Povestiri Despre Gen

Povestiri despre gen

noiembrie 2007- februarie 2008

Curs online ISE: Dimensiunea de gen în educaţie Modul Consiliere şi Orientare

Portofoliu de învăţare

Motto: "Tell me and I'll forget. Show me, and I may not remember. Involve me, and I'll understand." Benjamin Franklin

Minodora Paula Dinu Colegiul National Vocational “Nicolae Titulescu “Slatina

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Cuprins Introducere....................................................................................................... ...............3 Partea 1 : Înţelegerea perspectivei de gen în educaţie: concepte de bază..........................7 Partea a 2-a: Jurnalul calatoriei de invatare 2.1. Saptamana 1.................................................................................... .......................18 2.2. Saptamana 2...................................................................................... .....................25 2.3. Saptamana 3...................................................................................... .....................27 2.4. Saptamana 4...................................................................................... .....................41 2.5. Saptamana 5...................................................................................... .....................47 2.6. Saptamana 6...................................................................................... .....................57 Partea a 3-a : Instrumente de lucru............................................................................... ..........58 In loc de incheiere............................................................................................................ .........63

2 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Introducere Cuvant inainte Dragă Cititorule, În peregrinarea ta electronică, te-ai oprit cateva minute in fata portotfoliului meu. E o colectie de povestiri si insemnari: uneori naive, stangace, dar patrunse de emotia descoperirii. Sper sa nu-ti dezamagesc asteptarile si sa poti gasi aici reflectii interesante, resurse utile, eventuale sugestii pentru activitati viitoare. Poate ca ai dori sa afli care a fost mobilul realizarii acestei colectii eclectice. Am tinut sa marchez aici principalele momente ale calatoriei mele de invatare, cu si alaturi de colegii de curs si de formatorii nostri: Magda Balica, Ciprian Fartusnic si Speranta Tibu. Ghizi neobositi, au stiut sa ne dirijeze cunosterea, sa ne indrepte acolo unde ne-am ratacit, sa ne incurajeze cand am dat semne de slabiciune sau de oboseala, bref: sa ne motiveze. Le multumesc pentru profesionalismul, grija, atentia si caldura cu care ne-au ghidat calatoria. Calatorii…Sunt pasionata de calatorii. Toate mi-au marcat intr-un mod crucial existenta. M-au transformat si m-au ajutat sa inteleg transformarea. Cand spun calatorie, spun aventura, descoperire, mirare: cunoastere. Din orice calatorie ma straduiesc sa iau cu mine amintiri: nu neaparat obiecte, pentru ca viata lor continua in mine, ci nostalgii, elanuri, obstacole sau bariere pe care le-am trecut in drumul cunoasterii. Calatorie, esti pentru mine curaj si bucurie…! In orice periplu, ma simt o eterna Alice in Tara Minunilor, care priveste cu uimire in jur si descopera. Aceasta calatorie fascinanta in lumea genului m-a tintuit ore in sir in fata calculatorului, prin incursiunea in lumea conceptelor si nevoia de afla. Dincolo de aventura propriu- zisa a cunoasterii, am descoperit ceva mai mult: placerea si bucuria de a impartasi cu colegii aceleasi intrebari si preocupari. In saptamanile de vacanta ale cursului am simtit lipsa comunicarii de pe platforma, de aceea sper sa pastrez legatura cu colegii. Ah, nu ti-am vorbit despre platforma! Cursul nostru despre gen a avut loc pe o platforma Moodle, de formare la distanta, intr-o comunicare asincrona. Platforma ne-a permis sa interactionam cu colegii, dar si cu formatorii cursului, sa descarcam resurse si sa depunem lucrarile realizate intr-un portofoliu online, sa strecuram ideile si comentariile in forumuri. Platforma a inregistrat fidel evolutia noastra. Orice calatorie este in esenta o schimbare: de la punctul numit ipotetic zero, de pornire, pana la punctul Terminus. Cred ca acest curs nu se termina aici; el semnifica doar inceputul reflectiilor noastre cu privire la gen. Calatoria noastra comuna se termina, insa ea marcheaza inceputul călătoriei personale de învăţare. Îţi mulţumesc pentru timpul acordat lecturii portofoliului meu. Te rog să-ţi exprimi parerea, Cititorule, ca un semn al trecerii tale. Mă vei ajuta să realizez un salt calitativ in intelegere şi sămi îmbunătăţesc viziunea. In felul acesta, vom continua viata comunitatii de invatare create de acest curs. Cu prietenie, Minodora

3 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Sa facem cunostinta

Cine sunt? Mă numesc Minodora Dinu. Sunt profesor de limba franceză la Colegiul Naţional Vocational Nicolae Titulescu Slatina - Olt. Sunt pasionata de lectura, arta, e-learning, cercetare şi inovaţie pedagogica. Am doi copii: George, 18 ani, elev in clasa a 12-a si Claudia, 24 de ani, analist in relatii cu clientii la Nestle. Din familia noastra face parte si catelusa Lizy, pe care o iubim foarte mult. Imi place sa petrec timp cu familia mea, in natura, sa calatoresc, sa ma informez, sa studiez, sa merg la sala de fitness. Lucrez la fel de bine independent, cat si in echipa. Imi place sa lucrez cu copiii si in general, cu oamenii. Mai multe despre mine gasiti in: curriculum vitae.doc. Asteptarile mele cu privire la curs: Primele intrebari cu privire la abordarea de gen in educatie mi le-am pus de timpuriu. Fostă elevă a liceului pedagogic, am evoluat patru ani intr-un context hiper-feminizat, intr-o clasa de 30 de eleve, profil educatoare. Trei din clasele la care predau anul acesta sunt predominant formate din fete, iar una din baieti. Discriminarile de gen cu care mam confruntat, in viata personala sau cea profesionala: in manuale si in practicile educationale, nu m-au lasat indiferenta. Am reactionat incitand elevii la dezbatare, analiza, obiectivitate si atitudine critica. In contextul in care in 2007, Anul European al Şanselor Egale pentru Toţi 2007 se desfăşoară o campanie susţinută împotriva discriminării de orice tip, am reflectat la modul in problematica de gen este tratata de şcoală. Educatia pentru gen nu este o preocupare explicită a sistemului nostru educational. Simt nevoia sa ma informez si sa aflu mai mult depre problematica de gen in educatie. Doresc să particip la acest curs iniţiat de ISE deoarece cred ca aici voi găsi răspunsuri bazate de o abordare ştiinţifică la preocupările mele, voi împărtăşi practici şi idei cu o comunitate virtuala de tip profesional. Resurse de care dispun: incredere, optimism, curaj, competenta, profesionalism. Ma bucur de aprecierea colegilor si de recunoasterea realizarilor mele. Sunt formator regional in management educational, promotor national Europass si formator TICE. Sper sa pot contribui, in actiunile viitoare, la creşterea gradului de conştientizare a importanţei problematicii de gen in educaţie in rândul cadrelor didactice din şcoala, comunitatea locala si din comunitatea educativa lărgita. Pe viitor, intentionez sa realizez actiuni de informare, diseminare si transfer de bune practici a informaţiilor dobândite in acest curs, alaturi de colegii de curs. Principalele posibile obstacole: lipsa de informare a actorilor educaţionali, stereotipiile cu privire la gen si rolurile de gen, practicile educaţionale insensibile la gen, rezistenta la schimbare. Pentru a realiza actiuni de diseminare la nivel local, am nevoie de sprijin institutional din partea decidentilor in materie de educatie.

4 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

La inceput de drum… M-am pregatit pentru lunga calatorie. Mi-am făcut bagajele si m-am echipat corespunzator. Am pus in rucsac: rabdare, atentie, empatie, curiozitate, deschidere, perseverenta, incredere in fortele mele, respect fata de cei din jur si fata de munca. Nu am uitat detaliul de care orice calator are nevoie: busola! Ca sa ma ghideze permanent, sa nu obosesc sau sa ma plictisesc, am pus in rucsac lucrul cel mai de pret, pe care il iau in toate calatoriile mele: pasiunea pentru cunoastere. Am citit cu atentie indicatiile de pe harta: documentele introductive. Recomand tuturor sa se aplece cu grija asupra detaliilor, inca de la inceputul unei calatorii de cunoastere/ desoperire/invatare. Pentru a situa problematica, pentru a se repera usor, pentru a se organiza si structura momentele invatarii. Am „inspectat” platforma, scotocind peste tot cu multa curiozitate. Acest lucru mi-a facilitat ulterior comunicarea on line cu colegii si tutorii, si in general, accessarea platformei. Tot din primele momente am interactionat cu cat mai multi colegi, pentru a-mi cunoaste companionii de drum. Am incercat sa acord sprijin celor care nu erau familiarizati cu platforma. Am revizuit principalele instrumente de instrumentele de învăţare pe care ni le-a propus cursul ISE din prima saptamana. Am inteles inca de la inceput ca schimbul de idei cu colegii si facilitatorii ma va ajuta sa progresez si va da un sens invatarii mele. De aceea, pe parcursul intregului curs, ori de cate ori am simti nevoia unei clarificari sau unei interventii pertinente, nu am ezitat sa postez un mesaj in spatiile alocate fiecarei saptamani, pe teme. Am exploatat in primul rand materialele resursa ale cursului, însa am investit timp cautand si alte resurse, realizand schite, sinteze si citind cu interes toate interventiile colegilor. La sfarsitul fiecarei unitati, m-am autoevaluat, pentru a masura pasii facuti, a inregistra evolutia, dar si cei de urmat, pentru a aplica strategii corective. Inainte de orice demers, ne masuram capacitatea de a face fata efortului si sarcinilor propose. Iata mai jos primul chestionar de autoevaluare, cu privire la învăţarea la distanţă: Chestionar de autoevaluare initiala.docx

5 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Calităţile unui bun candidat pentru învăţarea la distanţă: • • • • •

• • • • •

Automotivat Autodisciplinat Orientat Management eficient al timpului Competenţe de procesare a textelor Încrezător în utilizarea tehnologiei Capacitatea de a utiliza Internetul Nu are reţineri în legătură cu împărtăşirea propriilor experienţe şi contexte Capacitatea de a citi o cantitate mare de informaţii Abilitatea de a expune în scris opinii şi idei.

Interpretarea chestionarului: autoevaluare Puncte tari: Am abilitaţi de lucru cu computerul, dobândite independent, perfecţionate prin activităţi de formare continua si prin lucrul zilnic. Sunt o persoana entuziastă, comunicativă, sociabila, încrezătoare. Îmi place sa explorez lucruri noi si sa invăt, sa impartasesc experienţe cu colegii. Este important pentru mine sa fiu punctuală, cer acest lucru si celor din jur, când e vorba de respectarea unor termene limita. Am inteles rolul pe care îl are portofoliul. Calendarul de lucru si activităţile de realizat mi se par abordabile si interesante. Puncte slabe si îngrijorări: Sunt perfecţionista, acord uneori prea multa atenţie detaliilor, am uneori tendinţa sa mă risipesc in prea multe activitati. Am nevoie de puncte de referinţa, de ancore, de feed back. Aspectul de imbunatatit: organizarea muncii. Cum îmi propun să mă pregătesc pentru curs? Pot aloca timp suficient cursului; sunt constienta ca el presupune sa investim suficient timp pentru a realiza indepedent activitatile cerute. Pentru mine acest curs on line intr-un domeniu a carui importanta o descoper este chiar o calatorie cu scop initiatic. Voi citi materialele postate in resurse, voi participa la dezbaterile cu colegii de pe platforma si voi crea la randul meu activitati de exploatat in clasa pe problematica de gen. Multumesc ISE pentru acesta oportunitate de dezvoltare profesionala.

6 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Partea I – Înţelegerea perspectivei de gen în educaţie: concepte de bază. La inceput de drum, m-am informat: am citit resursele ISE dar am identificat si alte resurse pe Internet. Atasez cateva din sintezele si articolele care m-au sprijinit in activitatile de invatare.

•

Concepte cheie pentru înţelegerea genului social

Sursă www.unifem.org Ce înseamnă termenul “gen”? Termenul gen se referă la atributele economice, sociale şi culturale şi la oportunităţile asociate cu statutul de bărbat şi cu cel de femeie. În majoritatea societăţilor, a fi bărbat sau a fi femeie nu înseamnă doar a avea anumite caracteristici fizice şi biologice. Genul implică roluri, responsabilităţi, constrângeri şi privilegii construite social care sunt atribuite sau impuse femeilor şi bărbaţilor într-o anumită cultură. Bărbaţii şi femeile se confruntă cu anumite aşteptări referitoare la modul în care trebuie să se îmbrace, să se comporte sau să lucreze. Relaţiile dintre bărbaţi si femei, fie în cadrul familiei, la locul de munca sau în sfera publică, reflectă înţelegerea talentelor, caracteristicilor şi comportamentelor considerate potrivite pentru bărbaţi şi femei. Astfel, genul diferă de sex prin faptul că surprinde un aspect social şi cultural, mai degrabă decât unul biologic. Atitudinile şi caracteristicile referitoare la gen, rolul jucat de bărbaţi şi femei şi aşteptările referitoare la ei variază de la o societate la alta şi se schimbă de la o epocă la alta. Însă faptul că atitudinile faţă de gen sunt construite de societate înseamnă şi că ele se pot modifica astfel încât să ducă la crearea unei societăţi mai echitabile si mai juste. SEX Este biologic Sexul nu poate fi schimbat Bărbătesc -Femeiesc

GEN Este o construcţie socială Identificarea de gen poate fi schimbată Masculinitate-Feminitate, Bărbat-Femeie

De ce este importantă “egalitatea de gen”? Egalitatea de gen este intrinsec legată de dezvoltarea durabilă a societăţii, de asemenea, este vitală pentru punerea în practică a drepturilor omului.

7 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Obiectivul de ansamblu al egalităţii de gen este o societate în care atât femeile cât şi bărbaţii se bucură de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii în toate sferele vieţii sociale. Egalitatea între femei şi bărbaţi există atunci când ambele sexe sunt capabile să împartă în mod egal puterea şi influenţa; să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte independenţa financiară prin muncă şi prin întemeierea propriei afaceri; să se bucure de acces egal la educaţie şi de oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele; să împartă responsabilitatea pentru casă şi copii şi să fie liberi de orice fel de constrângeri, intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen atât acasă cât şi la locul de muncă. În contextul programelor de dezvoltare, egalitatea de gen este esenţială, deoarece ea va permite atât femeilor cat si bărbaţilor să ia decizii cu un impact pozitiv asupra propriei vieţi sexuale şi reproductive cât şi în ceea ce priveşte consoartele şi familiile lor. Luarea de decizii în ceea ce priveşte spre exemplu, probleme cum ar fi vârsta căsătoriei, programarea naşterilor, utilizarea metodelor de contracepţie şi recurgerea la practici dureroase trebuie îmbunătăţite prin atingerea egalităţii de gen. Este important de precizat că acolo unde există inegalităţi de gen, în general, femeile sunt acelea care sunt excluse sau dezavantajate în ceea ce priveşte procesul de luare a deciziei, precum şi accesul la resurse sociale şi economice. De aceea un aspect critic al promovării egalităţii de gen îl constituie acordarea unei mai mari autonomii femeilor, cu focalizare pe redresarea dezechilibrului de putere. Aceasta le va permite să ia decizii şi să întreprindă acţiuni pentru a atinge şi menţine propria sănătate sexuală şi reproductivă. Egalitatea de gen şi împuternicirea femeilor nu înseamnă că bărbaţii şi femeile vor fi la fel, ci doar că accesul la oportunităţi şi provocări ale vieţii nu va depinde de constrângerea de a aparţine la un sex sau la celălalt. Egalitatea de gen este şi o preocupare a bărbaţilor? Atingerea egalităţii de gen implică schimbări atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. Relaţiile echitabile trebuie să se bazeze pe o redefinire a drepturilor şi responsabilităţilor femeilor şi bărbaţilor în toate sferele vieţii sociale, inclusiv familie, loc de muncă şi societate în general. Este important, deci să ne referim la gen şi ca la un aspect al “identităţii sociale a bărbaţilor”. Există tendinţa de a considera caracteristicile şi atributele masculine ca fiind norma, iar cele ale femeilor – ca o variaţie a normei, toate acestea făcând ca aspectele legate de identitatea construită social a bărbaţilor să fie trecută cu vederea. Însă vieţile bărbaţilor sunt la fel de mult influenţate de presiunile sociale ca şi cele ale femeilor. Normele şi practicile culturale referitoare la “masculinitate” şi la aşteptările de a fi lideri, soţi sau fii creează presiuni asupra bărbaţilor şi le modelează comportamentul. Se aşteaptă foarte adesea din partea bărbaţilor să se concentreze asupra nevoilor financiare ale familiei mai degrabă decât asupra rolului de hrănire şi îngrijire care este atribuit femeilor. Socializarea în familie şi – mai târziu – din şcoli promovează comportamentul de asumare a riscurilor în rândul tinerilor bărbaţi şi acest lucru este adesea întărit de societate şi stereotipurile media. Astfel, stilul de viaţă pe care îl cer rolurile bărbaţilor duce adesea la expunerea la o morbiditate şi mortalitate mai mare decât în cazul femeilor. Printre aceste riscuri se numără accidentele, consumul de alcool şi actele de violenţă.

8 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Bărbaţii au de asemenea drepturi de a-şi asuma un rol mai mare de dezvoltare şi oportunităţile prin care ei pot să facă acest lucru ar trebui promovate. În mod egal însă, bărbaţii au responsabilităţi în ceea ce priveşte sănătatea copiilor, precum şi sănătatea sexuală şi reproductivă atât a lor cât şi a partenerelor lor. Abordarea acestor drepturi şi responsabilităţi trebuie să înceapă de la recunoaşterea problemelor de sănătate specifice bărbaţilor, precum şi nevoile şi condiţiile care le modelează. Adoptarea unei perspective de gen reprezintă un prim pas important; aceasta scoate la iveală faptul că există dezavantaje şi costuri în ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, care îşi au originea în diferenţele de gen . De ce este importantă perspectiva de gen în proiectarea şi implementarea programelor de dezvoltare şi intervenţie? Luarea în considerare a preocupărilor referitoare la gen când proiectăm şi implementăm diferite programe de dezvoltare este importantă din cel puţin două motive. * În primul rând, există diferenţe construite între rolurile bărbaţilor şi ale femeilor, diferenţe care necesită abordări diferite. * În al doilea rând, există o inegalitate sistematică între bărbaţi şi femei. În general, există date concrete referitoare la accesul scăzut al femeilor la diferite resurse şi oportunităţi. Mai mult, femeile sunt sub-reprezentate în mod sistematic în procesele de luare a deciziilor care modelează atât societatea cât şi propriile lor vieţi. Aceste inegalităţi reprezintă o frânare a progresului oricărei societăţi deoarece limitează oportunităţile a cel puţin o jumătate din populaţie. Când femeile sunt împiedicate să–şi valorifice potenţialul, există riscul ca întreaga societate să nu beneficieze de ideile acestora. Proiectarea şi implementarea programelor trebuie să ia în calcul unul sau ambii factori. Ce înseamnă integrarea perspectivei de gen ? Aceasta este o strategie de integrare a preocupărilor referitoare la gen în analiza, formularea şi monitorizarea politicilor, programelor şi proiectelor. Este deci un mijloc de atingere a scopurilor şi nu un scop în sine, un proces şi nu un obiectiv. Scopul acestei strategii este de a promova egalitatea de gen si de a oferi putere femeilor prin programe de dezvoltare. Acest lucru necesita abordarea condiţiei şi poziţiei atât a bărbaţilor cât şi a femeilor în societate. Aceasta strategie are ca scop întărirea legitimităţii valorilor privind egalitatea de gen prin abordarea cunoscută sub unele de “disparităţi de gen” . Aceasta este folosită în zone în care există diviziunea muncii între bărbaţi şi femei, accesul la resurse, servicii, informaţii şi controlul asupra lor, iar distribuirea puterii în procesul de luare a deciziilor sunt probleme reale. Integrarea perspectivei de gen– ca şi strategie – nu include intervenţii care se referă doar la femei sau doar la bărbaţi. În unele cazuri, analiza de gen care precede proiectarea programelor de intervenţie şi de dezvoltare relevă inechităţi grave care solicită dezvoltarea unei strategii iniţiale în ceea ce priveşte intervenţiile specifice. Însă, astfel de intervenţii trebuie să vizeze reducerea disparităţilor de gen prin focalizarea asupra egalităţii sau inechităţii ca obiectiv, mai degrabă decât asupra bărbaţilor sau femeilor ca grup ţintă. Într-un astfel de context, intervenţiile specifice sunt aspecte importante ale strategiei de integrare a perspectivei de gen. Când sunt implementate adecvat, ele trebuie să ofere femeilor drepturi asupra propriului corp (drepturi reproductive şi sexuale). De asemenea aceste proiecte trebuie să consolideze poziţiile de putere obţinute de către acestea pentru a acţiona ca suport pentru consolidarea egalităţii de gen.

9 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

I: Concepte de bază pentru înţelegerea perspectivei de gen în educaţie Sinteza dupa cursul ISE Diferenţe de gen a. ontogenetice = de ordin biologic a. care ţin de genul social = gen feminin // gen masculin

Sex şi Gen Fig. 1. Influenţe înnăscute şi dobândite în diferenţierea de gen a elevelor/elevilor

Influenţe biologice

Influenţe de mediu/sociale

Diferenţe ontogenetice Diferenţe psihologice Diferenţe socioculturale

Importanta: recunoaşterea şi exploatarea creativă a diferenţelor de gen în orice demers educaţional Risc: tratarea elevilor nediferenţiat ca fiinţe asexuate poate conduce la consecinţe negative: atingerea principiului egalităţii de şanse. Diferenţe: Înnăscute: modalitatea de exprimare a emoţiilor.

