Gen

Categoriile de gen Sex / Gen

Categoriile societăţilor studiate preponderent de antropologi: Religiosul, Economicul, Politicul, Rudenia. • La acestea se adaugă, după anii ‘30 ai sec. XX, categoria de gen; • Istoria femeilor – direcţie de cercetare în istoria mentalităţilor din anii ‘70 ai sec. trecut

• Masculinitatea / Feminitatea sunt determinate BIOLOGIC, dar şi CULTURAL, SOCIAL; • Masculinitatea / Feminitatea – CATEGORII SIMBOLICE, precum cea a rudeniei

Masculinitatea / Feminitatea • Margaret Mead analizează 3 populaţii din Noua Guinee, arătând că la una dintre ele (Chambuli) sexul “slab”, “protejat” este cel masculin; • La Chambuli, abilităţile artistice, sensibilitatea şi dependenţa emoţională sunt caracteristice bărbaţilor; în timp ce eficienţa şi competenţa sunt determinante pentru femei

• Masculinitatea / feminitatea erau tradiţional considerate ca date “naturale” (explicaţiile europenilor pornind de la textul Genezei biblice); • Femeile – sexul slab, marcat de păcat şi de necurăţie (perioada menstruaţiei, perioada lăuziei etc); • Zânele rele, Ielele, Bolile (Ciuma, Holera), Păcatele (Lenea), Moartea sunt întruchipări feminine în folclorul şi iconografia noastră

Bis. din DESEŞTI (jud. Maramureş)

Bis. din CĂLINEŞTI (jud. Prahova)

Bis. din ULCIUG, jud. Sălaj

Natură / Formare • Există o suită de condiţionări biologice, fiziologice, care marchează diferenţele dintre SEXE (cauzate de FACTORII HORMONALI şi de DOMINANŢA EMISFERELOR CEREBRALE). • Există DIFERENŢE DE ROL (“cimentate” în istoria f. lungă)

Diferenţe care au apărut în istoria foarte lungă • “Bărbaţii şi femeile au evoluat diferit pentru că n-au avut încotro. Bărbaţii au vânat, femeile au cules recolta. Bărbaţii au protejat, femeile au hrănit. Ca urmare, corpurile şi minţile lor au evoluat complet diferit.” (Cerasela Tudose, Gen şi personalitate: psihologie feminină şi psihologie masculină, Buc., Ed. Tritonic, 2005)

Formule chimice hormonale • La FEMEI: Estrogenul – le conferă un sentiment de mulţumire, de satisfacţie; efect benefic asupra MEMORIEI; • Progesteronul – declanşează sentimente materne

• La BĂRBAŢI: • Testosteronul – hormon al agresivităţii; al succesului, al spiritului de competiţie; • Stimulează capacităţile de orientare în spaţiu

• Ex: Femeile au o percepţie vizuală periferică mai amplă, în vreme ce bărbaţii văd mai bine la distanţă; • Femeile pot distinge mai bine nuanţele culorilor, întrucât cromozomul X furnizează aceste celule de culoare; • Bărbaţii se pot orienta mai bine în spaţiu;

• Bărbaţii nu pot face decât un singur lucru, în timp ce femeile pot face diverse acţiuni simultan (în creierul bărbaţilor există mai puţine conexiuni între emisfera dreaptă şi cea stângă, iar creierul este mai compartimentat); • “Dacă veţi scana creierul unui bărbat în timp ce citeşte, veţi constata că este practic surd.” (Cerasela Tudose, op. cit.)

