Poluarea Aerului

Colegiul National I.L. Caragiale

Referat Geografie Elev : Feiffer Andrei Cls. a XI – a G

Poluarea atmosferica – dupa definitia Comisiei Europene din 1967 – corespunde prezentei substantelor straine sau unei variatii importante a proprietatilor componentelor aerului, variatie care este susceptibila, tinand cont de cunostintele stiintifice in etapa respectiva, sa provoace un efect nociv, sau o imbolnavire. Dioxidul de carbon ( CO2 ), constituent normal al atmosferei, este poluant atmosferic atunci cand concentratia lui depaseste 3 / 10000 in volume. Poluarea atmosferei se datoreaza expulzarii in aer, mai ales deasupra marilor aglomerari urbane, a trei categorii de substante : - gaze ( dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, amoniac, fluor, clor ) si aerosoli de metale sau oxizi ( de Pb, Hg si altele ). - particule lichide, care reprezinta emanatii din diferite procese industriale sau apar in aceasta forma prin procese de condensare chimica; - particule solide sub forma de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice sau prafuri provenit de la explozii atomice ( continand in special doi izotopi radioactivi periculosi Sr90, I131 ). Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting : - poluare industriala - 20 – 25% - poluare casnica - 50 – 60 % - poluare datorata mijloacelor de trnsport - 20 – 25% La agravarea situatiei si atingerea limitelor superioare ale gradului de

poluare contribuie o serie de factori : clima, pozitia geografica, natura si extinderea activitatii industriale. Gazele reziduale si impuritatile sub forme de particule, aflate la temperaturi superioare celei atmosferice, sunt evacuate sub presiune la mari inaltimi prin cosurile fabricilor. Ele au in continuare o miscare ascendenta pana la egalarea temperaturii lor cu cea a stratului de aer in care au ajuns. Apoi, particulele mari cad pe sol, in timp ce gazele si particulele fine sunt antrenate in miscarea straturilor respective de aer. Factorii dinamici ( miscarilem aerului pe orizontala, verticala, temperatura, precipitatiile ) in stransa legatura cu cei de pozitie geografica pot influenta raspandirea la distante foarte mari a poluantilor, concomitent cu diluarea sau concentrarea lor. Astfel, in dpresiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in care are loc raspandirea lor si posibilitatiide a aparea inversia termica cu plafon.

Variatia normala a temperaturii dupa altitudine

Altitudinea

Temperatura

Aparitia stratului de inversie termica care capteaza poluantii Strat de inversie termica

Dupa cum se stie masele de aer cald au o miscare ascendenta, iar locul lor este luat de mase de aer rece care sufera o miscare descendenta. Unitatea acestor doua miscari constituie convectia atmosferica. Aparitia unui strat de aer cald, relativ gros, ca un plafon intre doua straturi de aer

rece face ca impuritatile sa se acumuleze tot in depresiunea respectiva, aproape de locul de evacuare. Rezulta marea importanta a factorilor climatici atat in procesul de acumulare a poluantilor, cat si in procesul natural de reducere a lor (autoepurarea aerului). Este deosebit de important, pentru a intelege atat poluarea cat si procesul de autoepurare al aerului, de a stabili care este relatia intre cantitatea de impuritati evacuata in atmosfera intr-un anumit interval de timp si persistenta aecstora, ultima marire fiind dependenta de mecanismul de indepartare. Frecvent, poluantii chimici sunt substante cu reactivitate mare care pot reactiona intre ele, sau cu oxigenul din aer. Reactiile de acest tip sunt favorizate de radiatiile ultraviolete din spectrul solar. Foarte ingrijorator este faptul ca produsii acestor reactii fotochimice au proprietati iritante asupra ochilor, cailor respiratorii, produc ofilirea plantelor, constituind adesea ceata poluanta numita “smog” fotochimic. “Smogul fotochimic” reprezinta doar o parte din problema poluarii aerului urban. Principalii poluanti urbani sunt CO2, CO, SO2, NO, NO2, N2O, NH3, H2S si hidrocarburile. Acest, deja mare, numar de poluanti creste vertiginos. La intelegerea acestor fapte trebuie sa tinem seama ca intr-un aer poluat exista si poluanti cu actiune cocangerigena, care potenteaza efectele celor care poseda aceasta temuta proprietate. Bibliografie : “Pamantenii – dusmanii Terrei ?” Autori : Cristina Mandravel Melania Gutul – Valuta Editura : Albatros, 1987, Bucuresti