La nivelul abilităţilor cognitive

10 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Fete: dezvoltare mai mare a abilităţilor verbale şi de comunicare Băieţi: au mai bine dezvoltate abilităţile spaţiovizuale.

la nivel social trăsături tradiţional feminine masculine blândeţea, emotivitatea, dependenţa, înclinaţia spre detaliu etc.

In mod tradiţional există o puternică asociere unor abilităţi cu un anumit gen. Abordarea perspectivei de gen = un proces de educaţie diferenţiat, care acordă egală importanţă nevoilor specifice de gen. Oportunităţi educaţionale egale elevelor/elevilor prin valorificarea şi compensarea acestor diferenţe.

agresivitate, raţionalitate, independenţa, înclinaţia spre esenţă

•

Identitate de gen. Înţelegerea perspectivei procesuale

Identitatea de gen = caracteristicile unei persoane: - fizice, - psihice , - intelectuale Identitatea de gen = asumare şi internalizare psihologică a trăsăturilor feminine sau masculine.

11 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Identitatea de gen nu este un dat, ci este construită prin procesul de interacţiune cu mediul. Sexul nu determină genul! • Identitatea de gen : teorii 1. Teoria învăţării sociale Formarea identităţii - observarea şi imitarea de către copii a comportamentului de gen al adulţilor. ”Cadrul” de gen este format prin: - Întărire experienţe de gen specifice: Prin acceptare, încurajare, recompensă - Eliminare experienţe de gen nespecifice: prin respingere, descurajare sau pedeapsă . Implicaţii pedagogice: părinţii si profesorii trebuie să ajute copiii să înţeleagă şi să se raporteze critic la comportamentele stereotipe şi să ofere modele prin care să fie întărite atât comportamentele de gen specifice cât şi pe cele de gen nespecifice. 2. Perspectivă cognitivă. In procesul de cristalizare a identităţii de gen/ înţelegerea conceptului de gen sunt etape distincte: - identificarea sexelor pe baza unor caracteristici specifice; - conştientizarea faptului că sexul unei persoane nu se schimbă în timp şi că rămâne constant indiferent de activităţile în care se implică. 3. Teoria schemei de gen: combină cele două teorii anterioare. Atenţia şi comportamentul individului sunt ghidate de diferite standarde şi norme socio-culturale, stereotipuri de gen cu care se familiarizează în decursul existenţei sociale Implicaţii pedagogice: - importanţa interacţiunii adult-copil pentru optimizarea procesului de formare a unei scheme de gen flexibile, ne-stereotipe, alternative. - importanţa perioadei de adolescenţă pentru dezvoltarea unor concepte de relaţionare cu genul, în această etapă tinerele/tinerii fiind mai conservatori în comportamentele lor de gen (vezi parteneriat de gen). •

Socializarea de gen. Şcoala - un mediu privilegiat

Socializare: achiziţie de valori şi norme indispensabile vieţii sociale de adult. Prin socializarea de gen: - „se încurajează sau se descurajează anumite comportamente şi atitudini ale unui anumit gen - se comunică ceea ce este potrivit pentru normele de gen ale momentului şi ale locului - se învaţă limbajul culturii respective - se comunică şi se transmite permanent”1. 1

Cf. Grunberg, L., (Re)Evoluţii în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte româneşti, Editura Polirom, Iaşi, 2002. In Perspectiva de gen în educaţie, Glosar pentru profesori, Autori: Magda Balica, Ciprian Fartuşnic, Mihaela Jigău, Andreea Măruţescu, Lucian Voinea, Bucureşti, 2006.

12 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Interacţiune socială - influenţe: - recomandări, - sfaturi, - evaluări (frumos, urât, rapid, interesant, eficient, raţional, afectiv etc.). Atât fetele cât şi băieţii sunt direcţionaţi spre un mod specific de manifestare socială, care stabileşte graniţele de acţiune si de comportament. Agenţii care influenţează o persoană: socializatorii a. direcţi: membrii familiei b. indirecţi - mass-media, - cercul de prieteni, - lecturile Socializarea de gen: proces care începe încă înainte de naştere si continuă pe tot parcursul vieţii. Şcoala - loc privilegiat în care are loc un proces de socializare de gen: copiii sunt încurajaţi sau descurajaţi sa adopte comportamente şi atitudini de gen considerate acceptabile social. Procesul de socializare de gen in scoală se realizează prin: - interacţiunea cu profesorii şi cu colegii - utilizarea manualelor şcolare si a materialelor didactice participarea la activităţi extracurriculare etc. Identitatea de gen (esenţială dezvoltării şi manifestării afective şi cognitive) va fi cristalizată în perioada adolescenţei. Relaţii majore in Spaţiul şcolar: - dezvoltate în raport cu colegii cele dezvoltate în raport cu cadrele didactice. Procesul de construire a identităţii de gen a elevului este dublu determinat: se produce prin expunerea la formele de manifestare a dimensiunii de gen (limbaj, atitudine, comportament) ale colegilor si ale cadrelor didactice. Exemplu: prin limbaj se formează o perspectivă specifică asupra lumii care determină conştiinţa acestora ca vorbitoare/vorbitori. Implicaţii pedagogice: Limbaj care defavorizează un anumit gen fixarea” unor prejudecăţi şi la comportamente inadecvate: - discriminare, izolare, intimidare, agresiune.

Limbaj sensibil la dimensiunea de gen favorizează : - atitudini parteneriale, - cooperarea, - comunicarea între genuri.

Atribute asociate celor două genuri

13 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

specifice băieţilor asociate fetelor Corespund modelului tradiţional masculin: model tradiţional feminin: - rezistenţă fizică, - sensibilitatea, - putere, nevoia de protecţie, - agresivitate, - cuminţenia, - curaj - flexibilitatea, - înclinaţia spre ştiinţe exacte, - participarea activă la oră, - independenţa - timiditatea, - capacitatea de sinteză. - înclinaţia spre detaliu.

Distribuţia trăsăturilor pe genuri, realizată de elevii înşişi, este întărită şi reconfirmată de recomandările cadrelor didactice adresate elevilor. Recomandările profesorilor reconstruiesc două moduri tradiţionale de educaţie, specifice eticii drepturilor şi eticii grijii. Etica drepturilor: mod de a educa asociat băieţii. Valori: dreptatea, legalitatea, corectitudinea - pune un accent important pe competiţie. - face abstracţie de nevoile concrete ale celor din jur.

Etica grijii: mod de a educa asociat în special fetele.

- încurajează cooperarea şi receptivitatea la nevoile celor din jur.

Acest mod de socializare de gen poate să contribuie la promovarea unor trăsături tradiţionale de gen, cu un efect negativ direct asupra elevelor/elevilor: stereotipuri, idei preconcepute, prejudecăţi, etichetări. Implicaţii pedagogice: Consecinţe negative nu numai asupra dezvoltării identităţii de gen, ci şi asupra imaginii de sine a elevilor, în general.

•

Despre stereotipuri sau Cum se ajunge la discriminare? Discriminarea2 implica sa: - Faci diferenta intre persoane, grupuri si comunitati, in dezavantajul unora dintre acestea. - Excluzi anumite persoane, grupuri si comunitati de la activitati, beneficii si drepturi conferite de lege. - Restrictionezi unor persoane, grupuri si comunitati drepturi si libertati conferite de lege. 2

Vezi studiul de caz Povestea Anei. Discriminare: diferenta, excludere, restrictionare, tratament preferential.

14 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

-

Tratezi preferential anumite persoane, grupuri si comunitati in comparatie cu altele, acordandu-le privilegii primelor si dezavantajandu-le pe ultimele.

• Discriminarea de gen Este rezultatul unui tratament care prejudiciaza o persoana prin sanctionarea acelor comportamente ale acesteia care sunt inconsistente cu rolurile atribuite in mod stereotip femeilor sau barbatilor. Ce putem face? - Analiza propriilor comportamente la nivelul scolii. - Analiza critica a stereotipiilor de gen cu care operam.

• Stereotipurile de gen. Cum ne privim elevii? Stereotip: Acceptiuni. • Secolul al XVIII-lea: stereotipul - clişeu tipografic . • Walter Lippmann, inventatorul” noţiunii de „stereotip”- din perspectiva sociopsihologică Definitie. Stereotipul: Rezultatul unui proces de selecţie şi de sistematizare, prin care se generalizează la un ansamblu de indivizi aceleaşi opinii simplificate la extrem, uneori până la caricatură. Stereotipurile de gen: Sisteme organizate de credinţe şi opinii în legătură cu caracteristicile femeilor şi bărbaţilor, precum şi cu presupusele calităţile ale masculinităţii şi feminităţii. Stereotipurile de gen sunt consensuale: au larg nivel de acceptabilitate socială (traditii, cutume). Cum funcţionează stereotipurile de gen? • descriptiv • prescriptiv Descriu si promovează norme în legătură cu caracteristicile asociate unui anumit gen. Stereotipurile de gen: • Fac parte dintr-un sistem mai larg de credinţe despre gen care influenţează percepţiile despre cele două sexe. • Se manifestă printr-un orizont complex de aşteptări la nivel social3. Orizont de aşteptări la nivelul şcolii/clase - roluri specifice fiecărui gen - caracteristici/trasaturi fizice - caracteristici psiho-intelectuale Stereotipurile cadrelor didactice cu privire la elevi: • trăsăturile, comportamentul, limbajul sau caracteristicile elevelor/elevilor • rolurile acestora in clasa/scoala,atribuite dupa gen Stereotipuri de gen ale elevilor cu privire la cadrele didactice: • cadrele didactice femei: mai bune, blânde, deschise la problemele elevilor, înţelegătoare, comunică mai bine cu elevii. 3

Vezi , spre exemplu, studiul de caz Meserii non traditionale, saptamana 5: prescriptii sociale cu privire la cariera.

15 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

cadrele didactice bărbaţi: persoane exigente, autoritare, comunică mai puţin cu elevele/elevii, uneori mai protectoare faţă de fete. Forme subtile de manifestare în şcoală a unor stereotipuri de gen Ex: utilizarea cu predilecţie de către un gen unor spaţii comune: terenul de sport. Consecinte: reproducerea şi promovarea unor stereotipii şi discriminări de gen. • Stereotipurile de gen induse de societate sunt transferate în comportamentul elevelor/elevilor. • La nivel informal, spaţiul poate promova şi întări anumite stereotipuri de gen ale elevelor/elevilor. Impactul stereotipurilor de gen în inter-relaţionare: Tendinţa elevilor/elevelor de a construi şi valoriza caracteristicile de gen într-o logică bipolară - de excludere a contrariului - are un impact direct în interrelaţionare. Consecinte negative: sancţionarea de catre clasă a celor care nu corespund stereotipurilor de gen4. •

• Modele si roluri de gen Modelul reprezintă un „obiect întrunind însuşirile tipice ale unei categorii, destinat pentru a fi reprodus”. Observăm că sensul de bază al cuvântului este cel de mostră, tipar, calapod. Modelul de gen poate fi astfel tradus ca fiind mostra, tiparul cel mai reprezentativ pentru genul pe care îl reprezintă: feminin sau masculin. Rolul său principal este deci unul de ilustrare, de exemplificare a ceea ce reprezintă genul la care face trimitere. Pe scurt, modelul de gen poate fi definit ca fiind suma trăsăturilor/caracteristicilor tipice ale genului la care face trimitere. Modelul de gen poate fi înţeles ca reprezentând partea prescriptivă a unui stereotip, cea care spune ce poate şi ce nu poate face un gen. El atribuie competenţe, stabileşte abilităţi şi prescrie comportamente şi atitudini specifice fiecărui gen (în spaţiul public şi în spaţiul domestic/privat). Un astfel de model se instituie de o manieră subtilă şi activează la toate nivelurile corpusului social. Forme de promovare a modelurilor de gen: -

-

4

sfaturile date de către profesori privind comportamentul, vestimentaţia, caracterul şi abilităţile personale specifice fetelor/băieţilor; percepţia asupra genurilor indusă de curriculumul scris: manuale, materiale didactice; percepţia asupra genurilor indusă de curriculumul implementat: opinii exprimate în cadrul diferitelor discipline cu privire la cine ce face, cine este mai activ în spaţiul public sau în cel domestic, cine îşi asumă poziţii de conducere, cine a obţinut rezultate remarcabile în anumite domenii – ştiinţă, literatură – etc; prin imaginea pe care şi-o face un gen despre celălalt în cursul interacţiunilor de zi cu zi din spaţiul şcolar prin modelele ocupaţionale recomandate la nivelul orelor de dirigenţie, consiliere sau, pur şi simplu, în cadrul discuţiilor elevelor/elevilor cu cadrele didactice.

Vezi Cazul Diana, Saptamana 3.

16 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

•

Prejudecati

Idei preconcepute pe care si le face cinve asupra unui lucru, adoptate fara cunoasterea directa a faptelor. O prejudecata este un rationament eronat deoarece procesul de rationare este incomplet suspendat inainte de a fi finalizat. Ca si stereotipurile, ele justifica a o luare de pozitie fata de o persoana si au un caracter non rational afectiv.

•

Egalitatea de gen reprezintă tratarea egală a fetelor şi băieţilor ţinând cont de nevoile, necesităţile şi aspiraţiile reprezentanţilor fiecăruia dintre genuri. Egalitatea de şanse are ca principiu director faptul că „toate fiinţele umane sunt libere să-si dezvolte capacităţile personale şi să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte de gen; faptul că diferitele comportamente, aspiraţii şi necesităţi ale femeilor şi bărbaţilor sunt luate în considerare, evaluate şi favorizate în mod egal; înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucură de aceeaşi libertate de a-şi realiza aspiraţiile”.

La nivel educaţional, egalitatea de gen poate fi ilustrată prin următoarele dimensiuni: -

-

•

acces egal la educaţie – reprezintă egalitate de şanse în ceea ce priveşte intrările în sistemul educaţional la toate nivelurile acestuia; drepturi egale în ceea ce priveşte valorificarea oportunităţilor oferite de educaţie: informare, consilierea carierei, dezvoltare personală, etc.; drepturi egale în ceea ce priveşte folosirea spaţiului şcolar aflat la dispoziţie (spaţiul din clase, curtea şcolii, terenul de sport, holul, etc.). Parteneriatul de gen Relaţiile între persoane sunt polarizate între relaţii de autoritate şi relaţii parteneriale. O relaţie interpersonală presupune în cazul a două persoane o uniune psihică şi socială directă, conştientă, bazată pe o legătură complexă, care promovează un bine reciproc. Relaţiile parteneriale de gen sunt, în consecinţă, relaţii de reciprocitate în care sunt puse împreună resursele specifice fiecărei persoane libere şi autonome, bărbatul şi femeia fiind parteneri egali.

Dimensiunea de gen: Termeni de referinta5. Construcţii sociale ale genului Roluri de gen

Determinări istorice, sociale şi culturale dezvoltate de-a lungul timpului, care influenţează statutul şi comportamentele indivizilor. Roluri prestabilite social, atribuite indivizilor şi învăţate în cadrul familiei, comunităţii, şcolii, instituţiilor religioase, condiţionate de cultură, tradiţie, istorie, mass-media, politici sociale.

5

Sursa : Glosar de termeni, ISE, curs on line « Dimensiunea de gen in educatie » . Ghidul „Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor”, 2004 Centrul Parteneriat pentru Egalitate.

17 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Stereotipuri de gen

Sisteme organizate de credinţe şi opinii în legătură cu caracteristicile femeilor şi bărbaţilor, precum şi cu presupusele calităţile ale masculinităţii şi feminităţii. Pe orizontală - Concentrarea femeilor şi bărbaţilor în sectoare şi profesiunii diferite. Segregare verticală / ierarhică - Concentrarea femeilor şi respectiv, a bărbaţilor, în niveluri de responsabilitate sau poziţii diferite.

Segregare de gen

Echitate de gen

Tratarea echitabila al bărbaţilor şi femeilor, în funcţie de nevoile lor specifice de gen. Tratamentul echitabil poate fi egal sau diferit, dar echivalent în termeni de drepturi, beneficii, obligaţii şi oportunităţi. Valorizarea în mod egal a aspiraţiilor, nevoilor şi comportamentelor bărbaţilor şi femeilor. Bărbaţii şi femeile sunt liberi să-şi dezvolte abilităţi personale şi să facă alegeri (de viaţă şi de profesie), fără a fi constrânşi de stereotipurile şi rolurile tradiţionale de gen. Educaţia adecvată la nevoile de învăţare diferite ale fetelor şi băieţilor, cu scopul de a le asigura acestora şanse egale de dezvoltare.

Egalitate de gen

Educaţie de gen

Va invit sa deschideti cateva materiale, realizate de mine sau colectate de pe internet: Glosar_gen.doc Dimensiunea_de_gen_in_curriculum.ppt Harta mentala gen: mind_map.pdf Genul in mass media: mass_media_gen.pdf Perceptia discriminarii de gen.pdf PARTEA A II-a: Jurnalul calatoriei de invatare Si acum, sa pornim la drum!

Working plan 6 Saptamana 1: 29 octombrie - 4 noiembrie 2007

Actiune/homework Navigare pe platforma.

Obiectiv Familiarizarea cu instrumentele de învăţare pe

Termen

Evaluare/autoevaluare

27-28 oct. 2007

Accesarea fara probleme a resurselor si forumurilor.

6

Pentru a –mi fixa principalele sarcini si termenele limita, fiind primul curs online pe care l-am urmat, mi-am alcatuit initial un working plan. Cu timpul, am renutat, deoarece nu am intampinat greutati in corelarea obiectivelor de invatare cu sarcinile si realizarea lor.

18 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Lectura resurselor/ trecerea in revistă a unitatii de invăţare 1. Intocmirea chestionarului. Analiza la chestionarul privind invatarea la distanta. Postarea prezentarii pe forum.

Interactiune cu cat mai multi colegi din platforma. Tabel de analiză pe axa Trăsături masculine/feminine. Similarităţi/diferenţe. Inregistrare in portofoliul de învăţare a reflecţiilor personale asupra activităţilor.

care le propune cursul ISE. Familiarizarea cu problematica cursului on line: conţinutul şi activităţile. Asumarea unei responsabilităţi în învăţare. Analiza punctelor forte şi a obiectivelor personale. Vizualizarea profilului de trainees, initierea unui sir de discutie in forumul Sa ne cunoastem colegii. Participare activa la comunicarea cu colegii şi facilitatorii. “Lectura” si analiza celor doua filme din resursele propuse. Aspecte ale diferenţierii de gen intalnite in experienta didactica. Conştientizarea progresului in problematica de gen, fixarea noţiunilor de baza.

29- 31 oct. 2007 29- 31 oct. 2007

Initiala: cat si ce stiu despre implicatiile dimensiunii de gen in educatie. Autoevaluarea ca participant curs on line: calitati, atitudini, abilitaţi.

29 oct. 2007

Intelegerea diversitatii membrilor comunitatii noastre de invatare.

Permanent

Feed- backul colegilor si al facilitatorilor.

31 oct. 2007

Feedbackul colegilor si al facilitatorilor, comparatie cu tabelele realizate de colegi.

3- 6 noiembrie 2007

Autoevaluarea de progres.

Sa vorbim despre… „Masculin şi feminin – similarităţi şi diferenţe”. Sau Complementaritate in diversitate

Cu scopul de a analiza trăsăturile feminine/masculine si de a scoate in evidenta asemanarile si diferentele, formatorii ne-au propus spre vizionare doua materiale video: http://www.bozzetto.com/flash/fem_male.htm http://www.youtube.com/watch?v=IHewTYq0nKc Sarcina de lucru: La nivel social şi cultural sunt promovate o serie de trăsături şi roluri asociate în mod tradiţional feminităţii şi masculinităţii. Reflectaţi asupra celor două filmuleţe şi completaţi tabelul următor, încercând să identificaţi câteva trăsături promovate la nivel social în acest sens.

19 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Trăsături specifice fetelor

Trăsături specifice băieţilor

-

grijă faţă semeni

-

spirit de competiţie

-

mai slabe din punct de vedere fizic

-

forţă fizică

-

energie

-

curaj

-

hotărâre

-

vigoare

-

agresivitate

-

delicateţe

-

gingăşie

-

graţie

-

supleţe

-

sensibilitate

Comentarii: Primul flimulet, de pe youtube, schiţează doua portrete într-unul. Cele doua jumătăţi ce se întregesc într-o singură figură asimetrică prezintă diferenţele fizice specifice fiecarui gen. Unificarea lor poate semnifica apartenenţa la un singur „gen”: umanitate. In creionarea lor, autorul se lasă sedus de imagini perpetuate in timp. De exemplu, părul: atribut tradiţional feminin. Tendinţele de transfer dinspre feminin spre masculin şi invers sunt tot mai des intalnite in zilele noastre. Exemplu: masculinizarea pronunţată a unor femei, împrumutul de către bărbaţi a unor atribute tipice feminităţii, tipul de femeie androgina, elogiat de canoanele modei. Mi-a fost uşor să identific cele doua portrete. Masculin: bărbia bine conturată a bărbatului arată agresivitate, determinare, virilitate. Femeia: sensibilă, fragilă, delicată. Al doilea film, de pe bozzetto, prezintă rolurile atribuite tradiţional femeilor sau bărbaţilor si stereotipuri şi comportamente tipice. Casa simbolizează familia/cuplul. Am identificat câteva stereotipuri de gen. Dar mesajul final este optimist. Mă duce cu gândul la evoluţia de la familia tradiţionala la familia partenerială, respectiv partajul rolurilor în familie. In ipostaze ale vieţii curente în care ne regăsim, femei sau bărbaţi deopotrivă, autorii filmului prezintă cu ironie subtilă şi umor aceste stereotipuri. Le-am sintetizat în tabelul alăturat şi am adăugat un comentariu… Secvenţa

Trăsături/ feminine

Coming home

You know what you have to do, Be cool! Don’t worry, be happy! baby…

Roluri

tradiţionale Trăsături/ masculine

Roluri

tradiţionale

Distribuţia inegală a rolurilor in

20 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

familie/cuplu. Speaking

Business trip

Tendinţa excesivă de verbalizare, alambicare, superfluu. You are talking too much…! Femeile îşi exteriorizează mai uşor sentimentele.

