Poemul Romanesc In Proza

cloLEC IIA SIN-TEZE

NIIHAI

ZAVItr,]trR

CoPcrta dc Andrcca Drogcattu

Ilustra[ia de pc copcrta irrtir roproducc o tuostri de mamruri [)icttPro din Antolini Luigi & C ('ollcctirtn 1999 2000 (P.O. Box 78-37015 DOMECLIARA.Vc rona" ltdl')' Fotografia de pe coperta a patra face partc din colec[io pcrsotlalit n autorultti'

(O

POEMUL ROIUANESC TN PROZA

2000 Editura ATLAS

din gmpul oditorial UNIVERSALIA (DU STYLE" ATLAS' PERSONA" INTEGRAL. LJNIVERSALIA) 'Ioate drePturile rezervatc' Reproducerea pnrliali sau integrala a acestui volunl sub orice formi 9i indiferent de suporttrl material' flrd acordul editorului- se pedepscqte conforrn lcgii'

VOLUNI APARUT CU SPRIJINUL ilIINISTERULUI CULTURII

ISBN: 973-99879-4-X

BUCURE$TI 2000

C A I'

A

I'I'O I,{

J

I,

I,' I I

I

POGEUL POE\,T U LA I SIMBOLIST: D, ANGI-IEL

Va trebui sd aqteptdm iuccputul secolului tloslt'u pentru a uota in prozi. Scrisi spre hnele prinrului dece,:uiu al secolultri nostnt- proza lui Drmitrie Anghel inseautnii imbinarea perfectd a rigorilor specici cu talentul precis orientat spre miniaturai, lvlontentul l9l0-l9ll. cind apar pcremele in prozi din [iqnlomc Ai Oqlindil litnnecqld, oiunge o datd-sirubrcl. suprema inflorire a literaturii sirnbolistc ittaintca vegteiirii rapide. ln istoria prozei liricc rourduegti, D" Angliel rcalizeazi astfel un mornent prililegiat: dupd poernele in proz-i dili cele doud volume an:iutite, orice stilizare sinrbolisti sau post-sin:bolisti va avca

aparilia capodoperelor simboliste la capitolul poenrutrni

aerul unei pastige tardive. Exegezele clasice ale asestei proze simboliste ("f. Viatru, Arlct oro' zolarilor rorndni; $erban Cioculescu, Via{a si operq hi D. Anghel) noteazd o filia;ie sigurd a formulei sale prozasticc: poemelc lui Macedonski pi ale lui Peticd. Linia Macedonski-Petici-Anghel s-ar pa-

A fost mai pufin subliniatd dite-

rea cd se impune cu flortra el'idenfei.

ren;a calitativd esen(ial5 care separd poenrul simbr:list in prozd al lui Anghel de predecesorii sdi pa4iali" ce n-au atins capodopera diu utotive felurite. Macedonski era prea inleudat secolului a[ XIX-ica pcntm a realiza pdni la capit o reforuri prozasticd gi perrtru a rupe decis cu pretextul epic rotnantic: iar $tetan Peticd. singurul sinrbolist autentic ahilitat de culturd pentru a consacra o uoui formd- a disparut prelnatur. Cdt despre ceilalf cultivatori ai fomrei speciale. la fiotrtiera dintre cele doui veacuri - qcgqtia sunt priucipalii responsabili pentru discreditul ce a plutit la utr uromcut dat asupra spcciei. [Jll acciderit fericit face ca. spre l9l(). poenul rontduesc iu prozd si se detaqeze cu forfa unei specii autononte. in creafiuni perfect contparabile cu cele ale contemporanilor LaforgLre sau Marcel Schlvob

Prin datele esenfiale ale artei sale, D. Arrghel sc iltcadrcazi Itoti mentalitd;i ce va tutela poeurul in prozi ",'eritabil. Simboirst perlect prin structurd gi prin tenratici. Anghcl atinge o scriitrrrti superioard ce marcheazi laza uoud, .-setuatrtici" (in terrniriologia lui l,otlllarr) a prozei scurte simholiste. I-a raspdntia dintre cele cloui vea'.:trri, atrto2.1(

)

rul rorndu surprincle trauz.itia iril.ro doud mentalitali lirrnralc:

esto.