Alte diferenţe M / F • Atunci când creierul bărbatului se odihneşte, cel putin 70 % din activitatea sa electrică este blocată

• Femeile sunt dotate cu un sistem senzorial mult mai fin; • Atunci când creierul femeii se odihneşte, scoarţa cerebrală e activă în proporţie de 90%

• Capacitatea femeilor de a descifra mai bine limbajul trupului la sugari;

• Femeile aud mai bine şi au o capacitate mai mare de a distinge sunetele înalte;

• Deşi creierul femeii este mai mic decât al bărbatului (care are cca 4 miliarde de celule în plus), testele de inteligenţă au arătat că, în medie, femeile sunt cu 3 % mai inteligente decât bărbaţii; • Femeile au mai multă materie cenuşie decât bărbaţii; • Femeile au o inteligenţă emoţională mult mai bine dezvoltată

Primele cercetări asupra creierului M/F • FRANCIS GALTON, 1882; cercetări similare în America, în aceeaşi perioadă; • El a descoperit că bărbaţii sunt mai puţin sensibili la durere, au o mai puternică strângere de mână; sunt mai sensibili la sunetele stridente sau ascuţite;

• Bărbaţii preferă roşul şi albastrul; rezolvă mai uşor problemele tehnice decât pe cele gospodăreşti; • Dacă sunt răniţi pe partea stângă a capului, există riscul să nu mai vorbească (în schimb, femeile nu sunt supuse acestui risc, pentru că au mai mulţi centri ai vorbirii).

• Bărbaţii pot vedea mai uşor tridimensional (când văd planurile unei case îşi pot imagina obiectul deja construit); • Femeile au cu peste 30% mai multe legături între emisfera dreaptă şi emisfera stângă decât bărbaţii (rezultă vorbire mai fluentă, capacitatea de a executa mai multe lucruri deodată)

Emisfera stângă • Partea dreaptă a corpului • Matematica • Vorbirea • Logica • Deducţia, analiza • Simţul practic • Ordinea • Detectarea detaliilor

Emisfera dreaptă • Partea stângă a corpului • Creativitatea • Vizualul • Intuiţia • Perceperea “imaginii globale” • Orientarea în spaţiu • Prelucrarea multiplă

Categoriile masculin / feminin sunt modelate cultural încă din copilărie • Jucării (jocuri) pt băieţi / fete; • Culori ale vestimentaţiei specifice băieţilor / fetelor; obligaţia de a respecta, prin vestimentaţie, separaţia primordială dintre bărbaţi şi femei; • Tip de comportament masculin / feminin; • Munci rezervate şi educaţie diferită; • Educaţie sexuală diferită.

Femeie gătind, Ms. 5128, B. M. Lyon

Sarcinile domestice fac parte din viaţa cotidiană a femeilor, Ms. 742, B. M. Lyon

În societatea tradiţională, bărbaţii activează în domeniul PUBLIC, femeile în cel PRIVAT Bărbaţii se ocupă de raporturile grupului ca întreg cu mediul exterior grupului, în timp ce femeile se ocupă de stabilitatea internă a grupului

Bărbaţii sunt mai implicaţi în riturile ciclului anual (Crăciun, Paşte, rituri păstoreşti şi agricole); femeile în riturile ciclurilor vieţii (naştere, nuntă, moarte). Cf. Gail Kligman

• Iniţial, suntem toţi “fete” (până la 8-9 săptămâni după concepere); • Gunther Dorner a avansat teoria că identitatea noastră sexuală se formează la 6-8 săptămâni după concepere; • Cca 80-85 % dintre bărbaţi au un creier predominant masculin, iar 15-20 % au un creier mai mult sau mai puţin efeminat

Krantz şi Vogel (1968) TRĂSĂTURI FEMININE • Nevoia de protecţie;

TRĂSĂTURI MASCULINE Agresivitate, independenţă;

• Manifestă tact, blândeţe, evită limbajul dur;

Îşi sunt propriul confident;

• Plâng cu uşurinţă; • Preferă arta, literatura, domeniile care presupun sensibilitate

Logici, obiectivi, raţionali; Îşi ascund bine emoţiile; Uneori, sunt lipsiţi de pudoare

Masculin / feminin în societatea tradiţională românească • Voinicul e “cruce întreagă”, iar femeia, “jumătate de cruce”; • “Când se naşte o fată, plâng cei patru pereţi ai casei.” (Gh. Ciauşanu, Superstiţiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi şi noi) • “Dintele minţii la muiere tocmai după moarte iese.” (I. Zanne, Proverbele românilor)

Obsesia ţărănească a procreării de băieţi “Metode” prin care se crede că se poate influenţa conceperea unui copil de sex masculin: 3. în timpul actului sexual, se aşază sub patul conjugal unelte utilizate exclusiv de bărbaţi (secure, ciocan); 4. în timpul actului sexual, bărbatul sau ambii parteneri trebuie să ţină gura închisă, în caz contrar sexul viitorului copil va fi feminin (datorită asocierii simbolice dintre gură şi organele genitale feminine).

