Proiect-negociere.docx

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

Proiect Negociere în afaceri Globalizarea în România

Nume studenți: Petre Ioana-Teodora Ștefan Diana-Andreea Anul II, Seria B, Grupa 1732

București 2017

CUPRINS 

Puncte pro ale globalizării în România............................................................................................. 3



Puncte contra ale globalizării în România........................................................................................ 6



Concluzii ........................................................................................................................................... 8



Bibliografie ....................................................................................................................................... 9

2

Puncte pro ale globalizării în România Deși parțial prezentă, putem vorbi despre globalizare și în România. Părerile sunt împărțite, în ceea ce privește acest fenomen, întrucât ne aduce și beneficii, dar și dezavantaje. Consider că printr-o analiză comparativă a efectelor globalizării, fiecare individ este liber să aleagă din ce „tabără” face parte. Unul dintre avantajele globalizării, în țara noastră, este prezența multinaționalelor. Deși există unele opinii, ale oamenilor naționaliști, că acestea nu își au locul pe teritoriul României, în realitate, ne oferă multe avantaje. Prin aderarea la Uniunea Europeană, am permis accesul acestora pe teritoriul nostru. În prezent, ne bucurăm de multe multinaționale prezente pe teritoriul României (Microsoft, Protect&Gamble, Oracle, Bitdefender etc.). Acestea s-au susținut singure, cu minime contribuții din partea statului. Ne-au oferit noi locuri de muncă, o veste foarte bună, în special pentru absolvenții ciclului superior de învățământ, care erau nevoiți să își părăsească țara, fiind incapabili să se întrețină, negăsinduși locuri de muncă. De asemenea, au crescut salariile și nivelul de viață al românilor. Pe lângă nivelul ridicat al salariilor, majoritatea românilor doresc să facă parte dintr-o multinațională și din alte motive, cum ar fi: asigurarea medicală, bonusurile de performanță și trainingurile. De asemenea, fișa postului este foarte bine definită, fiind specificate clar și concis sarcinile de lucru, iar atmosfera de lucru este mult mai plăcută. Unele multinaționale mai oferă un avantaj special, mai exact programul flexibil. Prin aceasta, angajatorii străini ne oferă atât posibilitatea de a nu lucra peste program, decât dacă dorim noi acest lucru, pentru a impiedica job-ul să ne acapareze și viața personală, cât și posibilitatea de a ne transfera și de a lucra și în alte orașe. Investițiile străine, ne-au ajutat să evoluăm în multe domenii, cum ar fi domeniul IT. Acesta este printre cele mai bine plătite domenii de activitate din țara noastră. Cluj-Napoca, și-a dobândit denumirea de „Sillicon Valley” al Europei, datorită investiției în IT. În acestă parte a României întâlnim și cele mai mari salarii din această arie. De asemenea, capitalul străin ne-a ajutat și educația din mediile defavorizate. Cel mai cunoscut caz, este Deveselu. 800 000 $ din bugetul Statelor Unite ale Americii au fost redirecționați acestei probleme cu care ne confruntam, problemă, care din partea statului român nu a primit nici o atenție, să nu mai vorbim de soluționare. Globalizarea pieței muncii ne-a ajutat să nu avem în prezent 3,5 milioane de șomeri. Posibilitatea de a lucra peste hotare, înființarea de noi firme și dezvoltarea antreprenoriatului, 3