poate. nreritul sdLr istoris csen[ial. D Anghel apare drcpt siurbolist prin regiuul creativitatii sale- in

primul r6nd. .Aici" requla creati

cle Maoedonski qi de

Potici a acfio-

nat cri exactitate, dar a lost ultsrior corupletatd de taiental.ul lor enrul Autr:rul s-a indreirtat sprc lonua problernatici a poenrului iu proza abia spre sffirpitul r'rc{ir. atuuci caud..drirnra fonrrala" dirr r;aricrl oncirli mare sinbolist iqi iniisprc:r accentglo. Ca qi $tefhn Pcticu" D An. ghel vede in pocnrLrl in proza nrai degrlba o concluzic clc orclin [irrmal dec6t un excrciIiu clc tiLrerc[e. Continuand paraleiisrtrul cu $[ [,etici" obseryiut cir Anghcl ntinge tdrziu specia: piinii a-i consacra ultrnrii ani dLrcind la perlbc[iLrnc variantele miniaturale dn Oqlindo fcrntecutd, autorul a facul o raga jurnalistici- evocind fiquri dc celebritigi nafion;rle qi ale I'arisului lrterar. il abordat cronica plasti,"ri sau teatrali, Dar sub pana [ui Anqhe lacesfe nevinor,'ate prodLrc[ii cotidienc sau lictrdontadarc capil.ii o aurd de superternporal- care lc scoatc inci de la aparilic dc sub zodia iurrualisnrului Scriind clcspre Iorga. Piun-Pincio. anircrsarcl lLri Euiuescr.r, pictonil Verona. o picsi a lui l-{ahn etc.. alticolrrl sc transFornrd pe nesimfite in poent" deoarecc o parte ccntrala a lui capate indcpcndenfd stilistici, devins flragrucnt dctagat cle corrl.iuq,cnt. Ca qi Pctici, jurnalist din obliga[ic. Anghsl-.presinrfca". c[inc,;lo dt: sLr[ricctirI articolului, o fomri literari inde pendenti" in cnrc circunrslan{ialirl sa fi ajuns doar pretext. Decautarea fbrmo]r:r durcazil des{ul de nrult tirr:p

Autorul igi coustruieqte poernele pcrfecte at:la in anii i9l0-l9l l. apcli speculeazi asiduu ilrLurrla pirrir in LLltiurcle zi lc de via[r. adica pind in decenrbrie l 9i i Marea dif-eren{a intrc D. Anghel Ei $telhn Petica" la fcl sa Ei intr.e D. Anghel gi oricare sirubolrst din cpoca. incepe abia acuur. Vom r edea ci vocalia profundi a scriitorLrlLri a consti(nit-o estetrsnrul sfargitului de seco[, estelisnr cultivat convins qi {hra ostcntirfie. dar arJap{at tradi{iei locale Dc pLrline ori iu literatura noastri estctislnul cu -r'aluare integrald a fost insugit din ratiuui;lro[unde qi nu din simplLr miuretism: pentru fantastul l\'laccdonski. gdsirea r.rnei singurc ibrurule de acoperire a pcrsonalita{ii rdniscse inposibilS. Anghel s5i-a dat seanra ci, in condiliile cLrlturii noastre- estetisurul d orttronce ar fi imposibil: dc aceea, adnriratorul ltri Oscar Sililde qi spect,atorul dezolat nl dccaderii accsl.uia (cf. pocnul Orc'ar lM/de). apropiatul lui lvtoreas qi hmiliaml boenrci lrancczc a adoptat eststisurul in urnta rrriei cvolutir lente- abia spre sfirqitirl viefii. ca o soiulic extreuri. A f'ost o adop[iune din rafiuni ontologicc: sllprerna[ia de o clipn a artei in vialR ornulur nu

i3

\ a nrai fi pcnttr-r Anghel Ltn nloti\ dc orgoliLr- ci uttirl dc urriilrnla E['sc rccle silit a se catttotra iir rrrrica ceditLrdine uutana - in certittrdurca frttmosului material eleurer. din care arta ltu esLe decat o parte Circunrstanfe biograficc specialc atl dat na$tere poculelor in proza ale lui Anghel, La inceputul artului l9li- autorul a travcrsat o gravd crizd nervoasl. courbinati'i cu nelericiri de ordiu rnate rial. Accidcntul ardcrii casci qi a utatruscristtlLri unicului silt rotttatr. preculll 9i a bibliotecii gi a [uturor hirtiilor. i-a ofclit o dovada strplimerttara desprc inu-