Limbaj ordonat: denotă o gândire structurată. That’s me.

No way, honey! Stay home…! We need you here…!

Around the world..!

Femeia: cantonată in roluri casnice

Bărbaţii nu par prea comunicativi (oare?)

Spaţiul job&business aparţine bărbaţilor, viata profesională prevalând asupra celei private.

On a diet

Sigur, doar femeia trebuie să-si facă Fără restricţii: Me??? On a diet? Are griji pentru aspectul sau fizic… you joking??? Femeia ca obiect estetic: trebuie sa fie tânără, slabă si frumoasă.

Date

Nu putem fi punctuale(???)

Correct!

Traveling

I need this entire staff…

Practically: just the necessary... Spiritul practic al bărbatului.

Talking

Too much…

I’m a winner! Bărbaţii sunt mai agresivi decât femeile. Argumentaţia celor doi pare un meci intr-un ring de box.

Seducing

It’s our business. Rolul de seducţie atribuit femeii.

I’m a man, so that’s all.

Hands bag

Fool of little things…adică nimicuri Ordonat??? inutile.

Shopping

That’s my world…!Magazinul: un I know what I have to do! întreg univers pentru o femeie.

The ideal Finally, we partner aspirations.

have

the

same Finally, we aspirations.

have

the

same

Concluzii7 Parcurgand unitatea 3, am inteles mai bine rolul exercitiului Trasaturi masculine/feminine din Saptamana 1: primul film “lecţia de desen ne-a ajutat sa identificam aspectele fizice (faciale) ale identităţii de gen, iar cel de-al doilea - roluri si stereotipuri de gen. 7

21 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Inegalitatea de gen, transmisă social prin manifestări curente, propagă menţinerea unor tipare/stereotipuri sociale: supraestimarea bărbaţilor şi inferiorizarea femeilor. Roluri tradiţionale atribuite femeii: fragilă, nevoie de protecţie, de ocrotire, având ca responsabilitate îngrijirea familiei, creştere şi educare copii. In esenţă: femeia mamă şi casnică. Modelul feminin ce tinde să se perpetueze: slaba, tânără şi frumoasă. Societatea noastră are nevoie de reechilibrarea raporturilor de putere. Trebuie sa vedem în bărbat un partener, nu un inamic, nu un superior. Revalorizarea calităţilor feminine şi acceptarea diversităţii ne vor ajuta sa ne înţelegem mai bine diferenţele şi similitudinile masculin - feminin. Obiectivul de ansamblu al egalităţii de gen este o societate în care atât femeile cât şi bărbaţii se bucură de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii, în toate sferele vieţii sociale. Egalitatea între femei şi bărbaţi există atunci când ambele sexe sunt capabile să împartă în mod egal puterea şi influenţa; să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte independenţa financiară prin muncă şi prin întemeierea propriei afaceri; să se bucure de acces egal la educaţie şi de oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele; să împartă responsabilitatea pentru casă şi copii şi să fie liberi de orice fel de constrângeri, intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen, atât acasă, cât şi la locul de muncă. Problema egalitaţii genurilor este percepută în societatea noastră diferit, de cele mai multe ori intr-o perspectiva eronată şi negativistă. Din pacate, initiativele organizaţiilor de femei sunt percepute ca manifestări feministe. In multe cazuri, bărbaţii vad egalitatea genurilor ca pe o revenire la matriarhat. Chiar şi în ţările cele mai dezvoltate, cuvântul feminism are deseori o conotatie negativa, din cauza celui de-al doilea val de feminism, care a fost unul extremist. Egalitatea genurilor pune problema parteneriatului dintre bărbaţi şi femei, nu a supremaţiei feminine. Am gasit foarte interesante observatiile colegilor. Din considerente de economie de spatiu, reproduc doar cateva. Masculinul si femininul coexista armonios la nivelul fiecarei persoane. Adina: Criterii de comparaţie Aparenţă fizică

Trăsături psihologice

Masculin

Feminin

Trăsături accentuate, ferme Linii drepte, ascuţite Privire “întunecată” – percepe lucrurile în ansamblu, sintetic Nuanţe “închise” – ancorare în lumea materială, pragmatism Deloc interesat de propria apariţie - dur – deloc atent la sentimentele altora - comunicare simplă, directă - atenţie la ansamblu - sintetic - tendinţă spre solitudine, centrare

Trăsături mai puţin ferme, delicate, fine. Linii curbe, rotunjimi. Privire “clară”,percepe lucrurile în detaliu, analitic. Nuanţe “deschise” – ancorare în humea ideală, idealism Foarte interesat de propria apariţie -sensibil – atent la sentimentele altora - comunicare complexă, plină de detalii -analitic - caută compania altora, nevoie de a fi în grup

22 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Roluri sociale

pe sine - nu îşi exprimă emoţiile într-o manieră vizibilă - competitiv -dominant - centrare pe obiective - îşi urmează scopul - independenţă Instrumental – asigură satisfacerea nevoilor de subzistenţă - centrare pe nevoile personale

- îşi exprimă emoţiile, le împărtăşeşte cu ceilalţi - cooperativ - supus ;dependenţă - centrare pe nevoile oamenilor - renunţă la scopul său, în favoarea satisfacerii nevoilor celorlalţi. - dependenţă Expresiv – de îngrijire – asigura satisfacerea nevoilor de apartenenţă, comunicare - centrare pe nevoile celorlalţi

Primul film, cel despre rolurile bărbaţilor şi ale femeilor, prezintă stereotipurile care descriu lumea şi o segreghează din punctele de vedere ale celor două genuri. A reieşit foarte uşor diferenţa de disponibilitate în ceea ce priveste nevoile celorlalţi, expresivitatea emoţională, centrarea pe obiective versus centrarea pe oameni. Acestea au fost uşor de plasat în tabel. Trăsăturile care fac diferenţa din punct de vedere fizic sunt uşor de recunoscut şi atribuit. Trăsăturile psihologice şi rolurile sociale nu pot fi în totalitate descrise pe un continuum, unde la un capăt avem polul masculin, iar la celălalt capăt polul feminin. E dificil sa facem o clasificare strictă a trăsăturilor, pentru că in felul acesta nu facem decât să accentuăm stereotipurile. Al doilea film, prezintă, metaforic, ideea complementarităţii şi a “unităţii în diversitate”. De fapt, masculinul şi femininul coexistă, şi rolurile definite ca fiind specifice prin stereotipuri, pot fi împărtăşite de reprezentanţi ai ambelor categorii de gen (femei independente, bărbaţi grijulii şi atenţi la nevoile celorlalţi). Biologic suntem diferiti. In toate exista o complementaritate: Tatiana. Daca gandim ca o competitie atunci ne referim la "ea" si "el" punand in balanta calitati, defecte, insusiri, trasaturi, atitudini, emotii etc. incercand sa aflam cine este "cel mai" sau "cea mai". Admit insa ca in toate exista o complementaritate, o acceptare/neacceptare a calitatilor si defectelor care ne definesc si fac din noi (in functie de mediu, educatie, ereditate) persoane sensibile, puternice, orgolioase, altruiste, frumoase, destepte s.a.m.d. Pierdere (diluare) a feminitatii/ masculinitatii: Mariana. Trasaturile fizice si comportamentale sunt mai usor de sesizat, iar cele psihologice sunt mai delicate. Cu toate acestea, tot mai frecvent se constata o similitudine comportamentala si vestimentara intre femei si barbati. Este, in opinia mea, o davada de pierdere/diluare a feminitatii/masculinitatii, din multiple cauze. Diferenta de gen este clara si indiscutabila. Ciprian. O prima observatie fundamentala: diferenta de gen este clara si indiscutabila. Generatii intregi de profesori au ignorat sau chiar contestat aceasta observatie ce pare simpla, de bun simt. Rationamentul simplificat era urmatorul: categoria elev/eleva este o armura care acopera aceste diferente iar

23 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

educatia trebuie data tuturor la fel, altfel nu oferim sanse egale, discriminam etc. Si astazi aceasta reprezentare a celor pe care-i educam este foarte raspandita. Concluzie Ciprian: Sunt impresionat de varietatea si pertinenta observatiilor dumneavoastra cu privire la trasaturile specifice fetelor/baietilor. Pentru a sistematiza aceste informatii, va propun ca in analiza lor sa aveti in vedere urmatoarea distinctie: 1. trasaturi promovate la nivel social (ce comporta, la rindul lor, noi distinctii: de exemplu trasaturi promovate intr-o societate traditionala /societate moderna); 2. trasaturi internalizate acceptate individual (care tin de "efectul" acestor influente sociale asupra identitatii personale de gen si perceptiei diferentelor fata de sexul opus). Analizandu-va propriile stereotipii legate de elevii si elevele dumneavoastra ati descoperit ca nu exista o suprapunere perfecta intre cele doua perspective. Cu cat suntem mai constienti de aceste influente, cu atit ne raportam mai critic la ele si le acceptam/internalizam mai greu.

Sinteza saptamanii 1: 29 octombrie - 4 noiembrie. Evenimente S1 -

familiarizarea cu platforma si cu resursele; cunoaşterea colegilor de drum; interacţiune;

Forumul "Sa ne cunoaştem colegii” Asemănări

Deosebiri

Aceleaşi aşteptări de la curs; identificam Experienţe pedagogice si personale aceleaşi bariere si obstacole. diverse; Preocupări comune, chestionări cu privire Modul in care vedem trăsăturile de gen. la dimensiunea de gen in educaţie. Dorinţa de a cunoaşte, de a invata, de ne Stilurile de invatare si comunicare. dezvolta, de a comunica;

24 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Participare activa la dezbateri, implicare.

Formare in problematica de gen: colegi care au parcurs cursuri de formare sau au fost implicaţi in proiecte.

Reflecţii: O idee: Constientizarea diferentelor de gen, ca prim demers. O sugestie: vizionarea filmelor din Resursele S1 cu familia si la clasa. Un link: www.anes.ro8 O relatare a unui coleg: Participarea la vizita de studiu Arion a Carminei Trambitas – segregarea pe sexe in invatamantul preuniversitar din Irlanda. La sfarsitul primei saptamani: Autoevaluare_a invata sa inveti.docx Sunt gata de drum!

Săptămâna 2: 5-11 noiembrie Saptamanile 1 si 2 au constituit partea introductiva a cursului nostru. Dupa ce ne-am familiarizat cu problematica cursului, cu comunicarea on line si cu colegii, in Unitatea 2 formatorii ne-au propus sa realizam o trecere spre celelalte continuturi: ” o punte de legătură” care sa faciliteze intelegerea conceptelor fundamentele. Invatarea adultilor se bazeaza pe propria experienţa, de acea am fost incurajati sa relatam probleme cu care ne-am confruntat din perspectiva abordarii de gen, experienţe din şcoală sau din mediul în care lucram. Lectura celor doua resurse propuse 9 , comentarea studiului de caz Povestea Anei, discutiile generate si diversitatea punctelor de vedere ne-au permis să ne

8

Plecand de la www.anes.ro, am descoperit CPE, unde gasit multe linkuri interesante si materiale in format pdf. Multumesc, Carmina! 9

Glosarul de termeni privind dimensiunea de gen în educaţie” (in special conceptele de bază pentru înţelegerea perspectivei de gen în educaţie: identitate, socializare, stereotipuri, modele şi roluri, prejudecăţi, discriminare, egalitate, segregare şi parteneriatul de gen)

•

Secţiunile Concluzii şi Recomandări ale studiului „Perspective de gen în educaţie” (p. 112-126), suportul de curs.

25 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

repozitionam relatarea sau o privim si din alta perspectiva. Mi-am facut din nou un plan de lucru, cu termene si obiective de invatare. Plan de lucru Actiune/tema

Obiectiv

Post Opinia/ Punctul de vedere în legătură cu Identificarea stereotipurilor de povestea Anei gen din studiul prezentat. Analiza opiniilor colegilor: puncte comune, Reflectie asupra experientei noastre din perspectiva deosebiri, interese comune. genului. problematicii Lectura resurse si notite: Glosarul de termeni Aprofundarea privind dimensiunea de gen în educaţie; cursului.

Termen Miercuri, 7 noiembrie Miercuri, 7 noiembrie 5-11 noiembrie

Capitolele Concluzii si Recomandări din studiul „Perspective de gen în educaţie”. Portofoliu: rezumat, sinteze, citate sau o Fixare concepte, sistematizare schemă logică. Exersare tehnici de Activitate facultativă: Harta mentală. conceptualizare. Stiluri de invatare si planificarea Elaborarea unor întrebări orientative Orientarea învăţarii pentru săptămânile Introducerea lor în portofoliu. următoare. Evaluare de progres. Autoevaluare

5-11 noiembrie Sambata, 10 noiembrie Duminică, 11 noiembrie. Duminică, 11 noiembrie.

Unitatea 2 a debutat cu un studiu de caz foarte inspirat : Povestea Anei. Ana este o profesoara care ne prezinta interogatiile si conflictele ei interioare declansate de o actiune care pune problema abordarii de gen în educaţie. Povestindu-ne cum a incercat sa rezolve in clasă o problema generata de diferentele de gen, Ana ne impartaseseste indoielile si îngrijorări sale cu privire la strategiile adoptate. Povestea Anei a reprezentat un excelent punct de plecare in discutiile cu privire la abordarea de gen, diferente de gen, acces la resurse, egalitate si echitate. In Scrisoarea catre Ana, am facut cunoscut punctul meu de vedere fata de abordarea Anei. Am identificat in Povestea Anei mai multe probleme ale invatamantului romanesc, de aceea am ales ca motto: Povestea Anei este o poveste care ne priveste pe toti. Va invit sa o descoperiti in: Scrisoare catre Ana.docx. Am discutat in clasa cu elevii claselor a XI a si a XIIa de liceu pedagogic, viitori dascali, pentru a vedea opinia lor si rezolvarea pe care ar fi dat-o cazului Ana. Concluziile lor le puteti vedea accesand: PovesteaAnei_clasele11P1_12P2_CNVNT.ppt. Povestea Anei mi-a prilejuit si alte reflectii despre implicatiile genului in implementarea TIC in educatie. Iata cateva din idei, sub forma unei prezentari PPT: Implementarea tic.pdf.

26 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Am decis sa tin, macar sporadic, un „jurnal” in care sa fac adnotari cu privire la momentele de invatare din curs. Am adaugat si cateva relatari din experienta mea cu privire la gen. Fragmentare, incomplete, nostalgice... Va invit sa parcurgeti: Fals jurnal de bord.docx.

Călătoria continuă!

In primele doua saptamani, am parcurs două unităţi de învăţare introductive în care neam familiarizat cu platforma Moodle, cu companionii de calatorie, cu problematica şi conceptele specifice genului. În continuare, formatorii ne-au orientatat invatarea inspre modalitati de lucru in orele de consiliere şi orientare: introducerea conceptelor şi tipuri de activităţi pe care le putem desfăşura cu elevii pe tematica genului. Iata Cuprinsul cursului şi calendarul desfăşurării: Nr. crt 1.

2.

3.

Titlul unităţii de învăţare Introducere Ora de Consiliere şi orientare-specific, metode de lucru . Autocunoaşterea  Fete şi băieţi: cine sunt eu sau cum se construieşte identitatea de gen Dezvoltarea abilităţilor sociale şi de comunicare  Sunt fetele diferite de băieţi în interacţiunea socială?  Diferenţe de gen în trăirea şi exprimarea emoţiilor Managementul informaţiilor  Cum învaţă fetele şi băieţii – diferenţe de gen (IQ)10

Perioada de desfăşurare 12-16 nov. 2007

19-23 nov. 2007

14-18 ian. 2008

27 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

4.

Planificarea şi dezvoltarea carierei  Alegerea unei meserii şi stereotipurile de gen  Au fetele şi băieţii aceleaşi şanse pe piaţa muncii?

21-25 ian. 2008

Săptămâna 3 12 - 16 noiembrie 2007 Înainte de a începe călătoria propiu- zisă, formatorii ne-au propus o scurtă discuţie introductivă. Tema: “De ce am ales modulul de formare Consiliere şi orientare?” Discutiile ne-au permis sa să ne cunoaştem mai bine şi să aflăm care sunt aşteptările noastre cu privire la • modulul de formare “Dimensiunea de gen la Consiliere şi orientare”; • colegi şi tutori/formatori; • atmosfera de lucru;

•

noi inşine/insene.

De ce este necesar un astfel de curs?

Plecand de la activităţile din Curriculum-ul I-XII de Consiliere şi orientare: autocunoaştere, comunicare, managementul informaţiilor, planificarea carierei sau stil de viaţă, formatorii ne-au propun să identificam, in saptamana 3 de curs, care sunt aspectele de pedagogie de gen de care trebuie să ţinem seama când desfăşurăm activităţi cu elevii. Primul demers indispensabil inainte de gandi si planifica activităţi este informarea: lectura resurselor cursului, dar si alte studii, cercetări, teorii relevante care sa ne dirijeze invaţarea si sa ne ajute să dezvoltăm scenarii de activităţi si planuri de lecţii. Intelegand ce este ora de consiliere, care este specificul ei, ce calitati sunt necesare unui bun consilier, vom fi capabili să concepem programe de consiliere cu profesionalism. Numai astfel îi vom putea ajuta pe elevi pe elevi să conştientizeze asemanarile, diferenţele posibilităţile dar si diferenţele si limitele dintre fete şi băieţi în rolurile de membrii ai familiei, ai comunităţii şi de viitori actori pe piaţa muncii.

SCOPUL programului de formare „Dimensiunea de gen în aria curriculară Consiliere şi orientare”11

  

10

11

Dobândirea reperelor teoretice cu privire la concepte specifice genului în consiliere şi orientare; Exersarea diferitelor tehnici şi modalităţi de abordare a problematicii genului în orele/activităţile de consiliere şi orientare; Dezvoltarea abilităţii de a concepe planuri de lecţii şi programe atractive

Tema a fost inlocuita ulterior cu Trăire şi manifestare emoţională – diferenţe de gen.

Reprodus integral dupa unitatea de invatare 3, curs ISE.

28 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu



pentru elevii de gimnaziu pe problematica genului în consiliere şi orientare; Construirea unui portofoliu de resurse utile desfăşurării unor programe pe tematica genului în Consiliere şi orientare cu diferite grupuri ţintă.

De ce GENUL la ora de Consiliere şi orientare? Pentru că fetele si baietii trebuie sa fie ajutati sa descopere diferentele de gen si modul in care le influenteaza viata si cariera. Ora de consiliere este locul cel mai potrivit pentru a aborda teme legate de constructia identitatii de gen, egalitate de sanse, parteneriat de gen. Ce aşteptaţi de la modulul de formare “Dimensiunea de gen la Consiliere şi orientare” ?

-

Sa achiziţionez instrumente concrete de lucru cu care sa pot dezvolta ulterior activităţi de consiliere pe tematica genului. Anul acesta nu am ore de consiliere si orientare, insa doresc sa mă informez si mă pregătesc pentru a face fata tuturor problemelor pe care le implica aceasta responsabilitate. Sa am acces la resurse care sa-mi faciliteze înţelegerea conceptelor de gen si învăţarea Sa pot susţine, ca urmare a cursului, acţiuni de informare si de promovare a dimensiunii de gen si a parteneriatului de gen in educaţie.

Ce aşteptări aveţi de la dumneavoastră personal?

Sa mă familiarizez cu problematica şi conceptele specifice genului. Sa-mi dezvolt competente specifice si sa descopăr strategii didactice care sa integreze dimensiunea de gen in consiliere si orientare, dar si in alte contexte: implementarea curriculum-ului, activităţi extraşcolare etc. Sa achiziţionez noi tehnici de învăţare si sa le perfecţionez pe cele existente.

Ce aşteptări aveţi de la colegi şi tutori?

De la colegi: -

Sa învăţam din experienţa fiecăruia, sa cooperam, sa analizam critic si sa elaboram împreuna strategii de lucru. Sa formam împreuna o comunitate de învăţare si de bune practici, pe care sa le transmitem colegilor si actorilor educaţionali, in scopul conştientizării implicaţiilor genului in educaţie si a realizării parteneriatului de gen.

De la tutori:

-

Ce aşteptări aveţi în legătura cu “atmosfera”de

-

Sa fie buni moderatori, sa ne ghideze învăţarea, sa ne ajute sa ne descoperim prejudecăţile si stereotipurile cu privire la gen, sa fie atenti la nevoile de formare ale tuturor, sa ofere feed back-uri si sa stimuleze învăţarea in grup. Atmosfera de lucru : sa fie vie si motivantă, sa genereze dezbateri de idei si analiza critica. Colaborare, respect, înţelegere, voie buna!

29 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

lucru?

Obiective de invatare Saptamana 3: intelegerea specificului unei ore de consiliere faţă de alte ore de specialitate din curriculum, dar şi faţă de activitatea de la cabinetul de consiliere. Posibilităţi şi limite pe care trebuie să le respectăm în cadrul unei activităţi specifice de consiliere şi orientare. Resurse ISE: „Ora de consiliere”. “Repere metodologice”.

