UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
PROIECT LPC
Studenti:Zaharia Cosmin Olteanu Sorin
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Cuprins
Cuprins: 1.Studiu de legislatie pentru grupa de produse 2.Analiza de piata 3.Promovarea produsului prin publicitate 4. Chestionar de evaluare a gradului de satisfactie a clientului
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
1.Studiu de legislatie pentru grupa de produse Acte normative din domeniul de competenta al ANPC - OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicata (r2), cu modificãrile şi completãrile ulterioare; - Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor, republicata; - Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, republicata, cu modificarile ulterioare; - Ordonanţă nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor; - Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, republicata; - Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificarile si completarile ulterioare; - Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, cu modificãrile ulterioare; - HG nr. 457/2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune, republicata cu modificarile ulterioare; - HG nr. 982/2007 privind compatibilitatea electromagnetică; Acte normative din domeniul de competenta al altor autorităţi - HG nr. 88/2003 privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutuală a conformităţii acestora, republicata; LEGE nr. 296 din 28 iunie 2004 privind Codul consumului*) - Republicare Art. 6 Prevederile cuprinse în prezentul Cod sunt obligatorii pentru toţi consumatorii şi operatorii economici care efectuează acte şi fapte de comerţ, în condiţiile legii. Art. 9 Sunt interzise importul, fabricaţia, distribuţia, precum şi comercializarea produselor falsificate ori contrafăcute, periculoase sau care au parametrii de securitate neconformi care pot afecta viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor CAPIT OLUL III: Drepturile consumatorilor Art. 27 Consumatorii beneficiază de următoarele drepturi: a) de a fi protejaţi împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le aducă atingere drepturilor şi intereselor legitime; b) de a fi informaţi complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum şi de a fi educaţi în calitatea lor de consumatori; c) de a avea acces la pieţe care le asigură o gamă variată de produse şi servicii de calitate; d) de a fi despăgubiţi în mod real şi corespunzător pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare a produselor şi serviciilor, folosind în acest scop mijloace prevăzute de lege; e) de a se organiza în asociaţii ale consumatorilor, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor; f) de a refuza încheierea contractelor care cuprind clauze abuzive, conform prevederilor legale în vigoare;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
g) de a nu ii se interzice de către un operator economic să obţină un beneficiu prevăzut în mod expres de lege. LEGE nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea Art. 5 Publicitatea trebuie să fie decentă, corectă şi să fie elaborată în spiritul responsabilităţii sociale. Art. 6 Se interzice publicitatea care: (la data 27-iul-2008 Art. 6, litera A. din capitolul I abrogat de Art. 23, punctul 4. din capitolul IV din Legea 158/2008 ) b) este subliminală; c) prejudiciază respectul pentru demnitatea umană şi morala publică; d) include discriminări bazate pe rasă, sex, limbă, origine, origine socială, identitate etnică sau naţionalitate; e) atentează la convingerile religioase sau politice; f) aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnităţii şi vieţii particulare a persoanelor; g) exploatează superstiţiile, credulitatea sau frica persoanelor; h) prejudiciază securitatea persoanelor sau incită la violenţă; i) încurajează un comportament care prejudiciază mediul înconjurător; j) favorizează comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt produse ori distribuite contrar prevederilor legale. CAPIT OLUL II: Publicitate înşelătoare şi publicitate comparativă (la data 27-iul-2008 Art. 7 din capitolul II abrogat de Art. 23, punctul 5. din capitolul IV din Legea 158/2008 ) (la data 27-iul-2008 Art. 8 din capitolul II abrogat de Art. 23, punctul 5. din capitolul IV din Legea 158/2008 ) Art. 9 Comparaţiile care se referă la o ofertă specială trebuie să indice, în mod clar şi neechivoc, data la care încetează oferta sau, dacă este cazul, faptul că oferta specială se referă la stocul de bunuri sau de servicii disponibil, iar dacă oferta specială nu a început încă, data de începere a perioadei în care se aplică preţul special sau alte condiţii specifice. LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 a CONCURENŢEI*) – Republicată Art. 4 (1) Preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei. Preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi cu caracter de monopol natural sau al unor activităţi economice, stabilite prin lege, se stabilesc şi se ajustează cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevăzute alte competenţe. (2) În sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este exclusă sau substanţial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenţei unei poziţii de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