tilltatea clbrtulur tttnan. Iutcrnat la spitaltrl de boli llcrvoasc. D. Anghel traverscazii luni dc z.ile penibile. Revcnirea lcrrta la riali crccazh url alt orlr. mult mai aurar gi ruai gra\" care tttl nrai crede in iluzia Arter atotbinritoare. Refug,iLrl in arta ntiniatLrrald a poetur.rlLti in prozi 5i in reverie reprezintl unica solu[ic cxistenliali in acelc tuotttettte de dcmti Au a(ras destul de pufin atenfia p.ini acurn paginilc scrise de .-poetul florilor" (denunrire absolr-rt nefericil.i iu ccea cc il privegtc pe prozator) dupa iegirea din spital gi din criz.a gravi de la iuceputul anrrlui lgll - e\amelldc conqtiiu{a lucid gi lhra echivoc, definire a unei condilii generale aflate sub irnperiul fragilitilii: "Si reinvii diu uou ca pasirea Phocnix e desigLrr o problenti extraordinar[. Dar, oricdte rnizerii te-arabate, oricate dezastre ar fi sa [i se intdmple, egti dator si pistrez.i scinteia care urai arde in tine gi s-o

atiti din

noLr, s-o

faci flacari.

Dacd flScdrile uri-att luat tot ce-anl avut pim6utesc, daci a fost scris si mi se distrugd toate pioasele anrintiri- daca mi s-a hrdrnat cuibul acela uude urd acir-riasem o ctrpd gi unde arn fost fericit. visdnd 9i lucr6nd, trebuic sd fiu tot atdt de fericit ci viafa a ptls cu prisos putcri in nrirte- ca si pot rena;tc. Visurile- pe cari le-am visat gi am itrcercat si le incheg, r'a trebui sd renuntlaele, caci nu pofi visa de doud ori acelaqi lncru, precnul uu te poli scilda de doua ori in acelagi fluviu. culll sptllle ult

vechi adaeiu. ureu. acel s'criptct tnctnefit e o tristi irorric. gi rttanttscrisele urele au dor,'edit-o ittdeaiuns." (T'riun{iil t'ietii) in situaqia sa tragicd de ,.ortt llri trectrt". D. Anghel se vede obligat sd creeze ex nihilo noi forure literare peutrtl a ptrtea supravie[ri.

in.urnl

Pentru estetul caLn uair'. forurat in Parisul anilor lu90- obiectele, in concretejea lor (r,aze- bibcloLrri, carfi in legatLrri scrrrtrpe). a\reatl o Ylald proprie. In lipsa lor, luurea din i Lrr iEi anltleazi o buna parte diu seusuri: "O siurpld urntd dc grafit pc zid i1i aminteqtc o epoca. o coloani truncheati sau un capitel firattrat ifi spunc dc splcrldoarea unui teurplu..., viziunea, oricit de puternici ar fi. doarute daci ntt e deqteptata

prin intdurplare de un lucru dc nirrric" carc a concnctizat-o: gi- cand tru lc nrai ri toate acestca- s grcu sa tc rcgascqtr Ca intr-o sr,rbterani obscura trebLric si te cobori in sLrfletul tdu gi sa proiectezi lurnini. ca si mai po{i afla ceva". ('li'itunfirl vielii) $i atunci- scriitorul ajunge la un cstctisr:n i) rebours colrtrarin ca

spiritceluial

lLri Des Esseintes: redus la

propriulslu unil,ers interioq

el descoperir nevoia intimd de fornre" pentru a putea suporta in continuarc existcnla Sc ajungc la un soi clc estctisrn existcnfra[. in care opera dc ar1I (actir.itatc Lrurani pcrl'ec[iorrata) a jungc singura justificare a viilfir. Rcvenirea la viata se l'ace Icnt- mai intdi sub fonua interesului

