Primii Crestini

La inceput un cult obscur, cre~tinismul a devenit in doar trei secole religia oficiala a Imperiului Roman. Supravietuind conflictelor ~i invaziilor barbare, cre~tinismul a facut legatura dintre lumea antica ~i cea medievala. I

nformatiile Nazareth

noastre ~i istoria

despre

Inceputurilor

Isus

din

cre~tinismu-

lui sunt foarte limitate. Iudeea a fost o mic:1 provincie a Imperiului Roman, iar mi~c:1rile religioase de aici au atras atentia romanilor doar atunci cand au Inceput s:1tulbure lini~tea public:1. Singurele documente despre viata lui Iisus sunt cele patru Evanghelii, scrise dup:1 o generatie sau mai mult dup:1 moartea sa, Intre 70-100 d.Hr. ~i contin mai degrab:1 informatii despre misiunea ~i mesajul s:1u, decat detalii biografice. 5i, de vreme ce acestea se contrazic uneori intre ele, la fel ca ~i alte surse, .Evangheliile contin In mod evident goluri de .memorie, Intelegerea gre~it:1 a unor fapte ~i probabil deform:1ri intentionate ale realit:1tii. "Regele ludeilor" Totu~i, nu exist:1 motive de Indoial:1 referitoare la principalele fapte prezentateln Evanghelii: ~i anume c:1 Isus a fost un evreu care propov:1duia poc:1inta, Incetarea s:1var~irii de § p:1cate, abandonarea preocup:1rilor lume~ti, ~ iubit;ea bun:1t:1tii ~i o iminent:1 Judecat:1 de ~ O Un mozaic din secolul 6 il prezinta pe lisus, imbracat in uniforma militara romana. inarmat cu crucea martiriului. in locul sabiei. El sta deasupra leului ~i ~arpelui, simboluri ale puterii. O Palestina din timpul lui lisus, era condusa de guvernatori subordona~i Romei. Herod Antipas a condus Galileea (4 i.Hr.-39 d.Hr.). care, impreuna cu anumite port,iuni din nordul Palestinei, erau principalele zone in care lisus predica.

Apoi, in unna c~reia sufletele pierdute vor fi condamnate la pedeapsa etern~. in cele din urma, Isus a fost judecat ~i crucificat de rornani, fiind considerat infractor politic (aclamat "Rege al Iudeilor"), probabilla solicitarea du~manilor s~i din randurile preotilor evrei. Discipolii s~i l-au proclamat luhg-a~teptatul Mesia (in greac~ Christos, "Cel Ales") ~i au declarat c~ l-au v~zut in came ~i oase dup~ moartea sa ~i au asistat la ridicarea sa la cer. Conform cercet~rilor recente, Isus s-a n~scut In anul 6 1.Hr. ~i a fost crucificat lntre 29-33 d.Hr., cand Pilat din Pont era guvernatorul Iudeei (26-36 d.Hr.). Aceasta a fost o perioada de tulburnri ~iconflicte, cu separ~ri

nete Intrebogati ~i s:lraci ~i Intre "zelotii" antiromani ~i cei ce colaborau cu cuceritorii str:lini. Existau de asemeneasecte cu interese opuse 1n cadrul iudaismului, dominand- o atmosfern de zel ~i a~teptare.Aceste lucruri reies din manuscrisele de la Marea Moart:l, descoperite In de~ert In vremuri contemporane, care reflect:l credinta unei secte semimonastice In venirea lui Mesia, care avea s:l-i scape de sub dominatia roman:l. Rascoala evreilor Au r:lmas putini adepti ai lui Isus In randurile evreilor, pentru c:l (In ciuda motivelor pentru care a fost executat) el nu a promis libertatea politic:l, ci un regat "allumii de dincolo". Prin urmare, evreii au declan~at o mare rnscoal:l (66-73 d.Hr.), dup:l care rornanii au devastat Ierusalimul ~i au masacrat, dup:l un asediu Indelungat, lupt:ltorii evrei refugiati la Masada. in 132 d.Hr. evreii s-au rnsculat din nou, de aceast:ldat:l urmandu-l pe Simon Bar Kochba, care s-a proclarnat Mesia, fiind In cele din urm:llnfrant. in timpul vietii lui Isus, el ~i apostolii s:li sau considerat evrei, iar acest lucru a rnrnas neschimbat pentru o perioad:l dup:lmoartea 29

PRIMII

CRE~TINI

RAspANDIREA CRE~TINISMULUI

O Aceast3 hart3 prezint3 c313toriile Sf. Pavel ~i r3spandirea cre~tinismului pan3 la inceputul secolului a! 4-lea.

