Programare Procedurala

  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Programare Procedurala as PDF for free.

More details

  • Words: 1,236
  • Pages: 4
Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________

ID: A

hsrthbsrt Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. ____

____

____

1. Se consideră: a. un element de identificare al unităŃii de pro gram b. o zonă de definiŃii pentru elementele cu care se lucrează în program c. o zonă care conŃine instrucŃiunile programului d. o zonă pentru definirea datelor publice e. o zonă de cod de iniŃializare

Elementele distinte care formează un program principal PASCAL sunt a. a+c+e b. b+c+d c. a+b+c d. a+b+c+e e. a+b+c+d 2. În limbajul PASCAL, specificarea unui UNIT în programul principal în paragraful USES se face prin a. numele UNIT-ului b. specificaŃia fişierului care conŃine forma compilata a UNIT-ului c. specificaŃia fişierului care corŃine forma sursă a UNIT-ului d. numele şi specificaŃia fişierului care conŃine forma sursă a UNIT-ului 3. Un UNIT poate fi dat prin 1. numele UNIT-ului 2. specificaŃia fişierului care conŃine forma compilata a UNIT-ului 3. specificaŃia fişierului care corŃine forma sursă a UNIT-ului 4. numele şi specificaŃia fişierului care conŃine forma sursă a UNIT-ului În limbajul DELPHI, specificarea unui UNIT în programul principal în paragraful USES se face prin a. 1 sau 2 b. 1 sau 3 c. 2 sau 3 d. 1 sau 4

1

Name: ________________________ ____

____

____

4. Se consideră

1. zona de identificare a UNIT-ului 2. zona de declaraşii globale 3. zona de declaratii publice 4. zona de interfaŃă 5. zona de implementare 6. zona de declaraŃii locale 7. zona de cod direct executabil 8. zona de instrucŃiuni Un UNIT în limbajul PASCAL este format din următoarele componente a. 1+4+6+8 b. 1+3+5+7 c. 1+4+5+7 d. 1+2+5+8 e. 1+3+5+7 5. Într-un UNIT cu zona de cod direct executabil vidă, caracterul “;” aflat înainte de END. este a. opŃională b. interzisă c. obligatorie 6. În zona de interfaŃă nu este subzonă a. b. c. d.

____

ID: A

subzonă utilizare UNIT-uri publice subzonă definire date publice subzonă definire subprograme publice subzona declarare subprograme publice

7. Indicarea subprogramelor publice în interfaŃa unui UNIT se face prin a. prezentarea integrala a subprogramului b. antetul redus al subprogramului c. antetul complet al subprogramului d. antetul subprogramului urmat de o declaraŃie FORWORD

Completion Complete each sentence or statement. 8. În limbajul PASCAL o colecŃie de date şi de prelucrări, transformate în cod executabil şi care se poate adăuga la programul principal pentru a forma un program executabil se numeşte ……………….. 9. Antetul programului principal este format din cuvântul cheie ……………. şi dintr-o identificare a programului dată printr-un identificator a cărui utilizare este interzisă în continuare. 10. Zona de ………….. cuprinde în subzona de specificaŃii de entităŃi globale: definiŃii de tipuri, constante, variabile şi eventuale etichete. Este bine ca utilizarea etichetelor să fie evitată cât mai mult posibil.

Pentru realizarea definirilor, se utilizează cuvintele cheie TYPE, CONST, VAR şi LABEL. Fiecare definiŃie se încheie prin caracterul punct şi virgulă. 11. A doua componentă a zonei de ……………. este subzona de definire a subprogramelor interne programului principal. Subprogramele definire în acest loc poartă numele de subprograme globale, deoarece definirea lor este recunoscută pe parcursul întregului program imediat, după ce li se încheie definirea. 2