pentru aspectui pr"rr plmtic al naturii din jur stirnite de priurai ari: ''Stau trist pe o banozi ir-r griittnti: iLrrprejLrrrLl rrcu" r-rcvirzutnl artist care prezideaza tlestinele naturii a inccprLt sii scltileze griibit un pcisaj nou. Ca i-rn pointilisi diba^ci. a .lrLrnoat prel.r,rtindent o scrie dc plurctc ver zi, invesolind ncgrele ralnuri. Lr pzrjiEti a imprir;tiat p(iii allrastrr-r, oclrislind viorele Cc-i Liindr ir inl'r'rzit nrai ourind, mLidi(ele s-au liisat indtriosatc, liliacul gi lr-rat-o

cirnul ilu

inaintcir oelorlal[i '' 1(,'ottvaletce ttltrl)

Esperienta nefericirii gi a bolii- r'iata de spital gi rena;tcrea lenta vor fi cuprinse in paginilc dft'li'irunlitl ,vietii. Poatc rnai interesanta decdt rcalizarea esteticd este aici mirturia docurnentard a draurei: in ultimul capitol al cdrfii. sc va conlpara pe sinc cu l,azir cel inviat din mo(r. aga cuil -- peste deccnii - dupa c.r cxperien{d similard, Andre Malrau\ va scne Lozare. in 197-i. TulburitorLrl paralelism poate fi continuat: ca gi la lVlalraux, l'a f-r vorba doar de o pasageri renrisiune. inaiutea nopfii finale. PcntrLr D. Anghel. experienfa s-a dovedit revelatorie. In l'a[a neautului, omr.rl riurine singur- iar supravieluirea literari inseamnL aleatoriul pur. Functia scrisului det,ine o problcmi strict personall. iar iluzoria.,posteritate" incepe sd lie uitatd: "trar cind cel cr"r pas umbrit, care a intrat otlatii, intr-un ceas de noapte tirzie, in odaia mea gi mi s-a a$ezat Lr;or la cirpritii, inl.unecf,ndu-mi albul pernelor cu umbra lui. mi va indrrigi r:LL totul gi rni va lLra cn el in lumen lui

brdzdatd de cardri negre cfl 9i multele'linii dc sltr'"s p0 care le-am scris- cn un deget dr-rs la gura il voi urma liniqtit gi impacat ;i voi intra in rnarele imperiu al tdcerii. nepisibr in ce anunritii categrtrie de scriitori nrd vor cataloga corrtem;.roranii lmei " lLilliuele ouqini)

Propria-i [iteraturd, adnrirati narcisist dr.rpi canoauele estetisuului, iqi dovedegte Futilitatea: riuran doar certitLrdinea dispariliei gi imposibilitatca consolirii. in aceastd situagic- litcratLrra capdta o firncgio 1)l

rb

catarctic.l profLnda, dar sal'r'arca esista la nir.cl pur indiiidLral. Astlel. o dilercntd notabita sc iveSte intre autor gi restul sinrboliqtilor roruriini. aveut a [ace. poate pelltru prrinta datd. cLr trn sirttbolism trait Ei rclairv origiual din punct de vedere prozodic Dit'eren{a Iafn de directia N,taccdonski-Petica utt va [i - dupa culll \'olll t'cdca - nuruai de

