Poezii

POEZII de MAGDALENA HUSANU

CEVA SERIOS SuspecŃi! Vă suspectez pe toŃi! Tu, de acolo, mai taci o dată din gură! Neuronul 3 milioane, treci mai la dreapta! Nu vezi că deranjezi pe alŃii Cu talentele tale de prost gust ?

Neuronul 5.667.930. Uită-te unde calci, băăăi, Că mă doare capul bree! TropăiŃi toată ziua iar eu trebuie să am Grijă de toŃi să nu muriŃi şi eu să ajung Sclerozată din cauza voastră! Atâta dezordine şi nesimŃire n-am văzut De când sunt. Şi mai aveŃi pretenŃie Să vă dau indexare la salar!

Nimic! La muncă cu voi! Nici o indexare!

1

DACĂ-I AŞA! Nu mai am nici inspiraŃie, nici expiraŃie! Nu ştiu ce o să mă fac de-acum încolo! De toate am făcut numai să-mi sap Propria-mi groapă am uitat. Uraa, am găsit ce să fac! O să-mi sap O groapă şi o să cad, ca din întâmplare, În ea, că m-am săturat de atâta cenuşiu, de-atâta plumb. Îngropa-mă-voi, că nu mai sunt bună de nimic. Pământul poate mă va înghiŃi, sper eu, Că nimeni nu mă mai înghite. Fără sicriu şi fără plumb, aşa mă duc Din lumea asta! Am glumit. Îmi iubesc mizeria de viaŃă. De fapt, aŃi observat, cochetez cu gropile, Că dau mereu iama prin ele...

2

PENTRU TINE, NU PENTRU VECINU! Ai plecat şi ai luat cu tine Fericirea mea roză, imensă, Parfumată cu doruri cârlionŃate! Obsesii, schelete ale amintirilor Reiese în cercuri, neapărat concentrice, Observ. Iar eu, punându-mi mintea La contribuŃie, urlu ca să sperii DespărŃirea...

3

CONFIDENłE (decor doi plopi şi luna) O dată m-am născut pentru tine Dar am murit. De fapt, m-am sinucis. Eram prea plină de viaŃă Încât moartea îmi devenise obsesie. Sunt strigoiul propriei mele vieŃi Şi aştept să mă nasc din nou, A doua oară...

4

HAł Pun eu gheara pe fericire! Şi atunci o să vezi tu multe CâŃi ani, ghici, voi avea atunci? Şaizeici, şaptezeci, optzeci? Hai, ghiceşte, câŃi ani? Peste... ptiuu... trecut de... Care va să zică pricepuşi nebunatic Iubit? Pricepuşi că la a treia reîncărnare, Aia, când eu voi fi câine iar tu, Osul din gheara mea... HaŃ! Şi-apoi toată ziua te voi roade! HaŃ! HaŃ!

5

TREBUIA Neapărat ar fi trebuit să te reclam La administraŃie. Şi când te-i fi dus să-Ńi plăteşti Ce ai consumat şi ce n-ai consumat, łio-ar fi crăpat obrazul de ruşine! Cum să te arunci pe fereastră Şi să-mi cazi în cap? De sinucis îŃi arde Ńie? Tocmai acum când mă coafasem şi eu, că mă duceam la o nuntă în Burzulueşti. Halal cetăŃean al poporului român, ce eşti!

6

E BINE PÂNĂ LA URMĂ Te iubesc şi-i atât de puŃin important! O să mor şi-i atât de puŃin important! Vom muri cu toŃii, noi cei care suntem Acum în viaŃă şi-i atât de puŃin important! De-acum înainte m-apuc de negândit, De nesimŃit. Da, mă apuc de fund Şi sar în sus. Bine va mai fi când eu nu voi gândi, Nu voi simŃi şi nu voi sări! Bine va mai fi!

7

DE VÂNZARE Mi-am dat seama de un lucru; până şi prostia se vinde la kilogram! Ia legătura, neamule, de ignoranŃă! PuteŃi servi la tavă nesimŃirea Cu garnitură de lăcomie. Sau poate cumpăraŃi la preŃ redus Ipocrizia? Texte, baliverne, asta spun. Recunosc, am cumpărat şi eu din toate Câte-oleacă şi acum pot dormi Noaptea liniştită. Somn uşor, draga mea!