8---:&

.

)

.

0 ~

;W;egium

. MALTA

Lasaea ~

~

O Capul din bronz al imparatului Constantin, secolul 4. Acesta a fondat o noua mare capitala, Constantinopol, in 330 d.Hr., iar in timpul domniei sale, cre~tinismul a devenit religie na1ionala.

sa: cre$tinii erau mai degraba o secta a evreilor decat o religie separata. De fapt, primele convertiri la cre$tinism din afara Iudeii au avut loc 1n randurile comunitatilor evreie$ti, raspandite 1n ora$e din Intregul Imperiu Roman. Iudaismul avea $i el adepti In lumea romana, dar progresul sau a fost Incetinit de faptul ca impunea celor ce nu erau evrei sa accepte toate ritualurile acestui cult, inclusiv practicarea circumciziei. Decizia cre$tinilor de a nu adopta aceste ritualuri, a oferit noii credinte un avantaj important, distantand-o de asemenea de iudaismul ortodox. .5i mai importanta a fost doctrina 1 impusa de marele apostol misionar Sf. Pavel -~ dupa care Isus nu a fost un Mesia uman, ci ] 1nsu$i Fiul divin al lui Dumnezeu, trimis In ~ lume sa izbaveasca omenirea de pacate prin ~ propriul sau sacrificiu. Prin aceste concepte, cre$tinismul s-a impus ca o religie aparte. O in pe~terile de la Qumran, loca~ul unei grupari religioase, au fost gasite fragmente din peste 600 de manuscrise. Cunoscute sub ~ Persecu1ia Nu se cunosc prea multe amanunte despre numele de Manuscrisele de la Marea Moarta, E cre$tinismul secolului 1 d.Hr., cu exceptia fapaceste manuscrise includ primele texte ale ~ 0/! tului ca Imparatul Nero i-a acuzat pe cre$tini Vechiului Testament. de izbucnirea incendiului de mari proportii, ~ care a distrus cea mai mare parte a Romei In jmp~ratului ~i lui Isus Hristos. De asemenea, """ anul 64 d.Hr.; probabil profetiile cre$tinilor ace~tiaau acceptat chiar ~i refuzul evreilor de ~ referitoare la Judecata de Apoi au dus la prea se supune, de vreme ce religia lor era un supusa vina a acestora. Persecutiile ce au cult national vechi. jns~ cre~tinismul c~p~tase Instr~ina ~i li deranja pe vecinii lor. De asemeurmat au fost groaznice dar de scurta durata, noi forme ~i probabil un cai:actersubversiv. O nea, cre~tinii nu l~i Indeplineau obligatiile iar In Imperiul Roman a domnit lini$tea pana parte a oamenilor de rand credeau acest cet~tene~ti-In ochii romanilor -refuzand s~ In 112 d.Hr., cand administratorul imperial, lucru, de~i nuse ~tie exact de ce: la sfar~itul poarte arme. Forma credintei lor li deosebea Pliniu cel Tanar, i-a scris Imparatului Traian, secolului 2 d.Hr. au avut loc izbucniri antide ceilalti; existau dou~ acte sacramentale, Intrebandu-l cum sa se descurce cu cre$tinii. cre~tine violente la Lyons ~i Smyma, iar cre~- botezul ~i Imp~rt~~ania,In cadrul c~reia este Traian l-a sfatuit sa-i pedepseasca pe toti cei tinii erau adesea considerati "partea negativ~ retrai~ simbolic Cina cea de Tain~. care se faceau cunoscuti, dar sa nu li caute a rasei umane". Credinta Intr-o iminen~ Judeca~ de Apoi sau sa ia In considerare denunturile anonime. Acestea se datorau probabil faptului c~ i-a f~cut pe cre~tini s~ fie reticenti fata de Principala infractiune a cre$tinilor consta cre~tinii se Inchinau Dumnezeului lor In parlucrurile lume~ti fiind Inclinati s~ urmeze In refuzul lor de a se Inchina Imparatului $i ticular, In case ale credincio~ilor (bisericile au Intocmai instructiunile lui Isus "de a nu se zeilor romani. Romanii erau pregatiti sa tolap~rut doar In secolul 4) ~i li excludeau pe cei gandi la ziua de maine". ins~, deoarece se ereze orice religie, de$i le era greu sa Intecare nu erau membri ai comunit~tii lor. p~rea c~ Judecata de Apoi nu era foarte aproleaga existenta unei exclusivitati religioase, Ace~tia aveau un spirit evanghelic -adesea o pia~, comunit~tile cre~tine au 1nceput s~ se care interzicea unei persoane sa se Inchine $i dorin~ arz~toare pentru martiriu -care li organizeze; au fast ale~i diaconi, presbiteri ~i 30

: r f

f ,; ~ I I;

O Biserica Hagia Eirene din secolul 6, in Istanbul. Bisericile de tip bazilici nu au aparut decat in secolul 4. inainte cre~tinismul se practica in case particulare.

