoliul rănit, ci mai ales pentru faptul că se preface, afişând o indiferenţă cu totul falsă, ascunzându-şi frământările şi autocaracterizându-se. – caracterizare directă – autocaracterizarea. 8.4. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Eu jucasem totul pe această femeie şi trebuia să trag acum toate consecinţele care se impuneau: desfiinţarea mea ca personalitate.” (115) Fragmentul reflectă proporţiile catastrofice pe care le iau evenimentele în conştiinţa lui. – caracterizare indirectă prin gândurile şi reacţiile personajului – monologul interior, introspecţia. 9. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Astăzi, când le scriu pe hârtie, îmi dau seama, iar şi iar, că tot ce povestesc nu are importanţă decât pentru mine, că nici nu are sens să fie povestite. Pentru mine însă, care nu trăiesc decât o singură dată în desfăşurarea lumii, ele au însemnat mai mult decât războaiele pentru cucerirea Chinei, decât şirurile de dinastii egiptene, decât ciocnirile de aştri în necuprins, căci singura existenţă reală e aceea a conştiinţei.”(Asta-i rochia albastră, p. 131) Eroul trăieşte o singură dată un mare sentiment şi îşi dă seama de unicitatea existenţei lui. caracterizare indirectă prin gândurile şi reacţiile personajului – monologul interior, introspecţia.

10. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.

„...casa era goală ca un mormânt gol, fără nevastă-mea....... Am răsturnat, fără să vreau, un teanc de cărţi şi iată că dau peste un plic, cu scrisoarea în el, pe care nu-l descoperisem în numeroasele scotociri de până acum... Am avut un fior, ca şi când aş fi pus mâna pe cifrul dorit al unei taine. "Fetiţo, diseară Iorgu pleacă la ţară, că e 15 februarie şi trebuie să tocmească oameni pentru arături. Mi-e urât de moarte singură acasă. Vino să mâncăm amândouă. Am şi croitoreasa la mine, poate că-ţi tai şi tu taiorul... Seara dormi la mine, dacă vrei, stăm toată noaptea de vorbă." Era scrisul Anişoarei. Iorgu era bărbatu-său, 15 februarie, data când am venit de la Azuga. Simt că ameţesc; că mi se deschide o perspectivă uluitoare, deşi dorită, ca putinţa de a merge a paraliticului, culcat în faţa altarului pentru maslu.” (Între oglinzi paralele, p. 164) Venit pe neaşteptate într-o noapte, după o absenţă mai lungă, incertitudinea lui se accentuează. - caracterizare indirectă prin gândurile şi reacţiile personajului – monologul interior, introspecţia. 11. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Nu pot să dezertez, căci, mai ales, n-aş vrea să existe pe lume o experienţă definitivă, ca aceea pe care o voi face, de la care să lipsesc, mai exact să lipsească ea din întregul meu sufletesc”(Întâia noapte de război, p. 213) El consideră participarea la război ca un act de cunoaştere. (este atras de cunoaşterea existenţială în cât mai multe domenii ale vieţii)- caracterizare indirectă prin gândurile şi personajului – monologul interior, introspecţia. 12. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „cădem cu sufletele rupte în genunchi, apoi alergăm, coborâm speriaţi...nu mai e nimic omenesc în noi ” (Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu, p. 283) Pe câmpul de luptă Gheorghidiu îşi dă seama cu luciditate că viaţa lui şi a ostaşilor săi este sub semnul hazardului şi simte panica, frica, laşitatea, groaza. caracterizare indirectă prin gândurile şi personajului – monologul interior, introspecţia. 13. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context, specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere. „Plecarea mea la Bucureşti este inevitabilă...Am scris nevestei mele că sâmbătă seara sosesc...Mă sărută cu exces, nu vrea să mă lase să mă dezbrac, îmi scoate ea însăşi mantaua. .. Şi totuşi îmi trece prin minte, ca un nour de întrebare..Dar dacă nu e adevărat că mă înşală? Dacă din nou am acceptat o serie greşită de asociaţii?...Dar nu, sunt obosit şi mi-e indiferent chiar dacă e nevinovată...I-am scris că-i las absolut tot ce în casă, de la obiecte de preţ la cărţi...de la lucruri personale, la amintiri. Adică tot trecutul.” (Comunicat apocrif, p. 328, 330) Este generos. Pentru o clipă încearcă se frământă în incertitudini, însă drama iubirii lui intră definitiv în umbră, experienţa dramatică a frontului fiind decisivă. caracterizare indirectă prin gândurile şi personajului – monologul interior, introspecţia.