(3) Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri. (4) Intervenţia Guvernului în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se face cu avizul Consiliului Concurenţei. Art. 11 Sunt interzise concentrările economice care ar ridica obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante. LEGE nr. 363 din 21 decembrie 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor CAPIT OLUL II: Practici comerciale incorecte Art. 4 (1) O practică comercială este incorectă dacă: a) este contrară cerinţelor diligenţei profesionale; b) deformează sau este susceptibilă să deformeze în mod esenţial comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajunge sau căruia i se adresează ori al membrului mediu al unui grup, atunci când o practică comercială este adresată unui anumit grup de consumatori. (2) Practicile comerciale susceptibile să deformeze în mod esenţial comportamentul economic al unui anumit grup vulnerabil de consumatori, clar identificabil, trebuie evaluate din perspectiva membrului mediu al grupului. Grupul de consumatori este cu precădere vulnerabil la respectiva practică sau la produsul la care aceasta se referă, din motive de infirmitate mentală sau fizică, de vârstă sau de credulitate, comportamentul economic al acestuia putând fi în mod rezonabil prevăzut de comerciant. Această prevedere nu aduce atingere practicilor publicitare obişnuite şi legitime ce constau în declaraţii exagerate sau declaraţii ce nu sunt destinate a fi luate ca atare. (3) Practicile comerciale incorecte sunt, în special, cele: a) înşelătoare, în sensul prevederilor art. 6 şi 7; b) agresive, în sensul prevederilor art. 8 şi 9. (4) Lista practicilor comerciale care, în orice situaţie, se consideră incorecte este prevăzută în anexa nr. 1.
Art. 6 (1) O practică comercială este considerată ca fiind acţiune înşelătoare dacă aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informaţiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente: a) existenţa sau natura produsului; b) principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziţia, accesoriile, asistenţa acordată după vânzare şi instrumentarea reclamaţiilor, modul şi data fabricaţiei sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificaţiile, originea geografică sau comercială, rezultatele care se pot obţine din utilizarea sa, rezultatele şi caracteristicile esenţiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului; c) perioada pentru care comerciantul se angajează, motivele utilizării practicii comerciale şi natura desfăşurării vânzării, precum şi toate declaraţiile sau toate simbolurile care ar induce o legătură între produs sau comerciant şi o sponsorizare sau o aprobare, direct ori indirect; d) preţul sau modul de calcul al preţului ori existenţa unui avantaj specific al preţului; e) necesitatea service-ului, a unei piese separate, a înlocuirii sau a reparării; f) natura, competenţele şi drepturile comerciantului sau ale reprezentantului său, cum ar fi: identitatea şi patrimoniul, calificările sale, statutul, autorizarea, afilierea sau legăturile sale, drepturile de proprietate industrială, de autor sau comercială ori recompense şi distincţii primite; g) drepturile consumatorului, inclusiv dreptul de a beneficia de reparare, de înlocuire sau de restituire a contravalorii ca urmare a rezoluţiunii contractului, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, sau riscurile pe care consumatorul le poate întâmpina. (2) O practică comercială este, de asemenea, considerată ca fiind acţiune înşelătoare dacă, în contextul prezentării situaţiei de fapt, ţinând cont de toate caracteristicile şi circumstanţele, determină sau este susceptibilă să determine consumatorul mediu să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o. În acest caz, acţiunea înşelătoare este determinată de: a) orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv publicitatea comparativă, creând o confuzie cu alt produs, marca, numele sau cu alte semne distinctive ale unui concurent; b) nerespectarea de către comerciant a obligaţiilor prevăzute în codul de conduită pe care s-a angajat să îl respecte, dacă: (i)angajamentul său nu este o aspiraţie, ci este ferm