Polonia - Lupta Solidaritatii

. I O Papa loan Paul alll-lea in fa~a unei mul~imi de credincio~i in Gdansk unde a fost infiin~ata Solidaritatea. Catolicismul polonezilor a fost for~a unificatoare in lupta impotriva comunismului. O Edward Gierek, prim secretar al PUMP. Ini~ial el a ca~tigat increderea muncitorilor prin anularea majorarii pre~urilor ~i cu promisiunea imbunata~irii condi~iilor sociale.

In

Po1onia,

ca

~i

est-europene,

hli

n-avea fata

al mul

A

totalitar

de lnsa

in

sindicatul

Solidaritatea, sale

1980

indepen~i

ca

indehlngite a fost

o

sistemu-

sprijinit

constituit

hlptei

nici

puterea

Sovietica.

dent

tari

aproape de

comunist

Uniunea s-a

celelalte

nemu1t;umirea

socialii ~ansa

in

rezultat

importurile trebuiau acoperite din exportul produselor alimentare, ceea ce a produs In scurt timp o lipsa acuta de marfuri,. Din nou a Inceput sa creasca nemultumirea sociala. Participantii la mi~carile studente~ti din 1968, care cereau respectarea drepturilor fundamentale ale omului au fost pedepsiti sau exilati In urma Inabu~irii revoltei. jn urma cre~terii pe scara mare a preturilor In decembrie 1970 au izbucnit noi greve In Gdansk ~i In Gdynia, iar situatia a devenit foarte tensionata dupa ce politia a deschis focul asupra muncitorilor far:1 aparare, ~i mai multi oameni au fost omorati.

sisterasturnat.

rmata Ro~ie a eliberat Polonia de sub ocupatia german~ in 1944-1945. Cu toate c~ comuni~tli erau in rninoritate, la presiunea ru~ilor Polonia a devenit o tar~ comunist~, condus~ de Partidul Unit Muncitoresc Polonez. Regimul de tip sovietic impus tarii din exterior era greu de acceptat de polonezi, pozitia antiruseasc~ a populatiei avind rndacini adinci din cauza coilflictelor seculare existente intre cele dou~ state. Neincredereafat:! de ideologia comunista ateista era sporita ~i de credinta pro.fund catolic~ a majoritatii polonezilor. Nemultumirea s-a manifestat prima oarn in 1956, cind manifestatiile din Poznan s-au transformat in tulburnri violente. Aceste evenimente au dus la schimbarea exponentilor virfului puterii. La conducerea noli elite politice a ajuns Wladyslaw Gomulka, care era cunoscut ca exponent al "comunismului national" in detrimentul influentei sovietice, ~i care a ~i introdus citeva reforme moderate. Dezvoltarea economic~ din anli ce au urmat a fost mai mic~ decit a celorlaltor t~ri, ~i

Nelini~te sociala Nemultumirile sociale au produs noi schimbari. Gomulka a fost destituit, locullui f1ind ocupat de Edward Gierek, care a Impacat muncitorii prin rea~ezarea preturilor ~i cu promisiunea Imbunatatirii nivelului de trai. Un timp a ~i reu~it sa-~i respecte promisiunile.Insa din 1974

din cauza eficientei slabe a econorniei socialiste cat ~i a recesiunii economiilor occidentale au ap~rut probleme noi. in urma reprirrulrii grevelor din 1976 s-a1nfiintat "KOR"-ul (Cornitetul de Ap~rare al Muncitorilor). Aceast~ organizatie ilegal~ pentru apararea drepturilor omului,confruntandu-se cu ~icanele autorit~tilor, lupta In mod deschis pentru eliberarea detinutilor POlitici. Printre intentiile declarate era ~i crearea a noi sindicate libere ~i independente, deoarece toate sindicatele existente se aflau sub controlul

O Drapele na1ionale ~i fotografjile papei impodobesc gardurile $antierului Naval Lenin din Gdansk. in august 1980 muncitorii acestei intreprinderi au declarat o greva cu ocuparea locului de munca ~i sub conducerea lui Lech Walesa, ~i impreuna cu grevi~tii din celelalte col1uri a 1arii au fondat sindicatul independent Solidaritatea. 329

POLONIA-

104

LUPTA SOLIDARITATII

PUMP. Alegerea ca papa a unui arhiepiscop polonez pe nume Karol Wojtyla a dat un nou imbold activitltii opozante. in urma recoltelor slabe din 1979 situatia economica a tarii s-a deteriorat ~i mai mult. Cand in 1980 guvemul a decretat cre~terea prerului clmii, situatia in tar:l a devenit foarte tensionatl. Grevele izbucnite erau greu de- reprimat, deoarece muncitorii au utilizat o tactica noua au organizat greve de ocupatie, adica refuzau s:I paraseasca locurile de munca pe timpul grevei. Criza s-a adancit ~i rnai tare cand grevi~tilor li s-au alaturat ~i ~antierele navale din Gdansk, in fruntea carora s-a aflat muncitorul militant Lech Walesa. Uzinele aflate in greva tineau legatura intre ele, ~i pentru prirna datl activitatea gre~tilor a fost cOOrdonatl de 1ainceput. S-a constituit sindicatul care in, scurt timp ~i-a luat numele independent, de "Solidaritatea". Amenintat de faliment economic guvemul a fost nevoit sa se a~eze la masa de negocieri.