Fişa 2 Realizaţi o caracterizare succintă a personajului principal respectând cerinţa: 1. Primul vers = un cuvânt – cheie referitor la discuţie, fiind, de obicei, substantiv. 2. Al doilea vers = alcătuit din două cuvinte care descriu discuţie, fiind adjective.

substantivul

în

3. Al treilea vers = alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acţiune, fiind, de regulă, verbe la modul gerunziu. 4. Al patrulea vers =conţine patru cuvinte şi exprimă sentimentele faţă de subiect. 5. Al cincilea vers = un cuvânt prin care se sintetizează cele prezentate.

Fişa 2 Citiţi horoscopul de mai jos şi încadraţi personajul într-o zodie, explicând două trăsături care i se potrivesc.

Fişa 2 Încercaţi să schiţaţi portretul lui Ştefan Gheorghidiu aşa cum vi-l imaginaţi voi.

Intelectualul ca structură de caracter Caracterizarea lui Ştefan Gheorghidiu Trăsături şi citate

Mijloace de caracterizare Naratorul-personaj ( autocaracterizare)

Caracterizare directă Toate observaţiile din roman asupra personajului intră în sfera autocaracterizării, deoarece întregul text este scris la persoana I, dintr-o singură perspectivă. 2. Gheorghidiu recunoaşte că este predispus spre introspecţie, spre construirea unor ipoteze despre lucruri care îl preocupă, aşa încât starea sa specifică este aceea de frământare lăuntrică. Este aplecat spre interior şi spre investigare: “ Nopţile mi le petreceam în lungi insomnii, uscate şi mistuitoare” 8.1.Îşi analizează nefericirea şi gelozia, dar, caracterizat de ipocrizie, nu are curajul să le recunoască: „Nu, n-am fost nici o secundă gelos, deşi am suferit atâta din cauza iubirii.” Gheorghidiu suferă nu numai din orgoliul rănit, ci mai ales pentru faptul că se preface, afişând o indiferenţă cu totul falsă, ascunzânduşi frământările şi autocaracterizându-se: „Mă chinuiam lăuntric ca să par vesel şi eu mă simţeam imbecil, ridicol şi naiv” 8.3. „Mă chinuiam lăuntric ca să par vesel şi eu mă simţeam imbecil, ridicol şi naiv, dar nu puteam suporta prea mult minciuna şi ochii îmi deveneau, de la ei, trişti.” (E tot filozofie, p. 111) Gheorghidiu suferă nu numai din orgoliul rănit, ci mai ales pentru faptul că se preface, afişând o indiferenţă cu totul falsă, ascunzânduşi frământările şi autocaracterizându-se. – caracterizare directă – autocaracterizarea. .....Se victimizează, transformând orice întâmplare minoră în dezastru sufletesc, fiindcă nu suportă să fie contrariat: “ Pot transforma însă mici incidente în adevărate catastrofe, din cauza unui singur moment contradictoriu”. Este conştient de percepţia eronată a celorlalţi asupra caracterului său, intransigenţa fiind cea care îl face insuportabil în ochii cunoscuţilor: “ Aveam o reputaţie de imensă răutate, dedusă din îndârjirea şi sarcasmul cu care-mi apăram părerile, din intoleranţa mea intelectuală”, “...mă decretau lacom, egoist, lipsit de caracter”. Ca un “judecător de instrucţie maniac şi bolnav “, îşi analizează nefericirea şi gelozia, dar, caracterizat de ipocrizie, nu are curajul să le recunoască: “ Niciodată n-am avut prilejul să fiu până la capăt nefericit”, “Nu, n-am fost nicio secundă gelos , deşi am suferit atâta din cauza iubirii.”

Alte personaje

6. Nae Gheorghidiu Inadaptat, luptând cu ordinea sociala, afacerismul, politicianismul, mondenitatea. Student la filozofie, înzestrat intelectual, Ştefan trăieşte în sfera

