Proiect Licenta Turism

INTRODUCERE Criza economică, mondializarea economiei, multiplicarea fenomenului de delocalizare a intreprinderilor, evoluţia structurilor interne a marilor grupuri, fac să crească interesul pentru dezvoltarea locală. Adoptarea legii descentralizării creează cadrul juridic de acţiune a colectivităţilor locale, prin care acestea se vor angaja în realizarea politicilor economice locale având drept scop: -

facilitarea dezvoltării economice locale;

-

favorizarea menţinerii şi creării de locuri de muncă;

-

reechilibrarea localizării întreprinderilor în profitul zonelor celor mai defavorizate.

Intervenţia economică locală s-a dezvoltat în contextul crizei economice ale cărei efecte s-au făcut simţite pe plan local. In realitate, există fără îndoială o asimetrie între percepţia costurilor inerente ale politicilor de dezvoltare locală şi efectele acestor politici asupra colectivităţilor teritoriale1. Una dintre principalele condiţii ale procesului de integrare a ţării noastre în Uniunea Europeană a constituit-o reforma administraţiei publice. Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze acest aspect ţinând cont de teoriile şi practicile europene actuale. Un sistem democratic este funcţional atunci când economia înregistrează reuşite şi în măsura în care se dezvoltă un spirit democratic în mentalitatea socială. În această transformare nu se poate face abstracţie de sistemul administraţiei publice din ţara noastră, de necesitatea introducerii unei dimensiuni manageriale în acest domeniu. Societatea românească se află într-un proces de schimbare în care toate elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o nouă dinamică în încercarea de adaptare la condiţiile prezente. Centrele urbane au căutat întotdeauna să atragă activităţi economice prin politicile de dezvoltare economică locală ce apar ca un element de dinamică al noilor politici urbane, sub impactul importanţei acordate aspectului social urban, al dezvoltării economice. Transferurile de competenţe nu implică retragerea nici unei atribuţii a colectivităţilor descentralizate ci dimpotrivă, ele le conferă acestora atribuţii noi. Transferul competenţelor nu suprimă însă, în mod necesar, orice intervenţie a statului în domeniile respective. Cooperarea locală reprezintă amenajarea spaţiului şi dezvoltarea locală care nu pot fi concepute fără promovarea modurilor de cooperare în scopul realizării unor proiecte comune ale colectivităţilor locale. La nivel regional se pot încheia înţelegeri interregionale, a căror creare este propusă prin lege şi care pot lua forma unor instituţii publice cu caracter administrativ constituite la cererea regiunilor. 1 Profiroiu, Marius,Managementul strategic al colectivităţilor locale, Ed. Economică 1999

2

CAPITOLUL 1 MANAGEMENTUL TURISMULUI ÎN PROFIL TERITORIAL 1. 1. PIATRA – NEAMŢ - PREZENTARE GENERALA 1.1.1. Date geografice Puţine regiuni din România concentrează pe o suprafaţă atât de redusă un asemenea număr de monumente, a căror valoare istorică este însoţită adesea şi de remarcabile calităţi artistice. Iar dacă adăugăm la acestea şi numeroasele vestigii de interes arheologic, se poate considera că patrimoniul oraşului Piatra - Neamţ oferă posibilitatea de a reconstitui - la proporţii reduse, fireşte - toate etapele istorice care au marcat existenţa şi evoluţia socială multimilenară de pe întregul teritoriu al ţării. Piatra Neamţ, municipiul reşedinţă al Judeţului Neamţ, este situat la: 349 km de Bucureşti; 135 km de Iaşi; 321 km de Cluj; 241 km de Braşov; 477 km de Oradea; 319 km de Sibiu; 755 km de Belgrad; 712 km de Budapesta; 262 km de Chişinău; 918 km de Bratislava Zona Piatra Neamţ se situează în partea centrală a judeţului Neamt, întinzându-se parţial în Carpaţii Orientali, în regiunea subcarpatică şi în regiunea de podiş. Peisajul natural este caracterizat de o compoziţie geologică complexă şi diferenţe mari de altitudine în cadrul căreia principalul lanţ muntos scade în altitudine de la vest spre est. Există patru unităţi fizicogeografice şi fiecare dintre ele are caracteristici bine definite: regiunea muntoasă, regiunea subcarpatică, regiunea de podiş şi regiunea văilor. Astfel, teritoriu zonei este asemănător cu un amfiteatru natural orientat către est. ( Anexa 1 – Harta Neamţ) 1.1.2. Date statistice Densitatea populaţiei judeţului Neamţ este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992). Cele mai mari densităţi se întâlnesc în zonele municipiilor Piatra - Neamţ şi Roman. Conform datelor obţinute în urma recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a judeţului Neamţ numără 554.516 locuitori, din care masculină 49,1% (272.339 locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177 locuitori). Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi feminină 101.062 ; Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi feminină 181.112 ; Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801 ; Persoane aflate în şomaj: 35.656 Judeţul Neamţ se situează pe primele locuri în privinţa ratei şomajului. 2 Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României. 2 Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ.

3

Ramuri economice preponderente: industria chimică, industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară Organizarea administrativ-teritorială însumează 421 localităţi, cuprinzând două municipii (Piatra Neamţ, care este şi reşedinţă de judeţ şi Roman), trei oraşe (Bicaz, Roznov şi Târgu Neamţ), 77 de comune şi 339 de sate. 1. 2. MANAGEMENTUL TURISMULUI Dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială, economică a mediului, prin exploatarea resurselor naturale şi culturale şi în interesul generaţiilor viitoare În judeţul Neamţ există condiţiile necesare ca turismul să se dezvolte şi să revină la nivelul anterior perioadei de tranziţie, putând reprezenta şi o sursă de venituri din afara ţării. Acest lucru este însă îngreunat de concurenţa puternică din partea celorlalte ţări aflate în tranziţie. Amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc este reflectată de o balanţă negativă a sectorului. În prezent, majoritatea turiştilor au venituri reduse şi o putere limitată de cumpărare. Pentru dezvoltarea unei strategii a turismului de masă este necesară concentrarea resurselor până la nivel de masă critică pentru a deveni credibilă pentru tour-operatorii externi şi liniile aeriene, precum şi o politică de mediu consecventă, de interzicere a activităţilor poluante în zonele turistice. Pe de altă parte, judeţul Neamţ deţine un potenţial important pentru dezvoltarea turismului de nişă la nivel local dacă se dezvoltă infrastructura necesară. 1. 3. MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE A TURISMULUI Instrumentele de control şi verificare a calităţii serviciilor de turism în judeţul Neamţ, sunt factorul cheie pentru managementul calităţii în domerniul turistic. A controla înseamnă a măsura, iar fără a măsura înseamnă a nu se cunoaşte rezultatele şi nici dacă acestea corespund obiectivelor fixate anterior. Dacă nu se măsoară, nu se poate şti care este randamentul indivizilor, al proceselor, şi nici al organizaţiei.3 Evaluarea trebuie să cuprindă toată organizaţia şi în aceste condiţii managementul total al calităţii, constituie un proces fundamental. Este suficient să amintim că procesul de îmbunătăţire continuă, este definitoriu în procesul calităţii. Doar prin măsurare se poate

3 Dobrin, Cosmin, Popa, Ion, Metode,tehnici şi instrumente utilizate în administraţia publică, Eficon Press, Bucureşti, 2004

managementul calităţii pentru

4

compara calitatea reală cu calitatea planificată şi pe baza rezultatului acestei comparaţii, se stabilesc acţiuni corective şi de îmbunătăţire. Trebuie realizate anumite sondaje, trebuie analizate evidenţele hotelurilor pentru a înţelege cine sunt clienţii predilecţi ai unei anumite regiuni. Înţelegerea profilului clienţilor va determina înţelegerea unor metode optime de promovare şi marketing pentru comunitatea respectivă. Tipurile de potenţial clienţi şi vizitatori din judeţul Neamţ, precum şi metodele de atragere a acestora sunt şi ele esenţiale pentru înţelegerea prezentului şi viitorului unei investiţii de succes în turism. Caracteristicile serviciilor fac ca şi controlul calităţii realizat asupra lor să se prezinte anumite particularităţi. În primul rând, producerea serviciului este simultană cu realizarea sa. Aceasta împiedică realizarea unui control de calitate al serviciilor înainte ca acestea să ajungă la client, pentru a avea astfel posibilitatea de a le respinge pe cele ce nu corespund cu standardele prevăzute. Dacă acestea nu corespund cu standardele, clientul primeşte un serviciu deficient şi de regulă nu este posibilă rectificarea acestuia. În consecinşă, calitatea trebuie să fie evaluată pe tot parcursul procesului. 4 1. 4. ECOTURISMUL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului. Dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante: •

domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată a

resurselor cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung; •

domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în

condiţiile respectării diversităţii biologice; •

domeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii

tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şi protejarea valorilor culturale.

4 Iarca, Denisa Mihaela; Diaconescu Ion, Cercetări în domeniul estimării calităţii şi eficienţei serviciilor în turism, Ed. ASE, Bucureşti, 2007

5

Pentru conservarea structurii ecologice la scara complexelor macro-regionale de ecosisteme este necesar sa se identifice configuratia viabila a unui mozaic de ecosisteme naturale şi seminaturale care să includă toate tipurile de ecosisteme. Conectivitatea dintre diferitele tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale, asigurată prin coridoare naturale şi / sau obţinută prin diferite lucrări de reconstrucţie ecologică, este o condiţie fundamentală pentru atingerea obiectivelor conservării diversităţii habitatelor şi a sistemelor ecologice. În spaţiile acestei matrice trebuie să se distribuie ecosistemele antropizate, ecosistemele urbane şi rurale, complexele industriale şi reţeaua rutieră. Pentru a garanta dezvoltarea socio-economică durabilă în judeţul Neamţ este absolut necesar să se asigure conservarea unei structuri diverse şi echilibrate a Capitalului Natural şi utilizarea resurselor şi serviciilor produse de acesta în limitele capacităţii de suport a componentelor sale. Astfel conservarea Capitalului Natural presupune în principal menţinerea unui raport acceptabil între ecosistemele naturale, seminaturale şi antropizate, cu menţinerea heterogenităţii în cadrul fiecarui tip de ecosisteme şi asigurarea conectivităţii între aceste ecosisteme. Ecoturismul reprezintă de fapt cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil, turism care utilzează ca resurse spaţii naturale de excepţie, dar şi valori ale patrimoniului

cultural

architectural,

şi

ea

se

referă

îndeosebi

la

modificarea

comportamentelor, celor implicaţi în această industrie a turismului. 5 Piatra - Neamţ dispune de un capital natural foarte bogat, (Anexa 2. Foto 1.) care însă a fost mult timp valorificat fără a se avea în vedere protecţia mediului, folosindu-se tehnologii care au condus la crearea unor “zone fierbinţi”, cu poluare intensă a aerului, apei sau solului. O problemă aparte o reprezintă şi marile cantităţi de deşeuri stocate în depozitele de deşeuri urbane şi industriale. Ca urmare, refacerea şi protecţia mediului constituie o prioritate esenţială pentru dezvoltarea României6. Practicarea turismului poate aduce prejudicii importante ecosistemelor naturale. Practic, în sezonul estival, populaţia creşte considerabil, turismul exercitând o presiune semnificativă asupra mediului, prin creşterea cantităţii de apă uzată menajeră, traficul rutier şi implicit a emisiilor auto şi nivelurilor de zgomot se amplifică. Principalii factori de stres legaţi de practicarea agrementului sunt determinaţi de poluarea rezultată din transport şi managementul deşeurilor. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru 5 Bran, Florina,Istrate, I, Rosu, Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Ed. Economica, Bucuresti, 6 Rojanschi,Vladimir, Bran ,Florina, Politici şi strategii de mediu, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

6

comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

1. 5. TURISMUL UN POTENŢIAL INSTRUMENT DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ Turismul poate reprezenta o componentă importantă a unei strategii de dezvoltare economică comunitară. Dacă o comunitate dispune de atracţii naturale importante, de anumite avantaje istorice sau culturale, de baze sportive, facilităţi pentru diverse evenimente şi alte bunuri similare, atunci marketingul turistic poate atrage mai mulţi vizitatori în comunitatea respectivă, care vor petrece timp şi cheltui bani pentru a beneficia de aceste avantaje. 7 Mai mult timp liber – tot mai frecvent, personalul angajat se pensionează din ce în ce mai devreme; pensionarii – în special în Europa – merg în vacanţe de vară prelungite, în multe situaţii angajaţii luându-şi mai multe vacanţe scurte. Mai multe venituri disponibile pentru călătorii – studiile internaţionale realizate la ora actuală au relevat faptul că familiile şi persoanele cheltuiesc un procent mai mare din fondurile proprii pentru călătorii şi agrement. Căutarea unei diversităţi a experienţelor în materie de agrement – există studii care arată că vizitatorii îşi doresc adesea mai mult decât o simplă călătorie în munţi şi că ei caută de fapt mai multă diversitate, prin experienţe de natură culturală, educaţională, şi alte forme de agrement, relaxare şi noutate. (Anexa 3. Foto 2, Foto 3) Mai multe opţiuni – Internetul a deschis o adevărată lume de opţiuni şi experienţe vizuale, în timp ce utilizarea foarte largă a televiziunii aduce lumea în faţa potenţialilor călători. Comunitatea municipiului Piatra - Neamţ deţinătoare de potenţial turistic şi cu dorinţa de a-l dezvolta pot obţine beneficii economice şi de mediu. Se pot crea noi locuri de muncă cu costuri de infrastructură inferioare şi costuri iniţiale mai mici decât în alte industrii. În plus, turismul este o industrie fără furnale, fără zgomot sau camioane de mare tonaj.