O Dupa crucificarea lui Isus. discipolii sSai au devenit apostoli. Sarcina lor era aceea de a raspandi mesajul lui Isus. Aceasta sculptura il arata pe Petru dictandu-i o scrisoare lui Marcu. un alt apostol.

O Miracolul lui Isus: mersul pe Marea Galileei, este reprezentat in aceasta pictura in miniatura, realizata in manuscrisul din secolul 11, Evanghe/ii/e de Aur. tru ordinea sociala. Cre~tinismul putea sa confere simtul solidaritatii, care putea lmpiedica destr:lmarea Imperiului Roman; iar acesta pare sa fi fost unul dintre motivele pentru care imparatul Constantin 11sustinea cu lndarjire. Sprijinul sau a oferit cre~tinismului ultima aprobare ~i imboldul de care avea nevoie.

episcopi, care jucau un rol important 1n Intreaga lume. S-au f~cut compromisuri ~i cu aceast~ lume, In special abandonarea pacifismului cre~tin, care se pare c~ a existat Inainte de secolul 4. Totu~i, refuzul cre~tinilor de a se supune imp~ratului a continuat s~ provoace ostilitati oficiale. Aceasta era mai degrab~ nelndeplinirea datoriei sociale, decat o problem~ religioas~: se credea c~ practicarea cultului imperial (credinta In calitatea divin~ a imp~ratuluO va mentine unit Imperiul Roman, din ce 1n ce mai fragil. Prin urmare, cre~tinii erau lor

In de

general criz~,

persecutati cand

se

In f~ceau

timpul

perioade-

eforturi

disperate

de revenire la normal: sub Decius (250-51) ~i Valerianus (257-58), sub Diocletian (303-5) ~i a succesoruluis~u din est, Galerius (305-11). L in ciuda ororilor ce le caracterizau, aceste .~ersecutii au fost de scurt:I durata -~i pan~ la ~ urm~ e posibil ca ele s~ li fi Indarjit pe IT;

supravietuitori, realitate,

f~r~ Imp~ratii

s~ au

ameninte

trebuit

s~

Cre~tinismul a ap~rut atunci cand Increderea In sine ~i optimismul Imperiului Roman erau pe punctul de a se pr;1bu~i, iar situatia general~ luase o Intors~tur;1 urat~. Adorarea vechilor zei romani devenise o simpl~ formalitate, de~i domina o dorint~ arz~toare pentru convingeri religioase. Diferiti zei ~i culte au p~truns din est In Imperiul Roman, cre~tinismul confruntandu-se cu rivali formidabili, cu care avea, Ins~, anumite tras~turi commune.De exemplu, multe "religii misterioase" erau caracterizate prin drame ale mortii ~i Invierii, In care persoana credincioas~ "se ren~~tea".

credinta. accepte

in faptul

c~ practicantii cre~tinismului erau prea numero~i pentru a fi nimiciti. pan~ In 300 d.Hr., ace~tia erau Inc~ o minoritate, Ins~ una putemic~ -aproximativ 1QO/o din populatie.

Un cult superior Cu toate acestea, cre~tinismul avea anumite avantaje fat~ de alte culte. Acesta oferea un Dumnezeu personal ~i posibilitatea nemuririi, la fel ca religiile misterioase. ins~, spre deosebire de acestea, se adresa tuturor, nu doar initiatilor. cSimtul cre~tin al comunitatii era foarte puternic, bazat pe o egalitate spiritual~ completa Intre s~raci ~i bogati, st~pani ~i slujitori. Deoarece acesta propov~duia indiferenta fata: de lucrurile lume~ti ~i supunerea In fata unei autorit~ti supreme, nu era o amenintare pen-