Fapte, limbaj, concepţii

ideilor şi nu se poate descurca în păienjenişul afacerilor. I se reproşează ca nu are spirit practic. El are o fire cinstită la fel ca şi tatăl său: „Cu Kant ăla al dumitale şi cu Schopenhauer nu faci în afaceri nicio brânză. ..eu mă gândeam să nu mă încurc în afaceri...” 7. Dorind să-l determine să accepte moştenirea, Ela îl încurajează să se lupte până la capăt cu rudele sale, indiferent ce anume presupune lupta şi să nu se lase înşelat de cei care vor să profite de bunătatea lui:”Dar nu vezi că toţi vor să te înşele... Pentru că eşti prea bun...” Când el îi reproşează flirtul cu G.,ea îi reproşează hipersensibilitatea:“Eşti de o sensibilitate imposibilă!” De asemenea, de faţă cu el, îl caracterizează evidenţiind faptul că este intransigent şi nu acceptă compromisul în nicio situaţie : “Aşa e totdeauna... pune în toate o patimă” 8.2 Eroul îi observă pe cei doi îndrăgostiţi, studiind totul lucid, cu minuţiozitate. Hipersensibil – amplifica semnificatia unui gest, a unei priviri sau a unui cuvant, pana la proportiile unei catastrofe. ..... Deşi anonimă,o doamnă în vârstă are rolul unei cutii de rezonanţă. Nu de puţine ori, ea îi spune lui Gheorghidiu: “ Atâta luciditate e insuportabilă, dezgustătoare”.Îl scoate din rândul celorlalţi oameni prin tendinţa de a despica firul în patru, care se traduce nu numai prin hipersensibilitate, dar şi prin predispoziţia de a exagera, chiar şi în privinţa celui mai banal lucru: “Dumneata eşti dintre cei care fac mofturi interminabile şi la masă. Dintre aceia care totdeauna descoperă firele de păr în mâncare. “ Caracterizare indirectă 1. Prezintă cu ironie usturătoare fortificaţiile care ar fi trebuit să apere zona văii Prahovei, situată între Buşteni şi Predeal; 3. Superior moral, prin aspiratia catre ideal, iubire, perfectiune. Este însetat de absolutul în dragoste. Orgolios, personajul îşi poartă suferinţa ca pe o medalie. Limbajul îi este sfidător, atunci când discută lucruri care îl privesc, cum ar fi cele din scena de la popotă, când îi sancţionează drastic pe interlocutori. Eroul îşi expune clar concepţia despre iubire: „Discutaţi mai bine ceea ce vă pricepeţi. - O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie...” 4. Este dominat de incertitudini şi încearcă să analizeze cu luciditate trăirile sale: „Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că mă înşală.... Era o suferinţă de neînchipuit, care se hrănea din propria ei substanţă.” 5. Îşi dezvăluie vanitatea de a fi iubit de o femeie frumoasă, dar şi naivitatea: „eram atât de pătimaş iubit de una dintre cele mai frumoase studente, şi cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.” 8. Gelos, hipersensibil – amplifica semnificatia unui gest, a unei priviri sau a unui cuvânt, până la proporţiile unei catastrofe: „Viaţa mi-a devenit curând o tortură continuă” Eroul îi observă pe cei doi îndrăgostiţi, studiind totul lucid, cu minuţiozitate: „Pe drum, nevastă-mea n-a trăit decât prezenţa lui... releva cele mai neînsemnate nimicuri ale drumului, cu exclamaţii.”

8.4 „Eu jucasem totul pe această femeie şi trebuia să trag acum toate consecinţele care se impuneau: desfiinţarea mea ca personalitate.” (115) Fragmentul reflectă proporţiile catastrofice pe care le iau evenimentele în conştiinţa lui. – caracterizare indirectă prin gândurile şi reacţiile personajului – monologul interior, introspecţia. 9. „Astăzi, când le scriu pe hârtie, îmi dau seama, iar şi iar, că tot ce povestesc nu are importanţă decât pentru mine, că nici nu are sens să fie povestite. Pentru mine însă, care nu trăiesc decât o singură dată în desfăşurarea lumii, ele au însemnat mai mult decât războaiele pentru cucerirea Chinei, decât şirurile de dinastii egiptene, decât ciocnirile de aştri în necuprins, căci singura existenţă reală e aceea a conştiinţei.”(Asta-i rochia albastră, p. 131) Eroul trăieşte o singură dată un mare sentiment şi îşi dă seama de unicitatea existenţei lui. - caracterizare indirectă prin gândurile şi reacţiile personajului – monologul interior, introspecţia. 10. Venit pe neaşteptate într-o noapte, după o absenţă mai lungă, incertitudinea lui se accentuează. - caracterizare indirectă prin gândurile şi reacţiile personajului – monologul interior, introspecţia. 11. El consideră participarea la război ca un act de cunoaştere. (este atras de cunoaşterea existenţială în cât mai multe domenii ale vieţii)caracterizare indirectă prin gândurile şi personajului – monologul interior, introspecţia. 12. Pe câmpul de luptă Gheorghidiu îşi dă seama cu luciditate că viaţa lui şi a ostaşilor săi este sub semnul hazardului şi simte panica, frica, laşitatea, groaza. caracterizare indirectă prin gândurile şi personajului – monologul interior, introspecţia. 13. Este generos. Pentru o clipă încearcă se frământă în incertitudini, însă drama iubirii lui intră definitiv în umbră, experienţa dramatică a frontului fiind decisivă. caracterizare indirectă prin gândurile şi personajului – monologul interior, introspecţia. ....Îşi înşală categoric soţia, dar îşi refuză cu încăpăţânare dorinţa de a o vedea, căutând să se ştie că petrece. În societate, nu se abate de la idealurile sale înalte şi are conştiinţa unicităţii sale, fapt care-i dă putere să-i înfrunte pe toţi. Concluzie : Gheorghidiu reprezintă intelectualul intransigent, aflat în căutarea absolutului.