7 Bran , Florina, Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economică; studiu de caz (silvicultura şi turism Ed. ASE, Bucureşti, 2002

7

CAPITOLUL 2 ECO - ECONOMIA TURISMULUI ÎN ZONA PIATRA NEAMŢ 2. 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND MARKETINGUL URBAN Scopul principal al aplicării tehnicilor de marketing asupra spaţiului urban al zonei Piatra – Neamţ, este acela de a realiza o concordanţă între cererea şi oferta de produse turistice. Actorii urbani pot obţine beneficii: rezidenţii se bucură de locuinţe mai bune, de produse şi servicii; agenţii economici beneficiază de produse imobiliare bine echipate cu utilităţi, spaţii de birouri şi alte elemente necesare derulării afacerilor; vizitatorii, fie că sosesc din motive de afaceri (congrese, târguri, expoziţii) sau din motive turistice, beneficiază de îmbunătăţiri generale şi văd oraşul mai atrăgător. O politică de marketing de succes poate îmbunătăţi poziţia competitivă a zonei urbane. Marketingul urban ca instrument de reorganizare pe scară largă a administraţiei oraşului şi a procedurilor de planificare ale acesteia, care se concentrează mai mult asupra „clientului” oraşului văzut ca „produs” (cetăţeni, întreprinderi, instituţii, investitori externi, vizitatori), îndreptându-se spre un model în care relaţiile dintre actorii din interiorul oraşului sunt bazate pe negociere şi comunicare şi nu pe regulamente şi conflict. Elementele care sunt esenţiale marketingului general (cum sunt investigarea pieţei, analiza grupurilor ţintă şi a competitorilor, elaborarea unui plan de marketing şi organizarea unor campanii de promovare) vor fi, de asemenea, esenţiale marketingului urban.

8

2.1.1. Evaluarea calităţii atracţiilor şi a serviciilor administrative aferente Această evaluare trebuie să ia în considerare următoarele: ƒ Numărul de paturi din hoteluri, moteluri, pensiuni, vile, cabane, campinguri sau alte capacităţi de cazare existente într-o anumită zonă; ƒ Calitatea cazării, cum ar fi numărul de “stele” (birourile regionale ale Ministerului Transportului acordă aceste calificative); ƒ Restaurantele, serviciile de catering şi ale servicii de alimentaţie publică, precum şi calitatea serviciilor şi facilităţilor. De exemplu, cât de curate sunt restaurantele? Sunt meniurile traduse într-o limbă străină? ƒ Numărul şi calitatea angajaţilor instruiţi. Pot ospătarii să se adreseze într-o limbă străină? 8 Popescu , Irina, Marketingul public, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

8

ƒ Alte servicii disponibile în regiune, cum ar fi servicii de ghid, divertisment, închirieri de automobile şi de echipamente pentru maşini, drumeţii sau sporturi. 2.1.2. Reorientarea planului de marketing. Calitatea serviciilor - preambul al activităţii de marketing Pentru proprietarii de restaurante în zone turistice şi staţiuni de vacanţă cum este cazul judeţului Neamţ, provocarea pare a fi şi mai mare: „seducerea“ unei clientele turistice care, de multe ori, se teme să nu cadă în capcanele întinse turiştilor de mulţi pseudo-întreprinzători. În acest caz, întreprinzătorul de bună credinţă poate recurge la alte câteva tehnici de atragere a clientelei. Este important de remarcat că în timp ce produsele sunt consumate, serviciile sunt experimentate, simţite. Întreprinzătorul-prestator este (sau ar trebui să fie) un manager al experienţelor clienţilor la fel de priceput pe cât este în executarea sarcinilor tehnice. Pe scurt, clientul are o anumită percepţie asupra calităţii serviciilor, ceea ce poate conduce la „prima lege în domeniul serviciilor“: SATISFACŢIA = PERCEPŢIE – AŞTEPTARE Dacă un client percepe serviciul la un anumit nivel dar aşteaptă ceva mai mult (sau diferit), atunci el va fi nesatisfăcut. Semnificaţia acestei aparent simple formule rezidă în observaţia că atât percepţiile cât şi aşteptările nu reflectă în mod necesar realitatea. Ambele sunt mai degrabă o stare psihologică. Concluzia în acest moment poate fi următoarea: îmbunătăţirea calităţii muncii poate fi costisitoare şi greu de demonstrat; îmbunătăţirea calităţii serviciului prestat poate costa mai puţin, poate genera o atitudine mai responsabilă din partea angajaţilor şi poate fi cu mult mai vizibilă pentru clienţi. Cu atâtea opţiuni variabile în marketing, e necesar ca rezultatele şi eficienţa să fie măsurate continuu, iar planul de marketing să fie reorientat constant. Procesul trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an, dar multe dintre componentele planului ar putea avea nevoie de corecţii mai frecvente, chiar în timpul desfăşurării lor. 9

2. 2. GHIDUL PENTRU CREEAREA PLANULUI DE PROMOVARE A COMUNITĂŢII Mai întâi, grupul de lucru ar trebui să caute atracţiile turistice existente şi potenţiale. Atracţiile turistice care există deja în circuitele turistice trebuie evaluate, iar orice alte puncte de interes care pot fi transformate în atracţii turistice trebuie identificate. 9 Tuclea, Claudia - Elena, Managementul intreprinderilor mici si mijlocii din turism şi servicii, Ed. ASE, 2001

9

Evaluarea potenţialului turismului local Grupul de lucru trebuie să evalueze situaţia existentă a facilităţilor din domeniul turismului şi să sprijine structurile din zonă luînd în consideraţie următoarele: Un inventar la nivelul comunităţii al atracţiilor turistice cunoscute şi potenţiale; Evaluarea calităţii atracţiilor şi serviciilor de suport, din punctul de vedere al standardelor şi normelor internaţionale de igienă şi siguranţă, precum şi din punctul de vedere al aşteptărilor turiştilor; Identificarea infrastructurii turistice iniţiale, inclusiv hotelurile şi alte spaţii de cazare, restaurante, nevoile turiştilor şi resursele potenţiale. Experienţa turismului în Piatra - Neamţ Piatra - Neamţ a fost pus în situaţia să concureze cu alte destinaţii turistice din afara blocului est-european, devenit rapid un „importator” net de servicii turistice. Pentru înţelesul acestui raport, “exportul” de servicii turistice se referă la valoarea produselor turistice achiziţionate de turişti în acestei zone, iar “importul” bunurilor turistice se referă la valoarea bunurilor turistice achiziţionate de turiştii din România. Industria turismului în Piatra - Neamţ angrenează la ora actuală 600 milioane EUR, sumă care se aşteaptă să crească cu până la 4,3% în următorii 5 ani. Piatra - Neamţ oferă o gamă largă de produse turistice, începând cu vizite culturale în principalele locaţii istorice şi terminând cu vacanţe agroturistice. 10 Un Ghid Turistic al comunităţii Scopul ghidului turistic este de a-i oferi clientului (fie el un grup, un agent de turism sau o persoană privată) principalele informaţii necesare pentru a decide dacă doreşte să viziteze obiectivul. (O ediţie într-o limbă străină este necesară dacă turiştii străini sunt şi ei o „ţintă” a efortului de marketing). Materiale de marketing şi pachetul promoţional Orice comunitate implicată în turism şi în marketingul vizitatorilor are nevoie de un set de materiale de bază care, împreună, reprezintă un pachet informativ care îl va încuraja pe potenţialul vizitator să cheltuiască timp şi bani în acea comunitate. Iată elementele cheie ale pachetului, la care se pot adăuga multe componente suplimentare. Un calendar al evenimentelor Scopul calendarului evenimentelor este de a-i oferi turistului o listă a evenimentelor din cadrul comunităţii care ar putea încuraja prezenţa vizitatorilor. În unele cazuri este suficientă listarea evenimentelor anuale. În altele, cu mai multe activităţi, sunt mai potrivite liste pentru 10 http://www.primariapn.ro/

10

şase luni. Festivalurile populare, târgurile de arte şi meserii, concertele simfonice şi alte activităţi similare pot îmbogăţi experienţa vizitatorilor. O hartă a comunităţii sau a zonei Harta trebuie să identifice principalele atracţii pentru a-l ajuta pe vizitator să îşi planifice traseul şi să ajungă în locurile dorite. Broşuri individuale Broşurile individuale ale obiectivelor turistice, hotelurilor, restaurantelor, centrelor comerciale, oferă informaţii mai detaliate care îi permit vizitatorului să aleagă singur cum doreşte să îşi petreacă timpul în comunitatea respectivă. O mapă atrăgătoare pentru materialele informative Efortul de promovare trebuie să ia în considerare ideea de a crea o mapă sau un alt recipient pentru materialele informative distribuite în agenţiile turistice, hoteluri şi alte locuri în care se pot afla turişti. Video În cazul în care există resursele necesare, un material video de 10 – 15 minute care să prezinte comunitatea poate fi utilizat ca parte a pachetului promoţional pentru tur-operatorii care vor aduce vizitatori cu autocarele. 2. 3. PLANUL DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ZONA PIATRA NEAMŢ - MARTIE 2006 Prin aplicarea noţiunilor teoretice prezentate anterior, au fost puse bazele unui Grup de Lucru pentru Turism în Piatra - Neamţ care are drept obiective: finalizarea strategiei de dezvoltare a turismului şi adoptarea ei de către adunarea generală a operatorilor din turism. Forţa Grupului de Lucru pentru Turism rezidă în munca în echipă a partenerilor Crearea grupului de lucru Promotorii dezvoltării turismului în zona Piatra - Neamţ trebuie să se organizeze într-un grup de lucru care să genereze anumite acţiuni comune, să integreze eforturile şi să implementeze rezultatul. Ulterior, grupul poate fi transformat într-o asociaţie turistică propriuzisă. Grupul de lucru este format din oficiali ai administraţiei publice locale pe care îi interesează sau sunt implicaţi direct în activităţi legate de dezvoltarea turismului (spre exemplu, directorii economici ai Consiliului Judeţean şi membrii aleşi ai Consiliului Local, primarul etc.); operatori de voiaj sau turism; reprezentanţi ai agenţiilor de voiaj; asociaţii turistice locale sau filiale locale ale asociaţiilor naţionale precum Asociaţia Naţională pentru 11

Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC); proprietarii sau directorii generali ai hotelurilor, staţiunilor balneoclimaterice şi centrelor sportive; reprezentanţii sectorul bancar şi ai unei agenţii de dezvoltare regională. Ar trebui implicat şi reprezentantul local al Ministerului Turismului. Sarcina grupului ar trebui să fie aceea de a defini priorităţile, de a fixa obiectivele, de a stabili diferite activităţi, de a identifica resursele financiare şi de a implementa diferitele acţiuni (adică dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea strategiei turistice) pentru comunitate (adică regiune, judeţ, oraş, comună). 11 Următoarele componente trebuie să fie luate în considerare pentru un ghid turistic bine gândit: ƒ