şi poate fi verificat; (ii)acesta indică, în cadrul unei practici comerciale, că s-a angajat să respecte codul. SECŢ IUNEA 2: Practici comerciale agresive Art. 8 O practică comercială este considerată agresivă dacă, în contextul prezentării situaţiei de fapt şi ţinând cont de toate caracteristicile şi circumstanţele, limitează sau este susceptibilă să limiteze în mod semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului mediu cu privire la produs, prin hărţuire, constrângere, inclusiv prin utilizarea forţei fizice sau prin influenţa nejustificată şi, prin urmare, determină sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o. SECŢ IUNEA 2: Răspunderi şi sancţiuni Art. 12 (1) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor poate dispune măsuri conform prezentei legi, prin ordin emis de conducătorul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau prin decizie emisă de conducătorii unităţilor cu personalitate juridică din subordinea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
(2) Ordinul sau decizia emise potrivit alin. (1) se motivează. (3) Ordinul sau decizia emise potrivit alin. (1) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Contestarea în instanţă nu suspendă de drept executarea măsurilor dispuse. LEGE nr. 240 din 7 iunie 2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte - Republicare*) CAPIT OLUL II: Condiţiile răspunderii producătorilor Art. 3 În condiţiile prezentei legi, producătorul răspunde pentru prejudiciul actual şi pentru cel viitor, cauzate de defectul produsului său. Art. 4 Răspunderea producătorului nu este limitată în situaţia în care paguba este determinată, cumulativ, de defectul produsului şi de acţiunea sau omisiunea unei terţe persoane. Această dispoziţie nu aduce atingere dreptului producătorului de a promova acţiuni în justiţie împotriva terţului, în condiţiile legii. Art. 5 Dacă mai multe persoane sunt răspunzătoare pentru pagubă, ele răspund solidar. Art. 6 Pentru angajarea răspunderii civile a producătorului, persoana prejudiciată trebuie să facă dovada pagubei, a defectului şi a raportului de cauzalitate dintre defect şi pagubă. Art. 7 (1) Producătorul este exonerat de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, dacă dovedeşte unul dintre următoarele aspecte: a) nu el este cel care a pus produsul în circulaţie; b) în funcţie de împrejurări, defectul care a generat paguba nu a existat la data la care produsul a fost pus în circulaţie sau a apărut ulterior punerii în circulaţie a produsului, din cauze neimputabile lui; c) produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat sau pentru orice altă formă de distribuţie în scop economic al producătorului şi nu a fost fabricat sau distribuit în cadrul activităţii sale profesionale; d) defectul se datorează respectării unor condiţii obligatorii, impuse prin reglementările emise de autorităţile competente; e) nivelul cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice existent la momentul punerii în circulaţie a produsului nu i-a permis depistarea defectului în cauză; f) defectul se datorează nerespectării de către consumator a instrucţiunilor de utilizare furnizate în documentele tehnice care însoţesc produsul, demonstrate în baza expertizei tehnice de specialitate.
CAPIT OLUL III: Dreptul la acţiune pentru repararea pagubelor Art. 11 Dreptul la acţiune pentru repararea pagubelor, ce decurge din prevederile prezentei legi, se prescrie în termen de 3 ani, care curge de la data la care reclamantul a avut sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă de existenţa pagubei, a defectului şi a identităţii producătorului, iar acţiunea pentru repararea pagubei nu poate fi introdusă după împlinirea a 10 ani de la data la care producătorul a pus produsul respectiv în circulaţie.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
LEGEA Nr. 245 din 9 iunie 2004 privind securitatea generală a produselor Republicare*) CAPIT OLUL II: Obligaţia generală de securitate - criterii de evaluare a conformităţii Art. 3 (1) Producătorii sunt obligaţi să pună pe piaţă numai produse sigure. (2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispoziţiile legislaţiei naţionale atunci când, în absenţa prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului în cauză, el este conform cu reglementările naţionale ale României ori ale statului membru pe teritoriul căruia este comercializat, stabilite cu respectarea principiilor liberei circulaţii a produselor şi serviciilor de piaţă şi care formulează cerinţele de sănătate şi securitate pe care produsul trebuie să le îndeplinească pentru a fi comercializat. CAPIT OLUL III: Alte obligaţii ale producătorilor şi obligaţii ale distribuitorilor Art. 4 (1) În limitele activităţilor lor