•

Activitatea 1 Sarcină de lucru opţională

Prezentaţi principalele caracteristici ale unei activităţi de consiliere şi orientare în cadrul orei specifice, completând următoarea schemă grafică. Notaţi în fiecare casetă câte o caracteristică a procesului.

Caracteristicile unei consilieri eficiente

30 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Focalizata pe problema; centrata pe client.

Relaţie de colaborare dintre consilier si consiliat.

Consiliere eficienta

Formativa: oferă consiliatului datele necesare pentru a lua decizii responsabile.

Suportiva. Intareste optiunile si Informeaza si orienteaza. Îndrumă autocunoaşterea.

deciziile corecte. Reduce, elimina şi corectează indeciziile.

Funcţie proactivă (consiliere preventivă, înainte de apariţia unei probleme).

Principalele caracteristici ale unei activităţi de consiliere şi orientare în cadrul orei specifice

Se realizează cu întreaga clasă. Sarcinile pot fi realizate pe grupe sau individual.

Consiliere şi orientare

Competenţă didactică. si competenţe de consiliere şi

Ce este consilierea?

De ce consiliere?

Respectă parţial principiul confidenţialit ăţii.

Formarea unor atitudini pozitive de viaţă, consolidarea valorilor dezirabile şi dezvoltarea competenţelor utile în viaţa

Consilierea este o relatie de colaborare în care o persoana specializata asista consiliatul în ameliorarea problemei cu care se prezinta si în îmbunatatirea abilitatilor de rezolvare de probleme si luare a deciziilor (Ivey, 1986).13 Scopurile consilierii:

31 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Rolul consilierului este de a ajuta consiliatul sa identifice obiectivele si sa abordeze solutiile legate de: - autocunoastere; - comunicare; - stima de sine; - modificarea unor comportamente problematice; - ameliorarea emotiilor negative - acordarea de sprijin; - însusirea si dezvoltarea unor strategii de adaptare - facilitarea învatarii unor comportamente sau abilitati noi - prevenirea aparitiei unor probleme. Sarcina de lucru obligatorie12.

Ierarhizaţi caracteristicile unui consilier eficient (ciclul gimnazial). Argumentaţi poziţiile 1 şi 10 (1 cel mai important, 10 neimportant): 1. Calităţi profesionale (competenţă didactică, bun specialist în domeniul său etc.). 2. Calităţi personale (răbdare, optimism, încredere în sine etc.). 3. Formare iniţială în consiliere 4. Calităţi manageriale (bun organizator, ferm, jucător în echipă etc.) 5. Participarea la cursuri de formare continuă în consiliere. 6. Participarea la cursuri de formare continuă în domenii conexe (ex: dezvoltare personală, comunicare, psihoterapie, management etc.). 7. Experienţă în consiliere. 8. Experienţă didactică 9. Statut marital 10. Genul Argumente Loc 1. Un bun consilier este in primul rând un profesionist. Caracteristicile, rolurile si funcţiile unei consilieri eficiente le-am detaliat mai sus. La calităţile profesionale adaug competenţele interpersonale si competenţele specializate de consilierea carierei. Argumente Loc 10. Genul nu poate fi un criteriu al eficienţei in domeniul consilierii si orientării. Bărbaţi sau femei, cei care au competenţe profesionale, o formare solidă, o vocaţie pentru consiliere si capacităţi de ascultare comunicare – relaţionare, pot fi la fel de buni consilieri. Un exemplu concret: cei doi tutori ai cursului nostru!

12

După lectura documentului Rolul consilierului educativ ca manager de competente, Dr. Luminiţa Tasica, Departamentul de Consilierea Carierei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti si feed back-ul primit de la Speranţa Tibu, facilitator curs on line ISE, am revizuit tema 2. 13

Sursa: http://facultate.regielive.ro/referate/psihologie/consilierea_si_abilitatile_consilierului_scolar13935.html

32 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Pregătirea profesională a consilierilor

Dezvoltarea de: competenţe profesionale de bază; deprinderi, abilităţi; specializări suplimentare; cunoştinţe profesionale. (Watts, 1996).14 educator, profesionist, manager

Roluri si functii ale consilierului educativ

fin psiholog, confident, bun ascultător

Roluri si functii ale consilierului educativ

mediator, negociator

mentor, facilitator, animator

consultant, asistent social, orientare profesionala

Intrucat forumul este un instrument de invatare eficace, tutorii cursului ne-au propus in Saptamana 3 ca tema de dezbatere pe forum “Consilier – femeie sau bărbat ?”, cu urmatoarele întrebări orientative: Ce rol consideraţi că joacă GENUL în alegerea meseriei de consilier? Femeile verbalizează mai mult, sunt mai empatice, au o capacitate mai mare de ascultare. Datorita faptului ca emisfera stângă este mai bine dezvoltată decat la băieti/bărbati, sarcinile verbale sunt performate mai bine de catre fete/ femei. In interactiunile sociale ele au abilitati de ascultare mai bine dezvoltate decât ale bărbatilor. Cred ca alegerea profesiei este influenţata de factorul de gen. De ce credeţi că 90% dintre posturi sunt ocupate de femei în această meserie? 14

Apud Rolul consilierului educativ ca manager de competente. Dr. Luminiţa TĂSICA, Departamentul de Consilierea Carierei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti

33 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Conform teoriei expectanţei, bărbatii au expectanţe - aşteptări de succes pentru domenii profesionale considerate masculine, in timp ce femeile au expectanţe mai mari de succes in domeniile considerate prin tradiţie feminine. Meseria de consilier/cadru didactic este asociata unor roluri de gen perpetuate prin tradiţie. Barbatii pot fi la fel de buni consilieri/profesori. Insa in mediul educaţional vedem mai degrabă cadre didactice femei decât barbati, in special in disciplinele cu orientare umanista. Abilitatile de verbalizare ale femeilor, empatia, sensibilitatea, sunt considerate feminine, de aceea sunt mai multi consilieri/profesori femei decat barbati. Profesia de cadru didactic nu implica numai trasaturi preponderent feminine, ci un echilibru intre trasaturile masculine si feminine. Selectez doar cateva din discutiile avute in forumul tematic al saptamanii. Ciprian: Parerile sunt aproape unanime: in primul rind conteaza finalitatea, nu genul/sexul cind discutam despre un consilier. Dar ceea ce in continuare nu e foarte clar este daca, in prezent, perspectiva de gen ne poate oferi un raspuns la intrebarea De ce exista o disproportie atit de insemnata intre femeile si barbatii care aleg/practica aceasta cariera? Exista o mare varietate de raspunsuri care incearca sa explice disproportia aceasta: - prin calitatile pe care le presupune, mai apropiate de inzestrarea specifica femeilor; - prin faptul ca unele atribute ale barbatilor sunt in contradictie cu cerintele unei astfel de meserii; - prin orientarea "clientilor" (elevilor) catre persoanele de sex feminin (pe care le vad mai mult sau mai putin explicit) ca pe o a doua mama; - prin modul in care se face selectia la nivel de sistem, avantajind persoanele de sex feminin; - prin presiunea cu care se confrunta barbatii care trebuie sa practice o meserie considerata a fi specifica femeilor; - prin faptul ca este remunerata modest (si nu este astfel suficient de interesanta pentru barbati). Ana: Se spune ca femeile sunt mai empatice, comunica mai usor si reactioneaza pozitiv in fata unei avalanse de sentimente, si poate ca sunt mai altruiste. De cele mai multe ori se dovedeste a fi si adevarat, dar asta nu confirma faptul ca barbatii nu ar putea fi la fel, jucand astfel rolul unui consilier de succes. Si totusi putini barbati aleg aceasta meserie, dar daca o fac de cele mai multe ori se ridica la inaltimea asteptarilor. Daca ne gandim la arhetipurile lui Jung, cred ca intr-adevar "a ajuta", "a creste" si "a simti" sunt activitatile preferate ale femeii, ceea ce recomanda femeile pentru aceasta meserie. Ciprian:"Recomandarea" nu e, implicit, si o descurajare pentru un potential candidat in baiat, care crede ca trebuie sa se efemineze pentru a putea fi "acceptat" intr-o astfel de comunitate? Daca rolul "traditional" al femeii se suprapune bine cu cel de consilier, in ce masura rolurile moderne reprezinta o provocare pentru femeile care practica aceasta meserie?

34 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Si eu cred ca nu ar trebui sa ne intereseze genul cind reusesti sa-ti faci bine meseria. Intrebarea insa ramine: pentru a-ti face bine meseria de consilier ai nevoie de "calitati" pe care, in mod obisnuit, un barbat nu le are? In privinta intrebarii: “pentru a-ti face bine meseria de consilier ai nevoie de "calitati" pe care, in mod obisnuit , un barbat nu le are?” cred ca aceste calitati nu sunt in cea mai mare masura innascute ci dobandite; ele exista dar stimularea si dezvoltarea lor tine de educatie. Din pacate, cred ca daca aceste meserii ar fi in topul celor mai bine platite, cred ca nu ar mai fi vorba doar de 10% consilieri masculini sau profesori si barbatii si-ar descoperi niste calitati si niste resurse Lacrimioara M. Aceasta meserie este o provocare in aceeasi masura in care educarea propriului tau copil o vezi ca pe o provocare; ca adult, ai mereu tendinta sa te transpui in locul parintelui acelui copil care te cauta pentru consiliere si te intrebi: eu cum as proceda daca ar fi copilul meu? Sa nu uitam ca initiativa consilierii le apartine copiilor si ca asteapta de la tine solutia cea mai buna sau uneori doar afectiune. Lucrul cu mintea si cu sufletul unui om este greu, delicat si plin e raspundere. Nu este suficienta provocare? Ciprian: Lacramioara, sunt de acord ca e o provocare suficienta, atit pentru o femeie cat si pentru un barbat. Cum copiii sunt cei care au initiativa, crezi ca daca ar exista o distributie mai echilibrata pe sexe intre consilieri, atractia ar fi mai mare pentru servicii oferite de o femeie? Sergiu: Sincer, nu cred că genul joacă un rol esenţial în alegerea meseriei de consilier. Am văzut consilieri şcolari, bărbaţi, bine pregătiţi profesional şi îndrăgiţi de către elevi. Este adevărat, femeile aleg această profesie pentru că paleta de opţiuni, pentru viitoarea carieră profesională, este mai limitată ca în cazul bărbaţilor, posedă abilităţi de comunicare superioare bărbaţilor, pot identifica cu uşurinţă problemele, sunt grijulii faţă de semeni, sunt sensibile şi dau dovadă de devotament, sunt aplecate mai atent spre nevoile tinerei generaţii. Daniela: Problema nu este de gen (sau de sex) ci de comportament. Cand te nasti baiat de obicei te pregatesti sa devii barbat, si atunci fiecare baiat isi creeaza convingerea ca menirea lui este de a fi dur, neiertator, judecator, de a avea grija de familia lui numai din punct de vedere financiar. In concluzie, indiferent de gen, cel care se ofera sa acorde sprijin, isi face timp sa asculte si sa ajute, cel care ofera solutiile pentru rezolvarea unor situatii in care este uneori pus un copil, acela va deveni consilier. Ciprian: De acord: - fara a fi empatic sau asertiv, nu prea ai cum sa fii un adevarat consilier (sau adevaratul consilier, cum il numiti); - raspunderile impartite "democratic" in familie, jocul unor roluri non-traditionale nu ne face automat sa fim constienti de prejudecati (legate de noi sau de sexul opus); - experienta descrisa surprinde foarte bine mecanismul "clasic" prin care spiritul ultracompetitiv al barbatilor se intilneste cu spiritul "grijii", asociat femininului.

35 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Cu ce nu sunt de acord: - cind te nasti baiat (= de sex masculin) nu te pregatesti sa devii barbat (= de gen masculuin) ci incepi un proces foarte complex de constructie a propriei identitati; - acest proces nu e unul liniar si nu este unul eminamente extern; pe masura ce ne maturizam suntem capabili sa diminuam influentele externe si sa ne raportam critic la anumite stereotipuri (cum ar fi acela ca barbatii nu pot sa asculte, sa ajute sau sa fie empatici cu altii, si nici chiar cu proprii copii) - pentru a ajuta acest proces de analiza critica, si scoala poate juca un rol important, cu conditia sa inteleaga ce si cum poate influenta; - astfel, faptul ca m-am nascut barbat nu ma "conditioneaza genetic" in a nu fi potrivit pentru anumite roluri sau meserii. Ce rol consideraţi că joacă GENUL în alegerea meseriei de consilier? Ciprian: Cum explicam enorma disproportie intre cele doua sexe in cazul acestei meserii? Prin calitatile pe care le presupune? Prin faptul ca nu e grozav platita? Prin orientarea "clientilor" (elevilor) catre persoanele de sex feminin (pe care le vad mai mult sau mai putin explicit) ca pe o a doua mama? Prin modul in care se face selectia la nivel de sistem? Prin presiunea cu care se confrunta barbatii care trebuie sa practice o meserie considerata a fi specifica femeilor? Numai unele dintre aceste lucruri? Sorina: Genul nu are nici un rol in alegerea meseriei de consilier. Posturile de conmsilier sunt ocupate de femei datorita programului flexibil. Lucica: Cât e prejudecată şi cât e adevăr în realitatea că 90% din posturi sunt ocupate de femei. Oare nu asta se aşteaptă de la femei, să aibă un loc de muncă cu "un program mai flexibil", care să-i permită să fie şi gospodină? Lacrimioara T. Personal nu cred ca GENUL ar trebui sa reprezinte un motiv intemeiat in alegerea unei cariere. Important, dupa parerea mea, este sa-ti placa ceea ce faci, sa te simti implinita. Si daca ai resurse si te simti capabil sa duci sarcinile la sfarsit ...de ce nu? De ce 90% dintre posturi sunt ocupate de femei în această meserie? Pentru ca femeile sunt mai intelegatoare, mai tolerante, iar activitatea nu implica o munca fizica. Desi munca intelectuala este mai grea, sa recunoastem. Mariana : În primul rând nu cred că este relevant genul în acest context. Pur şi simplu îşi aleg această funcţie/meserie cei care manifestă interes pentru cunoaşterea, inter relaţionarea şi mobilizarea elevilor în scopul implicării lor în viaţa şcolii/familiei/comunităţii. Este o preocupare plină de provocări, prin care te confrunţi cu diverse situaţii, multe dintre ele delicate şi decisive pentru profilul uman al tinerilor. Dar ai ocazia de a-ţi păstra vigoarea, tinereţea şi energia tinerească, pentru că vrândnevrând empatizezi cu cei cu care lucrezi. Apoi ai ocazia de a socializa intens, întrucât colaborezi cu diverşi parteneri pentru derularea unor proiecte educative/parteneriate. Există consilieri, atât bărbaţi cât şi femei, care au abilităţile şi interesul necesar pentru astfel de demersuri. De ce credeţi că 90% dintre posturi sunt ocupate de femei în această

36 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

meserie? Această statistică se justifică prin situaţia faptică: în educaţie/învăţământ există mai mulţi angajaţi de gen feminin. Se compensează astfel complexitatea activităţilor familiale şi casnice cu cariera didactică, unde femeia îşi exercită abilităţi pe care le valorifică şi în celelalte planuri: simţul matern, răbdare, sensibilitate, inventivitate. Apoi, a fi consilier însemnă şi a avea abilităţi artistice. Femeile sunt mai implicate în astfel de activităţi. Bărbaţii se simt, poate mai înhibaţi în a-şi etala abilităţile artistice. Pe de altă parte, bărbaţii preferă job-uri mai pragmatice şi, de ce nu, mai bine remunerate, simţindu-se protectorii familiei. Geta: Sunt de acord, în mare parte, doar că spui "Cariera didactică este preferată de femei, poate pentru că este mai uşoară, dat fiind responsabilităţile femeii în general (şi ca mamă/soţie)." Termenul "uşoară" nu este potrivit. Eu cred că este una din cele mai "grele" meserii practicate. Dacă noi nu o recunoaştem, atunci cine? Lucica: Geta, cred că opţiunea profesională a copiilor este rezultatul modelului pe care lau avut în familie. Studiile arată că în cazul fetelor aceste modele sunt reprezentate aproape în exclusivitate de persoane de gen feminin - mama, alte persoane din familie; pentru băieţi modelul este tatăl sau personalităţi de gen masculin. Mariana T. Când afirm că "meseria de dascăl este mai uşoară", motiv pentru care este preferată de femei, mă refer la mentalitatea înrădăcinată, cum că această meserie este mai potrivită pentru femei. Sunt perfect de acord că nu este deloc uşoară. Dimpotrivă, este poate cea care implică cele mai delicate responsabilităţi, dar merită provocarea pentru că îţi oferă şi cele mai mari satisfacţii. Ca să nu vorbesc despre impactul asupra psihicului: te menţine "on-line", îţi oferă ocazia să fii martor la construirea de caractere şi personalităţi, fiind astfel cel mai nobil meşteşug de "design",arhitectură şi "decoraţiune interioară" cu materiale unice, irepetabile, "nereciclabile", dar şi imposibil de restaurat, dacă ratezi "baza”. Adina. Probabil ca si genul este o variabila in alegerea unei profesiuni. Prin cercetari empirice se poate demonstra ca in multe situatii, femeile/barbatii au ales o cariera care sa se potriveasca in mai mare masura rolurilor lor expresive-de ingrijire/intrumentale. Daca e sa reflectam la abilitatile fundamentale necesare exersarii profesiei de consilierrespectiv acceptare neconditionata, empatie si congruenta, poate că primele doua corelează in mai mare măsură cu rolul de gen feminin. Cum o profesie se alege in funcţie de aptitudini, interese personale majore, putem afirma că probabilitatea ca o femeie să devină consilier este mai mare decât pentru un bărbat. Pe de altă parte, lumea profesiunilor este deschisă în egală măsură tuturor, indiferent de gen, insă, se pare că stereotipurile devenite aproape norme sociale fac ca cele două genuri să-şi împartă oarecum această lume, fetele orientându-se predominant spre cariere ce presupun îngrijire, creştere, educare, comunicare, interrelaţionare cu ceilalţi, băieţii spre cariere ce presupun deprinderi tehnice, lucrul cu obiecte şi maşini etc. Dacă e atât de evidentă distribuţia mare a femeilor în această profesiune, cum se face că majoritatea creatorilor de şcoală în psihologie, a celor care au elaborat modele şi teorii ale consilierii, este reprezentată de bărbaţi?

37 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Anca: Consider că genul are o importanţă foarte mare în alegerea acestei meserii, dacă analizăm situaţii concrete din învăţământul românesc actual. Nu cred că femeile sunt mai bune decât bărbaţii în această meserie şi nici invers. Femeile aleg acest drum, în mare măsură, datorită stereotipurilor de gen induse de societate. O influenţă mare o are familia, modelele pe care copiii le au în orientarea carierei lor(a făcut ISE în 2004 un studiu „O şcoală plictisitoare...” în care se constata că modelele cadre didactice reprezintă doar 3% din preferinţele elevilor), mass-media şi nu în ultimul rând şcoala. Faptul că e o meserie uşoară, adică nu implică muncă fizică, e un program lejer şi fetele pot dedica mai mult timp propriei gospodării, e un loc de muncă „sigur”, „ la stat”, pentru băieţi nu e deloc motivant salariul etc. sunt multe din argumentele de care ţin seama fetele şi băieţii în orientarea carierei lor.Voi ştiţi, de exemplu, dacă există în România vreo femeie miner? Iuliana: Nu stiu daca exista femeie-miner, dar sunt sigura ca DA! Poate adaugam si inclinatiile femeii spre social (prin traditie cea care ingrijeste)? Socotim si empatia? Interventie forum

Un punct de vedere: genul si alegerea profesiei. Pentru a răspunde întrebărilor lui Ciprian: Cum explicam enorma disproporţie intre cele doua sexe in cazul acestei meserii (consilierea) si a Speranţei: Informatica: profesie masculina, consilierea - feminina, am luat in consideraţie doua resurse: reproduc mai jos câteva consideraţii generale. Evoluţia procentului feminin in diferitele categorii socioprofesionale in ultimii 20 de ani arata ca femeile au o evoluţie notabilă in anumite profesii unde erau minoritare. Dar, in acelaşi timp, ele au menţinut si si-au întărit prezenţa in rândul profesiilor puternic feminizate: cadru didactic, consiliere, profesii in sănătate, funcţionar, comerţ etc. Creşterea puternica a femeilor pe piaţa muncii nu a înlăturat concentrarea spre joburi considerate feminine si segregarea profesionala femei- bărbaţi. Femeile par sa ocupe încă si mult timp de acum încolo joburi ale căror caracteristici amintesc de sarcinile efectuate in cadrul familial, fie prin tipul de activitate depusa, fie prin specificul postului. Cu cat munca apare mai apropiată de atributele muncii domestice, cu atât profesia pare mai feminizată. (DauneRichard 2001, ap Thomas Couppié, Dominique Epiphane : Ségrégation professionnelle des hommes et des femmes : entre héritage éducatif et construction sur le marché du travail. Comunicare prezentata la "Premières Rencontres Jeunes & Sociétés en Europe et autour de la Méditerranée", Marseille 2003"). Astfel, creşterea neîntrerupta a procentului de activitate profesionala feminin arata mai puţin o respingere a calităţilor specific feminine, cat o transpunere a acestor aptitudini intr-un câmp altul decât cel domestic: lumea profesională. Practic, sunt mobilizate resursele feminine si implantate pe piaţa muncii si nu negate ca specific feminine. Explicaţia avansata tradiţional pentru a interpreta disparităţile profesionale

38 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

intre bărbaţi si femei se bazează implicit pe ipoteza reproducerii in sistemul productiv, a segregării operate in amonte pe băncile scolii. Ori, modurile de distribuire a indivizilor in diferitele profesii nu prelungeşte întotdeauna mecanic segregarea educativa indusa de rolurile de gen. Autorii studiului menţionat mai sus demonstrează ca segregarea educativă se converteşte, in momentul intrării in viata activă, in segregare profesională. Disparităţile profesionale intre bărbaţi si femei sunt influenţate de “genul ” profesiilor si originea educativă sau post- educativă a segregării. In explicarea caracterului sexuat al alegerilor şcolare si profesionale, contribuţia teoriei socialcognitive a lui Bandura (Auto-efficacité. Le sentiment d’efficacité personnelle. New York: Freeman. 2003) m-a ajutat sa-mi clarific rolul jucat in aceste alegeri de către sentimentele de eficacitate personala. Putem avansa ipoteza ca alegerile profesionale pot fi influenţate totodată de sentimentul de eficacitate personala (Bandura) si de calculul costuri/ beneficii. Cele doua explicaţii sunt complementare si nu contradictorii (Huteau, 1995). Ele conduc de altfel la aceleaşi concluzii: pentru ca identităţile de gen sa poată evolua si pentru ca tipurile de calcul făcute in alegerea unei meserii sa fie mai puţin constrânse de realităţile sociale, este necesar ca practicile si concepţiile educative sa evolueze in acelaşi timp cu concepţiile cu privire la rolurile sociale ale femeilor si bărbaţilor in societatea noastră. Bandura dezvolta o idee analoga: soluţiile limitărilor de aspiraţii si parcursuri profesionale necesita remedii totodată individuale si sociale. Contribuţia relativa a factorilor individuali si sociali poate varia de la un individ la altul, dar parcursurile profesionale sunt produsul a doua surse de influente. De aceea, analiza diviziunii sexuate a orientării şcolare si profesionale necesita o abordare pluridisciplinara care sa nu ia in consideraţie numai aspectele psihologice si psihosociale, dar si punctele de vedere istorice, socio-economice, socio-politice, antropologice si psihologice. •

Cine sunt EU sau cum se construieşte IDENTITATEA DE GEN

Temă de reflecţie

Cum se formează identitatea de gen a copilului? Este ea înnăscută? Ce rol au părinţii, mass-media, cultura şi societatea în care se naşte un copil pentru conturarea acestei identităţi? De ce este important să discutăm şi să desfăşurăm activităţi cu elevii pe această temă?