O prezentare fotografică a atracţiilor şi ofertei comunităţii - imaginile spun o

poveste şi reprezintă un îndemn la vizitarea locului ƒ

O descriere sumară a obiectivului şi atracţiilor sale

ƒ

Cazare – indicatori de calitate, număr de camere, adrese, numere de telefon şi fax,

adrese de e-mail şi servicii speciale ƒ

Restaurante – indicatori de calitate, facilităţi pentru organizarea de evenimente,

contacte, ore de funcţionare, posibilităţi de comunicare în limbi străine ƒ

Servicii pentru turişti – agenţii de turism, servicii de transport, comerţ (centre

comerciale, preţuri reduse) ƒ

Sugestii pentru pachete de turism – excursii de o jumătate de zi, de o zi, de două zile

etc., după publicul ţintă corelat cu potenţialul obiectivului Modalităţi de analiză a opţiunilor de marketing Există o varietate de strategii care depind de analizele menţionate mai sus şi de resursele disponibile. Excursiile de familiarizare constituie o strategie convenabilă ca preţ pentru promovarea unei comunităţi şi obţinerea recunoaşterii. Comunitatea va organiza excursii pentru presă şi pentru autorii rubricilor de turism din reviste, ziare şi publicaţii ale companiilor aeriene, arătându-le timp de două sau trei zile atracţiile locale, modul de cazare, restaurantele, atracţiile culturale şi alte puncte de interes. Costurile sunt în general suportate de către societăţile comerciale locale, care oferă cazare gratuită, transport şi sponsorizare a unor evenimente. Mapele de presă, fotografii şi subiectele interesante sunt necesare pentru a completa vizitele efectuate de reprezentanţii presei. Rezultatele scontate includ – printre altele – articole dedicate care pot apărea în presa de mare tiraj din România şi străinătate. 11 Bran , Florina , Ecoturism, Ed. Economică, Bucureşti 2000

12

Departamentul de Turism este gazda anuală a unui număr de excursii de familiarizare pentru oaspeţi străini. Comunităţile locale trebuie să se coordoneze cu Departamentul pentru Turism probabil pentru a extindere aceste programe în cazul în care nu sunt incluse în itinerariile acestor călătorii. Târgurile comerciale reprezintă cele mai bune strategii de relaţionare directă cu potenţialii clienţi. Există două târguri importante în România sponsorizate de către Departamentul de Turism. Unul dintre aceste târguri se concentrează pe turismul de grup, intern şi internaţional. Standurile pentru marketing individual comunitar sunt disponibile la costurile rezonabile. Aceste târguri constituie ocazii excelente de întâlnire a unor clienţi, de programare şi rezervare, de diseminare a informaţiei, de creare unei baze de date cu clienţi. Multe târguri internaţionale de turism sunt accesibile pentru promovarea comunităţilor. Departamentul de Turism participă la multe dintre aceste târguri. În funcţie de profilul comunităţii respective şi de resursele ei financiare, unul sau mai multe dintre aceste târguri pot fi programate în calendarul de marketing. Marketingul pe Internet implică o pagină de Internet bine construită şi adusă la zi în mod regulat. Marketingul bazelor de date din judeţul Neamţ reprezintă unul dintre cele mai bune şi mai eficiente moduri de a spori numărul de vizitatori. Situl trebuie să includă legături către alte oferte ale comunităţii respective, astfel încât clientul să obţină cât mai multă informaţie necesară planificării unei excursii reuşite. Calendarul evenimentelor trebuie să fie menţinut permanent la zi. Situl trebuie să solicite adresele de e-mail ale clienţilor, care pot fi utilizate în campaniile promoţionale viitoare şi cu ocazia altor promoţii speciale. Publicitatea în presă - ziare, reviste, publicaţii comerciale şi televiziune – este utilă în promovarea unui obiectiv turistic. Din cauza costurilor mai ridicate ale publicităţii comerciale, reclamele trebuie să fie codate astfel încât cererile de informaţii şi ghiduri turistice să fie măsurate şi să poată fi determinate costurile unitare. 12 Expedierea de e-mailuri promoţionale directe poate fi un mod bine direcţionat de a obţine recunoaşterea unui obiectiv şi de a promova evenimente speciale, pachete de oferte în afara sezonului şi alte eforturi de marketing. Baza de date pe care o construieşte o organizaţie poate ajuta la orientarea acestor campanii de mesaje directe. 2. 4. RESURSE TURISTICE – ACCESUL ŞI EFICIENŢA LOR ECONOMICĂ Cel mai important element pentru o bună promovare turistică în judeţul Neamţ constă în a şti cât mai multe lucruri despre vizitatorii şi turiştii cărora li te adresezi. Care sunt grupurile 12 Bran , Paul, Economica valorii, Editura Economica, Bucuresti, 1995

13

sau persoanele care au cele mai mari şanse să viziteze locul? Ce tip de public corespunde ofertei comunităţii sau zonei? E important să se cunoască care sunt cele mai valoroase atracţii ale fiecărei comunităţi precum şi care sunt domeniile care necesită îmbunătăţiri pentru a atrage un număr mai mare de turişti. Cu ajutorul acestor informaţii, devine posibil să construieşti un program de marketing care să pună potenţialul existent în relaţie cu o nişă de piaţă relevantă. În etapele iniţiale ale procesului de elaborare, poate că nu este o strategie prea bună ca „ţinta” să o constituie clienţii pretenţioşi şi cu posibilităţi financiare semnificative. Strategiile modeste pot fi mai bune. Deşi turiştii internaţionali pot aduce sume mai mari de bani, eforturile de a-i atrage într-o anumită zonă vor fi mai costisitoare. 13 De unde îşi obţine o organizaţie de marketing informaţiile necesare în legătură cu turiştii? Există foarte multe surse: ƒ

Unele Consilii Judeţene strâng informaţii privind gradul de ocupare a hotelurilor şi

gradul de colectare a taxelor pe locul de cazare, în cazul în care în zonă se percep astfel de taxe. În judeţul Neamţ, spre exemplu, raportul pentru anul calendaristic precedent este de obicei disponibil în luna august. Aceste informaţii trebuie să includă numărul de vizitatori din România şi străinii. În judeţul Neamţ, 80% dintre turişti sunt români. Cei străini sunt clasificaţi pe ţări de origine. Aceste rapoarte oferă informaţii şi privind durata şederii. Utilizarea acestor informaţii poate contribui la o mai bună focalizare pe costurile financiare promoţionale. De asemenea, pot fi utilizate pentru stabilirea unor valori de referinţă pentru urmărirea şi determinarea în timp a eficienţei promoţionale şi financiare. ƒ

Departamentul pentru Turism din România emite rapoarte anuale privind numărul

turiştilor care vin în zona Piatra - Neamţ. Acest Departament pentru Turism are şi birouri regionale în reşedinţele de judeţ, care pot oferi informaţii privind standardele şi calitatea hotelurilor. Aceste oficii stabilesc sistemul de clasificare cu „stele” şi monitorizează performanţele. ƒ

Capacităţile de cazare îşi ţin şi ele evidenţele lor referitoare la rata de ocupare şi

originea vizitatorilor. Contracte de colaborare pot fi încheiate pentru a facilita schimbul de informaţii în acest sens, pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniul marketingului. ƒ

Organizaţia care se ocupă de marketingul comunitar ar trebui să-şi dezvolte propriile

surse de date şi să-şi creeze propria bază de date.

13 Stoian , Marian, Practica gestiunii investiţiilor, Ed. ASE , Bucureşti 2003

14

Baza de date trebuie să includă diferite tipuri de date, inclusiv date despre clienţii actuali şi potenţialele grupuri ţintă pornind de la următoarele elemente: 14 -

Toate agenţiile de voiaj şi tur-operatorii din România cu numele, adresa, adresa de

email, numărul de telefon şi fax, domenii de specialitate; -

Toţi clienţii, individuali şi grupuri, care contactează un anumit obiectiv turistic

solicitând informaţii prin intermediul unei pagini de Internet, poştă, telefon sau fax; -

Birouri internaţionale ale agenţiilor de turism româneşti, în aproximativ 24 de ţări;

-

Contacte de la hotelurile situate în zonele obiectivelor turistice şi ale agenţiilor de

voiaj interne. Servicii turistice Cel mai important element în promovarea unei comunităţi este acela de a oferi servicii unui potenţial client la standarde de calitate cât mai înalte, fie că este vorba de o iniţiativă de afaceri colectivă sau individuală. Materialele informative sunt şi ele necesare, precum şi personalul instruit care să interacţioneze personal cu clientul. Una dintre componentele cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor din cadrul unui bun program de marketing îl constituie utilizarea paginii de Internet pentru rezervări. Multe organizaţii de marketing dau posibilitatea efectuării de rezervări la hoteluri şi oferă alte servicii online prin siturile lor de Internet. Un site de Internet al unei comunităţi poate aduce date importante despre potenţialul client, informaţii care pot fi utilizate în cadrul unui plan de marketing. 15 Alte servicii pot include materiale informative referitoare la un anumit obiectiv turistic, disponibile la chioşcurile din hoteluri, puncte turistice, restaurante şi alte zone oficiale şi de afaceri. Departamentul pentru Turism experimentează la ora actuală chioşcurile electronice, care sunt testate în diferite comunităţi. Analiza pieţei interne Turismul intern reprezintă 59% din toate sosirile şi 56,7% din numărul înnoptărilor. Sunt procente bune dar departe de nivelul la care ar trebui să se afle turismul intern. Insuficienţa dotărilor de sport şi agrement şi lipsa unei promovări eficiente sunt principalele explicaţii ale acestei situaţii. Accentul ar trebui pus în viitorul apropiat pe sporirea vizibilităţii în interiorul României, pe baza ocaziilor favorabile de călătorie şi petrecere a timpului liber în zona Piatra - Neamţ.

14 Ianos-Schiler Elena, Biji Elena Maria, Analiza statistico-economică a mutaţiilor în turismul românesc, Ed.ASE 15 Ioan Radu, Minodora Ursăcescu, Dorian Vlădeanu, Mihai Cioc, Sorin Burlacu, Informatică şi Management, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005

15

O strategie iniţială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate, cu ajutorul web site-ului existent, prin crearea unei baze de date conţinând agenţii de turism din România şi prin alimentarea ei permanentă cu informaţii, calendar al evenimentelor, actualizarea produselor şi alte lucruri similare; plasarea reclamelor în publicaţiile de turism naţionale şi regionale şi participarea la târgurile de turism din România. Există câteva segmente de piaţă care merită o atenţie specială. Ecoturismul. Există deja o reţea de resurse şi de unităţi pentru ecoturism în zona Piatra Neamţ. Campingurile, vilele şi cabanele sunt în interiorul sau în apropierea unor zone pitoreşti. Studiile internaţionale arată că ecoturismul este o nişă de piaţă în creştere iar zona Piatra-Neamţ

este

bine

poziţionată

astfel

încât

se

poate

începe

capitalizarea

acesteia. Promovarea drumeţiei, a ciclo turismului şi a ciclismului montan prin marcarea traseelor, amenajarea unor locuri de odihnă, cazare, masă şi agrement, prin editarea de ghiduri şi hărţi. Mini-vacanţe şi turişti de week-end. Raportul asupra locurilor care merită a fi văzute arată că "urmare a unui studiu sociologic desfăşurat în judeţele limitrofe judeţului Neamţ, s-a ajuns la concluzia că motivele principale pentru care respondenţii respectivi au vizitat zona Piatra Neamţ ca turişti sunt următoarele: peste 40% au vizitat obiectivele istorice, culturale şi naturale, 26% au petrecut mini-vacanţele şi concediul anual, 17% au petrecut week-end-ul în zonă". Dezvoltarea de locuri adecvate pentru petrecerea week-end-urilor şi mini vacanţelor pe văile munţilor din jur. Turişti străini. Datele actuale arată că între 29 şi 43% din turişti vin în zona Piatra - Neamţ din alte ţări, 75% dintre aceştia provenind din şapte ţări. Unii turişti străini tind să stea pentru perioade mai lungi de timp, unii folosesc zona Piatra Neamţ ca destinaţie primară pentru şederi mai lungi sau ca loc de tranzit (de înnoptare) în cadrul tururilor organizate. Principalele pieţe externe de origine pentru turiştii sosiţi în 2007 şi 2008 sunt prezentate în (Anexa 4 Tabel 1.) Turismul de afaceri. Raportul asupra locurilor care merită a fi văzute menţionează turismul de afaceri ca un posibil segment de marketing. Turismul de afaceri (simpozioane, reuniuni, sesiuni ştiinţifice) îndeplineşte toate cerinţele în Hotelului Central din Piatra - Neamţ care deţine o sală de conferinţe dotată cu facilităţile corespunzătoare care ar putea fi locul potrivit pentru convenţii de afaceri şi pentru turism. 16 16 Androniceanu, Armenia, Managementul schimbării organizaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 2003.