naLuri literara,

Aceasti scheririi sintactica, nuwc - (atrihtrt dublu^S-- t,e obiect. donrind pasajele esen;iale ale poenrului Puteri asamss. De nrul[e ori identiticarca sclremei sintactice de baz.a dd chsia ritmului vizibil rlin proza iui Anghelr. De ia paginile inchiuatE lui Anghel in Arts pruzcttorilor mmdni de c.6tre Tudor Vianu, a tbst obsen'ati. in aceeagi ordine de idei, coutlnua inversiune adverb - verb sau adiectir, - l.lume, in aproape toate contcxtele. Dincok:r de mauisrisflul sinrbolist dezl'dluit de un asenrenea pnrccdeu (s-ar pul.ea diserta pe ternil senruificafu'i senrantice u relieftrii calitalii hr dctriurentul substanlei). este evidenti inrportaLrfa sclienrei sintactice prirr care Anghel igi privca propria prozh, Esisti Ei alte procedee utilizate consecvent de Anghel. [n toate aoeste texte, adverbele au o inrportanlS deosebiti, urai ales adverbele Lcruporale, ce ocupfi cousecvent irrceputul frazei sau al paragrat-ului qi decupeazi iutegral poeurul itr -.vcrsete" rnarcate erclusiv adverbial" tn [iue- iucoronarea involuntani a acestei serii de siuretrii rrrultiple rr constituie apariiia ,.versurilor" propriu-zise trucatts de dispunerea tipograflrca. Firrd a atinge uici un nlomellt ridicolul ..poeruelor" gen loryLrlescn. uu o rnai pufin adevirat ca versul propriu-zis nu a fosl g6rr'1it de Anghel incompatibil cu poernul in prozd. Nu toate procedeele menfionate reprezinti particularitirli stilistice ale lui D. Anghel; unele inseamnS. penuanen;e ale prozei iirice qi datcaza de la primele meditalii de epoci ronranticd. Predilec{ia lui .4ngliel pentru tricolon ar fi un exemplu: inventarul srhaustiv al eriumeririlor din poemele lui Anghel ar ardta o dominanfd strivitoare a r:onstnrcfiei ternare. F,ste insi clar ci pe terennl apropierii vizibile. de poemele predecesorilor cfiutim inutil originalitatea aurorului nostru. Ea se at"li in strafuri mai ad6nci, in stmctura profundd a poemelor, utrde atitudinile sale de novator sunt decisive.

ci Ei de naturti filozofic6. Inrportan{a poenttrlui in

dc D. Anghel consla focmai in faptul ca o noui conceperc a ,A.risr insesr (infinii ntai nrodctrti) irttilncEtc un linrbaj evolttat corcspunzittor r\ r'orhrr ricsprc o Lrairc..prc-csistcnlialistii" a lunlii ciin iur ar pLrtea piuca exagcrat. dcoarccc hagaitrl llrcntal nl autorului llostru raurascrsc inci lcgat de sccolul trecut: dar nlt c tttai pLrlin adcvdrat cd o inturiic eristen{iala dc neLiontrflr.is il ducc pe Anglrcl la depiqirea snubulisnrrrlui gi ia chutarea un()r solulii irrcdite tafa de epoca sa. NLr sstr: iufiirnpif,for lapr(rri ca tucutai in accnstd Iazd a indoielilor cxi:itr:u[iaic iqi [ac aparifia prtcntclc trt pro;i atrtologicc: priutcle contpoeilii rmportantc de acest t"el clateaza din a doua iumatatc a anului i9l()" i;rr crlc urai ru:u5itc suni dalate l9i0-t9ll. Probabil ca urre [e ascrnduiri de suprafap cu pocurclc ltri $t. Petici au clcterrnrinai. extrrlicarea pr';dilcctit a prozsi lui Atrghol cu aiutorul unei liliatii sinrbolistc ltrcillc. ()e-i drept. ocazii de confuzic printr-o lesturl lrteraii sxistd suficiente. tnai alcs ci autorul Oqlinzii fenner+tc prre tir:I dctagat qi uneori autoparodic procedctrl ritruiaitAfii $i al siuretriilor siltactice. La acest caprtol. tonte procecleele arnintite in urica prozir sirnbolisti revin Eiin pocmele lui Anghel: daraiciele nu prriz-a scris

sunt cscn{iale. Plrstrarxl petllt'u tronreut distinc{ia dintre .-poer-rrnl forntal" $i ,.po*nrul conceptrial'". gi cu aiutorul ctreia am descris prodrrcfia abutrdenti a slhrqitLrhri do sesoi (cfl cap. Vil)- ol:servarn ci pocruelc lui Anghel vor t-r olidcnt legate de .-poemul conccptual", adici de poemul care depigcgtc simetriile pur sorore. Chiar la rrn nivel sLrpcnFrcial- riturnl lui D Anghcl provi;tc rliu ccrnbinnrca sarantl a seriilor siutac-

tice qi fonice. S-a constatat. astl'el..ch rtraioritatoa propozi$ilor unui pocm it, proz,a clin voluuicle ccle urai cutlosctlt0 atc aLi(ontltti nostru au aceeagi schcma sintactic;r- aLr cul'itttelc situats iu aprosinativ aceeaqi ordine. F'iecare poenl a[ lur D. Anghcl are uu ..ntodel sintac-

l

tic" lesne detcctabil: ..I in tr-mucl ucvitzttt, oit nrttittL in hunirtlrLc. iu induluu;;tr: trirsdturile cele mai

zitrbct cte trliindetc; ochii cei ncstiipiinttc. inrlladieri de gcstulilc ccle tnai r.1nr rai. strliucrri dc lrlorare; truagiin; giasui cel rnai ltttrsur., intleriLlrii miitigiiiutoirru" (Pttteri u'icl.tntle).