Resurse

Identitate de gen: intelegerea perspectivei procesuale: glosar termenigen.doc

Ce fel de informaţii pot sa transmită copiilor cu privire la identitatea de gen? Cand şi cum? Ce fel de activităţi putem derula la orele de consiliere pe această tematică?

Putem propune activităţi interesante prin care elevii să conştientizeze asemănările şi diferenţele dintre ei, faptul că fac parte din categoria fetelor sau a băieţilor, care sunt factorii care contribuie la conturarea identităţii de gen, faptul că o categorie nu este superioară altei categorii, ci pur şi simplu există diferenţe şi asemănări, unele înnăscute, altele formate pe parcursul vieţii. Aspecte legate de identitatea de gen pot fi discutate în cadrul modulului de Autocunoaştere din Curriculum-ul V-VIII.

39 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Activitatea Colaj fetite si baieti realizata la clasa a 6-a poate fi vizualizata accesand: Colaj_fetite_si_baieti.doc. Recomandari curs.

Orice activitate pe care o desfăşuraţi cu elevii trebui să se continue cu o analiză ulterioară. Nu este suficient ca elevii să se joace (în cazul nostru să realizeze un colaj) pentru a înţelege anumite aspecte, trebui să analizaţi rezultatul muncii lor pentru a ajunge la anumite concluzii. Colajul reprezintă suportul, punctul de pornire al analizei şi nu reprezintă scop în sine decât la lecţia de desen! De asemenea, trebuie să explicaţi elevilor conceptele noi pe care le introduceţi, aceştia trebuind să noteze explicaţiile dumneavoastră sau concluziile pe care le desprindeţi de pe urma colajului (pe colajul realizat, în caietul de consiliere sau pe foi care vor fi introduse în mapa de consiliere personală alături de colaj). Analiza colajului înseamnă, de fapt, o discuţie pe care o purtaţi cu elevii. În cazul nostru, discuţiile pe marginea colajului sunt foarte importante. Elevii au păreri şi valori diferite, uneori nu au păreri, au convingeri greşite, nu reuşesc să distingă esenţialul de neesenţial sau nu îndrăznesc să îşi expună deloc punctul de vedere. Încurajaţi o discuţie liberă şi nu criticaţi pe nimeni pentru opiniile personale. Încurajaţi confruntarea de idei şi sintetizaţi totul în fraze scurte pe care elevii le vor nota. În finalul orei, felicitaţi întreaga clasă pentru colajele realizate şi calitatea discuţiilor purtate.

Incercand sa aflu raspunsul la intrebarea Cum se formează identitatea de gen Auto-indentificarea: Cine a copilului, am cautat si alte resurse. Reproduc mai jos continutul unui articol sunt eu? de vulgarizare, preluat de pe situl www.desprecopii.com. Autor: Carmen Ghilescu. Dupa vârstă de 3 ani , copilul trece printr-un proces de auto-identificare si cauta raspunsuri la intrebari de genul “Cine sunt eu?”, “Cum am aparut pe lume?”, “Cum am ajuns în burta ta, mama?”. Este important ca părinţii să se astepte la acest sir de intrebari şi să se gandeasca puţin înainte cum îi vor raspunde. Pentru ca în functie de informaţiile primite, copilul îşi formeaza o imagine despre sine şi despre lume, imagine care trebuie să corespunda realitatii. Dupa vârstă de 3 ani, copilul trece printr-un proces de identificare, el se descoperă pe sine, cauta raspunsuri la intrebari de genul “Cine sunt eu?”, “Cum am aparut pe lume?”, “Cum am ajuns în burta ta, mama?”. Este important ca părinţii să se astepte la acest sir de intrebari şi să se gandeasca puţin înainte cum îi vor raspunde. Pentru ca în functie de informaţiile primite, copilul îşi formeaza o imagine despre sine şi despre lume, imagine care trebuie să corespunda realitatii. Raspunsuri de tipul: “Te-a adus barza” sau “Te-am cumparat de la spital” etc nu sunt deloc indicate, dimpotrivă produc şi mai multa confuzie în mintea copilului. Va urma curand alt sir de intrebari care au ca scop lamurirea confuziei initiale. Copilul nu se lasa, el afla căte o frantura de adevăr din mai multe surse şi vrea să inteleaga cum stau lucrurile. In mod normal copilul se cunoaşte pe sine identificându-se mai activ cu părintele de acelaşi sex. Fetitele doresc să semene mamei, sunt atente la comportamentul ei fata de sot (atitudinea mamei poate fi de supunere sau de egalitate) şi fata de alte femei

40 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

(descoperă gelozia, rivalitatea, prietenia). Aceste prime impresii despre barbati şi despre relaţia cu acestea (vazute prin ochii mamei) poate să ramana intipărite în mintea lor pentru tot restul vietii. Copiii transpun şi imita prin joc comportămentele care le vad exersate în familie. Fetitele se joaca hranind ursuletul, schimband de haine papusa, se arata incăntata de achizitionarea unei minibucatarii, etc. Baietii devin interesati de tata. De aceea se joaca astfel: merg cu masina la servici, repara un camion, etc. De fapt nu exista un comportăment prestabilit pentru fetite şi pentru baieti. Exemplele de mai sus sunt clasice şi poate des intalnite printre copii dar în societatea noastră, rolurile sociale de barbat şi femeie au suferit modificari. Intr-o anumita familie se poate bineinteles intampla ca tatal să se ocupe de gospodarie şi să lucreze de acasa iar mama să calatoreasca mereu cu diferite afaceri şi să fie pasionata de repararea autovehiculului. în astfel de cazuri copilul va imita activităţile care le face părintele de acelaşi sex, fără să fie considerat mai puţin fetita sau mai puţin baiat.

Pentru cine sunt papusile...? Un dialog interesant, pe care l-am gasit in cartea Pasi spre Tara Egalitãtii, INA CURIC.

Pana la urma copilul alege singur identitatea care doreste să o aibă, în functie şi de modelele parentale dar şi tinand cont de preferintele şi dorintele personale. Nu-i nimic rau în a-i cumpara masinute şi mitraliere unei fetite dacă aceasta doreste. Asta indica prezenta unei personalitati puternice, revendicative. îi cultiva spiritul practic şi încrederea în sine. La fel, în cazul baietilor: să nu ne temem să-l lasam să se joace cu papusi. Jocul în compania papusilor îi va sensibiliza, vor fi mai tandri în relaţia cu persoana iubita, mai tarziu, îi va cultiva calităţile unui bun tata. M-am intrebat destul de des…Reproduc articolul care a sugerat Carminei experimentul cu nepoteii ei: Pentru cine sunt papusile.docx

La magazinul de jucãrii:

Articol

– As dori o jucãrie pentru un copil de doi ani. – Bãietel sau fetitã? – Sincer nu stiu, merg în vizitã pentru prima oarã, dati-mi vã rog o jucãrie unisex, care sã se potriveascã în ambele cazuri. – Sã vedem ce avem, pe lângã pãpusi si truse de machiaj, pusti si masini. Eventual dinozauri… – Da, un dinozaur este perfect – chiar dacã trebuie sã ne întoarcem în epoca de piatrã pentru a gãsi o jucãrie unisex. – Însã ce credeti cã ar fi mai potrivit, dinozaurul în costum de luptã si înarmat cu aruncãtor de grenade sau unul în costum roz de balerinã? –?!

Jurnal S3

Articol despre identitatea de gen: sex si gen.docx.

AUTOEVALUARE

Jurnal_saptamana 3.doc

41 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

autoevaluare_S3.doc Calatoria continua! Săptămâna 4 Dezvoltarea abilităţilor sociale

Motto: Pe cât de mult relaţiile cu ceilalţi ne aduc mulţumire, prieteni, destindere, zâmbet, pe atât de mult incapacitatea de a iniţia şi menţine relaţiile cu ceilalţi ne aduce frustrare, nemulţumire, singurătate, izolare, iar acest lucru este valabil chiar de la cele mai mici vârste! (Ladd, 1990), ap. Suport de curs ISE. Dupa ce in unitatea 2 ne-am familiarizat cu specificul orei de consiliere, metode si activitati de consiliere, in unitatea 3 formatorii ne propun sa discutam despre dezvoltarea abilităţilor sociale şi de comunicare si diferentele de gen in în interacţiunea

42 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

socială. Procesul de socializare trebuie sa inceapa de la o varsta timpurie, pentru ca dobandirea competentelor sociale conditioneaza adaptarea si integrerea sociala ca adult si dezvoltarea armonioasă a personalitatii15. Prin activităţile desfasurate în orele de consiliere, consilierii pot sprijini copiii/adolescentii sa-si dezvolte competenţelor de comunicare si relationare in interactiunea sociala. In Curriculum-ul de Consiliere şi orientare I-XII, modulul Dezvoltarea competenţelor sociale şi de comunicare ne ofera obiective, sugestii de activităţi şi sugestii metodologice pentru desfăşurarea de activităţi pe tema dezvoltării competenţelor sociale. Ce este competenţa sociala?

Capacitatea de a iniţia şi menţine relaţii reciproce şi dătătoare de satisfacţie.  Abilităţile verbale  Abilităţile de negociere  Asertivitate 16  Empatie şi altruism (“turn-taking abilities”).

Temă de reflecţie

Pe langa activitatile desfasurate cu elevii, cursul ne-a propus de fiecare data cand a introdus un concept din sfera consiliere si orientare, auto–analiza, autocunoasterea si testarea instrumentelor pe care le vom folosi la clasa. Iata un set de intrebari care ne ajuta sa intelegem modul in care relationam cu ceilalti17:

Parker şi Asher (1987), ap.Suport de curs ISE, Unitatea de invatare 4. Vezi documentul “Asertivitatea”, Suport de curs. 17 Reprodus integral dupa Suport de curs ISE, Unitatea de invatare 4. 15 16

43 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

În ce măsură fiecare dintre dumneavoastră vă simţiţi mulţumiţi de relaţiile pe care le aveţi? Cine sunt persoanele cu care vă înţelegeţi cel mai bine? Cine sunt persoanele cu care nu vă reuşiţi deloc să închegaţi o relaţie interpersonală? Pe ce criteriu îi puteţi clasifica pe cei din anturajul dumneavoastră apropiat? Există diferenţe între relaţiile pe care le construiţi în diferite medii? Vă este mai uşor să construiţi relaţii profesionale sau personale? Care sunt „calităţile” unei persoane pentru ca dumneavoastră să reuşiţi să vă relaţionaţi cu aceasta? Dar defectele care vă împiedică întotdeauna să vă relaţionaţi cu cineva? Aveţi mai mulţi prieteni tineri sau adulţi? Femei sau bărbaţi? De aceeaşi profesie sau de profesii diferite? Exercitiu de autocunoaştere: Atomul social. Motto: “Paradoxul cel mai curios este faptul că eu mă pot schimba numai dacă mă accept aşa cum sunt.” Carl Rogers. Accesand atom_social_personal.docx, veti afla mai multe despre mine. Analiza Atomului social personal: atomul social_minodora_analiza.doc Atomul social: aplicatie la clasele a 6-a si a XI-a. Puteti vedea mai jos atomul social al elevei Laura Z- clasa a XI-a P1 si autonaliza efectuata: atom_social_Laura Z, clasa XI P1.ppt analiza_atom_laura.doc Mituri privind relaţionarea fetelor şi relaţionarea băieţilor Miturile reprezintă un mod de manifestare a stereotipurilor de gen. Cum se

44 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

construiesc stereotipurile? Plecând de la un exemplu concret (citit, văzut, auzit, imaginat, gândit sau trăit prin experienţă personală), GENERALIZĂM concluziile pentru o întreaga categorie de gen, fără a mai ţine cont de diferenţele individuale18. Metode de formulare corectă a afirmaţiilor:  Apelul la argumente ştiinţifice (cercetări cantitative şi calitative) atunci când formulăm o afirmaţie generală  Transformarea afirmaţiei generale în exemple particulare cunoscute şi care pot fi verificate  Contraargumentarea prin exemple particulare cunoscute şi care arată excepţia de la regulă. Accesand Stereotipurile de gen.ppt puteti revedea conceptul de stereotip. Activitate: Mituri privind relationarea fetelor si relationarea baietilor.docx

Există diferenţe

Global, a socializa înseamnă a învăţa roluri, a interioriza norme, valori, sisteme de gândire.19

18

Unitatea de invatare 4. (Mohamed Cherkaoui, Les types de socialisation, dans Traité de sociologie, Raymond Boudon, dir. Paris, PUF, 1992, p.136). 19

45 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

între fete şi băieţi în ceea ce priveşte comportamentul de relaţionare socială?

Prin definiţie, socializarea este un proces dinamic care trimite la toate experienţele de învăţare pe care un individ, indiferent de gen, le face de-a lungul vieţii. Privind procesul de formare a identităţii de gen, putem distinge între două forme de socializare. Prima se refera la interacţiunile pe care copilul le stabileşte cu adulţii, de ex părinţii, educatorii, media, în timp ce a doua trimite la interacţiunile pe care copilul le are cu alţi copii. Complementar, acest două forme de socializare se înscriu într-un context socioeconomic dat, care vine să accentueze sau sa atenueze anumite caracteristici ce contribuie la definirea rolurilor sociale de gen.. Cu cât originea socială este mai modestă, cu atât rolurile masculine si feminine tind să fie mai tradiţionale şi mai stereotipate. Mai mult, experienţele variază de la o familie la alta. In procesul de construcţie a identităţii de gen, influenta socializării cu provenienţă din lumea adulţilor este evidentă. Prin modelele propuse copiilor, prin presiunile diferenţiate exersate în funcţie de gen – masculin - feminin, ei dezvoltă anumite atitudini caracteristice care îi vor predispune sa acţioneze conform aşteptărilor ataşate unui anumit rolul de gen. Daca intrăm pe neprevăzute într-o sală de clasă, putem observa că este „împărţită” geografic în două. Studii precise au arătat că atât în recreaţie, cât şi în cluburi de vacanţă, fetele şi băieţii nu-si împărtăşesc în mod real activităţile şi jocurile. Cu toate că frecventează aceleaşi locuri, mixitatea nu este întotdeauna evidentă, ci doar aparentă. Din punct de vedere al construcţiei psihismului la copii, specialiştii sunt de acord în a recunoaşte existenţa unei faze în timpul căreia relaţiile disjuncte ar fi naturale. Aceasta segregare spontană, ca şi cum celălalt gen nu ar exista, este explicată în mai multe moduri:20 - necesitatea de a se construi în raport cu grupul său de apartenenţă cel mai apropiat; - stiluri diferite de joc : semnul unei conştiinţe de gen precoce; - percepţia unui „pericol” în faţa descoperirii celuilalt gen. Cu toate acestea, cercetătorii se întreabă: ce desparte astfel copiii? Cât cântăresc modelele

20

Vezi explicaţia din suport de curs săptămâna 4: Fete si băieţi în interacţiunea socială, Extras integral din publicaţia “Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor”, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2004.

46 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

culturale, interdicţiile interiorizate? Fete şi băieţi interacţiunea socială

în Socializarea venită de sus, de la adulţi, se întâlneşte cu cea de jos, operată de copii. Dacă privim numai către influenta adulţilor, pierdem din vedere faptul că, în timp, copiii îşi transmit nu numai jocurile si interpretările pe care l-au dezvoltat ei înşişi pentru a defini ce relevă din masculin - feminin. De fapt, socializarea provenită din lumea adulţilor nu este primită mecanic de către copii, care nu ar face astfel decât să înregistreze pasiv informaţia relativă la rolurile sociale de gen. Ea este reluată şi reinterpretată prin dinamica interacţiunilor pe care copiii le dezvoltă ca grup social în cotidian. Acest al doilea pol de socializare apare la fel de important ca primul. Bazându-se pe rezultatele cercetărilor din literatura de specialitate, Maccoby21 propune o lectură totodată originală şi sintetică a fenomenelor care de altfel erau deja cunoscute. Punctul sau de plecare consistă în a se întreba de ce copiii între 4 si 11 ani mai ales între 8 si 11 ani tind, în general, să se grupeze după apartenenţa la un sex sau altul şi să evite contactul cu celalalt sex, în afara regulilor impuse de clasă sau de lumea adulţilor. Aceasta regulă implicită a separării pe sexe ar fi transculturală şi nu ar a prezenta diferenţe, de la o cultură la alta, decât în intensitate. Constatarea principală şi inedită a lui Maccoby este că aceasta separare de gen nu se prezintă ca o simplă figură inversată: ea pune în joc experienţe particulare şi trăsături specifice care diferă după cum analizăm natura interacţiunilor care se produc între băieţi şi cele care intervin între fete, la fel ca şi între cele două grupuri. De aceea cercetătoarea nu ezită în a susţine că exista de fapt două culturi ale copilăriei. In mare, ritmul de maturizare ar fi asemănător la băieţi şi fete, mai puţin în ceea ce priveşte achiziţia limbajului şi capacitatea de autocontrol. Încă de la vârsta de doi sau trei ani, fetele prezintă un avans evident asupra băieţilor la acest subiect. In ceea ce priveşte autocontrolul, o cercetare a evidenţiat că taţii interveneau de doua ori mai mult cu interdicţii verbale pentru băieţi decât pentru fete, şi aceasta pentru singurul motiv că băieţii au o tendinţă mai mare de a manipula obiecte interzise. Această lipsă de control concordă cu observaţiile potrivit cărora băieţii sunt mai des pedepsiţi decât fetele.

(Eleanor E. Maccoby, The Two Sexes — Growing up Apart, Coming Together, London, The Belknap Press of Harvard University Press, 1998 21

47 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Cu toate că părinţii îşi exprimă emoţiile fata de copiii lor fără distincţie de gen, ei ar avea tendinţa - mama în particular - să abordeze problema emoţiilor şi să explice cauzele anumitor interacţiuni între doua persoane mai frecvent cu fetele decât cu băieţii. Invers, se exercită mai multe presiuni asupra băieţilor pentru a-şi controla emoţiile - să nu plângă, de exemplu, şi în acest ultim caz tatăl ar fi mai activ decât mama. Cercetările au scos la iveală faptul că abordarea mai deasă a stării emoţionale cu fetele ar exercita un efect asupra modului în care fetele interacţionează. Ele îşi dezvoltă astfel mai mult sensibilitatea către ceilalţi, ceea ce ar favoriza în schimb emergenţa în grupurile fetelor a unui stil de interacţiune mai cooperant, comparativ cu grupurile de băieţi în care acest tip de interacţiune este rar observat. O alta constatare majoră a lui Maccoby este că grupurile de băieţi şi de fete prezintă două diferenţe principale. Prima: la nivelul eforturilor depuse de fiecare grup de a se distinge de celalalt. Maccoby spune că forţele care unesc copiii de acelaşi sex şi, complementar, tind să excludă pe cei de celalalt sex, sunt mai puternice la băieţi. In timp ce fetele rămân mai deschise ideii de efectua activităţi împreună cu băieţii, ei rămân refractari la acest subiect, deoarece construcţia identităţii lor masculine se efectuează în principal ca reacţie la elementele culturale şi de mediu care au fost identificate drept feminine. Cu cât această atitudine est încurajată de cultura şi mediul socioeconomic de origine, cu atât ea câştigă în intensitate la băieţi. Fetele procedează la construcţia identităţii lor feminine fără a se preocupa daca identitatea lor feminină a fost „contaminată” de elemente masculine.