au redus cifra ce 3,5 milioane, la doar 486 000 de șomeri, în martie 2017, acesta fiind cel mai scăzut nivel de șomeri din ultimii 10 ani. Angajatorii străini recrutează frecvent, iar pentru multe posturi nici nu ne este cerută experiența. Firmele străine sunt conștiente de câștigurile pe care le pot dobândi prin investirea în resursele umane, de altfel și cele mai importante resurse ale unei companii. Facultatea și masterul ne oferă cunoștințele teoretice de care avem nevoie pentru a profesa într-un anumit domeniu, dar practica o dobândim odată cu trecerea timpului. Tocmai din acest motiv, angajatorii străini ne oferă trainiguri coordonate de experți în domeniul respectiv, teambuildinguri și posibilitatea de a lucra în echipă. Toate aceste lucruri având menirea de a ne dezvolta ca indivizi pe plan profesional, iar prin pregătirea corespunzătoare a oamenilor, au de câștigat ambele părți. Angajații pot avansa în carieră și implicit pot beneficia de salarii mai mari, iar angajatorii vor obține un profit mai ridicat. Comerțul liber ne-a permis accesul la tot soiul de tehnologii, de la cele mai performante gadgeturi (smartphone, ipod, tabletă etc.), la electronicele și electrocasnicele prezente atât în casele noastre, cât și la locul de muncă. Cum ar fi fost să folosim doar produse românești? Mărci ca Arctic, Allview sau Dacia, până la fuziunea cu Renault. Dacia noastră nici nu se poate compara cu modelele apărute în prezent, atât din urma acestei fuziuni, cât și de la companii precum Audi, Ford, Volkswagen, Mercedes și lista poate continua. Mai există și partea de vestimentație. Să mergi într-un magazin, iar singura ofertă disponibilă să fie de la producătorii locali? Puțin plăcut în prezent. Nu spun că produsele românești nu ar fi niște produse de calitate, dar trăim într-o generație cu puternice influențe din afară. Mărci precum Bershka, H&M, Etic, Desigual, Guess, Orsay sunt des frecventate atât de generațiile tinere, cât și de cele mature. Diversitatea modelelor, al materialelor folosive și însuși brandul prin valorile sale și imaginea pe care ne-o transmit ne determină să le achiziționăm produsele. Efecte pozitive se resimt și în ceea ce privește economia țării. În ultimii 10 ani, economia României a crescut cu 75%, investițiile străine s-au dublat, iar salariul mediu net a crescut de la 312 € în 2007, la 522 € în 2017, acesta fiind un record pentru țara noastră. Fiind o țară bogată în ceea ce privește resursele de care dispunem, România reprezintă o oportunitate pentru investitorii străini. Oportunitățile economice sunt multiple, de la turism și agricultură, la industria petrolieră și metalurgică. Din păcate, avem o țară într-atât de frumoasă, dar doar din sursele interne nu ne putem dezvolta. 4

Deși, România ne oferă niște peisaje sublime, suntem veșnici exploratori, ne place să vizităm alte țări, respectiv continente, să cunoaștem alte civilizații, dar toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără globalizare. Faptul că avem posibilitatea de a circula liber prin spațiul Uniunii Europene, doar prin achiziționarea unui bilet de avion, se datorează acestui fenomen. De asemenea, ușurința de a obține vize pentru călătorii cu destinația America, Africa sau Asia sunt tot parte a globalizării. Limbile străine pe lângă faptul că sunt „la modă”, ne ușurează și foarte mult călătoriile prin țările străine. Engleza, deși este o limbă de circulație internațională, nu ne poate garanta mereu succesul în comunicare. De aceea este bine să cunoaștem și limbi străine mai puțin uzuale, cum ar fi chineza sau germana. Poate că nu sunt chiar ușor de învățat, dar în mod sigur ne vor ajuta să facem o impresie bună oamenilor cu care vom conversa și de ce nu, să legăm prietenii. Gândiți-vă doar la toate acele amintiri inedite de pe plaiurile străine, pe care nu le-ați fi avut dacă nu ar fi existat globalizarea. Nu putem avea parte de toate lucrurile pe care ni le oferă globalizarea, fără globalizare. Gadgeturile, locurile de muncă, destinațiile de vacanță sunt doar câteva exemple dintre cele menționate mai sus pentru care globalizarea este benefică pentru țara noastră. Unul dintre motivele pentru care globalizarea și-a conturat o imagine negativă în mentalitatea multor oameni este din cauza statului. Întârzierea startului în cursa globalizării, ne-a băgat economia în colaps. Inflația ce s-a aflat în continuă creștere, concurența puternic dezvoltată din Occident sunt doar două cauze care au dus economia noastră într-un fel de comă indusă, iar consecințele nu au întârziat să apară, mai exact locuitorii României au început să migreze întrucât rămăseseră fără un loc de muncă. Acestea se datorează economiei ineficiente, întrucât globalizarea reprezintă un efect al evoluției. Tehnologia avansează, iar oamenii trebuie să se adapteze și să țină pasul schimbărilor ce survin. Dacă nu ar fi evoluat tehnologia și nici noi ca specie, nu am fi ajuns unde suntem astăzi. De asemena, trebuie să învățăm să valorificăm tot ce ne aduce epoca în care trăim, fără a mai fi legați de trecut.