16

Totuşi, multe din unităţile de cazare au facilităţi limitate pentru organizarea de întâlniri de afaceri şi acesta este probabil un segment de marketing de explorat pe termen mai lung. Dacă în strategia de dezvoltare a municipiului Piatra - Neamţ ar fi inclusă construcţia unui centru de conferinţe şi afaceri în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie, latura turismului de afaceri ar putea creşte considerabil. Grupuri ţintă: ƒ

Turişti români din judeţe precum Iaşi, Vaslui, Bacău, Galaţi, Tulcea, Brăila,

Constanţa ƒ

Turişti străini în special din Italia, Israel, Germania, Franţa, Spania, Marea Britanie

ƒ

Parteneri, operatori turism

ƒ

Cetăţenii municipiului

2. 5. DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ZONA PIATRA NEAMŢ Industria Turismului s-a dezvoltat foarte repede, în special în ultimii 20 de ani. Această industrie este una dintre cele mai bine dezvoltate din toată lumea şi aduce anual un profit demn de luat în seamă. “Industria turismului crează noi locuri de muncă, creştere economică a ţării şi sprijină dezvoltarea infrastructurii”, creînd locuri de muncă pentru o parte însemnată a populaţiei. 17 Un studiu efectuat în 2003 de către Prefectura Judeţului Neamţ a analizat atracţiile turistice ale judeţului. Raportul a fost intitulat "Turism - Locuri ce merită a fi vizitate în judeţul Neamţ". Analiza extinsă a fost împărţită în patru secţiuni: peisajul natural şi topografia, obiectivele turistice, funcţionalitatea turismului şi strategiile de dezvoltare a turismului.

2. 5. 1. TIPURI DE TURISM Turism montan Obiectivul turistic central al judeţului Neamţ care înregistrează cel mai intens aflux turistic îl constituie zona Bicaz – Ceahlău, cu munţii Hăşmaş, Bistriţa, Tarcău, Stânişoara, accesul către aceasta fiind uşurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului. (Anexa 4 Foto 4) Munţii Hăşmaş, alcătuiţi din roci calcaroase, cuprind o vastă zonă carstică, caracterizată prin peşteri, chei şi praguri. 17 Manolescu , Aurel, Managementul resurselor umane, Ed. Economică, 2003

17

Turism cultural-ecumenic Judeţul Neamţ are o bogată moştenire istorică, evidenţiată prin muzee (Muzeul de Istorie şi Arheologie, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie şi Folclor, case memoriale (Calistrat Hogaş, Ion Creangă), cetăţi medievale (Cetatea Neamţului), catedrale, şi mai ales manăstiri, cunoscute pe plan internaţional - Agapia, Văratec, Sihla, Sihastria, Bistriţa, Horaiţa – adevărate pietre de hotar pentru orice traseu turistic din judeţ. (Anexa 5. Foto 5) Emblematic pentru resedinta de judet, municipiul Piatra - Neamt, este Complexul medieval din zona centrală, edificat în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, alcătuit din Curtea domnească (1468), Biserica Sf. Ioan şi Turnul-clopotniţa (1497). (Anexa 5. Foto 6 ) Turism rural si agroturism Adevărat remediu împotriva vieţii aglomerate a oraşelor, a zgomotului şi factorilor de stres, satul românesc, purtător de valori spirituale autentice, oferă numeroase oportunităţi de recreere şi de cunoaştere a tradiţiilor poporului român. Filiala ANTREC Neamţ – Asociaţia Naţională de Turism Ecologic, Rural şi Cultural este un operator important în dezvoltarea acestui tip de turism, oferind programe turistice şi manifestări, servicii de cazare şi masă în pensiuni turistice şi agroturistice clasificate la categoria 2,3 si 4 margarete sau stele. Majoritatea pensiunilor se concentrează în Ceahlău Durau, Filioara - Agapia, Vanători - Neamţ, (Anexa 6. Foto 7.), Viişoara, Vaduri, Farcaşa, Piatra - Neamţ, Almaş, Tg. Neamţ, Tupilaţi, Bicazu Ardelean. Ecoturism Unul dintre avantajele majore ale judeţului Neamţ, în comparaţie cu destinaţiile turistice consacrate, este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului, fapt concretizat prin numeroasele rezervaţii naturale: Parcul Naţional Ceahlău, Parcul Naţional Vânători Neamţ, Cheile Bicazului-Hăşmaş, Pădurea Goşman, Poliţa cu Crini, Codrii de Aramă, Codrii de Argint. Toate aceste zone sunt bogate în resurse naturale, specii flora şi fauna declarate endemice sau monumente ale naturii, un fond piscicol bogat în numeroasele râuri şi lacuri. (Anexa 6. Foto 8.) Turism balnear Judeţul Neamţ are un potenţial destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind resursele subsolului - ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de agrement. Astfel, în apropierea oraşului Târgu Neamţ, staţiunea balneo-climaterică Balţăteşti este renumită prin apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate în tratarea afecţiunilor reumatismale, neurologice şi bolilor asociate - endocrine, respiratorii, dermatologice. Apele minerale clorurate sodice şi bromurate din staţiunea Oglinzi se 18

aseamană prin compoziţia lor cu apele de la Ischil (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar); atât apele minerale, cât şi nămolul de aici, au fost apreciate de mulţi turişti străini pentru calităţile lor curative. Turismul ştiinţific prin participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice, colocvii, cursuri internaţionale, stimulat şi de existenţa, pe de o parte, a rezervaţiilor naturale şi arheologice: Parcul Naţional Ceahlău – cu numeroase rarităţi floristice, faunistice şi geologice, Parcul Naţional Vânători Neamţ - cu unica rezervaţie de zimbri din ţară, rezervaţiile forestiere Codrii de aramă şi Pădurea de argint din zona Targu Neamţ, Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. (Anexa 7. Foto 9) Cultura Precucuteni-Cucuteni este reprezentată în judeţul Neamţ de peste 150 staţiuni şi puncte arheologice, unele dintre acestea fiind recunoscute în cercurile ştiinţifice din ţară şi străinatate Expoziţia permanentă din Corpul B al Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ nu reprezintă decât Primul muzeu exclusiv Cucuteni din România. Perioada clasică de dezvoltare a civilizaţiei dacice pe teritoriul judeţului este pusă în evidenţa îndeosebi prin staţiunile arheologice de la Piatra Neamţ – Bâtca Doamnei şi Cozla, Piatra Şoimului – Horodiştea. Turismul de sejur Structurile de cazare existente pe întreg teritoriul judeţului - de la cabane, vile, pensiuni rurale şi agroturistice, până la hotelurile de 2-3 stele - oferă ocazii unice de petrecere a vacanţelor în mijlocul tradiţiilor şi obiceiurilor moldave, în toate zonele cu potenţial turistic. În Neamţ există numeroase posibilităţi de odihnă şi recreere datorită bioclimatului stimulent cu efecte pozitive asupra organismului, datorită aeroionizării negative, a aerosolilor răşinoşi, precum şi izvoarelor de ape minerale, condiţii ce creează cadrul favorabil realizării climatoterapiei profilactice sau curative în tratarea diverselor afecţiuni: nevroză, surmenaj fizic şi intelectual, afecţiuni ale glandei tiroide, afecţiuni respiratorii şi pulmonare: zona Bisericani, în apropierea oraşului Piatra Neamţ; staţiunile balneo-climaterice Balţăteşti şi Oglinzi, din zona Târgu Neamţ; zona mănăstirilor, zona muntoasa, a lacurilor, care oferă organizarea unor activităţi recreative ca pescuitul, vânătoarea, drumeţii, alpinism. Turismul de tranzit este prezent în primul rând datorită poziţiei geografice a judeţului Neamţ, care este traversat de drumul european E85 şi drumurile nationale DN 15, DN 15C, DN 15D, DN 12 si DN 17, asigurând accesul de la şi spre judeţele vecine Bacău, Harghita, Vaslui şi Iaşi. Practicat în interes de serviciu, interes de afaceri sau personal, deseori acest tip

19

de turism este dependent şi favorizat de celelalte tipuri de turism – montan, balneo-climateric, turism rural şi agroturism, ecoturism. 18 Turismul de week-end este practicat în Neamţ în special în zona montană şi subcarpatică, datorită reliefului şi accesului rapid către zonele de interes. Sfârşitul de săptămână constituie o bună oportunitate pentru a vizita obiectivele turistice ale judeţului sau pentru a petrece câteva zile în mijlocul naturii, atât de generoasă în judeţul Neamţ. Pădurile, lacurile, salba de mănăstiri, numeroasele monumente istorice, peisajele spectaculoase oferă turiştilor imaginea completă a unor locuri de neuitat. Turismul pentru pescuit sportiv şi de vânătoare este favorizat de bogăţia fondului cinegetic şi piscicol, precum şi de existenţa cabanelor de vânătoare. Sportul ecvestru este prezent prin existenţa unei Baze hipice în imediata apropiere a municipiului Piatra Neamţ. Lacul de acumulare Vaduri, Pângăraţi, Bâtca Doamnei facilitează practicarea sporturilor nautice, plimbări cu bărci, hidrobiciclete şi alte ambarcaţiuni. (Anexa 7. Foto 10.) 2. 5. 2. OFERTE TURISTICE Municipiul Piatra Neamţ, supranumit “Sinaia Moldovei” sau „Perla Moldovei”, este atestat documentar din anul 1387 şi găzduieşte obiective turistice, cum ar fi: •

Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (cu valoroasa colecţie Cucuteni), Muzeul de

Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Ştiinţele Naturii; •

Complexul medieval Curtea Domnească (cu Biserica Sf. Ioan Botezătorul, Turnul

lui Ştefan cel Mare, ziduri, scări, arcade, pivniţele Curţii Domneşti); •

Casa Memorială “Calistrat Hogaş” ;

•

Parcul Zoologic;

•

Lacul Bâtca Doamnei ce va fi amenajat ca bază nautică pentru sporturi nepoluante;

•

Cetatea dacică Bâtca Doamnei ;

•

Amenajările turistice din zona ştrand (cu bazine de înot, terenuri de tenis, volei,

handbal, pistă bowling, discotecă); •

Parcul Cozla, care urmează a fi amenajat ca staţiune turistică pentru sporturi de

iarnă şi de vară, staţiune ce este legată de oraş printr-o linie de telecabină; •

Vârful Pietricica ce va fi legat de oraş printr-un lift înclinat;

•

Cărările şi poienile de pe Cârloman şi Cernegura;

•

Poiana de la poalele Cozlei din capătul străzii Dragoş Vodă, unde va fi amenajat un

centru de sănătate pentru oameni sănătoşi (orientat pe medicina preventivă). 18 Hera Ligia, Emilian Radu,,Adaptarea turismului românesc la structurile Comunitîţii Europene, Ed. ASE, 2002

20

CAPITOLUL 3 POLITICI ŞI STRATEGII PRIN ACTIVITATEA ECO -TURISTICĂ 3. 1. OBIECTIVUL STRATEGIC Transformarea zonei Piatra Neamţ dintr-o zonă de tranzit într-o destinaţie turistică. Cel mai important element pentru o bună promovare turistică în judeţul Neamţ constă în a şti cât mai multe lucruri despre vizitatorii şi turiştii cărora li te adresezi. Care sunt grupurile sau persoanele care au cele mai mari şanse să viziteze locul? Ce tip de public corespunde ofertei comunităţii sau zonei? E important să se cunoască care sunt cele mai valoroase atracţii ale fiecărei comunităţi precum şi care sunt domeniile care necesită îmbunătăţiri pentru a atrage un număr mai mare de turişti. Cu ajutorul acestor informaţii, devine posibil să construieşti un program de marketing care să pună potenţialul existent în relaţie cu o nişă de piaţă relevantă. 3. 2. OBIECTIVELE SPECIFICE 1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 2. Creşterea calităţii si diversificarea ofertei turistice 3. Promovarea eficientă a oportunităţilor turistice 3. 2. 1. Dezvoltarea infrastructurii turistice •

Imbunatatirea infrastructurii locale de transport

•

Facilitarea legaturii cu drumurile europene

•

Reabilitarea urbana in scopul cresterii atractivitatii turistice

•

Dezvoltarea infrastructurii turismului sportiv, de agrement si ecoturismului

•

Dezvoltarea infrastructurii turismului de afaceri

•

Dezvoltarea infrastructurii turismului cultural – religios

3. 2. 2. Creşterea calităţii şi diversificarea ofertei turistice. •

Facilitarea schimbului si răspândirii informaţiilor în special prin intermediul noilor

tehnologii •

Îmbunatăţirea pregatirii în scopul creşterii nivelului de calificare în industria

turismului •

Îmbunatăţirea nivelului calitativ al produselor turistice

•

Promovarea protectiei mediului în scopul dezvoltării durabile a turismului

21

•

Utilizarea Tehnologiei Informaţionale şi de Comunicare pentru a culege, procesa şi

distribui informaţia •

Amenajarea zonelor cu potenţial piscicol, cinegetic, etnografic şi ambiental

deosebit, în scopul dezvoltării turismului Obiective ƒ

Efectuarea unui studiu de marketing privind potenţialul turistic al zonei Piatra

Neamţ şi elaborarea unui plan de dezvoltare a turismului care să ia în considerare experienţa internaţională şi resursele locale; ƒ