Fete şi băieţi în interacţiunea socială

In anumite medii, distanţa se menţine şi după adolescenţă şi atrage un adevărat şir de neînţelegeri. Criza identităţii de gen şi teama de nediferenţiere provoacă la băieţi o hiper masculinizare iar raporturile fete - băieţi devin mai dificile pentru că nici fetele, nici băieţii nu ştiu să comunice. Ei par fixaţi in rolurile tradiţionale: de virilitate pe de o parte, supunere, de cealaltă. In mediile cu o situaţie socioeconomica mai bună, manifestările antagoniste şi neliniştile sunt mai bine disimulate, dar rămân prezente. Contrar prejudecăţilor, a te simţi fată sau băiat nu este un dat22. Vechile modele patriarhale privilegiau marcatori biologi, în scopul evitării confuziei de gen: „O să te măriţi si o să faci copii” sau „Trebuie să fii bărbat, băiatule”! Nu întotdeauna băieţii şi fetele reuşesc să se conformeze acestor modele. In construirea identităţii de gen, trebuie să luăm în consideraţie procese psihologice, sociale şi simbolice. Cum să gestionăm relaţiile cu celalalt gen când ne temem că anumite caracteristici ce aparţin

22

Sexul: un dat biologic, genul: o construcţie socială.

48 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

celuilalt ne pot expune judecăţii celor din jur23? Textul a fost adaptat după: Pour une meilleure réussite scolaire des garçons et des filles : avis au Ministre de l'éducation, Québec (Province). Conseil supérieur de l'éducation, Sainte-Foy, 1999, pag.33 – 42.

23

Tendinţa elevilor/elevelor de a construi şi valoriza caracteristicile de gen într-o logică bipolară - de excludere a contrariului - are un impact direct în interrelaţionare. Consecinţe negative: sancţionarea de către clasă a celor care nu corespund stereotipurilor de gen. Din prezentarea PPT Stereotipurile de gen: Cum ne privim elevii? - sinteza suport de curs ISE, Săptămâna 2.

49 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Studiu de caz Diana

Ma numesc Bianca şi sunt dirigintă la clasa a VII-a B într-un liceu bucureştean. Mă confrunt de la începutul anului şcolar cu o situaţie pe care nu ştiu cum aş putea s-o rezolv. Este vorba despre Diana, o tânără domnişoară din clasa mea care învaţă foarte bine, dar care are un comportament ciudat. Se îmbracă băieţeşte, vorbeşte băieţeşte, doreşte să se joace numai cu băieţii şi consideră fetele prea slabe, nişte “pisicuţe”, cum s-a exprimat ea. Băieţii nu o acceptă în jocul lor, ba chiar au poreclit-o „ariciul” din cauza părului tuns foarte scurt şi râd de ea. Pe de altă parte, Diana dispreţuieşte grupul fetelor, de care nu vrea să se apropie. Încă de la începutul anului şcolar am constatat că în pauze Diana nu se mai relaţionează nici cu fetele, nici cu băieţii, stă în bancă sau ascultă muzică rock la căşti. Am văzut-o însă în ultimele zile în compania unor băieţi mai mari, îmbrăcaţi ciudat şi cu cercei în urechi, m-am înfiorat, cu siguranţă anturajul acesta va avea un efect negativ asupra ei! Mai trebuie să vă spun că mama Dianei este divorţată de 3 ani şi este director într-o mare companie telefonică. Călătoreşte destul de mult şi nu are timp să se ocupe de Diana, care stă cu bunicii, nişte oameni foarte de treabă de altfel. Bunicul este un om blând care vine mereu la şedinţe şi spune ca Diana îi ascultă şi că nu sunt probleme cu ea acasă. Am încercat să le spun despre problema de relaţionare a Dianei cu fetele şi băieţii din clasă, însă bunicii nu păreau să ia în serios avertismentul meu. Mă întreb ce fel de activităţi aş putea face la ora de consiliere şi orientare şi ce teme aş putea să discut cu elevii pentru a sensibiliza clasa la această problemă? Cum aş putea să-i mobilizez pe elevi (inclusiv pe Diana!) într-o discuţie pe o temă atât de sensibilă astfel încât Diana să nu fie expusă direct? Ce trebuie să fac pentru a o ajuta pe Diana să se integreze mai bine în colectiv? Bianca S. Diriginte clasa a VII-a B Iata raspunsul meu: Scrisoare catre Bianca.docx.

50 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Întrebările Biancăi: Mă întreb ce fel de activităţi aş putea face la ora de consiliere şi orientare şi ce teme aş putea să discut cu elevii pentru a sensibiliza clasa la această problemă? Cum aş putea să-i mobilizez pe elevi (inclusiv pe Diana!) într-o discuţie pe o temă atât de sensibilă astfel încât Diana să nu fie expusă direct? Ce trebuie să fac pentru a o ajuta pe Diana să se integreze mai bine în colectiv? Dupa mai multe cautari si reflectii, am aducat aici cateva Sugestii pentru Bianca.docx Joc şi gen: Interventie in forum. Faptul că băieţii care se joacă cu mingea ocupă trei sferturi din curtea şcolii, că fetele vorbesc, privesc, joacă jocuri liniştite în sfertul rămas, nu pare să ridice vreo problemă. Pare să fie ceva evident, natural: băieţii sunt mai zgomotoşi, au mai multă nevoie să se defuleze; cat despre fete, lor nu le place cearta şi preferă să vorbească sau să se joace liniştit. Aceasta diferenţă de gen, manifestată în jocuri şi activităţi încă de la trei sau patru ani, nu este percepută de părinţi şi educatori ca potenţial purtătoare de inegalităţi viitoare. De fapt, ocuparea curţii (aşa cum este descrisă mai sus) presupune mai întâi că trebuie să facem o legătură între aceste comportamente şi rolurile tradiţional atribuite fetelor şi băieţilor şi să ne interogăm asupra impactului acestor comportamente, considerate ca înnăscute, asupra traiectoriei individuale a elevilor. Ce învaţă fetele, ce învaţă băieţii evoluând astfel în curte, în timpul recreaţiei? Într-o lucrare în care observă cum se înscrie diferenţa de gen în viaţa cotidiană la ciclul primar, Claude Zaidman24 constată că raporturile de putere apar în contextul separării pe sexe care caracterizează spaţiul consacrat jocurilor. În curte, băieţii şi fetele reproduc separarea codată sexual între spaţiul public şi spaţiul privat: ei şi ele joacă scenarii stereotipate învăţate deja. În disputele şi jocurile lor cu mingea, băieţii învaţă să exploreze, să investească fizic spaţiul şi să se situeze in raport cu ceilalţi datorita conflictului. Aceste jocuri, conchide autoarea, fac deci oficiul de instrumente de învăţare a puterii, antrenează. Cât despre fete, în marginea spaţiului ocupat de băieţi, se exclud de la confruntare şi proximitatea lor fizică este deja marcată de comportamentul de ajutor şi de susţinere. Încă de la vârsta de 18 - 24 de luni, copiii manifestă preferinţă pentru jucăriile asociate genului. Către 3 ani, se observă un început de preferinţă pentru tovarăşii de joacă de acelaşi sex. Copiii încep de asemenea să acorde atenţie tovarăşilor de joc de acelaşi sex, cea ce întăreşte imitaţia de gen. Între 6 şi 12 ani, se observă o puternică segregare de gen în activităţi şi prietenii, fetele şi

24

La mixité à l'école primaire. Paris, L'Harmattan, 1996, 238 p.

51 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

băieţii practicând jocuri diferite în locuri diferite. Aceasta segregare se regăseşte într-o mare varietate de culturi. Se constată apoi o evoluţie graduală către mixitate în relaţiile dintre perechi odată cu intrarea în adolescenţă. La sfarsitul unitatii de invatare 4: autoevaluare_4.docx

Calatoria continua!

Săptămâna 5: Sa vorbim despre emotii…

Din nou împreună, dupa o vacanta in care am simtit nevoia comunicarii cu colegii si a activitatii de pe platforma. Am avut un brad asa de frumos pe platforma, in timpul vacantei de iarna… Ne-am regasit din cand in cand, cam rar, ce-i drept. In preajma celei de-a 5 a saptamani, tot mai multi am inceput sa dam semne de nerabdare : sa inceapa din nou scoala !

In săptămâna a 5-a, formatorii ne-au propus sa descoperim împreună următoarele teme: - Trăire şi manifestare emoţională – diferenţe de gen - Au fetele şi băieţii aceleaşi şanse pe piaţa muncii? Obiective de învăţare:

-

Sa identificam diferenţe între fete şi băieţi - emoţionale şi la nivelul integrării profesionale. Conceptele de echitate de gen şi egalitate de şanse.

De ce este important sa identificăm corect emoţiile şi sa educam capacittatea de

52 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

exprimare/autocontrol? Pentru o comunicare şi relaţionare corectă cu cei din jurul nostru. Orele de Consiliere şi orientare sunt un moment privilegiat in care putem discuta cu elevii despre emotii si sa realizăm exerciţii pe tema vieţii afective.

1. Trăire şi manifestare emoţională curs ISE

25

„Ce sunt emoţiile, de ce apar ele, de ce unele aspecte reuşesc să ne emoţioneze până la lacrimi în Informaţii timp ce altele ne lasă reci? De ce unul şi acelaşi eveniment produce emoţii unei persoane, iar alteia nu? De ce nu ne îndrăgostim toţi de aceeaşi persoană? Unde sunt localizate emoţiile? Putem să le controlăm? Iată numai câteva întrebări pe care ni le putem pune despre emoţii, la nivelul simţului comun. Psihologia generală răspunde unora dintre acestea, însă specialiştii sunt de acord că problematica necesită încă mult studiu. Încă o dovadă că fiinţa umană este extrem de minunată şi complexă, iar certitudinile în legătură cu propria noastră funcţionare sunt foarte greu de obţinut. Din punctul de vedere al psihologiei generale, “afectivitatea” reprezintă o componentă importantă a personalităţii, un „mecanism” prin care exteriorul “rezonează” în noi, iar noi luăm act astfel de ceea ce se întâmplă în exteriorul nostru. Imaginaţi-vă că sunteţi apa liniştită a unui lac în care a căzut o piatră. Cercurile concentrice lăsate pe suprafaţa apei ar putea fi o metaforă potrivită prin care să reprezentăm emoţiile pe care le resimţim. Probabil că la nivelul vieţii afective şi al emoţiilor apar cele mai multe stereotipuri de gen. Totodată, cel mai studiate diferenţe de gen sunt cele referitoare la emoţionalitate. “Studii recente sugerează că “emoţionalitatea crescută” a femeilor este o construcţie socială, bazată pe diferenţele observate în exprimarea emoţională, diferenţe care sunt socializate însă de la o vârstă foarte timpurie. Trebuie avut în vedere că atunci când vorbim de “emoţionalitate” ne referim la două dimensiuni diferite ale acesteia, respectiv trăirea şi exprimarea emoţiilor. La nivelul trăirii emoţiilor se pare că nu există diferenţe între sexe. Atunci când îşi autoevaluează intensitatea şi frecvenţa unor emoţii după trăirea acestora nu există diferenţe între bărbaţi şi femei (Barrett, Robin, Pietromonaco, & Eyssell, 1998). Ambele sexe cred că bărbaţii şi femeile se diferenţiază mai mult în exprimarea emoţiilor decât în intensitatea sau natura emoţiilor trăite (Johnson & Schulman, 1988, apud Hutson-Comeaux, 2002).” Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor“. Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2003.” Pornind de la afirmaţiile de mai sus, formatorii ne-au propus ca subiect de discuţie pe forum cele mai frecvente stereotipuri de gen in trairea si exprimarea emotiilor. Bărbaţii

25

Fragment reprodus integral - Curs ISE, Unitatea de invatare 5.

53 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

şi femeile se diferenţiază în „exprimarea emoţiilor”. Ce înseamnă ca „Bărbaţii şi femeile/ fetele si baietii se diferenţiază în „exprimarea emoţiilor”? Ce implicaţii putem deduce pentru activitatea educativă? Ce recomandări putem face cadrelor didactice? Ce recomandări putem face părinţilor? Trebuie să facem o scurtă distincţie între:

Recunoaşterea emoţiilor

Exprimarea emoţiilor

Autocontrolul emoţiilor

-

recunoaşterea emoţiilor trăirea emoţiilor exprimarea emoţiilor (auto)controlul emoţiilor.

-

copiii recunosc emoţiile în jurul vârstei de 3 ani; cel mai uşor de recunoscut sunt surpirza, tristeţea şi bucuria; cel mai greu de recunoscut este furia.

Prin socializare, fetele sunt educate să îşi exprime emoţiile, existând permisivitate mai mare în cazul lor pentru plâns, mângâiere, îmbrăţişare – ca modalităţi de exprimare a dragostei şi sensibilităţii personale, spre exemplu. Pentru băieţi există în schimb „interdicţii” pentru manifestările şi exprimarea emoţiilor: “tu eşti băiat, nu trebuie să plângi” etc. Expresivitatea emoţională este apanajul comunicării nonverbale: un bun comunicator are o expresivitate verbală şi emoţională mai ridicată, el reuşind să transmită auditoriului mult mai multe informaţii prin: mimică (expresivitate facială), gestică (limbajul mâinilor), postură (atitudinea corpului). Expresivitatea, ca şi recunoaşterea emoţiilor, este o capacitate care se poate educa. În artă, expresivitatea emoţională este foarte mult solicitată, spre deosebire de alte domenii (ştiinţele exacte, medicină, inginerie etc.) în care aceasta este foarte puţin solicitată. Presupune exersarea şi educarea, prin tehnici specifice, a capacităţii de a “nu te lăsa pradă emoţiilor“. Dacă prin educaţie şi socializare, fetele sunt încurajate să îţi dezvolte expresivitatea emoţională, băieţii sunt încurajaţi să se autocontroleze şi să-şi cenzureze manifestările exterioare ale emoţiilor. De aceea putem spune că, deşi resimt poate la fel de puternic emoţiile, băieţii şi fetele diferă în modul de exteriorizare a acestora. Atunci când este vorba de o emoţionalitate excesivă, tehnicile de autocontrol sunt extrem de necesare: stăpânirea emoţiilor înaintea examenelor, stăpânirea unor accese de nervozitate care dăunează persoanei în cauză perturbând capacitatea acesteia de relaţionare armonioasă în familie sau cu colegii de serviciu, stările de plâns care pun persoana în situaţii jenante în faţa

54 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

prietenilor sau superiorilor – sunt situaţii care necesită un efort de (auto)controlul. Discutii pe forum

Unul din stereotipurile de gen cel mai des vehiculate: băieţii nu au voie sa plângă. Doua magini sugestive: barbatii_nu_plang.doc. In loc să criticăm sau să ironizam manifestarea unor emoţii, este bine să încercăm, părinţi si educatori, să înţelegem situaţia care a provocat reacţia respectivă si să–i ajutam pe copii să rezolve problema. Să încurajam atât fetele, cat si băieţii, să-si exprime intr-un mod personal emoţiile, fără incidenţe negative asupra interacţiunii cu cei din jur. Personal, am întâlnit destul de des situaţii in care băieţii au fost sancţionaţi de grup pentru ca nu corespund stereotipurilor de gen in exprimarea emoţiilor. In astfel de situaţii trebuie să manifestam tact si sa oferim suport, cu căldura si răbdare. In general, le-am explicat copiilor ca nu este ruşinos sa-si manifeste emoţiile dar este recomandat sa le controleze pe cele excesive, deoarece pot împiedica buna înţelegere si comunicare cu cei din jur. Eugen: O sa incep prin a-mi face o distinctie clara intre trairea emotionala- o manifestare biologica, explicabila stiintific si mai greu de controlat, si manifestarea trairii, pe care, cu ajutorul managementului emotiilor diferit de la o persoana la alta, format prin educatie, o controlam mai mult sau mai putin. Adina: Intensitatea emotionala difera, poate, la cele doua genuri, datorita diferentelor de educatie. Atat fetele cat si baietii au predispozitii emotionale similare, insa competenta emotionala se construieste, se invata in contexte specifice de viata. Intrucat ne dorim sa facilitam dezvoltarea personala, armonioasa, integrata, a ambelor genuri, cred ca interventiile educationale ar trebui sa depasesaca si sa sparga stereotipurile care descriu acest segment de viata, prin activitati explicite de educatie a emotiilor, care sa cuprinda oportunitati de exersare a abilitatilor emotionale precum: identificarea, recunoasterea si numirea propriilor emotii si ale celorlalti; dezvoltarea vocabularului emotiilor;reglare si autocontrol emotional; exprimarea adecvata a emotiilor; empatia. Cadrele didactice ar putea valorifica orice situatie ocazionala ivita care s-ar adresa vietii emotionale, prin oferirea de feedback-uri de validare emotionala (in egala masura pentru fete si baieti) si astfel intarind la elevi increderea in sine si asumarea propriilor emotii. Parintii ar trebui, de asemenea, sensibilizati la nevoile emotionale ale fetelor si baietilor, pentru a interveni cu mesaje care sa contravina stereotipurilor (ex. "Baietii nu plang") si care sa-i ajute pe copii sa-si valideze propria viata emotionala pentru a creste sanatosi si armoniosi.

55 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Lucica: Bărbaţii şi femeile se diferenţiază în "exprimarea emoţiilor" tocmai datorită influenţelor sociale , ce contribuie la formarea stereotipurilor de gen. Exemple de stereotipuri privind exprimarea emoţională: • • •

fetele exprimă mai multe emoţii negative (tristeţe, frică, vină) şi mai multe emoţii pozitive ( fericire, empatie, bucurie) decât băieţii; bărbaţii exprimă şi experimentează furia mai des şi mai intens decât femeile, iar femeile exprimă şi experimentează mai des tristeţea decât bărbaţii; frica nu este o emoţie adecvată pentru bărbaţi.

Daniela: Ce pot face părinţii şi cadrele didactice? - să se discute la fel de mult şi cu fetele ca şi cu băieţii despre furie şi modalităţile de reglare a acesteia, băieţii să fie învăţaţi să acorde atenţie celor din jur, mamele şi taţii să vorbească cu băieţii despre fericire şi despre tristeţe. - atît fetele cât şi băieţii să fie învăţaţi să- şi exprime fericirea(băieţii sunt învăţaţi să -şi controleze fericirea). - noi, adulţii, să manifestăm aceleaşi reacţii faţă de copii, indiferent de genul lor, să nu avem aşteptări mai mari de la fete în ceea ce priveşte controlul emoţional şi să nu folosim strategii de reglare mai sofisticate decât la băieţi. Zornia: In societatea actuala, baieţii si fetele trebuie sa facă faţa unor cerinţe diferite si au nevoi emoţionale diferite. In general, fetele au o stima de sine mai scăzută decăt baieţii. De multe ori, ele trebuie să inveţe să exprime sentimente “masculine” precum furia, să fie asertive. La răndul lor, băietii trebuie să fie mai cooperanţi, să accepte faptul că şi un bărbat poate şi trebuie să ştie să exprime şi alte emoţii decăt furia. Mihaela: Barbatii si femeile se deosebesc in exprimare emotiilor datorita regulilor impuse de societate. Consider ca recunoasterea acestui lucru e un prim pas pentru reglementarea acestor atitudini. Trebuie sa formam caractere puternice care sa faca fata unei societati bizare. Ca sa reusim acest lucru, va trebui sa educam in acest sens si parintii, care sa ne ajute in educarea copiilor. Elena: Toţi împărtăşim acealeasi emotii. Ele diferă, însă din punct de vedere al intensităţii, al tipului şi calităţii. Daca intensitatea emoţiei este dată de fundamentul biologic (datul fiziologic, care se exprima pregnant in temperament), tipul si calitatea

56 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

emotiei sunt date de cogniţie (de modul în care interpretam sau ni se cere să interpretam anumite situaţii şi aici se vede clar amprenta socialului în (non)exprimarea emotiilor). Din observaţiile mele, consider adevarate rezultatele cercetărilor la care se face referire in materialul prezentat spre studiu. Diferenţele dintre fete si băieţi din punct de vedere emotional sunt inculcate social incă de la cea mai frageda vârsta. Cu toţii avem emoţii, de intensitate diferita (temperamentele coleric şi melancolic, indiferent de sex, se consideră a fi mai „emoţionale”), dar şi mai mult diferă modul de exprimare al acestora. Suntem educaţi de către părinţi să reacţionăm emoţional la o multitudine de stimuli si situaţii încă de la cele mai fragede vârste, părinţi care perpetuează si ei modelele preluate de la generaţiile anterioare şi care presupun diferenţe intre cele două sexe in modul de exprimare al emoţiilor. Activitate pe tema recunoaşterii şi exprimării emoţiilor, clasa a Va: Emoţiile mele. Obiectiv 2.1: Să exerseze exprimarea adecvată a emoţiilor. Am desfăşurat activitatea cu clasa a V-a B, la care predau limba franceză. Copiii au recunoscut cu uşurinţa emoţiile după modul lor de manifestare. Urmând scenariul dat de suportul de curs, activitatea a decurs armonios. Am identificat împreuna patru caracteristici definitorii pentru emoţii: -

-

situaţia care a provoacă reacţia/emoţia; felul in care au simţit emoţia: pozitiv/ negativ; reacţiile noastre: mâinile, corpul nostru, glasul nostru. Le-am explicat elevilor ca unele posibile reacţii ale organismului (ameţeala, tremur, paloare, palpitaţii) sunt manifestări fiziologice produse in corpul nostru de sistemul nervos vegetativ şi glandele endocrine. comportamentul care însoţeşte în general emoţiile.

