Programare

Name: ________________________  Class: ___________________  Date: __________  

ID:  A

hsrthbsrt Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.

c   ____

1.  Se consideră: a.  un element de identificare al unităŃii de pro gram b.  o zonă de definiŃii pentru elementele cu care se lucrează în program c.  o zonă care conŃine instrucŃiunile programului d.  o zonă pentru definirea datelor publice e.  o zonă de cod de iniŃializare

Elementele distinte care formează un program principal PASCAL sunt a. a+c+e b. b+c+d c. a+b+c d. a+b+c+e e. a+b+c+d a   2.  În limbajul PASCAL, specificarea unui UNIT în programul principal în paragraful USES se face prin ____ a. numele UNIT­ului b. specificaŃia fişierului care conŃine forma compilata a UNIT­ului c. specificaŃia fişierului care corŃine forma sursă a UNIT­ului d. numele şi specificaŃia fişierului care conŃine forma sursă a UNIT­ului c   3.  Un UNIT poate fi dat prin ____ 1.  numele UNIT­ului 2.  specificaŃia fişierului care conŃine forma compilata a UNIT­ului 3.  specificaŃia fişierului care corŃine forma sursă a UNIT­ului 4.  numele şi specificaŃia fişierului care conŃine forma sursă a UNIT­ului În limbajul DELPHI, specificarea unui UNIT în programul principal în paragraful USES se face prin a. 1 sau 2 b. 1 sau 3 c. 2 sau 3 d. 1 sau 4

1

Name: ________________________  

c   ____

ID:  A

4.  Se consideră

1.  zona de identificare a UNIT­ului 2.  zona de declaraşii globale 3.  zona de declaratii publice 4.  zona de interfaŃă 5.  zona de implementare 6.  zona de declaraŃii locale 7.  zona de cod direct executabil 8.  zona de instrucŃiuni Un UNIT în limbajul PASCAL este format din următoarele componente a. 1+4+6+8 b. 1+3+5+7 c. 1+4+5+7 d. 1+2+5+8 e. 1+3+5+7 c   5.  Într­un UNIT cu zona de cod direct executabil vidă, caracterul “;” aflat înainte de END.  este ____ a. opŃională b. interzisă c. obligatorie ____ d   6.  În zona de interfaŃă nu este subzonă a. b. c. d.

c   ____

subzonă utilizare UNIT­uri publice subzonă definire date publice subzonă definire subprograme publice subzona declarare subprograme publice

7.  Indicarea subprogramelor publice în interfaŃa unui UNIT se face prin a. prezentarea integrala a subprogramului b. antetul redus al subprogramului c. antetul complet al subprogramului d. antetul subprogramului urmat de o declaraŃie FORWORD

Completion Complete each sentence or statement.  

8.  În limbajul PASCAL o colecŃie de date şi de prelucrări, transformate în cod executabil şi care se poate  UNIT adăuga la programul principal pentru a forma un program executabil se numeşte ………………..

 

PROGRAM şi dintr­o identificare a  9.  Antetul programului principal este format din cuvântul cheie ……………. programului dată printr­un identificator a cărui utilizare este interzisă în continuare.

 

definitii 10.  Zona  de  …………..   cuprinde  în  subzona  de  specificaŃii  de  entităŃi  globale:  definiŃii  de  tipuri,  constante,  variabile şi eventuale etichete. Este bine ca utilizarea etichetelor să fie evitată cât mai mult posibil.

Pentru realizarea definirilor, se utilizează cuvintele cheie TYPE, CONST, VAR şi LABEL. Fiecare  definiŃie se încheie prin caracterul punct şi virgulă.  

definitii

11.  A doua componentă a zonei de ……………. este subzona de definire a subprogramelor interne programului  principal. Subprogramele definire în acest loc poartă numele de subprograme globale, deoarece definirea lor  este recunoscută pe parcursul întregului program imediat, după ce li se încheie definirea. 2

Name: ________________________  

ID:  A

 

USES 12.  DefiniŃia …………. din subzona de definire a entităŃilor specifică introducerea elementelor definite într­o altă unitate de program, de tipul UNIT, elemente care se utilizează în programul principal curent.

 

13.  Pentru UNIT­urile realizate sub limbajul PASCAL în formele executabile sub sistemul de operare DOS  TPU fişierul care conŃine forma compilată are extensia …………….

 

14.  Pentru UNIT­urile realizate sub limbajul PASCAL în formatele executabile sub o versiune a sistemul de  TPW operare WINDOWS fişierul care conŃine forma compilată are extensia …………….

 

15.  Pentru UNIT­urile realizate sub limbajul DELPHI şi care se execută doar sub diversele versiuni ale  DCU sistemului de operare WINDOWS fişierul care conŃine forma compilată are extensia …………….