Dezvoltarea turismului pe nişă de piaţă: turismul cultural specializat (transformarea

Teatrului Tineretului într-un centru de masterat pentru absolvenţii de teatru şi a Vacanţelor Muzicale în cursuri de măiestrie pentru studenţii de la conservator); ƒ

Stabilirea profilului, perioadei de desfăşurare şi a modalităţilor de promovare ale

Festivalului de teatru în baza unui studiu de marketing; ƒ

Utilizarea turistica a tuturor evenimentelor cultural-artistice şi a celor de mediu;

ƒ

Crearea unui oficiu de promovare a turismului care să ţină legătura cu unităţile

hoteliere pentru a permite utilizarea spaţiilor de cazare disponibile; ƒ

Stimularea, prin oferirea de facilităţi, a înfiinţării de firme furnizoare de noi servicii

turistice – ghizi, companii de transport, firme care să închirieze automobile, biciclete şi echipamente sportive, agenţii de promovare a turismului; ƒ

Prevenirea distrugerii mediului construit prin determinarea comisiei de urbanism să

ia în considerare factorii legaţi de moştenirea culturală, de zonare şi de normele europene ; ƒ

Utilizarea standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, alimentaţie publică şi

alte servicii de turism, conceperea programelor de formare şi de autorizare; ƒ

Dezvoltarea politicilor de formare în parteneriat cu şcolile locale şi experţi

internaţionali; Utilizarea standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, alimentaţie publică şi alte servicii de turism, conceperea programelor de formare şi de autorizare; ƒ

Valorificarea resurselor naturale prin crearea de noi oferte/produse turistice

(utilizarea dotărilor din Parcul Cozla pentru promovarea sporturilor alternative: parapanta, deltaplan, mountain bike, skate board, paint ball, ATV - autovehicule de teren variat); ƒ

Utilizarea de pasapoarte culturale si de acces la diversele dotari turistice si de

agrement; ƒ

Creşterea accesibilităţii si răspândirea informaţiei cu ajutorul noilor tehnologii şi

instrumente;

22

ƒ

Dezvoltarea utilităţilor de reţea, interoperabilitatea şi integrarea sistemelor pentru

managementul afacerilor şi comerţul electronic; ƒ

Crearea de parteneriate în vederea schimbului de informaţii şi de exemple de bună

practică; ƒ

Atragerea, stimularea si menţinerea forţei de muncă specializate în sector;

ƒ

Sprijinirea micilor firme în scopul promovării competitivităţii;

ƒ

Stabilirea şi adoptarea indicatorilor pentru măsurarea calităţii în turism si acordarea

de etichete Eco; ƒ

Sprijin nefinanciar pentru implementarea sistemelor de calitate (consultanta,

consiliere); ƒ

Prevenirea si reducerea impactului turismului asupra mediului;

ƒ

Controlul dezvoltării transportului in turism;

ƒ

Crearea unui sistem de rezervare online;

ƒ

Explorarea posibilităţii de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele culturale de

pe teritoriul municipiului şi zonei Piatra - Neamţ. 3. 2. 3. Promovarea eficientă a oportunităţilor turistice Atracţiile naturale pot fi munţii, lacurile, râurile, peşterile, monumentele naturii sau anumite peisaje deosebite, rezervaţii naturale protejate sau parcuri naţionale, climatul - spre exemplu, ierni mai lungi pentru iubitorii de schi la altitudini ridicate. Obiective ƒ

Promovare oraşului şi zonei pe un sistem cost scăzut/impact ridicat care să

folosească avantajele considerabilei diaspora din Piatra Neamţ; ƒ

Determinarea publicării în presa de specialitate naţională şi internaţională de articole

despre oportunităţile de turism din zona Piatra Neamţ; Jurnalişti români şi străini vor fi periodic invitaţi să viziteze gratuit zona; ƒ

Stabilirea unui lobby care să livreze acelaşi mesaj atât politicienilor români şi

străini, cât şi liderilor media. Mesajele pentru lobby vor fi dezvoltate public şi promovate cu maximum de mijloace; ƒ

Promovarea zonei Piatra Neamţ la târgurile naţionale de turism din România;

ƒ

Dezvoltarea unui brand al zonei;

ƒ

Conceperea şi editarea în parteneriat public-privat a unor materiale promoţionale de

calitate (monografii, albume, pliante, ghiduri, vederi, broşuri, hărţi, CD-uri etc);

23

ƒ

Încheierea de parteneriate judeţene, regionale şi interregionale şi utilizarea

avantajelor colaborării cu Agenţiile de Promovare a Turismului din Harghita şi Suceava; ƒ

Clasificarea priorităţii obiectivelor de promovat în funcţie de audienţă, accesibilitate şi

ƒ

Producţia unui spot video de 10 minute care să fie folosit în autocarele de turişti

cost; pentru a familiariza pasagerii înainte de sosirea lor în zonă, precum şi în alte scopuri promoţionale; ƒ

Dezvoltarea unor relaţii funcţionale cu scriitorii de jurnale de călătorie din România

şi încurajarea scrierii unor prezentări turistice de calitate despre zona Piatra Neamţ; ƒ

Dezvoltarea de relaţii cu liniile aeriene române şi străine şi promovarea prezentărilor

turistice despre zona Piatra Neamţ în publicaţiile lor; ƒ

Editarea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente lunare;

ƒ

Identificare resurselor financiare oferite de Ministerului Transporturilor, şi

Turismului pentru publicarea ghidurilor turistice în limbi străine; ƒ

Conceperea unor pachete de vizite pentru turişti, de una, două sau trei zile;

ƒ

Montarea de panouri publicitare, hărţi turistice pe drumurile naţionale şi judeţene, în

gară, autogară, etc. ƒ

Folosirea Agendei 21 si a etichetelor eco-în acţiunile de promovare;

ƒ

Analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru direcţionarea activităţii de

promovare; ƒ

Negocierea cu Ministerul Turismului în vederea creării şi folosirii software-ului

pentru un punct de informare la Piatra - Neamţ; ƒ

Crearea unei baze de date împreună cu operatorii şi tur-operatorii din turism precum

şi cu persoanele care au nevoie de informaţii turistice; ƒ

Elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi

atragerea industriei turistice pentru a asigura feed-back-ul; analizarea periodica a rezultatelor în vederea întocmirii planurilor de marketing viitoare. 3.

3.

STRATEGII

DE

DEZVOLTARE

ALE

INFRASTRUCTURII

DE

TRANSPORT ŞI IMPACTUL ECONOMIC Dezvoltarea infrastructurii de transport are implicaţii majore în dezvoltarea economică a zonei Piatra - Neamţ, stimulând regiunile mai puţin dezvoltate şi creşterea economică a acestora. Atragerea investiţiilor străine, dezvoltarea parcurilor industriale şi stimularea turismului sunt numai câteva sectoare influenţate în mod direct de dezvoltarea infrastructurii 24

de transport. Industria materialelor de construcţii şi crearea de noi locuri de muncă sunt puternic influenţate de dezvoltarea infrastructurii de transport. De asemenea, infrastructura de transport realizată la standarde europene, conectată corespunzător la reţeaua de transport europeană, implică o creştere substanţială a comerţului interior şi exterior. În viitor se preconizează dezvoltarea reţelelor de comunicaţii terestre, cu accent pe extinderea reţelei de autostrăzi, pe modernizări de drumuri existente, poduri, cu toate facilităţile limitrofe moderne. România îşi va spori considerabil reţeaua de autostrăzi, care în acest moment este deficitară, pentru intensificarea traficului de persoane şi marfă şi creşterea 19

siguranţei acestuia.

Dezvoltarea infrastructurii de transport are implicaţii majore în dezvoltarea economică a judeţului Neamţ, stimulând regiunile mai puţin dezvoltate şi creşterea economică a acestora. Atragerea investiţiilor străine, dezvoltarea parcurilor industriale şi stimularea turismului sunt numai câteva sectoare influenţate în mod direct de dezvoltarea infrastructurii de transport. Industria materialelor de construcţii şi crearea de noi locuri de muncă sunt puternic influenţate de dezvoltarea infrastructurii de transport. 3. 4. COMPONENTA ECOLOGICĂ A STRATEGIEI DE TURISM Ecoturismul reprezintă una dintre formele turistice cu cea mai mare tendinţă de creştere în ultimii ani, cu precădere în ariile protejate. Prin promovarea acestei forme de turism, multe ţări ale lumii care consideră că ariile protejate sunt o parte esenţială a ofertei turistice, au făcut ca turismul în natură şi ecoturismul să reprezinte elemente importante ale industriei turistice. Aplicarea ecoturismului în judeţul Neamţ, ca model de dezvoltare a turismului, cu deosebire în zonele protejate şi a principiilor sale are o dublă ţintă: pe de o parte valorificarea integrată a resurselor naturale şi culturale de excepţie, cu îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunitatea locală, iar pe de altă parte satisfacerea motivaţiilor şi cerinţelor turiştilor în concordanţă cu conservarea mediului pentru generaţiile viitoare.

20

Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turism practicată, în general rezultă o serie de impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediului natural. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă, a resurselor naturale care constituie atracţia principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.

19 Gheorghe Ion, Economia transportului urban public de pasageri, Ed. ASE, Bucureşti, 2002 20 Bran ,Florina, Politici şi strategii de mediu, Ed. Economica, 2002

25

Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

21

21 Bran, Florina, Elemente de economia şi managementul mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

26

CAPITOLUL 4 ANALIZAREA,

ORGANIZAREA

ŞI

AMENAJAREA

ACTIVITĂŢII

TURISTICE ÎN ZONA PIATRA - NEAMŢ 4. 1. INDICATORI DE DETERMINARE A POTENŢIALULUI TURISTRIC

4. 1. 1. Capacitatea de cazare existentă şi utilizată În municipiul Piatra Neamţ există 11 unităţi de cazare (4 hoteluri, 5 pensiuni turistice urbane, o tabără de elevi şi preşcolari şi un camping) din totalul de 78 existente în judeţ (12,8%). Pe lângă acestea, mai există o serie de pensiune aflate în imediata vecinătate a oraşului neluate în calcul în această analiză. Capacitatea totală de cazare în număr de locuri zile a fost în 2008 de 290.383, dintr-un total de 1.150.550 la nivelul judeţului (25,2%), repartizată astfel: 212.084 în hoteluri, 3.496 în campinguri, 62.581 în tabere de elevi şi preşcolari şi 12.022 în pensiuni turistice urbane. În 2008 s-a înregistrat o crestere de 1.200 locuri faţă de capacitatea totală de cazare existentă în 2006. 22

Capacitatea de cazare pe tipuri de structuri de primire (2008)

4% 1% Hoteluri

22%

Tabere

73%

Pensiuni Campinguri

22 http://www.primariapn.ro/

27

Numărul de turişti cazaţi în 2008 a fost de 55.991 (43,3% din totalul judeţean de 129.300), repartizaţi astfel: 49.598 în hoteluri, 288 în campinguri, 4.005 în tabere de elevi şi preşcolari si 2.090 în pensiuni turistice urbane. Numărul de înnoptări a fost de 87.376 (29% dintr-un total de 301.342), repartizaţi astfel: 72.466 în hoteluri, 320 în campinguri, 12.135 în tabere de elevi şi preşcolari si 2.455 în pensiuni turistice urbane. Indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică în funcţiune a fost de 30,1% pe total, de 34,2% în hoteluri, de 9,2% în campinguri, de 19,4% în tabere de elevi şi preşcolari şi de 20,4% în pensiuni turistice urbane. Indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică la nivelul întregului sector de cazare al judeţului a fost de 26,2%. Deci, indicele de utilizare a fost peste medie în cazul hotelurilor şi sub medie pentru celelalte tipuri de unităţi de cazare. 23 Gradul de ocupare a capacitatilor de cazare (ian 2007 - ian 2008) 50 45.9

45 40.4

40 35

34.3

30 %25 20 15 10

29

29.8

30.6 27.2

25

21.9 20.9 21 16.6

28.8

33.6 34.1

32

31.9 National

27 22.4 23.5

24.2 19.1 17.9

20.6

Judetean

12.4 9.6

5 0 ian. f eb. mar. apr. mai iun.

iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 1)

Capacitatea de cazare clasificată la sfârşitul anului 2008 la nivelul judeţului Neamţ era de 922.727, în creştere cu 126.862 (15,9%) faţă de cea de 795.865 existentă la sfârşitul anului 2005. Cu excepţia capacităţilor de cazare din tabăra de elevi şi preşcolari, care sunt neclasificate, toate celelalte capacităţi de cazare de pe raza municipiului Piatra - Neamţ sunt clasificate: cu 1 stea capacităţile din camping, cu 1 stea şi 2 stele capacităţile din pensiuni

23 http://www.primariapn.ro/

28

turistice urbane şi cu 2 şi 3 stele capacităţile din hoteluri. În zona Piatra - Neamţ, nu există capacităţi de cazare de 4 stele Preţurile de cazare în zona Piatra - Neamţ sunt în momentul de faţă foarte rezonabile. Prin urmare, se pare că Zona Piatra - Neamţ este o destinaţie accesibilă şi din acest punct de vedere.