Am concluzionat cu copiii: -

-

Emoţiile ne pot oferi informaţii foarte importante despre noi şi cei din jur, prin modul de manifestare. Este bine să ne cunoaştem si sa ne analizăm emoţiile pentru a înţelege de ce ne comportăm într-un anumit fel. Emoţiile sunt legate de anumite aspecte ale comportamentului. De exemplu, furia poate determina un comportament agresiv. Emoţiile puternice sunt reţinute de memorie şi se manifestă diferit de la o persoana la alta.

57 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

-

Mimica, atitudinea, gestica, sunt tot atâtea moduri de a comunica cu cei din jur. Oferim astfel informaţii celorlalţi despre ceea ce simţim. Felul în care ne manifestăm emoţiile poate influenţa comportamentul celor din jur.

Pe lângă emoţiile care au făcut obiectul exerciţiului nostru, elevii au menţionat si altele de ex. ura, ruşine, dispreţ. Plânsul a fost identificat ca manifestare în cazul emoţiilor negative: furie dar şi pozitive - bucurie. Discuţiile de grup au scos la iveală stereotipuri de gen: “băieţii nu au voie să plângă” şi diferenţe în manifestarea emoţiilor/plânsului la fete - băieţi: „fetele plâng din orice, se emoţionează repede”.„Si băieţii sunt emotivi, numai ca încearcă să-şi stăpânească emoţiile pentru a nu se face de râs - aşa au fost învăţaţi acasă sau au auzit de la cei din jur”. Le-am explicat copiilor că nu există diferenţe între fete şi băieţi la nivelul trăirii emoţiilor, ci în exprimarea lor. Este bine să ne exprimăm emoţiile pentru că în felul acesta transmitem starea de bine sau de disconfort: astfel, ceilalţi ne pot înţelege mai bine. Atunci când este vorba de o emoţii în exces, este necesar să ne impunem autocontrolul, de ex. înaintea unui examen sau reţinerea unor reacţii agresive care perturbă înţelegerea şi relaţionarea cu cei din jur. Copiii au mărturisit că nu au mai desfăşurat acest tip de activitate. Activitatea a fost atractivă şi relaxantă. Mi-am propus să o desfăşor când voi avea ore de consiliere. Exprimarea emotiilor. Material colegi : exprimarea_emotiilor[1].doc Influenţa genului în alegerea carierei Discutie pe forum: 1. Sunteţi de acord cu afirmaţia “Dezvoltarea carierei este un proces desfăşurat pe parcursul întregii vieţi?” De când ar trebui să înceapă acest proces, în opinia dumneavoastră? 2. Identificaţi şi aduceţi în discuţie câteva resurse educaţionale sau mass-media (filme şi personaje, cărţi şi situaţii, piese muzicale şi versurile acestora) care întăresc/infirmă stereotipurile de gen în alegerea carierei (ex: filmul prinţesa Xena infirmă stereotipul de gen în alegerea carierei şi oferă copiilor un personaj feminin într-un rol tradiţional masculin).

3. Este corect să vorbim despre egalitatea de şanse a fetelor şi băieţilor pe piaţa muncii? Credeţi că acesta este un ideal sau în realitate fetele şi băieţii au şanse egale pe piaţa muncii în ţara noastră? Cum credeţi că stau lucrurile în alte ţări?

58 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

(recitiţi glosarul de termeni pentru reactualizarea informaţiilor despre conceptele de egalitate de şanse şi echitate de gen) Interventie. Dezvoltarea carierei este un proces desfăşurat pe parcursul întregii vieţi şi trebuie să înceapă de foarte timpuriu. Proces continuu, pentru că orice individ, indiferent de gen, poate fi ajutat să-şi descopere potenţialul, să şi-l valorifice, să se orienteze sau reorienteze în carieră. Rolul familiei şi al şcolii este foarte important, întro lume aflată în continuă schimbare. Cultivarea unor atitudini şi abilitaţi de explorare şi planificare a carierei trebuie să înceapă încă de la grădiniţă. In jocuri şi activităţi copiii descoperă meserii, hobbyuri, ce este munca: situaţii de muncă, specificul unei meserii, colaborarea şi lucrul în echipă etc. La clasele I-IV, vom urmări cultivarea unor valori şi atitudini fundamentale în orientarea lor viitoare: motivaţie, interes, flexibilitate, responsabilitate în luarea de decizii. La clasele V-VIII vom aprofunda aceste aspectele legate de ocupaţii, meserii, cariera, criterii de alegere a unei meserii şi vom ajuta elevii să cunoască alternative educaţionale, să-şi construiască un plan de carieră şi obiective de lungă durată. Introducând elemente de marketing personal: portofoliul cuprinzând carte de vizita, performante, CV-ul, îi ajutam să înţeleagă importanta procesului de orientare in carieră. In clasele de liceu vom urmări tranziţia la piaţa muncii, cu opţiuni şi strategii pentru construirea unui traseu de formare şi dezvoltare personală şi profesională. Pe tot parcursul procesului de orientare în carieră, atât şcoala cât şi familia trebuie sa ajute copiii, indiferent de gen, să depăşească diferenţelor de gen, să înlăture stereotipurile de gen, pentru a asigura şanse reale şi echitate pe piaţa muncii tuturor. Prescripţiile sociale de gen în orientarea pentru carieră au un impact puternic în alegerea unei profesii, prin perpetuarea stereotipurilor”profesii masculine/profesii feminine”. Ele pot genera discriminarea indivizilor care se pregătesc în domenii considerate în mod tradiţional masculine sau feminine - ocupaţii non tradiţionale. Studii26 au demonstrat ca: “În concordanţă cu dezvoltarea altor domenii ale rolului de gen (cunoştinţe relative la jucăriile de gen), preşcolarii şi şcolarii mici au demonstrat cunoştinţe substanţiale despre ocupaţiile de gen mult, ei aleg ocupaţii specifice genului lor şi resping ideea de a avea, când vor fi mari, ocupaţii specifice genului opus. Astfel, copiii demonstrează percepţii puternic orientate pe gen relativ la ocupaţiile adulţilor şi folosesc aceste standarde pentru viitoarele alegeri ocupaţionale”. Prin tradiţie, se perpetuează ideea că viaţa privată este domeniul femeii, bărbatul având un rol auxiliar pe care femeia, la rândul ei, îl deţine în viaţa publică, în locul statutului partenerial pentru ambele sexe şi în ambele sfere. De la o generaţie la alta, asistam la transmiterea conservatorismului de gen de către societate 27 si la perpetuarea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei, atât în sfera viaţii private cât şi

26

Huston, 1983; Ruble & Martin, 1998, apud. Levy, in suportul de curs ISE, Dimensiunea de gen in educatie, Modul Consiliere si orientare. 27 Educaţia care se realizează în şcoli încurajează conformismul în ceea ce le priveşte pe fete, iar prin mesajele sale sexiste pregăteşte femeile pentru aspiraţii considerate mai puţin prestigioase şi axate pe roluri tradiţionale: M. Miroiu, 1998.

59 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

în cea publică. Reproduc câteva fragmente care ilustrează influenţa stereotipurilor de gen în orientarea in carieră. Spre exemplu, manualele şcolare din ciclul primar promovează femeile ca învăţătoare, profesoare, vânzătoare de flori sau fructe sau casnice, în timp ce bărbaţii sunt prezentaţi ca astronauţi, poliţişti, doctori, actori sau conducători. Femeile sunt prezentate şi ca aparţinând în măsură mai mare vieţii private de familie, în timp ce bărbaţii sunt pregătiţi pentru viaţa socială. Preocuparea pentru instruirea fetelor în direcţia libertăţii şi auto-afirmării este nesemnificativă. Elevii nu sunt pregătiţi pentru viaţa privată, relaţiile parteneriale între bărbaţi şi femei la toate nivelele nefiind un subiect de interes în sistemul educativ. Modelele feminine de succes lipsesc în general, imaginea femeilor ca profesioniste regăsindu-se mai puţin printre personajele care domină spaţiul public. În acelaşi timp sunt promovate şi modele de masculinitate cu efecte educaţionale negative. Bărbatul macho (viril, grosolan, dur, sexist), dar şi bărbatul obligat să aibă succes social, responsabil de întreţinerea familiei - dar dependent de îngrijirea femeii şi incapabil să se descurce în condiţii de separare sau de creştere şi educare a copiilor singur - sunt imagini care deformează percepţia tinerilor asupra rolurilor ce le revin în societate şi în familie.28 In acest context, nu cred ca putem afirma că băieţii şi fetele au şanse egale pe piaţa muncii. În România nu există o discriminare prin lege, explicită – egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor este statuată în Constituţie şi în Codul Muncii. Discriminarea este totuşi reală şi se realizează prin omisiunile legii şi prin lipsa efectelor ei. Consecinţe: - Pentru aceeaşi muncă şi pregătire egală, femeile au remuneraţii mai mici. - Poziţiile de conducere în societatea românească sunt ocupate preponderent de bărbaţi, ei fiind încurajaţi de societate şi pregătiţi prin educaţia în familie şi şcoală pentru a-şi asuma asemenea roluri. - Existenta unor profesii mai prost plătite şi cu un prestigiu social mai scăzut, profesii sau ocupaţii feminizate. Cu toate ca în Uniunea Europeană există mai multe femei cu studii superioare decât bărbaţi, salariile acestora sunt mai mici cu 15%. Prescripţiile de gen cu privire la alegerea carierei afectează în special femeile, cărora li se limitează accesul pe piaţa muncii în profesii considerate masculine sau în poziţii de succes. Cateva articole despre problematica de gen in Uniunea Europeana veti gasi accesand: Problematica genului din perspectiva EU.docx.

28

Inegalitatea de gen : violenţa invizibilă. Ghid de lucru pentru conştientizarea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor / Ina Curic, Lorena Văetişi. - Cluj-Napoca : Eikon, 2005

60 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Femeile câştigă numai 85 % din salariile bărbaţilor. Ar trebui să le dăm mai mult de lucru!29. Deschideti si fisierul : femeia_afaceri.doc Cum reuşesc în carieră Meserii nontradiţionale Activitatea 230 Curriculum de Consiliere şi orientare, Modulul Calitatea stilului de viaţă. Obiectiv 5.1: „să evalueze impactul factorilor social, culturali, economici şi de mediu asupra propriilor opţiuni profesionale şi alegeri în carieră”, clasa a VII-a. Scop: Identificarea şi analiza rolurilor nontradiţionale pe care femeile şi bărbaţii le pot îndeplini şi a consecinţelor pentru construirea unei cariere. Desfăşurarea activităţii. Recomandări suport curs ISE. Împărţiţi clasa în 3 grupuri. Fiecare grup va primi o fişă de lucru: un personaj care are/doreşte să aibă o meserie nontradiţională întâmpină probleme, iar grupul trebuie să rezolve situaţia. Membrii grupului vor discuta cazul şi vor găsi împreună o variantă de soluţionare a impasului în care se află protagonistul. Materiale necesare: fişa de lucru, pixuri. Timp de desfăşurare: activitate în grupuri mici - 20 minute, analiza şi discuţii - 30 minute. Recomandări pentru consilier. După ce activitatea în grupuri mici s-a încheiat, solicitaţi

29

Inegalitatea de gen : violenţa invizibilă. Ghid de lucru pentru conştientizarea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor / Ina Curic, Lorena Văetişi. - Cluj-Napoca : Eikon, 2005 30 Activitate desfasurata la clasa a XII-a P2.

61 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

unui reprezentant din fiecare grup să prezinte varianta de soluţionare, argumentele care o fac plauzibilă, să explice cum au decurs discuţiile, dacă au existat puncte de divergenţă, cum s-a ajuns la soluţia finală şi care au fost emoţiile experimentate în cursul rezolvării cazului. Provocaţi celelalte grupuri la discuţie după ce fiecare grup şia expus varianta de rezolvare. Impuneţi reguli pentru ca discuţia să nu degenereze în conflict (5 minute pentru fiecare soluţie). Puncte de discuţie pentru întreg exerciţiul - Este simplu sau dificil să vă gândiţi la un bărbat/o femeie în roluri noi, netradiţionale într-o meserie? - Cum privesc şi acceptă femeile şi bărbaţii implicarea în meserii netradiţionale? De ce? - Care a fost cel mai dificil caz, în opinia voastră? - Dacă aţi putea să faceţi o singură modificare în ceea ce priveşte profesia femeilor/ bărbaţilor, care ar fi aceasta şi de ce? Rezolvarea cazului si observatiile le gasiti la: meserii nontraditionale_studiu_caz.docx Un instrument de lucru preluat de la colegi: Fisa_meserii.doc

Activitatea de consiliere Cum reuşesc în carieră? Meserii nontradiţionale

62 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Fetele trebuie să aibă o expresivitate emoţională mai mare decât a băieţilor?

Extras din “Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor“. Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2003 Studiile recente în această problematică menţionează că principala cauză a diferenţelor la nivel emoţional apare în procesul de socializare al fetelor şi băieţilor. Acest lucru este important deoarece în aceste condiţii este posibil să educăm anumite tendinţe ale fetelor şi băieţilor astfel încât aceştia să-şi poată utiliza cu succes întreg potenţialul. Cele mai frecvente convingeri sociale se referă la emoţionalitatea mai mare a femeilor, mai ales în exprimarea emoţiilor, faptul că femeile trebuie să fi e mai responsabile, mai atente la nevoile celorlalţi, mai loiale, mai protective, mai grijulii etc., în timp ce bărbaţii trebuie să fi e competitivi, dominanţi, să deţină controlul, agresivi chiar, bărbaţii sunt îndreptăţiţi să apeleze la furie, în timp ce femeile nu (şi sunt chiar penalizate social când o fac) etc. (vezi pentru detalii şi Barrett et al., 1998; Ferguson, 2000; Hutson-Comeaux, 2002 pentru detalii). Regulile sociale ghidează exprimarea emoţiilor şi normează momentul şi modul în care anumite emoţii trebuie sau nu exprimate (Averill, 1982; Brady & Hall, 2000, apud Hutson-Comeaux, S. L., 2002). Încălcarea regulilor este penalizată sau sancţionată social de grupul de apartenenţă. Socializarea diferită a celor două genuri se produce şi prin media, în special pentru programele şi materialele dedicate copiilor. Băieţii preferă mai mult decât fetele programele şi cărţile cu conţinut violent, încă de la 3-5 ani, în timp ce fetele preferă materialele cu teme romantice (e.g. Cantor & Nathanson, 1997, apud Oliver & Green, 2001). O cauză foarte importantă a diferenţelor emoţionale de gen este şi educaţia oferită de părinţi şi interacţiunile diferite cu cele două sexe. De exemplu, părinţii vorbesc mai mult despre emoţii cu fetele lor de vârstă preşcolară (Adams, Kuebly, Boyle & Fivush, 1995; Dunn et al., 1987; Kuebli et al., 1995, apud Peterson, 2001). În plus, discută mai elaborat şi mai frecvent despre tristeţe cu fetele şi despre furie cu băieţii (nu există diferenţe în discuţiile despre bucurie). Acest lucru corespunde cu credinţele generale (stereotipurile) conform cărora emoţii individuale (supărare, frică etc.) sunt gen-specifi ce: bucuria, tristeţea şi frica sunt văzute ca fi ind caracteristice femeilor, iar furia ca fi ind caracteristică bărbaţilor (e.g. Kelly & Hutson-Comeaux, 1999, apud Hutson-Comeaux, 2002). Mamele băieţilor acceptă mai uşor comentarii despre furie şi răzbunare de la copiii lor decât mamele cu fiice (vezi credinţa „ aşa sunt băieţii, mai bătăuşi”); fetele în schimb sunt încurajate să se concentreze mai mult pe moduri de reparare a relaţiilor (vezi credinţa „fetele trebuie să se poarte frumos, nu să se bată sau să se certe”). De ce este importantă compensarea diferenţelor de gen la nivel emoţional şi în exprimarea emoţională? Diferenţele emoţionale prezentate implică avantaje şi dezavantaje diferite pentru fete şi pentru băieţi, pentru propria lor stare interioară şi pentru calitatea interacţiunilor cu cei din jur. Cercetările evidenţiază că expresivitatea emoţională este legată în mod direct de predispoziţia la diferite boli. Astfel, bărbaţii sunt mai dispuşi să dezvolte boli cardiovasculare şi să facă abuz de substanţe (alcool, tutun, ca mecanisme de a face faţă unor perioade critice de stres). Femeile sunt mai dispuse să dezvolte boli de natură oncologică. Totodată, prescripţiile sociale de gen, care permit o expresivitate emoţională maximă la femei, se asociază cu o frecvenţă

63 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

crescută a tulburărilor afective, depresive, anxiogene şi de natură psihiatrică la femei (Watkins & Whalez, 2000, apud Lorber, 1997). Accesand Bariere de gen_emotii.doc, veti gasi sinteza: Bariere de gen în optimizarea vietii emotionale a fetelor si bãietilor. Recomandãri privind îndepãrtarea acestor bariere. Puteti revedea si capital emotional_diferente_fete_baieti.doc. Controverse recente cu privire la diferentele emotionale dintre barbati si femei: Diferenţele dintre bărbaţi şi femei încep din creier.doc. Calatoria se apropie de sfarsit! Aplicatie. Individual sau în grup, elaboraţi un program/proiect de consiliere pe problematica genului. Proiectele clasei mele virtuale pot fi acesate la:31 Minodora Paula Dinu: proiect_EgALL.doc Tatiana Vintur: PROIECT_DE_INTERVENTIE_Tatiana.doc Maria Jungheatu: PRIETENII_DE_LA_GRADINITA_Maria.doc Lucica Erdei: Program_Lucica.doc Daniela Tarasa: PROIECT_Daniela.doc Zornia Rosca: PROIECT_DE_CONSILIERE_Zoia.doc Mariana Tocaciu: PROIECT_Mariana.doc Sorina Gavrilescu: proiect_Sorina.doc Adina Aurora Ignat: proiect_Adina.doc Geta Grigore (modul invatamant primar): proiect_GetaG..doc Georgeta Sadoveanu: PROIECT_Geta S.doc Eugen Grigore: Proiect_Eugen.doc

Am ajuns aproape de sfarsitul calatoriei…? Chestionar : Autoevaluare_Unitatea_5.doc Unitatea de invatare 6 : este chiar continutul acestui portofoliu! La sfârşitul acestei scurte călătorii, am incercat sa adun cateva din materiale postate pe platforma, resurse, instrumente de lucru propuse de colegi. Nu tot ce am asezat aici este relevant pentru călătoria mea de învăţare: cu siguranta au ramas articole interesante, contributii ale colegilor pe care nu le-am mentionat. Am stocat multa informatie in calculator si voi incerca sa o sintetizez, poate sub forma unui blog. Lucrand la portofoliul de învăţare, am reflectat asupra a tot ce am învăţat. Cursul a fost doar inceputul acestui parcurs in lumea 31

Am inregistrat doar proiectele existente in platforma pana in momentul postarii portofoliului in versiunea finala.

64 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

fascinanta a genului. Voi continua sa ma informez si cu siguranta voi aplica la clasa activitatile descoperite in curs! PARTEA A III A INSTRUMENTE DE LUCRU: EXEMPLE Chestionar / după Alina Pamfil Modulul Dimensiunea de gen in Limba si Comunicare 1. Bifează răspunsul ales pentru fiecare dintre punctele a, b şi c: Fetele şi băieţii de vârsta noastră a) au emoţii diferite. b) îşi manifestă diferit emoţiile. c) ezită să-si manifeste emoţiile în public.