Problema sterilităţii • Este resimţită pretutindeni în lume ca o problemă preponderent feminină; • E motiv suficient de separare, de divorţ; • În unele ţări islamice, e suficient ca soţul să rostească de 3 ori la rând: “te repudiez”, pt ca soţia să fie nevoită să se întoarcă la casa părintească;

Bărbat care îşi repudiază soţia (tipăritură, sfr. sec. XV, B.M. Lyon)

“Copilul adormit” • Pentru a evita repudierea şi umilinţa, femeile musulmane au adoptat o credinţă potrivit căreia copilul este adormit în pântecele matern, unde poate sta câţiva ani înainte de a se naşte; • În Coran se spune că cea mai scurtă perioadă de gestaţie este de 6 luni, însă nicăieri nu este stipulată perioada maximă; • În Haiti, se crede în existenţa unui fenomen care poate “îngheţa” foetusul în pântecele matern timp de luni sau chiar ani de zile.

Genul “Nucleul tare al definiţiei stă în relaţia dintre 2 elemente: genul este elementul constitutiv al raporturilor sociale fundamentate pe diferenţele observate între sexe; genul este o primă modalitate de a marca relaţiile de putere.” (Joan Scott)

Istoria femeilor / Histoire des femmes / Women’s studies • Începe să ia avânt în anii 70 ai sec. XX; • În Franţa, universităţile au iniţiat grupuri de cercetare având ca teme de abordare femeia şi istoria ei; • În 1984, înfiinţarea unui centru Recherches sur les femmes, recherches féministes în cadrul Centrului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNRS)

• 1984 – vol. coord. de Michelle Perrot, Une histoire des femmes est-elle possible?; • Histoire des femmes en Occident, (coord.) G. Duby şi M. Perrot; • În aceeaşi perioadă au apărut în Franţa o suită de reviste specializate: Pénélope; Clio. Histoire, femme et société ş. a.

Istoriografia românească • N. Iorga, Femeile în viaţa neamului nostru (1911); • Constantin Gane, Trecute vieţi de doamne şi domniţe, 3 vol. (1933, 1935, 1939); • O istorie scrisă preponderent de bărbaţi; • Cum se construieşte imaginea femeii, cine i-o construieşte, care e locul rezervat şi cum îşi asumă femeile acest rol?

Teme ale istoriei femeilor • Ipostaze ale corpului feminin; • Maternitatea şi naşterea; • Profesiunile feminine axate pe ideea de îngrijire şi educaţie (infirmiere, moaşe, guvernante, institutoare etc); • Prostituţia, formele de devianţă şi de boală; • Construcţia socială a sexualităţii; pornografia; • Reconstituirea intervenţiilor feminine în cadrul mişcărilor sociale şi a curentelor revoluţionare etc.

• “Tota mulier in uterus.” (Orice femeie este în uterul ei.) – scolasticii; • “Nu te naşti femeie, ci devii.” (Simone de Beauvoir); • “Les hommes sont des femmes comme les autres.” (Groucho Marx)

Bibliografie selectivă • Vintilă Mihăilescu, Antropologie. Cinci introduceri, Iaşi, Ed. Polirom, 2007, pp. 201-205; • Cerasela Tudose, Gen şi personalitate: psihologie feminină şi psihologie masculină, Buc., Ed. Tritonic, 2005.

Bibliografie selectivă • Margaret Mead, L’un et l’autre sexe (Male and Female), Paris, Ed. Denoël, 2005 (ed. princeps, 1948); • Françoise HÉRITIER, Masculin / Féminin, vol. I (La pensée de la différence), vol. II (Dissoudre la hiérarchie), Paris, Ed. Odile Jacob, 1996, 2002.