crede întrun ideal de puritate

autoanaliza ca mod de a trăi

incisiv ironic

bănuito r

personaj “rotund”

hipersensibil

orgolioss

personajnarator

Ştefan Gheorghidiu gelos impulsiv generos

analitic

însetat de absolut

lucid

introspectiv

luciditat e misogin

Nae Gheorghidiu: „fără simţ practic”

Vărsător 20.01- 18.02 Trăsături: Omenos Meditativ Onorabil Altruist (care acţionează dezinteresat în favoarea cuiva) Excentric Lipsit de simţ practic De neînduplecat Valoare- zelos Pericol- fanatism Taur 21.04-21.05 Trăsături: Tenace (perseverent) Stoic (curajos) Prudent Inflexibil (neînduplecat) Convenţional (lipsit de naturalete) Încăpăţânat Rigid Valoare-hotărâre Pericol-posesiv Leu 21.07-21.08 Trăsături: Optimist Vivace (plin de viaţă) Ambidextru (foloseşte ambele mâini) Arogant Opulent (bogat) Ostentativ Impetuos (tumultuos) Valoare-magnetism Pericol-egoism Scorpion 23.10-22.11 Trăsături: Tenace (perseverent) Întreprinzător Pasionat Ager Arogant Senzual (care desfată simţurile) Nemilos Sarcastic (caustic, incisiv) Valoare-scop Pericol-nemilos

Peşti 19.02- 20.03 Trăsături: Altruist Filantropic (caritabil) Compătimitor Adaptabil Supersensibil Credul Risipitor Capricios Valoare-flexibilitate Pericol- autocompătimire Gemeni 22.05- 20.06 Trăsături: Multilateral (complex) Altruist Magnetic (care atrage) Perspicace Capricios Ambiguu Neliniştit Valoare-deştept Pericol-împrăştiat Fecioară 22.08-21.09 Trăsături: Perfecţionist Obiectiv Analitic (bazat pe analiză) Încăpăţânat Precaut (prevăzător) Indecis Modest Valoare-capacitate analitică Pericol-hipercriticism

Berbec 21.03- 20.04 Trăsături: Plin de iniţiativă Dinamic Hotărât Egoist Extremist (care depăşeşte limitele moderate) Neortodox Capricios (cu toane) Valoare-idealism Pericol-egoism Rac 21.06- 20.07 Trăsături: Intuitiv (bazat pe intuiţie) Analitic (bazat pe analiză) Sociabil (comunicativ) Hipersensibil Ostentativ (provocator) Susceptibil (supărăcios) Metodic (sistematic) Valoare-diplomaţie Pericol-nesiguranţă Balanţă 22.09-22.10 Trăsături: Intuitiv (bazat pe intuiţie) Logic Estetic (frumos) Temperat Autocompătimitor Indolent (lipsit de energie) Indecis Valoare-diplomaţie Pericol-autocompătimire

Săgetător 23.11-20.12 Trăsături: Neinteresat Idealist (lipsit de simţ practic) Profetic (prezicător) Compătimitor Risipitor Încăpăţânat Lipsit de tact De neîncredere Valoare-viziune Pericol-Împrăştiat

Capricorn 21.12-19.01 Trăsături: Diplomaţie Pragmatism (practic) Profund Întreprinzător Avar Egoist Materialist Carierist (care luptă pentru a parveni) Valoare-ambiţie Pericol-rigidate