Portret.docx

  • Uploaded by: Popa Nadia
  • 0
  • 0
  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Portret.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 414
  • Pages: 1
Teme pentru online: 1. Absenteism, abandon:

Pe baza textului faceţi un eseu în care să descrieți portretul acestui persoane în copilărie (Care sunt punctele tari si punctele slabe ale personajului din poveste? Care credeţi că sunt cauzele acestor comportamente? Cum ar putea fi caracterizată relaţia sa cu familia? Dar cu colegii si profesorii? Ce poate face familia pentru ameliorarea comportamentului său? ) “Dragii mei părinţi, vă mulţumesc pentru tot, dar plec în alt oraş ca să îmi fac o viaţă nouă. Vă întrebaţi de ce am făcut lucrurile care v-au pricinuit atâtea necazuri. Pentru mine, răspunsul e uşor, dar mă întreb dacă îl veţi înţelege. Ţineţi minte când eram mic şi voiam să mă ascultaţi? Nu aveaţi niciodată timp. Eram foarte bucuros de toate lucrurile frumoase pe care mi le dădeaţi de Crăciun şi de ziua mea. Eram fericit o săptămână, dar în restul anului nu cadouri voiam. Voiam să mă ascultaţi cu toată atenţia, ca pe cineva care are propriile sentimente. Dar voi eraţi mereu prea ocupaţi. Mamă, tu găteai minunat şi ţineai casa aşa de curate şi ordonată, încât erai prea obosită. Dar ştii ceva? Aş fi preferat nişte pâine prăjită cu unt de arahide dacă ai fi stat lângă mine şi mi-ai fi spus . Şi apoi când s-a născut sora mea Louise, nu puteam să înţeleg de ce lumea făcea atâta caz, doar ştiam că nu era vina mea ca ea avea dinţii aşa de albi, părul aşa de buclat şi că nu era obligată să poarte ochelari aşa de groşi. De altfel, şi notele ei de la şcoală erau mai bune decât ale mele, nu? Mamă, dacă Louise o să aibă copii, sper c-o să le spui să fie atenţi la cel care nu râde prea des, fiindcă el plânge în interior. Şi când ea o să se apuce să gătească mâncăruri delicioase, cum făceai şi tu, spune-I să se întrebe mai întâi dacă nu cumva copilul ei vrea să-I povestească vreun vis, vreo speranţă, vreun plan, căci şi copiii se gândesc la asta, chiar dacă nu toţi găsesc cuvinte s-o spună. Dacă voi, părinţii mei mi-aţi fi zis “scuză-mă “ când mă întrerupeaţi, aş fi picat de uimire. Mamă, tată, dacă vă întreabă cineva unde sunt, spuneţi-I c-am plecat în căutarea cuiva care să aibă timp. Căci am multe lucruri despre care aş vrea să vorbesc. Cu multă dragoste, fiul vostru”. Renaud şi Gagné (2011 )- “Scrisoarea unui fost deţinut către părinţii săi înainte de a părăsi închisoarea”

More Documents from "Popa Nadia"