5

Puncte contra ale globalizării în România

Efectele negative, reale sau invocate, sunt de cele mai multe ori legate de dezvoltarea polarizată din punct de vedere economic şi social la nivel de zone sau de ţări, precum şi pierderea diversităţii culturale. În ţările mai puţin dezvoltate, mulţi au suferit din cauza globalizării fără a primi un sprijin în ceea ce priveşte sistemul de securitate socială. Globalizarea a produs o alocare defectuoasă a resurselor între bunuri private şi cele publice. Pieţele sunt capabile să răspundă şi altor necesitaţi sociale. Pieţele financiare globale pot naşte crize. Este posibil ca locuitorii din ţările dezvoltate să nu fie pe deplin conştienţi de urmările devastatoare ale crizelor financiare deoarece acestea au tendinţa de a lovi mai crunt în ţările în curs de dezvoltare. În decurs de un secol, România şi-a refăcut unitatea naţională, a trecut de la o economie predominant agrară la una industrială , în 1945, avea încă cel mai mare procent de populaţie rurală din Europa – 80% - pe locul următor situându-se Ungaria – 70%, a luptat, cu un rol important, în cele două conflagraţii mondiale, a pierdut teritorii naţionale, a trecut prin experimentul bolşevic şi şi-a regăsit vocaţia europeană prin singura revoluţie anti-comunistă sângeroasă din fostul lagăr bolşevic. Tara despre care în perioada interbelică se scria cu invidie că are „petrol şi grâu” este astăzi una dintre cele mai sărace de pe continent din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor, iar nivelul producţiei sale industriale se situează undeva la nivelul a 60% din producţia anului 1989 – cel mai prost an al regimului planificat. Iar politicienii săi caută încă cu disperare soluţii pentru redresarea economiei. Iar ca o ţară săracă şi lipsită de un proiect economico-social valabil, România este cu atât mai expusă astăzi crizelor „de import” de tot felul şi mai vulnerabilă în faţa provocărilor presupuse de globalizare. În ultimul deceniu, comerţul exterior a fost în mod constant, unul din motoarele economiei româneşti, rol care s-a intensificat în perioada mai recentă. Creșterea lui a depășit performațele înregistrate de PIB şi de producţia industrială, reflectând astfel deschiderea economiei românești și relatile comerciale ale României cu celalalte state ale lumii, atât în mod pozitiv, reprezentând o deschidere a granițelor țării noastre spre oportunitățile oferite de comerțul pe plan global, însă și în mod negativ, economia României nefiind indejuns de pregătită să facă faţă fenomenului.

6

Una din problemele cu care s-a confruntat România a fost generată de întârzierea startului în cursa globalizării. Trăind în spaţiul comunist, al economiei dirijate şi controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei, România s-a aflat printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor, a comunicaţiilor, a productivităţii muncii, şi, în final, a informaţiei. Abia după 1990, societatea informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne găseam. Produse scumpe, economie

ineficientă, inflaţie galopantă, zdrobitoarea

concurenţă

occidentală, toate au pus rapid la colţ economia românească. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic, luând aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri, 1 milion de locuitori mai puţin, cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5,5 milioane de pensionari. Adică o ţară epuizată. Istoria civilizaţiei umane evidenţiază faptul că problemele omenirii înainte de a fi rezolvate trebuie să fie descoperite, localizate în timp şi spaţiu, corect formulate cu ajutorul ştiinţei şi integrate într-o strategie realistă de dezvoltare. Asistăm la pierderea identităţii culturale: anglo-americanizarea limbii prin cuvinte şi expresii din diverse domenii, în special din domeniul „IT&C” (uneori barbarisme: prescurtări, acronime–ca şi cel din faţa parantezei, combinaţii perplexante din părţi de cuvinte, etc.), şi când este nevoie de ele, şi când nu. Importul şi indigenizarea unor tradiţii cultural în flagrantă dizarmonie cu specificul cultural şi ethosul românesc: St. Valentine’s Day, Halloween şi alte obiceiuri şi ritualuri păgâne, alte produse şi obiceiuri alimentare şi vestimentare nu numai inutile, ridicole şi de prost-gust, ci şi periculoase pentru sănătate: Coca-Cola, Pepsi, McDonald’s, Pizza Hut, KFC, chewing-gum, şepcile de base-ball, etc. O altă schimbare este desfiinţarea graniţelor, apariţia parlamentelor şi a guvernelor europene, rolul instituţiilor financiare mondiale ( FMI şi Banca Mondială), desfiinţarea monedelor naţionale şi trecerea la euro, lichidarea armatelor naţionale în favoarea NATO. Cultura tradiţională a societăţilor dispare sau se preface în spectacol şi marfă, cultura umanistă este eliminată tot mai mult de tehnoştiinţa invadatoare şi transformată într-o pseudo-ştiinţă. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, riscă să devină omul atomizat care trăieşte numai pentru producţie şi consum, golit de cultură, politică, sens, conştiinţă, religie şi orice transcendenţă. Probabil acesta este ultimul stadiu în evoluţia umanităţii sau „ultimul om”. În ciuda tuturor acestor avertismente un pot evita sau elimina globalizarea. 7