producătorii trebuie să asigure consumatorului informaţiile utile care îi permit să evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durată rezonabil previzibilă, atunci când acestea nu sunt imediat perceptibile de către consumator, fără un avertisment corespunzător, precum şi să prevină astfel de riscuri. Prezenţa unui astfel de avertisment nu exonerează nicio persoană de îndeplinirea celorlalte obligaţii prevăzute de prezenta lege. (2) În limitele activităţilor lor producătorii trebuie să adopte măsuri proporţionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizează, care le permit: a) să fie informaţi de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori; b) să poată întreprinde acţiunile potrivite, inclusiv, dacă este necesar, pentru a evita aceste riscuri, să poată dispune retragerea de pe piaţă, avertizarea adecvată şi eficientă a consumatorilor, returnarea de la consumatori. (3) Măsurile prevăzute la alin. (2) vor include: a) informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identităţii şi detaliilor privind producătorul, precum şi informarea asupra produsului sau, după caz, asupra lotului de produse din care face parte, cu excepţia cazurilor în care omisiunea acestei informaţii este justificată; b) în cazul în care se consideră necesar, realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate, analizarea reclamaţiilor şi, după caz, ţinerea unui registru de reclamaţii, precum şi informarea distribuitorilor de către producător privind monitorizarea acestor produse. (4) Măsurile prevăzute la alin. (2) lit. b) vor fi întreprinse voluntar sau la cererea autorităţilor competente, în conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. f). (5) Returnarea se face ca ultimă modalitate de rezolvare, atunci când celelalte acţiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate, în cazul în care producătorul consideră necesar sau când este obligat de către autoritatea competentă să ia această măsură. Măsura de returnare se poate pune în aplicare în baza codurilor de bună conduită în domeniu, în cazul în care acestea există. ANEXA Nr. 1: OBLIGAŢII PRIVIND INFORMAŢII despre produsele neconforme cu obligaţia generală de securitate, pe care producătorii şi distribuitorii sunt obligaţi să le comunice autorităţilor competente 1. Informaţiile prevăzute la art. 4 alin. (3) din lege sau, după caz, de prevederi specifice ale reglementărilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate autorităţilor competente desemnate în acest scop în statele
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
membre ale Uniunii Europene în care produsele în cauză au fost puse pe piaţă sau furnizate într-un alt mod consumatorilor. 2. În caz de riscuri grave, aceste informaţii conţin cel puţin: a) date care permit o identificare precisă a produsului sau a lotului de produse în discuţie; b) o descriere completă a riscului prezentat de produsele respective; c) toate informaţiile disponibile, utile pentru a determina produsul; d) o descriere a acţiunii întreprinse în scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori Hotărâre nr. 457/2003 (r1) din 18/04/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 402 din 15/06/2007 Actul a intrat in vigoare la data de 15 iunie 2007 Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre se aplică unor echipamente electrice de joasă tensiune fabricate în ţară sau importate, destinate pieţei interne. (2) În sensul prezentei hotărâri, prin echipament electric de joasă tensiune se înţelege orice aparat sau echipament proiectat să fie utilizat la o tensiune nominală cuprinsă între 50 V-1.000 V în curent alternativ şi 75 V- 1.500 V în curent continuu. CERINŢE ESENŢIALE de securitate pentru echipamentul electric de joasă tensiune 1. Condiţii generale a) Caracteristicile principale, indicaţiile de recunoaştere şi de respectare, care vor asigura funcţionarea echipamentului electric de joasă tensiune în siguranţă şi în scopurile pentru care a fost fabricat, trebuie să fie marcate pe echipament sau, dacă aceasta nu este posibil, într-un document însoţitor. d) Echipamentul electric de joasă tensiune trebuie să fie proiectat şi fabricat astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor prevăzute la pct. 2 şi 3, condiţionat de utilizarea şi întreţinerea adecvată scopului pentru care a fost fabricat. 2. Protecţia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montării şi utilizării echipamentului electric de joasă tensiune Măsurile de natură tehnică trebuie să fie prescrise cu respectarea cerinţelor prevăzute la pct. 1, pentru a se asigura că: a) persoanele şi animalele domestice sunt protejate corespunzător faţă de pericolul rănirilor fizice sau de altă natură care pot fi cauzate de contactul electric direct ori indirect; b) nu se produc încălziri, radiaţii sau arcuri electrice periculoase; d) izolaţia este corespunzătoare unor cerinţe previzibile. 3. Protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe externe asupra echipamentului electric de joasă tensiune Măsurile tehnice trebuie luate cu respectarea cerinţelor prevăzute la pct. 1, pentru a se asigura că: a) echipamentul electric de joasă tensiune satisface cerinţele previzibile de natură mecanică astfel încât persoanele, animalele domestice şi proprietatea să nu fie puse în pericol; b) echipamentul electric de joasă tensiune este rezistent la influenţe de natură nemecanică în condiţii previzibile de mediu, astfel încât persoanele, animalele domestice şi proprietatea să nu fie puse în pericol; c) echipamentul electric de joasă tensiune nu periclitează persoanele, animalele domestice şi proprietatea în condiţii previzibile de suprasarcin Art. 7. - (1) Înainte de introducerea pe piaţă, echipamentele electrice prevăzute la art. 1 trebuie să poarte marcajul european de conformitate CE, prevăzut la art. 8 alin. (1) şi în anexa nr. 3 lit. A, care atestă conformitatea acestuia cu prevederile prezentei hotărâri, inclusiv cu procedurile de evaluare a conformităţii descrise în anexa nr. 4. (2) În caz de divergenţă, producătorul, reprezentantul său autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene sau importatorul poate prezenta un raport de încercări în care este atestată conformitatea echipamentului electric cu prevederile cuprinse în art. 2 şi în anexa nr. 1. Acest raport va fi întocmit de un organism notificat, conform procedurii prevăzute la art. 9. (3) Pentru echipamentele electrice de joasă tensiune introduse pe piaţă cu marcaj CE producătorul ori reprezentantul său autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene întocmeşte şi păstrează dosarul tehnic de conformitate, care va fi prezentat spre examinare, la cerere, organului de control. În măsura în care organele de control
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
consideră necesar pentru înţelegerea conţinutului pot solicita traducerea în limba română a unor documente care însoţesc echipamentele din import. În cazul în care nici producătorul, nici reprezentantul său autorizat nu sunt stabiliţi în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, obligaţia de a deţine dosarul tehnic de conformitate revine persoanei responsabile cu introducerea pe piaţă a echipamentului electric. (4) Conformitatea echipamentului electric de joasă tensiune cu cerinţele prezentei hotărâri trebuie certificată printr-o declaraţie de conformitate EC emisă de producător ori de reprezentantul său autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, al cărei conţinut este prevăzut în anexa nr. 5.
ANEXA Nr. 5 DECLARAŢIA DE CONFORMITATE EC Declaraţia de conformitate EC trebuie să conţină următoarele elemente: a) numele şi adresa producătorului sau reprezentantului său autorizat stabilit în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene; b) descrierea echipamentului electric; c) referirea la standardele armonizate; d) dacă este cazul, referirea la specificaţiile în baza cărora este declarată conformitatea; e) identificarea semnatarului împuternicit să încheie acte juridice în numele producătorului sau al reprezentantului său autorizat stabilit în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene; f) ultimele două cifre ale anului în care marcajul CE a fost aplicat.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
2.Analiza de piata Analiza de piață a fost efectuată pe un număr de cinci laptopuri de gaming de pe trei site-uri online. Acestea prezintă aproximativ aceeași configurație și sunt fabricate de către diferiți producători. Site-urile online asupra cărora s-a făcut analiza de piață sunt: -www.cel.ro -www.pcgarage.ro -www.emag.ro -www.evomag.ro Laptopurile alese in vederea analizei de piata sunt : -Asus ROG -Alienware -Acer Predator -Lenovo Idea Pad -MSI Dominator. I) -www.pcgarage.ro
1.Asus ROG
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
2.Alienware
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
3.Acer Predator
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
4. Lenovo Idea Pad
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
5. MSI Dominator
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
II) www.emag.ro 1)Asus ROG
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
2.Alienware
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
3.Acer Predator
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
4. Lenovo Idea Pad
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
5. MSI Dominator
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
5. MSI Dominator