8

Strigare strategică: Ia neamule poezia !

La kilogram, la metru, la mai mare, la ceva trebuie să meargă vânzarea poeziilor mele. Le dau ieftin, ba-mi, spun un preŃ mai mare la-nceput, apoi după ce văd reacŃia doritorilor, mă orientez (tehnici de negociere învăŃate şi dezvăŃate ). Nu m-am hotărât ce voi cere : dolari, mărci, lire sterline ( leii mă devalorizează ). Avere fac; grăiesc mustind a răsfăŃare viitoare, atât de viitoare încât generaŃia extratereştrilor NMZO,9 e prea puŃin îndepărtată şi lată (dibuit o rimă, în sfârşit). Iaca. Am reuşit să-mbărbătez vreo trei poeŃi cu lamele la vene. Tot am făcut ceva pe ziua de azi! Mai deschid şi-nchid o paranteză sinceră: ( azi n-am vândut nimic dar mâine trag speranŃe, poimâine speranŃele cresc precum grăsimea de pe burta mea, nu mai vorbesc de răspoimâine: Ptiuuu!).

9

REZOLVARE

Cred că n-aş suporta să te văd cotonogită de către tine însăŃi. Fii bărbată ! Nu mai avea aşa gânduri deplasate, nu? depărtate de realitate! Uite-Ńi dau o bombonică, una mică... Nu! Dacă tot vreau bombonică pentru a mă cuminŃi, să fie o bomboană cât roata carului şi nici să nu îngraşe (sunt în cură), Încă ceva. Vreau bomboane de astea gratuite pentru toată viaŃa. Binee! Batem palma.

10

PE PLAIURI MIORITICE

Prostii! Toate-s prostii! Vasile , vino-ncoa! Da, dom 'Şef. Spune-mi, găina ouă ghiulele? Să mă scarpin întâi, Şefu, în cap şi vă zic părerea mea. Găina, Şefu, ce paşaport posedă, de...? De Mesopotamia. Aaa ! Atunci vă spun cu exactitate. Da, ouă ghiulele. Completez, Şefu, numai în România găina ouă ouă În alte Ńări ouă orice numai ouă nu. E bine-n Ńărişoara noastră, Şefu. E tare bine!

11

DORINłE, MĂ PRONUNł, NEÎMPLINITE

Bunăstare, Bunăstare Vino draga mea din zare Că eu mult te-am aşteptat N-am suflat şi n-am urlat Ia lună Vino, vino (oprire din actul creaŃiei, Stop! îmi dă cafeaua în foc ) Revin - Ce ziceam? Aaaa - Bunăstare, chemARE Eu burzuluindu-mă în tăcerea aşteptării din ce în ce mai chinuitoare... Hai, hui mai umbli de colo-colo bunăstare !

12

CU MÂNA PE DICłIONAR, MEDITEZ

Sunt prolifică din ce în ce mai tare În ce? (Mă întrebai tot eu) În mai multe... vrei să enumăr? Da. Ghine. În, în...îî, în... Da ce-nseamnă adică să fii prolific? (întrebai, bineînŃeles, tot eu) Mă uit în dicŃionar şi-Ńi zic explicaŃia urgent Proletariza vb. A aduce în stare de proletar (fr. Proletariser) Nu-i ăsta, am citit cu un rând mai sus, Ăsta-i! Prolific, ă adj. Care se înmulŃeşte repede (fr. Prolifique) AAaa ! Tot eu exclamai. Sunt aşa: atunci când fac o prostie, Se înmulŃesc repede prostiile la mine! Aşa-i că sunt prolifică? Îmi place termenul, nu zic ) e nou nouŃ în mintea mea...

13

DIN NOU ÎN MĂREłIE

De ce să n-o iau razna pe câmpii? De ce să nu pasc iarbă, măi copii Acum când singură m-am declarat Un mare şi respectabil...(ghici cu ce rimează!) Voi face multe, nu mărunte Voi face numai lucruri mari, De exemplu: pleosc, pleosc! Nu mă credeŃi? VeŃi vedea! Cel mai măreŃ pleosc sadea.