Concluzii Îndelung discutată şi analizată, globalizarea a devenit astăzi un fenomen obiectiv, fără precedent în istoria universală, prin amploarea şi evoluţia sa. Criticată de unii, slăvită de alţii, globalizarea îşi urmează traiectoria. Acest proces atât de controversat constă, în esenţă, în integrarea mai puternică a ţărilor şi a populaţiilor acestora ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de transport şi comunicare şi a eliminării barierelor artificiale din calea circulaţiei bunurilor, serviciilor, capitalului, cunoştinţelor şi a oamenilor între state. Globalizarea se află în plină afirmare, iar noua economie modelată de procesul globalizării, considerată în totalitatea sa la scară planetară, este în mod inevitabil o operă complexă la care îşi aduc o contribuţie deosebit de importantă şi operatori, agenţi economici internaţionali, naţionali şi locali, iar activitatea acestora se interferează cu cele ale agenţilor economici planetari – firmele multinaţionale. Globalizarea activităţii umane creează alături de numeroase efecte pozitive şi mari dezechilibre ecologice care, dacă nu sunt stopate la timp, pot ameninţa existenţa omenirii în următorii ani. Mediul înconjurător este unul global, iar efectele negative generate de o catastrofă naturală sau de ignoranţa omului la nivel local, pot fi transmise asupra întregii planete, uneori cu consecinţe ireversibile.

8

Bibliografie 1. Mihai, A. 2017. Şomajul în România, la cel mai scăzut nivel din ultimul

2.

3.

4.

5.

6.

deceniu, în martie. Noua politică aplicată de angajatori. Apărut în Mediafax. Accesat la data de 23 decembrie 2017, disponibil online la adresa:http://www.mediafax.ro/economic/somajul-in-romania-la-cel-maiscazut-nivel-din-ultimul-deceniu-in-martie-noua-politica-aplicata-deangajatori-16254849 Iamandi, C.A. 2013. România în procesul globalizării. Accesat la data de 22 decembrie 2017, disponibil online la adresa:https://www.jurnalul24.ro/romania-in-procesul-globalizarii/ Vlaston, Ș. 2016. Pro sau contra globalizare? Apărut în Adevărul. Accesat la data de 22 decembrie 2017, disponibil online la adresa:http://adevarul.ro/news/politica/pro-globalizare1_583a7f115ab6550cb8e3bc23/index.html Majuru, A. 2012. Globalizare. Cazul românesc. Apărut în E-Antropolog. Accesat la data de 22 decembrie 2017, disponibil online la adresa:http://www.e-antropolog.ro/2012/09/globalizare-cazul-romanesc-2/ Vlădescu, E. 2016. Este globalizarea bună pentru România? Apărut în Semnele Timpului. Accesat la data de 22 decembrie 2017, disponibil online la adresa: https://semneletimpului.ro/international/ue/este-globalizarea-bunapentru-romania.html Spridon, C. 2017. De ce preferă românii să lucreze la multinaţionale. Topul companiilor în care ţi-e mai mare dragul să munceşti. Apărut în Adevărul. Accesat la data de 22 decembrie 2017, disponibil online la adresa: http://adevarul.ro/news/societate/de-prefera-romanii-lucreze-multinationaletopul-companiilor-ti-e-mai-mare-dragul-muncesti1_5a0dad9c5ab6550cb8376d07/index.html

9