jntelegerea sernna~ in au~st 1980 in Gdansk continea printre altele dreptul la greva: ~i legalizarea sindicatului Solidaritatea, desfiintarea cenzurii. ~i mai multe concesii de ordin material. Dar nu s-a pus sub sernnul intreba:rii pozitia PUMP ca "forta: conduca:toare" ~i apartenenta Poloniei la laga:rulsocialist. in afara legii Poporul insa: cerea noi schi.mba:ri cu in&istenta. Au izbucnit. greve in multe locuri. Noul conduca:tor de partid, generalul Wojciech Jaruzelsky a decretat in 1981, pe nea~teptate, legea martiala:, a declarat nelegal sindicatul Solidaritatea, ~i i-a arestat pe conduca:torii acestuia. cand muncitorii ~antierelor navale Lenin din Gdansk au declarat greva cu ocupatie, fortele politiene$ti au ocupat cla:dirile intreprinderii. In urma:torii cativa ani trupele de asalt politiene~ti ZOMO au ina:bu~it cu brutalitate orice manifestare a nemultumi.rilor sociale.

~ ~ ~ ~ .g ~ FAuRITORII

lech Walesa s-a nascut in 1943 in localitatea Popowa. A inceput sa lucreze pe ~antierul Naval lenin din Gdansk in 1967 ca electrician. in timpul evenimentelor din 1970 a activat ca membru a comitetului de greva. in 1976 i s-a desfacut contractul de munca. in 1980 s-a aflat in fruntea marii greve, in urma careia s-a fondat ~i s-a inregistrat sindicatul Solidaritatea. in decembrie 1981 a fost arestat, ~i numai in noiembrie 1982 a fost eliberat din deten~ie. in 1983 a primit premiul Nobel pentru pace. in 1988 el a condus delega~ia Solidarita~ii la tratativele duse cu guvernul. in 1990 a fost ales pre~edintele Republicii Polonia.

O Generalul Wojciech Jaruzelski. prim ministru (19811985) ~i pre~edintele Consiliului de Stat (1985-1989). Pentru restabilirea conducerii comuniste ~i pentru impiedicarea influen1ei Solidarita1ii in 1981 a decretat legea mar1iala. pe care a revocat-o dupa un an.

O Manifesta1ia membrilor Solidarita1ii in Var~ovia. in 1981 sindicatul a fast trecut in ilegalitate.

1! :!A

Activitatea Salidarita1ii

~ ;0:

I

a candus

La sfa~itul anului 1982 guvemul se simtea destul de putemic pentru a retrage legea martial~ ~i considera ca ~i terminat episodul Solidaritatea. jn realitate Ins~ sindicatele libere erau trecute doar 1n ilegalitate. Criza economic~ tot mai adanc~ a condamnat la e~ec toate 1ncerc~rile puterii, ~i ca rezultat al reformelor din Uniunea Sovietic~ politica mainii forte a devenit foarte nepopular~. La 1nceputul anului 1988, cand au lzbucnit greve noi, Jaruze1sky a intrat In tratative cu liderii sindicatelor.

.E

a

argamzarea

alegerilar

-8.

libere.

~

~ ~ ~ ~ £. ~ 330

ISTORIEI

Alegeri libere in urma unui acord incheiat nu numai c;I s-a repus in legalitate Solidaritatea, dar s-a decis organizarea de alegeri libere. Candidatii Solidarit;Itii aveau dreptUl s;I candideze doar pentru un num;Ir restrans -minoritar -de locuri. in cazul in care ar fi obtinut rezultate bune, Solidaritatea putea deveni O fort:1 politic;I de~i comu~tii urmau s;I p;Istreze controlul politic. La publicarea rezultatelor alegerilor s-a constatat c;I .opozitia a ca~tigat toate mandatele, acolo unde i s-a permis s;I prezinte candidati. Rezultatul alegerilor a ar;Itat atat de clar care e vointa popular;I incat noul guvem de coalitie a fost de fapt guvemul Solidarit;Itii mini~trii comuni~ti fiind minoritari. in fruntea guvernului a ajuns pentru prima oar:I in 40 de ani un prim ministru necomunist, in persoana lui Tadeusz Mazowiecki. cand comunismul a sucombat in estul europei, Polonia a devenit O tar:I liber:I ~i independent;I. Epoca eroic;I a unit;Itii nationale lua astfel sfar~it. Pe scena politic;I au ap;Irut partide politice concurente, ~i dup;I O campanie electoral;I dur;I, nelipsit;I de injurii Lech Walesa a fost ales pre~edintele ta:rii.