4. 1. 2. Date despre turişti Durata medie a sejurului în Piatra Neamţ a fost de 1,56 zile pe turist per total, 1,46 zile pe turist în hoteluri, 1,11 zile pe turist în camping, 3,03 zile pe turist în tabere de elevi şi preşcolari şi 1,17 zile pe turist în pensiuni turistice urbane. Cu un procent de 43,3% din numărul de sosiri turişti şi cu un procent de doar 29% la numărul de înnoptări, Piatra - Neamţ se situează mult sub media de 2,33 zile a sejurului pe turist la nivelul judeţului. Concluzia este că turismul în Piatra - Neamţ este în cea mai mare parte un turism de tranzit. La nivelul municipiului Piatra - Neamţ.date referitoare la împărţirea pe turişti români şi străini, solicitate de la Direcţia de Statistică se prezintă astfel: aproximativ 23.000 de turişti (41%) din totalul de 55.991 care au vizitat Piatra - Neamţ au fost străini. Ei reprezintă aproximativ 94% din totalul turiştilor străini care au vizitat judeţul. Această cifră este în creştere cu 21% faţă de cei aproximativ 19.000 turişti străini care au vizitat Piatra - Neamţ in 2006.   Analizele privind sosirile de turişti străini prezentate în continuare se vor baza pe date disponibile la nivel de judeţ.

29

Numar turisti straini de pe principalele piete de origine

6,000

5,000

4,000

Italia Israel Germania

3,000

Franta Spania Marea Britanie

2,000

1,000

0 2004

2005

2006

Evoluţia numărului de înnoptări pe cele două grupe mari de turişti, în perioada 2005 – 2008, este ilustrată în graficul următor. Evolutia innoptarilor - turisti romani si st raini

350000

260929

300000

225367

220132

250000

200000

150000

127218

100000

50000 32314

35678

40413

40571

0 2005

2006

2007

2008

30

Înnoptări turişti străini

12,000

Italia Israel

10,000

Germania Fran?a

8,000

Spania Marea Britanie

6,000

Olanda 4,000

Moldova SUA

2,000

Austria Grecia

2006

2007

Elve?ia

31

4. 2. STUDIUL UNUI CENTRU TURISTIC Centrele turistice sunt cel mai adesea prezente în comunităţi de rangul doi şi trei, care să ofere o potenţială experienţă turistică compactă din punct de vedere geografic. Printre motive se află zona geografică extinsă şi diversificată, concentrarea de mari hoteluri care au capacitatea de a furniza servicii individuale speciale şi de îndrumare, precum şi o reţea extinsă de tur-operatori privaţi. În acest studiu centrele turistice sunt definite ca fiind o componentă care oferă sub acelaşi acoperiş o varietate de servicii de informare şi de alte tipuri pentru turişti. Centrele turistice locale sunt operate de Birourile de Conferinţe şi Turism, de administraţia locală sau alte organizaţii non-profit. Multe administraţii publice deschid centre turistice la graniţa dintre state, pe marile autostrăzi sau şosele. Principala sursă de finanţare pentru operarea centrelor locale este taxa percepută motelurilor şi hotelurilor, cunoscută şi sub numele de „taxă de pat”. Un alt serviciu de bază este informaţia în formă scrisă pe care vizitatorul o selectează singur şi o utilizează. Toate comunităţile le oferă vizitatorilor ghiduri ale comunităţii, hărţi de tot felul şi descrieri, broşuri, ale unor servicii individuale, excursii, restaurante şi unităţi de cazare. Toate comunităţile alcătuiesc calendare ale evenimentelor pentru turişti. Broşurile sunt de obicei oferite pe suporturi la care vizitatorul are acces şi din care poate alege cu uşurinţă. Comunităţile care doresc să atragă turişti străini oferă tot mai frecvent materialele informative, în special ghiduri turistice şi hărţi, în alte limbi străine decât engleza. Comunităţile au stabilit care sunt principalele surse de clienţi internaţionali şi oferă materiale în limbile respective. Posibilităţile de extindere sunt adesea limitate, în special în centrul oraşelor mari. Clădirile sunt aglomerate. Există puţine alternative. Costurile sunt ridicate. În oraşele unde spaţiul centrului turistic aparţine primăriei, costul extinderii şi modernizării concurează cu alte priorităţi ale administraţiei. 24 Studiul a demonstrat că cele mai multe comunităţi au nevoie de spaţiu suplimentar de parcare. Circa jumătate din oraşe încasează taxe pentru parcare. Tot în legătură cu parcarea, se pune şi problema dacă autocarele cu turişti vor folosi parcarea centrului turistic. Adesea se oferă pachete de legături telefonice directe pentru rezervările de camere. Majoritatea hotelurilor plătesc o taxă la centrul turistic pentru utilizarea acestor linii telefonice. Serviciul este gratuit pentru vizitatori. Unele centre au chiar un birou de rezervări pentru ziua sosirii, unde turiştii sunt asistaţi de un angajat.

24 Stoian, Marian, Ene Nadia, Carmen, Practica gestiunii investiţiilor,Ed. ASE, Bucureşti, 2003

32

Panourile publicitare oferite de unele centre permit hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor de turism şi altor atracţii să îşi prezinte oferta. Ele reprezintă o altă sursă de venituri pentru centru Un centru turistic trebuie să răspundă nevoilor comunităţii respective, să se adapteze la potenţialul turistic, la capacitatea de marketing, la cultura şi momentul respectiv. O bună planificare de la început este cheia unui serviciu care pune accentul pe client şi asigură o experienţă de calitate.

4. 3. ANALIZA SWOT În funcţie de numărul de membri, grupul de lucru poate fi împărţit în trei subgrupuri: Resurse financiare, Marketing şi Dezvoltare de Produse. Puncte tari

Puncte slabe

Apropierea de Ceahlău, Cheile Bicazului,

Distanţa până la drumurile europene (şi prea

Lacul Roşu, Lacul Cuejdel şi mănăstiri

multe sate pe drumul spre Bacău)

Peisaj natural deosebit, apropierea de

Aflat în afara rutelor principale (Bucureşti-

munţi, lacuri şi păduri

Bacău-Suceava, Cluj-Iaşi)

Clima şi mediul înconjurător favorabile

Şosea de centură nefuncţională (blocată de piaţa

activităţilor turistice în tot timpul anului

centrală şi de magazine)

Existenţa condiţiilor pentru dezvoltarea

Insuficienta promovare a Agendei 21 şi a

unui turism durabil

principiilor dezvoltării durabile

Existenţa de zone protejate şi a unor

Lipsa

izvoare minerale ce pot fi puse în valoare

intereselor turismului local

Condiţii favorabile pentru dezvoltarea

Lipsa unei orgnizaţii de marketing oficiale, a

ecoturismului, a turismului de afaceri

unei promovări eficiente a oraşului şi zonei şi a

Infrastructură

de

telecomunicaţii

unei

autorităţi

de

reprezentare

a

bine unui mecanism de finanţare care să le susţină

dezvoltată

Lipsa agrementului, a posibilităţilor de a petrece

Existenţa unor obiective culturale muzee, timpul liber case memoriale, biserici, vestigii istorice şi

Lipsa unor informaţii de bază turistice (birou de

a unor manifestări culturale de prestigiu

informare / autobuze / tururi ale oraşului)

Existenţa unor capacităţi de cazare la

Insuficienţa spaţiului de parcare, lipsa de zone

standarde europene

exclusiv pietonale şi de culoare pentru biciclete

Pondere ridicată a populaţiei tinere

Infrastructură limitată şi degradată

Grad de ocupare al forţei de muncă ridicat

Lipsa unor indicatoare rutiere care să facilitaze

şi o bună combinaţie de sectoare de afaceri

accesul turiştilor la obiectivele turistice 33

Risc seismic scăzut

Rată scăzută de ocupare a capacităţii turistice

O bună infrastructură care să prevină

Gama restransă şi calitatea serviciilor turistice,

inundaţiile (baraje)

insuficienta pregătire a personalului Insuficienta susţinere financiară a programelor de reabilitare a patrimoniului cultural

Oportunităţi

Riscuri

Existenta unor programe finanaţate de

Dezvoltarea economică lentă a zonei

organisme ale Uniunii Europene

Revigorarea încetinită a venitului mediu pe

Existenţa unor fonduri pentru programe locuitor speciale

de

dezvoltare

la

nivelul

ministetului de resort

Integrarea dificilă a zonei Piatra Neamţ în circuitul turistic european

Existenţa unor înfrăţiri cu administraţii

Nerezolvarea

problemelor

existente

locale din străinatate

referitoare la legea dreptului de autor şi a

Turismul alternativ

drepturilor conexe

Parteneriatul public-privat pentru realizarea

Interesele de grup şi dezacordurile între

unor investiţii

autorităţile locale să facă imposibilă luarea unor

Plasarea pe o rută E-W de inters turistic decizii asupra unor teme mai dificile (CJ – TG.M – GH – BZ - PNT– IS). Posibilităţi

de

lobby

comun

petru distrugă imaginea oraşului

modernizarea ei Partneriate

cu

Dezvoltarea necontrolată a construcţiilor să Emigraţia tinerilor să lipsească piaţa forţei de

comunele

învecinate muncă de viitorii muncitori si specialisti

(Alexandru cel Bun, Dumbrava Roşie,

Nivel scăzut al veniturilor

Gârcina, Girov)

Politica Guvernului în domeniul turismului să

Parteneriate cu alte zonele turistice din rămână neschimbată Nivelul fluctuant al dobânzilor la credite pentru

judeţ (Bicaz, Târgu Neamţ)

Potenţial de marketing şi promovare investiţii Incapacitatea de a implica sectorul privat al

comună cu judeţele Suceava şi Harghita

Trendul ascendent al turismului alternativ turismului si

al

ecoturismului

momdial ;Potentialul turismului

de

de

la

sprijinirea

unor

acţiuni

de

nivel promovare comune

dezvoltare

afaceri,cultural

în

a

Cresterea cererii de spatii pentru alte activitati

si care sa duca la diminuarea numarului de spatii

istoric ;Dezvoltarea turismului religios in comerciale centrale de interes turistic Regiunea Nord-Est ;Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est2008-2013 34

4. 4. OPERAŢIONALIZAREA TURISMULUI DURABIL ÎN ZONA PIATRA NEAMŢ Înfiinţarea unui compartiment specializat în cadrul Primăriei care să se ocupe exclusiv cu problemele activităţii culturale, de învăţământ, sport şi turism. Crearea unor „branduri” culturale ale municipiului având drept sprijin manifestări de tradiţie, intrate în conştiinţa publicului local, naţional şi european: Festivalul „Vacanţe Muzicale la Piatra Neamţ”, Festivalul Internaţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Folclor, Zilele municipiului Piatra Neamţ, Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”. Acestor manifestări li se adaugă obiectivele culturale cu potenţe turistice ca: Muzeul Cucuteni, Casa Memorială „Calistrat Hogaş”, Colecţiile Muzeului de Istorie, de Arte şi Ştiinţe naturale etc. Realizarea unei cercetări sociologice privind impactul cultural al diferitelor manifestări şi instituţii şi ale nevoilor culturale a comunităţii

25

Promovarea unei hotărâri de Consiliu Local pentru stoparea construcţiilor care pun în pericol bunuri de patrimoniu material şi imaterial, aspectul estetic al oraşului până la adoptarea unei strategii proprii de dezvoltare urbanistică. Întâlniri periodice permanente ale operatorilor culturali, sub egida Consiliului Local şi a Primăriei, pentru dezbaterea proiectelor culturale, a etapelor de îndeplinire a lor precum şi pentru armonizarea acţiunilor acestor operatori. Reabilitarea şi crearea condiţiilor de transformare a Turnului lui Ştefan cel Mare – emblemă a oraşului – în obiectiv turistic de interes general concomitent cu ecologizarea estetică a zonei din curtea bisericii „Sf. Ioan”. Reabilitarea Complexului Curtea Domnească Reconstruirea zonei “Strada Veche”, actuala stradă 22 Decembrie Realizarea unui Paşaport Cultural-2007, ca facilitate de vizitare a principalelor obiective culturale din zonă Construcţia unei baze pentru practicarea sporturilor nautice pe lacul Bâtca Doamnei Reabilitarea sinagogii de lemn în baza priectului elaborat pe Fondul Mondial al Monumentelor Istorice Îmbunătăţirea bazei hipice din vecinătatea ştrandului pentru oferirea lecţiilor de echitaţie şi pentru organizarea concursurilor

25 Sabău,Gheorghe, Surcel,Traian, Baza de date pentru promovarea potenţialului turistic românesc,Ed.ASE, 2003

35

4.