Converti~e la cre~tinism Legenda spune ca Imparatul Constantin a avut o viziune, 1n urma careia acesta a atribuit victoria sa decisiva, de la Podul Milvian (312), Durnnezeului cre~tin. Prin urmare, 1mparatul i-a convins pe rivalii sai sa accepte toate religiile, 1ncurajand ellnsu~i cre~tinismul, de~i formal ramasese devotat cultului Soarelui Necucerit. Doar dupa ce a devenit stapanul lntregii lurni romane, 1n 324, el s-a declarat cre~tin. Primul Conci1iu ecumenic (din lntreaga lume) al Bisericii a avut loc la Niceea In 325; faptul ca imparatul Constantin a prezidat reuniunea a demonstrat atat importanta politica pe care ~i-o asumase Biserica, cat ~i rolul principal pe care lmparatul intentiona sa-l aiba In cadrul acesteia. Conci1iul de la Niceea a fost convocat In special pentru a rezolva disputele, asupra unor chestiuni legate de doctrina, lntre cei care au format partidul ortodox ~i adeptii lui Arius. Asemenea dispute li spulberau lmparatului Constantin speranta ca religia cre~tina va mentine imperiul unit. Ereziile -adica concepte In contradictie cu dogmele biserice~ti l~i ca~tigau de multe ori sprijinul din provincii ca Egiptul, care erau nemultumite de dominatia romana. in urmatoarele secole, Biserica a condamnat ca erezii conceptele lui Arius (arianismu1), nestorianismul, monofisitismul, precum ~i alte interpretari ale doctrinei cre~tine, refuzand sa accepte alte opinii In randurile sale. in acest scop, Biserica a fost sprijinita de stat. in 391, imparatul Teodosius I a interzis 31

PRIMII

CRE$TINI

O Acest manuscris francez din secolul 1 S prezinta convertirea lui Pavel, in urma unei viziuni cu lisus. Pe atunci func~ionar evreu, Pavel calatorea spre Damasc, pentru a-i aresta ~i a-i aduce in fa~a judeca~ii pe cre~tinii pe care urma sa-i gaseasca. Expansiunea mi~carii cre~tine timpurii s-a datorat in mare parte calatoriilor misionare ale Sf. Pavel.

toate formele de credint~ ne-cre~tin~, care erau acum considerate ca alc~tuind "p~ginismul"; cuvintul provine probabil din pagus, "om de la tarn", deoarece vechile credinte erau greu de Inl~turat In mediul rural, d~inuind timp de secole. in 438, Teodosius II a emis legi conform c~rora arianii ~i nestorienii trebuiau uci~i. Din persecutati, cre~tinii au ajuns s~ fie persecutori. Noi ideologii Pin~ In secolul 5 d.Hr., mai multi ginditori P~rintii Bisericii -au oferit cre~tinismului o baz~ intelectual~ impresionant:l, Imprumutind elemente importante ale filozofiei grece~ti. O alt:l mare realizare a fost traducerea Bibliei In limba latin~ de c~tre St Jerome (345420). Dar, Intre timp, Imperiul Roman de Apus a fost invadat de barbari, iar In 476 a Incetat chiar s~ rnai existe. Succesul universal O Arestarea lui lisus in Gradina Ghetsemani. Se crede ca preo~ii evrei s-au aflat in spatele acestei arestari, prezentandu-L pe lisus in fa~a autorita~ilor romane ca pe un insurgent politic periculos.

32

al cre~tinismului a fost confirmat de graba cu care au fost convertili noii con,ducatori barbari, de~i, pentru un timp, cei rnai multi dintre ei au adoptat crezul eretic arian. Conditiile nefavorabile i-a facut pe oameni sa seizoleze, urrnand exemplul deja stabilit In Est. in anul 529, aceasta mi~care a Inceput sa fie organizata, cand St Benedict a fondat Monte Cassino, prirna manastire a ordinului be~edictin. incepand cu aceasta perioada, monasticismul avea sa joace un rol deosebit de important In viata europenilor . Centre rivale Italia fiind In ruine, episcopii din Roma papii -au devenit aparatori ai credintei ~i valorilor civilizatiei, exprimandu-~i pretentia de a se afla la conducerea Intregii Biserici. Cu toate acestea, Roma a avut trei rivali putemici In Alexandria, Antiohia ~i capitala Imperiului Rornan de Rasarit, Constantinopol. Apoi, In secolul 7 d.Hr., Alexandria ~i Antiohia au fost cucerite de arabi. Roma ~i Constantinopol au ramas centrele celor doua traditii cre~tine latina ~i greaca -care In cele din urma, aveau sa se separe complet.

O Isus a fost judecat de Pilat din Pont. procuratorul roman la lerusalim. Spalarea mainilor pentru a-i face pe evrei ~i nu pe romani responsabili pentru moartea lui Isus. este o tradi,ie cre~tina. Aceste picturi dateaza din secolul 15.