14

DIN CÂND ÎN CÂND GÂNDESC

Nimeni nu mă iubeşte, Gândii eu semiromantic suspectându-mi graniŃele inimii. Si ce dacă? Mare scofală! Pentru asemenea concluzie merită să-mi smulg cele cinci fire albe Din podoaba capilară, pe care le Lăsasem să-mi poarte noroc. Ce dacă? Mare scofală, mare, MăreaŃă scofală, mare sco-fa-lă!

Na! Nu mă doare, c-am mâncat Fasole goală.

15

DACĂ-AI ŞTI, O LUME, TU

Sunt o fată bătrână grozavă. Numai eu ştiu cât mă apreciez de mult. Îmi vine să mă pup toată ziua în oglindă Pup, pup, pup, pup! N-am de gând să mă descopăr nimănui. Nici măcar maică~mi. Voi Ńine secret toată viaŃa, Până ce moartea mă va despărŃi De— aşa grandoare ce sunt eu. Pa, iubito, nu mai mărturisi Chiar tot!

16

LI, LA, LI, LA Plec la piaŃă cu mâinile-n buzunarele goale. Mă duc să inspir miros de ardei, roşii şi alte bunătăŃi. Cred ca voi face-o cotitura în colŃ la brutărie, dar nu , mai bine nu, că-s în cură de slăbire. Trebuie să dau jos 10 kg însă e bine că m-ajută guvernul. Tare-i de treabă guvernul ăsta ! Cum se-ngrijeşte el de sănătatea şi fizicul meu!

17

IACA, DACĂ NU ŞTII ISTORIE

Sunt cuiul În devenire din pantofii patrioŃilor N-o să fac acum nici o declaraŃie jignitoare la adresa mea şi-a dragului meu popor De ce ? Pentru că nu e nevoie, se vede, mergem din ce în ce cu capul mai în jos. Un gheb în spatele fiecărui român există. Iar cei mai şmecheri, care se chinuie să stea drepŃi o clipă, o fac numai pentru aş apăra propriile interese, burta lor! Aşa-i că nu ştiu istorie? O viaŃă am şi aia o trăiesc în prezent şi-n viitor. Ruşine să-mi fie!

18

SĂ PARTICIPĂM Ştiu ce nu s-a organizat încă în România, patria mea, Un concurs de înjurături. Ar putea concura orice român, care se simte român în care curge sânge românesc. ToŃi suntem pregătiŃi pentru asemenea concurs. Ne-am antrenat doar în fiecare zi... Ghici cine are cele mai mari şanse de reuşită? Îâââ?! Preşedintele Ńărişoarei mele, dragă, cine altul!

19

ÎNTREBĂRI ?! SAU SUNT NUMAI PROSTII ?! Am nevoie de aripi sau de rădăcini? Un nou început întrezăresc sau e sfârşitul? De fapt, caut, "nevoie mare " superlative Super superlative pentru a te defini, Ce-i atâta filosofie! Concluzia : Săraca-i limba Româna, că alta nu mai ştiu, săraca sunt şi eu cu duhul Iar Tu rămâi nedefinit. Gata. Am terminat. Sunt paşnică.

20

COTOROANłA ŞI EU Vorbesc prea mult despre mine $i e urat, o Ştiu Si nu e bine Mă privesc în oglindă, pe loc muŃesc E CotoroanŃa, fraŃilor, nu sunt eu. Iar dacă nu mă credeŃi v-aduc îndată argumente dintre cele mai plauzibil, ca de exemplu: Eu sunt vopsită blond, se vede rădăcina, Pe când CotoroanŃa e blondă natural!

21

JALE MARE Fără tine grâul nu-ncolŃeşte Fără tine, pe pustii ajung Fără tine, dincolo de mine, s-a stins lumina Fără tine n-am sa-ajung decât 1/2 în mormânt. Fără tine-s un exemplu al durerii. C-am aşa-s fără tine, s-o ştii !

22

PAR CEEA CE SUNT Te-ntrebi ce-o să se-ntâmple cu mine după ce-mi vei da ultimatumul Voi supravieŃui demn precum un vierme pus pe fapte mari Ai să plângi de atâta demnitate câta vei vedea la mine si-o să vrei să mă recuperezi, însă eu, tot demnă, te voi refuza, plină de bunăvoinŃă.

23

DESCOPERIRE Nu-s contemporană cu mine, am observat aseară Şi ce dacă, mi-am spus apoi. PrinŃesă fiind, am de făcut atâtea treburi de nimic acum; să spăI, să calc, să fac mâncare? Mi-am dat seama până la urmă că nu-i în regulă cu mine, de abia aseară. Aşa-i că nu-s contemporană, măi fată cu mine însumi !?