în mică măsură în mare măsură

2. Bifează răspunsul corect şi completează-l cu exemple: În personalitatea mea există a) exclusiv trăsături masculine. exemple: _____________________________________________________________________________ b) exclusiv trăsături feminine. exemple: ______________________________________________________________________________ c) atât trăsături feminine, cât şi trăsături feminine. exemple: _____________________________________________________________________________ 3. Completează enunţul: Mi-aş fi dorit / nu mi-aş fi dorit să am sexul opus, pentru că ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 4. Completează enunţurile, în funcţie de genul tău: În societatea actuală, a) Pentru că sunt fată/ băiat, trebuie să ______________________________________________________________________________ b) Dacă aş fi băiat/ fată, aş putea să ______________________________________________________________________________ 1. Stereotipurile* de gen sunt create şi promovate în familie şi în societate. Notează, de la 1 la 10, în funcţie de importanţa pe care le-o acorzi, agenţii purtători de stereotipuri: a) b) c) d) e) f)

familia media religia sistemul educativ legislaţia societatea

65 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

g) h) i) j)

publicitatea mediul economic mediul cultural tradiţia populară (a fiecărui popor)

6. Identifică un mit, un proverb, o maximă, o istorioară care atribuie anumite caracteristici şi roluri femeilor sau bărbaţilor. Ce stereotipuri perpetuează forma de exprimare culturală identificată ? ______________________________________________________________________________ 7. Care sunt, în funcţie de genul tău, ipotezele şi valorile de care eşti mândru/ă şi care-ţi dau impresia că eşti apreciat/ă ? De ce ? Ipoteze şi valori Motivare 8. Care sunt ipotezele şi valorile promovate de societate pe care le deteşti şi care te determină să te simţi subestimat/ă ? De ce ? Ipoteze şi valori Motivare

9. Care sunt stereotipurile manifeste în şcoală, împotriva cărora ai putea întreprinde ceva şi cum crezi că le-ai putea schimba ? stereotipuri Intervenţii pentru a le de-construi *NOTA: Iată cum arată stereotipurile de gen, adică opinii şi credinţe tradiţionale, în legătură cu caracteristicile masculine şi feminine, cu larg nivel de acceptabilitate, după Men and Women: Partner at Work, (1990), Crisp Publications, Inc. Femeile sunt supuse slabe incompetente emotive executante gospodine discipoli fragile ilogice temătoare pacifiste prudente maleabile

Bărbaţii sunt independenţi puternici competenţi logici decidenţi salariaţi animatori protectori sistematici Viteji agresivi aventurieri focalizaţi

Femeile sunt prietenoase subordonate spectatoare modeste pasive subiective discrete „secretare” materne nervoase răbdătoare cooperante vesele

Bărbaţii sunt autonomi conducători actori ambiţioşi Activi obiectivi asertivi „patroni” egocentrici stoici repeziţi competitivi crispaţi

REPERE METODOLOGICE O strategie de lucru în clasă este tranziţia de la lucrul individual (câteva minute necesare autoexplorării), lucrul în diadă (cu colegul de bancă, sau cu un alt copil pe care

66 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

îl alege), lucrul în grupe mici (5-8 copii aleşi pe diferite criterii) şi finalizând de fiecare dată cu discuţii în grupul mare al clasei. Atunci când este aleasă o metodă sau o tehnică de lucru se ţine cont şi de etapa în care suntem pe parcursul unui semestru: 1) exerciţii de autocunoaştere şi intercunoaştere, 2) de creare a unui mediu securizant, de încredere (în care copilul să se simtă acceptat, valorizat şi nu judecat), 3) de oferire de suport din partea grupului, 4) de creştere a coeziunii clasei, 5) de comunicare nonverbală / verbală, apoi 6) de rezolvare a conflictelor etc. Pe parcursul unei ore va exista o ordine a exerciţiilor propuse: 1. de "încălzire", 2. de autodezvăluire 3. ora se încheie întotdeauna prin concluzii (despre tema activităţii, despre tipurile de exerciţii, ce a învăţat fiecare etc.). Puteţi folosi instrumente de evaluare a orei de consiliere: la începutul orei – evaluare iniţială şi la sfârşitul orei - evaluare finală. Se aplică chestionare simple, cu maxim 7-10 întrebări sau exerciţii care să le ofere elevilor posibilitatea de a-şi exprima părerea despre oră, despre cum s-au simţit, despre nevoile lor, despre aşteptările şi dorinţele lor În cadrul orei de consiliere şi orientare, pot fi folosite următoarele metode, tehnici şi instrumente: • studiul de caz (sesizarea sau descoperirea cazului, identificarea cauzelor care au determinat declanşarea situaţiei, stabilire de concluzii generale plecând de la premise particulare); • problematizarea sau predarea prin rezolvarea de probleme (crearea situaţiilor problematice şi incitarea la intuirea de noi soluţii); • brainstorming (metoda de stimulare a creativităţii care urmăreşte formarea unor calităţi imaginative, a spontaneităţii, a toleranţei; deblochează creativitatea prin amânarea examinării obiective a ideilor emise); • jocul de rol (constă în provocarea de discuţii având ca subiect jocul dramatic despre o problemă actuală); • exerciţiul (presupune efectuarea unor operaţii şi acţiuni cu scopul însuşirii şi consolidării de cunoştinţe şi abilităţi); • observaţia (are drept scop evidenţierea unui număr de fenomene, comportamente pe baza cărora se emit ipoteze); • convorbirea (conversaţie logică pentru studierea personalităţii facilitează sinteza diferitelor rezultate obţinute şi se desfăşoară întotdeauna într-un climat de acceptare în care elevul se poate exprima liber); • ancheta pe baza de chestionar / interviu (presupune recoltarea sistematică de informaţii despre un elev sau un grup de elevi şi interpretarea acestora cu scopul obţinerii unor concluzii practice); • metoda analizei produselor activităţii (furnizează date despre însuşirile psihice ale unui copil din rezultate de tipul: compuneri, desene, construcţii ş.a.) .

67 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

•

scenariul metaforic (presupune utilizarea metaforei intr-un grup de elevi în scopul deblocării, activării, "diluării rezistenţelor", provocării subtile şi de protejare a copilului; exemplu: gradina zoologică, peisajul, carnavalul) • un instrument foarte util este analiza SWOT (Strengths –Puncte tari, Weaknesses – Puncte slabe, Opportunities – Oportunităţi, Threats –Pericole). Poate fi folosit atât pentru analiza personală, pentru evaluarea unei a unei situaţii, a clasei de elevi şi chiar a întregii organizaţii şcolare. De asemenea, în timpul orei de consiliere pot fi utilizate nenumărate variante ale fiecărei metode enumerate mai sus. Modalităţi de a stimula implicarea în activităţi a elevilor (fete şi băieţi)32 • Întrebări adresate întregii clase. Adresaţi o întrebare întregii clase, fără a face nominalizări. Utilizaţi acest procedeu atunci când ştiţi că mai mulţi elevi ar dori să răspundă. Dacă vă temeţi că discuţia va deveni prea lungă, specificaţi: „aş dori 4-5 răspunsuri”. • Turul galeriei. Formaţi mici grupuri şi poziţionaţi-le în 5-6 locaţii în spaţiul clasei (neconvenţional). Fiecare locaţie va avea o foaie de flipchart, markers şi o întrebare la care va trebui să găsească un răspuns (întrebarea va fi scrisă pe foaia de flipchart). Grupul are un timp dat pentru a răspunde întrebării din prima locaţie. La semnalul consilierului, grupurile îşi schimbă locaţia (în sensul acelor de ceasornic). Fiecare grup va adăuga pe foaia de flipchart propriul răspuns, sub cel oferit de grupul anterior. Sunt permise şi răspunsuri care sunt diferite sau în opoziţie cu ceea ce a notat alt grup. Nu este permisă adăugarea unui „X” lângă răspunsul altui grup. Aceasta este o metodă de brainstorming şi toate opiniile sunt binevenite. După ce toate grupurile şi-au adăugat răspunsurile în fiecare locaţie, consilierul împreună cu participanţii fac un tur al „galeriei” şi discută fiecare variantă de răspuns. • Cardurile anonime. Fiecare elev va nota pe o foaie de hârtie o întrebare (legată de activitatea desfăşurată / tema pusă în discuţie). Foile vor circula între elevi, iar răspunsurile vor fi anonime. Utilizaţi acest procedeu atunci când consideraţi că expunerea părerilor personale în plen poate fi resimţită ca ameninţătoare pentru elevi. Concizia răspunsurilor este un alt avantaj al acest procedeu. • Chestionarul. Elaboraţi scurte chestionare care să fie completate de elevi în clasă. Utilizaţi chestionarele atunci când doriţi să obţineţi date rapid şi într-o formă cuantificabilă. Rezultatele pot fi împărtăşite apoi elevilor. • Discuţii în grupuri mici. Împărţiţi clasa în subgrupuri pentru a discuta o problemă, a împărtăşi informaţii şi a rezolva o sarcină (uneori se solicită un singur răspuns al grupului, astfel încât membrii trebuie să negocieze şi să ajungă la un numitor comun). Utilizaţi acest procedeu atunci când aveţi suficient timp pentru discuţii şi procesarea informaţiilor. Aceasta este cea mai bună modalitate de a obţine implicarea tuturor. • Munca în diade. Solicitaţi elevilor să formeze o diadă împreună cu cel mai apropiat coleg pentru a discuta o problemă sau a rezolva o sarcină. Utilizaţi acest procedeu 32

Adaptare după “Training of Facilitators Manual” publicat de CIDA-funded Canada- Nepal Gender in Organizations Project - 2003.

68 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

•

•

•

• •

atunci când doriţi implicarea tuturor elevilor, dar nu aveţi suficient timp pentru discuţii de grup. Munca în diade (perechi) oferă o bună oportunitate pentru dezvoltarea unei relaţii suportive sau rezolvarea unei probleme complexe. Răspunsuri focalizate. Obţineţi de la elevi răspunsuri la întrebări cu început dat (de exemplu: „unul din obstacolele pe care fetele le întâlnesc în alegerea carierei este…”). Toţi participanţii vor răspunde, în lanţ, la aceeaşi întrebare, solicitându-se noi contribuţii faţă de răspunsul colegului. Elevii au, de asemenea, dreptul de a nu răspunde. Discuţii panel. Formaţi un grup „de experţi” care va dezbate o problemă în faţa colegilor. Utilizaţi procedeul (atunci când aveţi suficient timp) pentru a obţine rezolvări plauzibile şi serioase pentru o problemă. Schimbaţi componenţa panelului pentru a creşte participarea. Acvariul. Formaţi un grup de discuţii, iar elevii rămaşi formează în jurul primului grup un cerc al „ascultătorilor”. Introduceţi noi elevi în grupul activ pentru a continua discuţia (elevul înlocuit va trece în cercul exterior). Utilizaţi procedeul pentru a facilita discuţiile în grupuri mari. Ca variantă, elevii pot rămâne aşezaţi la locurile lor, sunt nominalizaţi doar cei care vor purta discuţia (grupul activ), ceilalţi intrând în rolul de ascultători. Jocurile. Utilizaţi jocurile pentru a stimula creativitatea, ideile şi cunoştinţele elevilor, pentru a creşte nivelul de energie şi de implicare în grup. Temele implicate în jocuri sunt rareori uitate de elevi. Răspunsuri în lanţ. Solicitaţi elevilor să ridice mâna dacă doresc să-şi împărtăşească opiniile în legătură cu tema pusă în discuţie. Se precizează că acela care oferă un răspuns va nominaliza următorul elev care va vorbi. Utilizaţi acest procedeu atunci când sunteţi convinşi / convinse că există interes pentru tema dezbătută şi când doriţi să creşteţi implicarea participanţilor. Când decideţi, anunţaţi elevii că reveniţi în rolul de moderator al discuţiilor.

Aceasta colectie de instrumente ramane deschisa. Reprezinta doar un inceput. Sitografia sau resurse web utilizate in curs.docx

IN LOC DE INCHEIERE: COLECTIE DE SUFLET Feedbackuri de la colegi, facilitatori si vizitatori.

69 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

28 octombrie 2007 Eugen: Ma bucur ca suntem din acelasi judet, de fapt va cunosc din vremea cand erati inspector la ISJ Olt, va cunosc implicarea si abnegatia de care dati dovada. Sper intr-o buna colaborare in cadrul proiectului si va urez succes in tot ce faceti! 29 octombrie 2007 Ciprian: Desi colegii mi-au luat-o inainte, va urez si eu bine ati venit si va multumesc pentru prezentarea si deschiderea fata de aceasta initiativa. Observ ca v-ati acomodat foarte usor cu structura platformei si cu cerintele cursului si ma bucur sa vad ca aveti aceleasi asteptari fundamentale de la curs ca si noi: sa conturam o comunitate de invatare! Sunt convins ca veti fi un actor important in acest proces. 31 octombrie 2007 Eugen: Interesant materialul postat de dv. 4 noiembrie 2007 Anca: Bună, Minodora! Cred că experienţa ta vastă va fi pentru mine un real suport în abordarea acestui curs. Eşti optimistă, dezinvoltă, receptivă şi deschisă spre alţii! Bravo! Anca Analiza filmului este super tare...O capacitate de sinteză "specific masculină" (glumeam...) Minodora, eşti omniprezentă pe platformă...Ţine-o tot aşa! Anca, Bacău 8 noiembrie 2007 Gina: Draga Minodora, scrisoarea ta catre Ana m-a "uns" la suflet. Sunt de aceeasi parere cu tine, chiar daca eu nu m-am exprimat cu atatea cuvinte...in documentul atasat portofoliului meu. Felicitari! Geta G., cursant Modul Invatamant primar: Stimata doamna Minodora Dinu, Sunt Geta Grigore, m-ati cunoscut pe cand coordonam proiectul Comenius la Scoala "Gheorghe Magheru" si ne-ati fost indrumator. V-am regasit datorita sotului meu pe acest forum. Ma bucur mult, sunteti la fel de neobosita, de creativa, de "saritoare" la nevoile tuturor, cum va stiam. Imi plac in mod deosebit interventiile dumneavoastra, totul este realizat in mod deosebit, aveti idei inteligente, o experienta demna de luat ca exemplu, totul imbinat in mod sensibil incat iese arta. Mi-am permis sa comentez pentru ca am o rugaminte. Eu particip la curs, la modulul Invatamant primar si v-as ruga sa-mi permiteti sa salvez si acolo, in portofoliul meu, scrisoarea catre Ana si unele linkuri utile pe care ni le recomandati, bineinteles, scriind numele dumneavoastra ca autor. Oricum eu le-am salvat in calculator pentru sufletul meu, dar as dori sa le citeasca si altii.Va multumesc si va asigur de toata consideratia mea! Lucica: Dragă Minodora, citind scrisoarea ta simt nevoia sa-ţi scriu.Cred că eşti o persoană specială , care joaca un rol important la acest curs; ai lipsit cîteva zile din cauza calculatorului şi ţi-am simţit lipsa. Împărtăşesc cu tine ideea de a crea cât mai multe situaţii de comunicarea intre fete şi băieţi tocmai prin organizarea activităţilor împreună , cu sarcini responsabilităţi , scopuri şi obiective comune. În acest fel se dezvoltă coeziunea de grup şi competenţele de comunicare. Am citit materiale postate astăzi de tine sunt foarte bune, nu pot decăt să-ţi mulţumesc. Succes, Lucica 9 noiembrie 2007 Ciprian: Bravo Minodora, te rog impartaseste aceasta resursa si cu ceilalti colegi!

70 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Geta G: Ma onoreaza si ma bucura observatiile si aprecierile celor pe care si eu ii apreciez. Va doresc succes! Mai tinem legatura! Geta Grigore 10 noiembrie 2007. Maria J (Mia): Buna ziua doamna Minodora Dinu, imi pare bine ca ati fost si educatoare, deci cunoasteti munca noastra cu cei mai mici. Apreciez activitatea d-voastra, am salvat in portofoliul meu poezia, am vizionat filmul propus care mi-a placut, imi cer scuze ca intr-o replica m-am adesat doamnei Geta, dar impulsul a fost pe prea rapid, (am intalnit-o pe didactic).Daca aveti cateva noi jocuri pentru copiii hiperactivi- (am doi in grupa-un baiat si o fetita) va rog sa mi le recomandati sau sa-mi dati cateva sfaturi utile legat de acest subiect. Am ce invata de la d-voastra! O duminica placuta! Multumesc! 13 noiembrie 2007 Anca: Minodora, eşti deja pentru mine modelul de elev din clasa noastră on-line! Să ştii că am salvat o mulţime de materiale de la tine în calculatorul meu, cred că nu te superi.. 14 noiembrie 2007 Adina: Mi-a placut cum ai integrat planurile in scrisoarea ta catre Ana. Cred, intr-adevar ca ar avea nevoie de mai multa reflectie pe tema rolurilor de gen in educatie, si, poate ca, e deja printre noi la curs! 15 noiembrie 2007 Speranta: Felicitari pentru promptitudinea si prezenta activa pe platforma. 16 noiembrie 2007 Iuliana: (vizitator) Draga Minodora, Te felicit pentru materiale! Le apreciez doar cu formatia mea de dascal si cu simtul meu inclinat spre a-i intelege pe cei din jur. Cred ca si cunoscatorii au aceeasi parere. Eugen: O harta foarte interesanta. Carmina: Interesante articolele. Geta S: Va consider "lideri" ai cursului de până acum, pe tine şi Eugen Grigore. 17 noiembrie 2007 Maria P: Sinteza saptamanii este grozava. Te admir pentru faptul ca reusesti sa studiezi atat de mult. Poate imi spui si mie secretul.... 18 noiembrie 2007 Eugen: Foarte interesant jurnalul tau! Sunt tot mai uimit de modul cum iti folosesti timpul, cum reusesti sa faci atatea lucruri si toate de foarte buna calitate. In acelasi timp ai si foarte multa intelegere pentru noi, ceilalti, descoperi la fiecare ceea ce are bun. Cred ca organizarea este totul. Ai o minte organizata, care te face sa ai o viziune de ansamblu, sa organizezi totul foarte strict. Esti un consilier super eficient, un cadru didactic de exceptie, un parinte interesat, un OM ! Ma bucur ca am avut ocazia sa te cunoastem astfel, in alta ocazie poate ca nu am fi putut folosi atat din experienta ta! Cu multa stima, Eugen

71 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

19 noiembrie 2007 Geta S: Foarte bun materialul. Pot sa mi-l adaug si eu in portofoliu sa nu-l pierd? Abia astept sa-l prezint si colegilor mei. 17 ianuarie 2008 – accesati link-ul: O zi speciala.doc 27 ianuarie 2008 Carmina. Felicitări pentru titlul ales şi pentru conţinutul proiectului. 24 ianuarie Lacrimioara. (Parererea unei colege pe care o admir mult si conteza pentru mine) Multumesc mult. Am ramas profund emotionata. Succes in tot ceea ce faci. Sper sa ne mai auzim si dupa finalitatea acestiu curs. Cu drag, Lacrimioara Cuvant de incheiere In loc de incheiere, mesajul meu catre Lacrimioara T. Il dedic, generic, tuturor celor care m-au ajutat sa in calatoria de invatare, m-au motivat, m-au sustinut si m-au ajutat. Aventura cunoasterii nu a fost lipsita de peripetii, probe, incercari de tot felul, dar impreuna le-am trecut. Va multumesc. Draga Lacrimioara, Lucrul cel mai frumos care mi s-a intamplat in ultimul timp este acest curs. Am intalnit oameni entuziasti, sensibili, profesionisti, visatori...Esti unul dintre ei. Faptul ca pui in portofoliu cele cateva randuri de la mine ma impresioneaza. Ma simt onorata si iti multumesc. Acest curs este, dincolo de insemnatatea lui profesionala, o lectie despre cum ne apropiem de cei din jur. Cu sufletul. Chiar la distanta. Multumesc, Lacrimioara. Pot sa spun acelasi lucru, cu toata sinceritatea: si eu te admir, iar parerea ta despre mine, ca si a tuturor colegilor, ma face sa ma simt mai buna, mai bogata, mai implinita. Mult suces in tot ce intreprinzi! Cu drag, Minodora Tuturor celor care mi-au fost companioni de drum, le multumesc si le urez sa porneasca in noi si noi calatorii!

72 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

P.S. Povestiri despre gen asteapta comentariile, sugestiile si mesajele voastre de suflet! ............................................................................................................................................................ . Geta si Eugen: Stimata colega, draga Minodora, Ne asteptam sa inchei cursul intr-un mod stralucit, dar ne-ai depasit asteptarile. Cunosti atatea lucruri din domenii diferite, le combini si le redimensionezi, dar totul are o frumusete si o logica aparte, feminina si masculina deopotriva. Portofoliul tau este plin de forta si de sensibilitate, de stiinta si de fantezie, de documentare si creativitate, este incarcat, dar usor de parcurs si de inteles. Are eleganta si simplitate totodata, modestie si putere, calitati care se imbina si se revarsa in si din fiecare pagina. Sincere felicitari! Geta si Eugen Grigore Daniela: Draga Minodora, esti demna de toata lauda, felicitarile mele! Ne-am obisnuit sa postezi informatii de calitate si bine organizate, dar acest portofoliu le intrece pe toate! Sunt mandra sa am asemenea colegi! Numai bine, si sa speram ca vom comunica mai eficient (daca pot sa spun asa...) Adina: Minodora draga, Se vede dedicarea si entuziasmul cu care te implici in tot ce faci! Iti multumesc pentru disponibilitatea ta de pe tot parcursul calatoriei noastre, ai fost poate cea mai activa prezenta...eu asa te-am simtit...Portofoliul tau e "plin de tine" si te felicit si iti multumesc pentru impartasire! Sper sa avem oportunitatea de a ne intalni ... Ganduri bune, Adina Lucica: Portofoliul tău este pe măsura implicării tale la acest curs. Am apreciat mereu puterea ta de muncă şi abilităţile de comunicare; de fiecare dată ai avut timp şi ai ştiut să transmiţi un mesaj pozitiv celor de pe platformă. Am învăţat multe de la tine. Aş fi vrut să nu se termine acest curs...Cu drag şi prietenie, Lucica E. Ciprian: Ma bucur ca ai finalizat cu succes portofoliul si cred ca el reflecta fidel implicarea ta deosebita in acest curs. Urmand motto-ul tau, as spune ca implicarea ta a stimulat si implicarea colegilor, adica intelegerea ta a ajutat si pe ceilalti sa inteleaga. Lucru valabil si pentru cei care au moderat aceste discutii. Ma bucur ca ai redat si feedback-ul primit de la colegi, si eu cred ca acesta a fost principalul motor al parcursului nostru. Multumim! Dragi colegi, dragi tutori, Va multumesc pentru tot ce mi-ati daruit de-a lungul acestei calatorii pasionante in lumea genului. La terminarea cursului, incerc sentimente contradictorii. Progresul realizat de clasa noastra, crearea unei comunitati de invatare, spiritul de cooperare, generozitatea voastra: toate ma bucura si ma implinesc. In acelasi timp, sfarsitul calatoriei noastre comune ma intristeaza... Pe cand o noua calatorie? Va astept in proiecte comune, sa prelungim viata acestei comunitati! Cu tot dragul,

73 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare

Povestiri despre GEN - Minodora Paula Dinu

Minodora

74 Curs online ISE: Dimensiunea de gen la Consiliere si Orientare