 

16.  În partea de limbaj şi auxiliare ale limbajului de programare, firma producătoare pune la dispoziŃie o serie de  UNIT­uri de interes general şi a căror conŃinut facilitează dezvoltarea mai rapidă a apicaŃiilor. Dintre acestea,  doar un singur UNIT are un regim special, în sensul că nu este indicat ca UNIT utilizat, şi anume cel cu  SYSTEM identificarrea ……………. În rest, utilizarea oricărui alt UNIT trebuie indicată prin prezenŃa identificării sale  în specificaŃia USES.

 

INTERFACE 17.  Zona de interfaŃă a unui UNIT are antetul format din cuvântul cheie …………….

 

18.  Zona de implementare a unui UNIT are antetul format din cuvântul cheie …………….

 

19.  În zona de implementare a unui UNIT în afara declarării subprogramelor publice, toate entităŃile care 

IMPLEMENTATION

private se definesc sunt …………….  

20.  OperaŃia de trecere a subprogramelor din DLL la programul principal în care sunt apelate se numeşte   export ………………

 

21.  Unitatea de program prin care sunt realizate DLL­uri are antetul format prin cuvântul cheie  LIBRARY ………………….

 

Partajarea 22.  ………………… memoriei se realizează prin considerarea a doi sau mai mulŃi identificatori care au asociată  aceeaşi adresă de memorie.

 

23.  Partajarea memoriei se realizează necondiŃionat, la momentul definirii variabilelor, printr­o construcŃie: ABSOLUTE ident_vechi; ident_nou:tip_variabilă ………………..   unde ident_nou este identificarea definită curent,  tip_variabilă este tipul pentru variabila definită curent, iar  ident_vechi reprezintă una din variabilele deja definite a cărei adresă de început va fi şi adresa de început a  variabilei definite curent.

 

24.  Dacă A este mulŃimea subprogramelor utilizate, la care se adaugă programul principal pp, şi considerăm  mulŃimea V a perechilor (a,b), pentru care din a (program principal sau subprogram) se face un apel la b  apel (subprogram), atunci spunem că G=(A,V) defineşte graful de ………….. al programului principal pp.

 

iterativ 25.  Spunem că un program este ……………. dacă graful său de apel nu conŃine circuite.

 

26.  Contextul   de  apel  care  intervine  în  limbajul  PASCAL  la  cererea  de  execuŃie  a  unui  subprogram  ……………. cu o formă de recursivitate este format din următoarele elemente: − adresa de revenire după execuŃia completă a instrucŃiunilor subprogramului; − totalitatea valorilor pentru parametrii transmişi prin valoare;

− totalitatea valorilor variabilelor locale din momentul apelului; ­  elementul  de  returnare  a  rezultatului,  doar  dacă  subprogramul  recursiv  este  de  tipul  FUNCTION. 3

Name: ________________________  

ID:  A

 

27.  Prelucrarea datorată apariŃiei recursivităŃii produce depuneri repetate în stiva program până la întâlnirea  expandarea îndeplinirii condiŃiei de oprire a recursivităŃii. Această depunere succesivă poartă numele de  …………….  recursivităŃii pe stiva program şi spunem că operaŃia are sens crescător datorită creşterii mărimii stivei.

 

28.  În limbajul PASCAL rezolvarea recursivităŃii de speŃa a doua este posibilă prin aplicarea caracteristicii de  FORWARD definire în avans a unui subprogram folosind cuvântul cheie  ………………

Matching a. b. c. d. e.

Calcul_iniŃial Calcul_nerepetabil Calcul_final Calcul_repetabil   CondiŃie_oprire

____ A   29.  Proces de prelucrare care se aplică întotdeauna anterior aplicării formulelor recurente care conduc la  recursivitate. Acest proces poate fi absent. El este obligatoriu atunci când condiŃia care intervine nu este una  directă asupra parametrilor ci implică la rândul ei un proces de calcul; E ____  30.  Expresie logică prin care se selectează aplicarea relaŃiei iniŃiale sau celei generale din definirea rezolvării  recurente. Ea poartă numele de condiŃie de oprire referitor la fenomenul recursiv, deoarece determină  întreruperea aplicării formulei generare; B   31.  Prelucrările realizate pentru utilizarea în calcul a relaŃiei iniŃiale din definirea recurentă. Acest proces poate fi  ____ vid;     ____ 32. Partea de prelucrare corespunzătoare relaŃiei generale din rezolvarea recurentă şi este singura perte din  D subprogram în care se ajunge la apariŃia unui circuit în graful de apel al programului care apelează aceast  subprogram; C ____  33.  Indica realizarea de prelucrări indiferent de aplicarea în recurenŃă a relaŃiei iniŃiale sau a celei generale. Acest  bloc poate fi absent.

4