5.

PROPUNERI

PRIVIND

DEZVOLTAREA

ŞI

PROMOVAREA

TURISMULUI IN MUNICIPIUL PIATRA - NEAMT Telegondola Pas important pentru statutul turistic al municipiului Piatra - Neamţ • complexul investitional cuprinzînd telegondola, telescaunul si pîrtiile de schi reprezinta trambulina de lansare a „Perlei Moldovei“ spre circuitul turistic european • traseul telegondolei - Gară-3 Coline (Dealul Cozla) - are o lungime de 2.150 m • baza de agrement şi pentru sporturile de iarnă este o foarte importantă atractie pentru turişti, dar şi pentru mediul de afaceri, cu implicaţii asupra creării de noi locuri de muncă • Piatra Neamt este unul dintre putinele oraşe din România care se află între munţi şi, ca atare, beneficiază de un avantaj, atunci cînd vine vorba de turism. Numai că oamenii s-au plictisit să viziteze anumite localităţi numai de dragul peisajului. Astfel, deşi la nivel naţional se înregistrează o dezvoltare importantă a turismului, statisticile arată că Piatra - Neamţ stagnează de o bună perioadă de timp. Sunt turişti care se cazează în oraşul nostru pentru a face, mai apoi, turul mănăstirilor, însă, în ultima vreme, pretenţiile au început să crească. Acesta este motivul pentru care executivul pietrean şi-a propus realizarea, începînd cu 2006, a unui pachet amplu de proiecte de infrastructură, menite să schimbe înfăţişarea oraşului şi să ofere locuitorilor săi condiţii îmbunătăţite de viaţă. În acest context, o importanţă deosebită va fi acordată creării infrastructurii turistice, unul din obiectivele dezvoltării viitoare a oraşului fiind transformarea sa într-un important centru turistic. 26 Bază sportivă şi de agrement de 14 milioane de euro La începutul lunii august 2006, s-a făcut primul primul pas spre concretizarea unuia dintre proiectele foarte importante şi aşteptate de mulţi dintre cetăţenii municipiului Piatra Neamţ: începerea lucrărilor la telegondolă. Este vorba de un proiect mai vechi al Primăriei municipiului Piatra - Neamţ, ce a fost prezentat şi supus dezbaterii publice, primind reacţii pozitive din partea cetăţenilor, în două întîlniri ce au avut loc în lunile ianuarie şi aprilie, 2005. Telegondola, alături de celelalte obiective care sunt date în folosintă de la finele anului 2007,reprezinta exact gura de oxigen de care are nevoie turismul pietrean. Telegondola, sau „Gondoperla“, cum a fost denumită de pietreni, are un singur traseu – Gară -Trei Coline(Dealul Cozla). După consultarea unei echipe de specialisti austrieci, s-a ajuns la concluzia că solutia cea mai bună pentru statia de plecare este Gara, astfel încît telegondola să aibă o lungime de traseu acceptabilă (2.150 m). Staţia de plecare, împreună cu cea de sosire 26 Popa, Ion, Ghid de realizare a strategiei, Ed. ASE, Bucureşti, 2004

36

de pe Dealul Cozla (cota Trei Coline) s-au constituit în puncte de atractie ale întregului ansamblu, aici fiind construite spatii comerciale, cafenele, restaurante, spatii de cazare. Din statia de sosire, toti cei care doresc să se bucure de plăcerile iernii vor putea schia pe pîrtia special amenajată. De asemenea, este montat un telescaun cu capacitatea de 1.200 persoane/ oră, pentru transportul de la bază pînă la vîrful pîrtiilor, este asigurat sistemul de iluminat care da posibilitatea accesului turistilor pînă la ore tîrzii si va fi construit un centru pentru servicii si închiriere de material sportiv. Instalaţia de telegondolă include 9 stîlpi de susţinere (4 în oras şi 5 pe muntele Cozla), 33 de telecabine cu o capacitate de 8 persoane fiecare, lucrările fiind finalizate în anul 2007. Valoarea estimativă pentru întreaga investitie (incluzînd pîrtiile de schi si instalatia de telescaun aferentă) se ridică la 14 milioane de euro. Telegondola, o investitie „spectaculoasă, durabilă, în folosul localitătii“ Municipalitatea pietreană consideră că investitia, care a început să se deruleze în ritm alert, este una spectaculoasă iar telegondola ar putea avea o puternică influentă pozitivă asupra dezvoltării municipiului nostru. Nu este vorba numai de atragerea de turişti, ci si de oportunitătile de afaceri care se deschid cu această ocazie, acestea implicînd si crearea de noi locuri de muncă. Telegondola care va exista în Piatra - Neamţ este cea mai importantă investiţie realizată în oraşul nostru, după revoluţie. Este una spectaculoasă, durabilă, în folosul localităţii. Prin realizarea ei, se vor crea foarte multe locuri de muncă pentru cetăţenii oraşului şi există convingerea că telegondola va atrage mulţi turişti, va fi o atracţie pentru zona noastră. 27 Desfăsurare de forte pe plan local Pînă a se ajunge la materializarea acestui proiect, nu a fost deloc usor. Iniţial, s-a sperat în obţinerea unor fonduri de la Uniunea Europeană, însă occidentalii, deşi au anunţat că Piatra - Neamţ este poarta către o zonă turistică vastă, au refuzat să finanţeze proiectul, considerînd că au alte obiective mai importante. E adevărat, prin Piatra - Neamţ nu trece, momentan, nici o autostradă şi nici un drum european, însă conducerea Primăriei a considerat că acest lucru nu trebuie să ducă la o plafonare a localitătii. Cele două investiţii au fost incluse în planul Consiliului Local al municipiului Piatra Neamţ, iar pentru realizarea lor a fost necesară crearea a două culoare de trecere, ceea ce a implicat defrişarea vegetaţiei forestiere existente pe cele două suprafeţe. Defrişarea celor două culoare a fost absolut necesară, în vederea instalării stîlpilor de susţinere atât pentru telegondolă, cît şi pentru telescaun.

27 Nicolescu,Ovidiu,Verboncu Ion, Fundamentele managementului organizaţiei, Ed.Tribuna economică, Bucureşti, 2001

37

O investiţie pentru posteritate De această investiţie vor beneficia şi generaţiile viitoare care vor avea şansa să parcurgă momente importante ale dezvoltării localitătii, în contextul integrării în Uniunea Europeană. Pentru punerea în practică a acestor ample proiecte de relansare a turismului în zona Piatra Neamţ este necesară parcurgerea următorilor paşi: A. Constituirea de parteneriate pentru finanţarea acestor activităti; B. Sustenabilitatea activităţii de promovare a turismului în urmatorii ani Constituirea de parteneriate pentru finanţarea acestor activităţi Constituirea unui parteneriat de interes comunitar între consilii locale şi ONG-uri pentru dezvoltarea turismului. Ordonatorul de credite la intocmirea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli va aloca o suma pentru dezvoltarea unor proiecte în turism. Bugetul de venituri şi cheltuieli astfel întocmit va fi aprobat prin hotărâre a consiliului local.

28

Proiectele de parteneriat cu ONG-urile în interes comunitar vor fi supuse aprobării consiliului local şi vor fi susţinute în şedinţa de consiliu local pe baza a două documente: ƒ

un proiect de contract redactat de solicitanţii de parteneriat ;

ƒ

un referat de specialitate al unei comisii de evaluare care va cuprinde încadrarea în

condiţiile formale ale structurii de proiect, enumerarea punctelor tari şi slabe ale proiectului. Cadrul legal. Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală - art.38, alin.1, lit.x; Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale - art.13, alin.1; OG nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile Sursa de finanţare: Taxa hoteliera, iar aceasta poate fi stabilită de către consiliul local, prin hotărâre de consiliu, între 0,5% - 5%, aplicată la tarifele de cazare practicate de unităţile hoteliere, în conformitate cu prevederile Cap.8, art.45 din OG nr.36/30.01.2002 privind impozitele şi taxele locale. Modul de realizare - prin hotărâre de consiliu local se stabileşte Regulamentul Acordului de Parteneriat Comunitar care va cuprinde: ƒ

partenerii proiectului şi administratorul general;

ƒ

scopul şi obiectivele proiectului;

ƒ

termene de realizare;

ƒ

bugetul de venituri şi cheltuieli;

ƒ

proprietarul final al investiţiilor şi bunurilor;

ƒ

soluţii de susţinere a continuităţii proiectului.

28 Grigorescu, Iuliu Stefan, Bazele contabilitatii in administratia publica, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

38

Pentru finanţare va fi prevăzut în bugetul consiliului judeţean o sumă pentru cofinanţarea proiectelor de dezvoltare a turismului. Turismul trebuie să devină un obiectiv de interes judeţean şi trebuie inclus în programul de dezvoltare economico-socială a judeţului.

29

Finanţarea activităţilor din turism de către consiliile locale, respectiv consiliul judeţean prin constituirea unui parteneriat public-privat (atragerea unor investitori în infrastructura, construcţia unor hoteluri, etc.) Cadrul legal. OG nr. 16/24.01.2002 privind contractele de parteneriat public-privat; HG nr.621/20.06.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr.16/2002; Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală Modul de realizare a parteneriatului public – privat Autoritatea publica: ƒ

întocmeşte un studiu de prefezabilitate (cuprinde informaţii tehnice, economice şi

financiare ale proiectului public-privat) pentru a fundamenta necesitatea şi oportunitatea realizării unei investiţii; ƒ

trebuie să publice în Monitorul Oficial ,Partea a VI-a intenţia de a iniţia un proiect

în condiţii de parteneriat public-privat; ƒ

primeşte scrisorile de intenţie elaborate de investitorii interesaţi;

ƒ

numeşte prin ordin sau decizie o comisie de specialişti care să analizeze toate

aspectele generale economico-financiare şi juridice ale proiectului; ƒ

încheie cu fiecare dintre investitorii care indeplinesc condiţiile un Acord de proiect

negociaza cu investitorii şi întocmeşte un studiu de fezabilitate; ƒ

realizeaza negocierea finală a unui contract de parteneriat public-privat care este

supus spre aprobare consilului local. La finalizarea contractului de parteneriat public-privat (bunurile sunt transferate investitorului pe o durata de maximum 50 ani) bunurile publice create în cadrul proiectului se transferă , cu titlu gratuit, autoritaţii publice. 30 Sustenabilitatea activităţii de promovare a turismului în următorii ani Infiinţarea unui Birou de Informare Turistică la nivelul Consiliului Judeţean Neamţ sau la nivelul consiliilor locale. Acest birou se va ocupa de promovarea turismului, participând şi la expoziţii interanţionale etc. Cadrul legal. Legea nr.215/2001 privind administratia publică locală - art.104, alin.1,lit. h), respective art.38, alin.2, lit.i); Legea nr.189/1998 privind finanţele publice locale - art.44

29 Profiroiu, Marius, Irina Popescu, Politici europene, E, Economică, Bucureşti, 2003 30 Corbeanu, Ion, Dreptul administrativ, Ed. Luminalex, Bucureşti, 2002