24

NU MĂ ŞTIłI DAR VEłI ŞTI!

Mi-aş dori să ies din anonimat. Cu ajutorul meu şi cu ajutorul meu voi ieşi. Când, unde, cum? Ziua aceea măreaŃă o ştiu numai eu, n-o divulg, locul e stabilit: în tărişoara mea, unde altundeva? Ceea ce voi face va stârni vuiet, vuiet , urlet mare şi dat din picioare. Nu zic acum nimic că-i secret. Nu-mi şade bine în anonimat Asta-i motivaŃia.

25

TOATE LA LOCUL LOR Şade frumuseŃea în tine precum pruncul la ŃâŃa mamei FrumuseŃea-i la ea acasă în ochii tăi, în părul tău, în tot trupul tău din cap până-n picioare. Stă bine merci. Iar eu, rămasă cu gura căscată, gândesc filozofic că-i doar un dar, pe care l-ai primit dinainte de-a te naşte.

26

LA VIITOR MĂ GÂNDESC, NUMAI ACOLO

Sunt o viitoare ce vreau eu O viitoare top model O viitoare preşedintă de sindicat sau o viitoare erou a patriei. Pot fi o viitoare super star, cosmonaut, ingineră, dromaderă, medic, gardian public , compozitoare, pictoriŃă etc. Pot fi ce vreau în viitor, ăsta-i avantajul singur, singurel.

27

CAPRICII

Cu-o mutră plictisită îmi cert inima să nu mai zburde-n toate părŃile. Stai locului, îi spun dar nu-aude sau se face; E zgomotoasă şi mă suspectează de insensibilitate. Mă ameninŃă mereu cu acelaşi lucru: "O să mă opresc dacă mă mai dădăceşti atâta" . Trebuie s-o las în pace şi să-i înghit toate mofturile Se merită, cred, sper.

28

CHEMARE

Respect, cuvânt de poveste, Poposeşte-n Ńărişoara mea unde plopul face pere şi răchita micşunele Te-aştept! Uite c-am pus de cafea, de mămăligă, vino!

29

DIN NOU Nu mă mai zori, c-o să-mi recuperez eu inimioarele. Uite una-i acolo, hop-am prins-o Cealaltă-i iute de picior Care-i a ta , care-i a mea ? Asta-i a ta, cea pe care-am pus mâna , bleaga! A mea-i mai sprinŃară O-nhaŃ eu, imediat ! Na , c-am scăpat-o ! Da, tu ce faci, hai ajută-mă că ne-apucă seara, iar n-am inima şi-apoi te răŃoieşti la min.

30

-^ j

Îîîîî! Molfăi o gumă din reclamă, dorindu-mi multă fericire, noroc şi la mai mare. Nu-i ziua mea , urările-s pentru a-mi sugestiona destinul. Care va să zică vrei, îii, vrei toate bunătăŃile! Vrei luna cu toate celelalte luni de pe cer şi suflii în destin ca-n iaurd? D-apoi ce, tu nu vrei asta, doar eşti umbra mea. Lasă că vă ştiu eu pe voi umbrele, numai să criticaŃi ştiŃi, toată ziua criticaŃi iar când vine noaptea tăceŃi mâlc.

31

! O să mă jelesc o viaŃă-ntreaga pentru că nu te-am vânat atunci, în sezonul trecut de vânătoare. Aveam şi puşca cu alice, totul era pregătit, iar tu stăteai fără grijă, neatent la ceea ce Ńi se putea întâmpla în preajma mea. Ar fi fost momentul cel mai bun, l-am ratat . De aceea o viaŃă-ntreagă într-o văicăreală-oi sta! De-aia-s aşa smiorcăită, acum ştii de ce.

32

REZOLVARE Câte-o cărămidă-mi cade din când în când în Căpşorul meu drag, atunci când îmi serveşti zâmbetul studiat în oglinjoara. O să fac şi eu repetiŃie la oglindă şi vei avea fericita ocazie să-mi vezi cel mai suav, comercial zâmbet made in Romania în tranziŃie Ploaie de cărămizi să vezi atunci asupra bunelor Tale maniere!

33