Name: ________________________

ID: A

12. DefiniŃia …………. din subzona de definire a entităŃilor specifică introducerea elementelor definite într-o altă unitate de program, de tipul UNIT, elemente care se utilizează în programul principal curent. 13. Pentru UNIT-urile realizate sub limbajul PASCAL în formele executabile sub sistemul de operare DOS fişierul care conŃine forma compilată are extensia ……………. 14. Pentru UNIT-urile realizate sub limbajul PASCAL în formatele executabile sub o versiune a sistemul de operare WINDOWS fişierul care conŃine forma compilată are extensia ……………. 15. Pentru UNIT-urile realizate sub limbajul DELPHI şi care se execută doar sub diversele versiuni ale sistemului de operare WINDOWS fişierul care conŃine forma compilată are extensia ……………. 16. În partea de limbaj şi auxiliare ale limbajului de programare, firma producătoare pune la dispoziŃie o serie de UNIT-uri de interes general şi a căror conŃinut facilitează dezvoltarea mai rapidă a apicaŃiilor. Dintre acestea, doar un singur UNIT are un regim special, în sensul că nu este indicat ca UNIT utilizat, şi anume cel cu identificarrea ……………. În rest, utilizarea oricărui alt UNIT trebuie indicată prin prezenŃa identificării sale în specificaŃia USES. 17. Zona de interfaŃă a unui UNIT are antetul format din cuvântul cheie ……………. 18. Zona de implementare a unui UNIT are antetul format din cuvântul cheie ……………. 19. În zona de implementare a unui UNIT în afara declarării subprogramelor publice, toate entităŃile care

se definesc sunt ……………. 20. OperaŃia de trecere a subprogramelor din DLL la programul principal în care sunt apelate se numeşte ……………… 21. Unitatea de program prin care sunt realizate DLL-uri are antetul format prin cuvântul cheie …………………. 22. ………………… memoriei se realizează prin considerarea a doi sau mai mulŃi identificatori care au asociată aceeaşi adresă de memorie. 23. Partajarea memoriei se realizează necondiŃionat, la momentul definirii variabilelor, printr-o construcŃie: ident_nou:tip_variabilă ……………….. ident_vechi; unde ident_nou este identificarea definită curent, tip_variabilă este tipul pentru variabila definită curent, iar ident_vechi reprezintă una din variabilele deja definite a cărei adresă de început va fi şi adresa de început a variabilei definite curent. 24. Dacă A este mulŃimea subprogramelor utilizate, la care se adaugă programul principal pp, şi considerăm mulŃimea V a perechilor (a,b), pentru care din a (program principal sau subprogram) se face un apel la b (subprogram), atunci spunem că G=(A,V) defineşte graful de ………….. al programului principal pp. 25. Spunem că un program este ……………. dacă graful său de apel nu conŃine circuite. 26. ……………. de apel care intervine în limbajul PASCAL la cererea de execuŃie a unui subprogram cu o formă de recursivitate este format din următoarele elemente: − adresa de revenire după execuŃia completă a instrucŃiunilor subprogramului; − totalitatea valorilor pentru parametrii transmişi prin valoare;

− totalitatea valorilor variabilelor locale din momentul apelului; - elementul de returnare a rezultatului, doar dacă subprogramul recursiv este de tipul FUNCTION. 3

Name: ________________________

ID: A

27. Prelucrarea datorată apariŃiei recursivităŃii produce depuneri repetate în stiva program până la întâlnirea îndeplinirii condiŃiei de oprire a recursivităŃii. Această depunere succesivă poartă numele de ……………. recursivităŃii pe stiva program şi spunem că operaŃia are sens crescător datorită creşterii mărimii stivei. 28. În limbajul PASCAL rezolvarea recursivităŃii de speŃa a doua este posibilă prin aplicarea caracteristicii de definire în avans a unui subprogram folosind cuvântul cheie ……………… Matching a. b. c. d. e.

Calcul_iniŃial Calcul_nerepetabil Calcul_final Calcul_repetabil CondiŃie_oprire

____ 29. Proces de prelucrare care se aplică întotdeauna anterior aplicării formulelor recurente care conduc la recursivitate. Acest proces poate fi absent. El este obligatoriu atunci când condiŃia care intervine nu este una directă asupra parametrilor ci implică la rândul ei un proces de calcul; ____ 30. Expresie logică prin care se selectează aplicarea relaŃiei iniŃiale sau celei generale din definirea rezolvării recurente. Ea poartă numele de condiŃie de oprire referitor la fenomenul recursiv, deoarece determină întreruperea aplicării formulei generare; ____ 31. Prelucrările realizate pentru utilizarea în calcul a relaŃiei iniŃiale din definirea recurentă. Acest proces poate fi vid; ____ 32. Partea de prelucrare corespunzătoare relaŃiei generale din rezolvarea recurentă şi este singura perte din subprogram în care se ajunge la apariŃia unui circuit în graful de apel al programului care apelează aceast subprogram; ____ 33. Indica realizarea de prelucrări indiferent de aplicarea în recurenŃă a relaŃiei iniŃiale sau a celei generale. Acest bloc poate fi absent.

4

Related Documents