39

Sursa de finantare: Taxa hoteliera pentru consiliile locale sau o taxă specială pentru promovarea turismului stabilită de consiliul judeţean. Art.44 din Legea finantelor publice locale nr.189/1998 precizează: "Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene stabilesc taxe speciale". Taxele speciale constituie venituri cu destinaţie specială, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. Modul de realizare. În baza hotărârii consiliului judeţean, respectiv a consiliului local se infiinţează un Centru de informare turistică care va fi finanţat din taxele speciale. În urma discuţiilor şi negocierilor cu operatorii din turism se va stabili cuantumul taxei speciale. Sunt obligate să platească această taxă specială doar acele persoane juridice care beneficiază de serviciul creat. Spre deosebire de taxa hotelieră care se aplică numai în cazul cazării într-un hotel, această taxă specială va putea fi plătită şi de pensiuni, moteluri, cabane, vile dacă vor beneficia de serviciul creat. Infiinţarea

unui

Centru

de

Informare

Turistică

cu

finanţarea

Ministerului

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. În acest sens judeţul Neamţ trebuie să elaboreze propuneri şi proiecte în vederea obţinerii unei finanţări pentru a se organiza în municipiul Piatra - Neamţ un centru de informare turistică. Constituirea unui ONG de sine statator în conformitatea cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile care să urmarească promovarea turismului în judeţul Neamţ, cofinanţat în baza unui parteneriat în interes comunitar cu consiliul local 31 Asigurarea Durabilităţii Acestă componentă a GRASP va pune accentul pe asigurarea, la mai multe niveluri, a durabilităţii succeselor obţinute pe parcursul programului. În primul rând, GRASP va oferi premisele pentru ca experienţa şi capacitatea instituţională necesară în dezvoltarea autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor societăţii civile să fie disponibile şi după terminarea programului. Pe baza unui proces competitiv, GRASP va selecta un număr de Parteneri Durabili şi îi va desemna drep furnizori de servicii certificaţi pe baza îndeplinirii unor cerinţe esenţiale legate de conţinutul tehnic şi capacitatea de a furniza asistenţă tehnică şi instruire de înaltă calitate. În acelaşi timp, GRASP se va implica şi în susţinerea reformelor cadrului legislativ şi

31 Plumb, Ion, Armenia Androniceanu, Oana Abăluţă, Managementul serviciilor publice - ediţia a II-a Ed. ASE, Biucureşti, 2003

40

de reglamentare la nivel naţional, constituind grupuri de sprijin al reformelor şi utilizând baza oferită de componentele de Iniţiative Locale şi Schimb de Experienţă. 32

4. 6. RESURSE FINANCIARE DISPONIBILE Fiecare program local de dezvoltare turistică va avea nevoie de o sursă de finanţare durabilă, pe termen lung, pentru a se bucura de succes. În România sunt disponibile o gamă largă de potenţiale surse de finanţare. Trebuie identificate resursele necesare pentru realizarea fiecărui obiectiv. Pentru proiecte mai mari (de exemplu repararea sau construirea unui drum) trebuie identificate resursele financiare, iar grupul de lucru trebuie să includă această informaţie în planul de acţiune, alături de sarcini cum ar fi lobby pe lângă autorităţile publice sau elaborarea propunerilor de proiect. Pentru îmbunătăţirea infrastructurii, este necesar să se stabilească o relaţie cu Consiliul Judeţean, pentru că este foarte probabil ca acesta să aibă o răspundere în acest sens şi să dispună de resurse financiare. Este important de reţinut că proiectul de infrastructură şi orice altă activitatea trebuie să aibă impact asupra turiştilor: adică aceştia ar trebui să vină în număr din ce în ce mai mare, să petreacă mai mult timp în zonă şi să aibă un nivel sporit de satisfacţie. Pentru a transforma planul de acţiune în document de lucru oficial al comunităţii, acesta trebuie să fie recunoscut în mod public. Consiliul Local sau Consiliul Judeţean trebuie să recunoască şi să aprobe planul de acţiune şi implicaţiile financiare ale acestuia. Numai aşa, toate activităţile vor deveni parte a unei relaţii lucrative între toţi actorii din sectorul turistic, care, în ultimă instanţă, devine un parteneriat public-privat. Dacă Planul de Acţiune este adoptat public, se va genera transparenţă şi sprijin al comunităţii, mai ales în ceea ce priveşte alocarea fondurilor publice locale. 33 Taxele de membru Taxele de membru sunt frecvent utilizate de organizaţiile turistice de promovare şi marketing. O agenţie de marketing de succes trebuie să le prezinte rezultate semnificative acelor companii care depind de turism pentru a obţine beneficii economice majore. Astfel, ele vor fi de acord să plătească taxe de membru pentru a se bucura de aceste beneficii. Printre criteriile care pot fi luate în considerare în procesul de stabilire a taxei de membru se numără:

32 Bran,Florina, Elemente de economia şi managementul mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2004 33 Profiroiu, Marius, Managementul strategic al colectivităţilor locale, Ed. Economică, 1999

41

ƒ Hoteluri şi alte unităţi de cazare – număr paturi / camere, sau un procent din venitul anual brut; ƒ Restaurante – numărul de locuri sau un coeficient din venitul brut; ƒ Pentru tur - operatori, tipografii, agenţii de publicitate, bănci şi alte companii se poate aplica o taxă minimă fixă. Taxa pe pat Potrivit legii româneşti, administraţiile municipale şi comunale pot încasa o taxă pe pat de 0,5 % până la 5,0 % din preţul zilnic al camerei pentru vizitatorii cazaţi în hotelurile clasificate. Această lege a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2003. Mai multe excepţii din actuala legislaţie fac ca această taxă pe pat să fie dificil de folosit ca principală sursă de finanţare a unui program de marketing: ƒ

Legea se aplică numai hotelurilor clasificate. Motelurile, pensiunile, micile

proprietăţi, unităţile agroturistice, vilele, cabanele, locurile de camping, căsuţele de camping şi hotelurile plutitoare sunt exceptate. Aceste excepţii ajung în unele comunităţi la 50% din capacitatea de cazare; ƒ

Judeţele sunt exceptate, în actuala lege, de la încasarea taxei. Acest lucru nu permite

organizarea unui efort regional de marketing sau angrenarea de resurse financiare suficiente pentru a genera un nivel minim de finanţare; ƒ

Există şi alte categorii exceptate de la plata taxei: copiii sub 18 ani, militarii în

termen, pensionarii şi persoanele cu handicap. Deoarece legea este nouă, foarte puţine primării încasează această taxă opţională, sau o parte din ea. Municipalitatea din Piatra Neamţ încasează o taxă de 3% din prima noapte de cazare. Având în vedere că legea românească nu permite judeţelor să folosească taxa pe pat, va trebui să se aplice o combinaţie de strategii pentru a genera suficiente resurse de finanţare pentru un program de marketing susţinut. Granturi din partea unor organizaţii finanţatoare Astfel de surse de finanţare există atât în România, cât şi în străinătate, cum ar fi Uniunea Europeană şi aceste posibile surse de finanţare ar trebui explorate. Adesea, organizaţia de marketing va trebui să fie înregistrată ca organizaţie non-profit sau să se afilieze unei astfel de organizaţii ca o condiţie de eligibilitate pentru obţinerea de fonduri. 34 Programele de cofinanţare ale Ministerului Transporturilor şi Turismului

34 Constantin ,Daniela Luminita, Elemente fundamentale de economie regionala, Ed. ASE, Bucureşti 2004

42

Pe viitor, comunitatea locală va putea beneficia de mai multe oportunităţi de împărţire a costurilor în parteneriat cu Ministerul care poate contribui cu o finanţare de până la 50% din costuri.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI Oraşul Piatra - Neamţ este situat într-o zonă de mare interes turistic, ce reuneşte frumuseţi peisagistice deosebite, rezervaţii floristice, forestiere şi geologice, vetre folclorice şi etnografice încă active, muzee şi colecţii ce pun în evidenţă patrimoniul cultural-artistic şi istoric al acestei ţări, precum şi monumente istorice şi de arhitectură cu obârşii profund memorate în trecutul şi în conştiinţa poporului român.Aceste caracteristici pozitive,din punct de vedere turistic, ar trebui luate in calcul intr-un mod mai serios de autoritatile responsabile cu dezvoltarea turismului si eco-turismului in zona. Dar si dezvoltarea in acest plan ar trebui controlata pentru a fi o dezvoltare durabila si nu doar una de moment,deoarece dupa cum se stie orice activitate desfasurata la voia intamplarii duce la un moment dat la distrugere;astfel se pot pierde toate aceste puncte forte pentru eco-turismul nemtean. Viziunea strategiilor privind dezvoltarea durabilă porneşte de la înţelegerea faptului că economia unei ţări, înseamnă mai mult decât suma părţilor componente, că modificările produse într-un subsistem sau altul antrenează schimbări de ansamblu profunde, în virtutea interdependenţei dinamice existente între componentele acestuia. Prin caracteristicile proprii şi prin cele propagate, turismul se evidenţiază în toate ţările ca o activitate care înregistrează un grad mai ridicat de eficienţă economică, în comparaţie cu celelalte sectoare ale unei economii naţionale. Într-o economie de piaţă, este normal ca activitatea turistică a oricărei organizaţii, care oferă servicii, să fie determinată, în mod hotărâtor, de piaţă atât în ceea ce priveşte resursele necesare, cât şi rezultatele, respectiv, serviciile oferite. Prin urmare, piaţa serviciilor este cadrul în care se manifestă cererea de servicii din partea clienţilor/cetăţenilor sau persoanelor juridice, dar şi oferta de servicii furnizate de diferite organizaţii publice şi private,deci o concluzie pe care am putea sa o tragem este aceea ca trebuie mereu analizata si adaptata oferta in functie de cerere (aceasta tinzand mereu la schimbare). În acest context, identificarea şi analiza cererii de servicii publice pe piaţă este o necesitate pentru managerii din organizaţiile prestatoare de servicii. 35 35 Plumb, Ion, Armenia Androniceanu, Oana Abăluţă, Managementul serviciilor publice - editia a II-a , Ed. ASE, Bucureşti, 2003

43

Dezvoltarea conceptului de piaţă a serviciilor a permis identificarea următorilor factori care influenţează cererea de servicii: •

preţul serviciului oferit;

•

preţul serviciilor de substituţie;

•

schimbările în preferinţele clienţilor /cetăţenilor;

•

segmentul de populaţie servit de către organizaţie;

•

capacitatea organizaţiei de a investi pentru a îmbogăţi calitatea şi/sau a diversifica

serviciul public; •

previziunile managerilor în legătură cu preţurile serviciilor publice;

•

poziţia organizaţiei prestatoare de servicii pe piaţă.

În decursul ultimelor decenii, activităţile turistice au avut un mers ascendent, iar formele de turism s-au multiplicat, fapt ce a permis o mai bună valorificare a resurselor turistice. Între turism şi mediul înconjurător există o relaţie complexă, legăturile dintre ele manifestându-se în ambele direcţii (mediul natural, prin componentele sale: apă, aer, sol, floră, faună etc.) - reprezintă resursele de bază ale turismului - iar pe de altă parte activitatea turistică are influenţă asupra mediului ecologic, modificându-i elementele componente. Dezvoltarea activităţii turistice presupune acordarea unei atenţii deosebite calităţii mediului, prin măsuri de conservare şi dezvoltare a calităţii sale în zonele intrate în circuitul turistic sau în perspectiva de a intra, precum şi de controlul consecinţelor activităţii turistice, în vederea utilizării raţionale a resurselor turistice. 36 Ecoturismul este un turism practicat în spaţii naturale sălbatice şi culturale tradiţionale puţin modificate de om, şi care trebuie să constituie sanctuare de protecţie a naturii şi a formelor ancestrale de civilizaţie, pentru a spijini dezvoltarea economică a comunităţii locale. (Anexa 8. Foto 11, Foto 12.) Din acest punct de vedere ecoturismul este, mai întâi de toate, o acţiune de dezvoltare sub forma unui parteneriat activ între turişti, turoperatori, agenţi de turism, comunităţi locale, gestionari de spaţii protejate, asociaţii de mediu şi colective de specialişti în domeniu. Ecoturismul reprezintă de fapt cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil. Aceasta a apărut în scopul ocrotirii naturii pentru viitor, îndeosebi a speciilor fragile. Ca urmare, componenta de mediu este foarte puternică.

36 Bran, Florina, Elemente de economia şi managementul mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

44

Noţiunea în sine se resfrânge şi asupra industriei turistice, care utilzează ca resurse spaţii naturale de excepţie, dar şi valori ale patrimoniului cultural architectural, şi ea se referă îndeosebi la modificarea comportamentelor, celor implicaţi în această industrie a turismului. Având în vedere implicaţiile importante pe care le exercită procesul de dezvoltare socioeconomică şi progresul tehnic măsurile pentru protejarea acestuia asupra mediului, devin din ce în ce mai complexe, iar administraţia publică locală se vede nevoită să adopte şi să aplice strategii care împlinesc aceste deziderate. Din cele de mai sus se impune concluzia că monumentele istorice şi de arhitectură din judeţul Neamţ reprezintă un patrimoniu de incalculabilă valoare materială şi spirituală, ce trebuie protejat şi conservat pe toate căile şi cu toate mijloacele, existenţa sa evidenţiind continuitatea şi specificul civilizaţiei româneşti, unitatea prin diversitate a acesteia şi locul pe care ea îl ocupă în universalitate.

45