osFn:. gurir, cu linLilc stlle irtal antiirc. eap;itit tttl

234

{

Ceea ce frapeazi la o lechrrd repetatd a poemelor in prozi din principaiele culcgeri ale lui Anghel este maniera conqtientd 9i decisi in care auterrul qi-a linritat cdurpul stilistic. Arn putea vorbi chiar de o intenfionati anputare a diferitelor zone gi de o exploatare la maxiruum a unui singur domeniu. In tirnp ce poenlul in prozd al simboli;tilor comurri de la sfdrqitul veacului culege pretertele frrd nici un discernlrnfiut, iar N4acedonski Ei chiar Peticd nu-gi aleseseri un dorO

il

closcriere conrpletd a ritrrrurilor tradi[ionale din proza tui Anghel" la Mihaela Mancag, Ritntul prrzzei lui Dimitrie 4nghel ,btalizd stilisticd, in Studii de paeticti 7i stiiistied li.f'.1,., 1966" p. 23.1-250. 2_r5

nrcniu birle nrarsat. D Anghel opcreazi o fisa[ie netS: poemele salc in prozb l'or li nrenrorialistica purd. Mai rirult, se t'or ata$a rrnui sirrgur spafiu - spafiului moldovenesc originar - gi vor fi:'ta inraqinea unr-ri IaEi mitic, a uuei copilarii desfrEurate in r.rnivers ireal. Cele cdtel'a poeme inspirate de trecerea priu Fran[a sau prin Bucuregti furuizeazd doar o aparentd ercepfie: respecti\.ele evocdri asculti de aceeaqi tehnica, adici opereazi reducerea realitalii (obiective) la lunrea de percepfii a unei personalitii depA$ito. ireale (a adolcscentului). Lumea poernelor analizate va fi o hrme minuscula spa;ial. dar intinita in profLruzinre. o lunre-prete\t, aceasta pentrul cd nici la;ul evocat, nici arnbianla aproape fantasticd a copilSriei ur.r-qi vor gisi niciodatd un corespoudent real. Mcmoria lui Aughel este un teritoriu legendar, in care se intdlnesc cele uai variate efluvii- dar care n-ar putea fi fixat geografic sau istoric. Dacd, pentru lv{acedonski, trecutnl evocat in lcosne clin vechinte este incd meurorizabil (ct. epoca de la 1848, arubian[a Valahiei din priura jumitate a secolului), dacd $t. Pe-

ticd privea incd Lrn trecut apropiat, in tabloul lui Arrghel trecutul Ei-a A devenit Trecutul siurbolist. cu urajusclrld, trecutul valoros nu prin anumite detalii dispirute, ci iur trecut cu valoare pur ontologic6. Un excrciliu liuritat la a doua jumdtate a secolului trecut poate ar/rta in ce misurd poemele in prozi ale lui Anghel reprezintd punctul maxiu'r al uuei cvolutii: evocirile primilor nreinorialigti au o bo* gilie Ei o precizie arheologice. incepdnd cu N. Filimon gi termindud cu lon Chica sau Gh- Sion. Evocarea lirici eminesciani nu disprefuia nici ea fix.area deliberratd intr-o epocd revoluti. dar precisa, cnm ar t-r iunrdtatea secolului (Awr. mdrire Si omor: L,a curteq ctrcomiltd l'ctsile Crcongrl). Simboligtii propriu-zigi, in frunte cn Macedonski, se simt iutens grevafi de aceastd mogtenire documentarl. D. Anghel este cel dintdi care iudrdzneqte s[ atingd indetenninarea, o indetemrinare .,spontanI". de naturd sirnbolistd, la care sc ajungc prin unndrirea h.':, rului unei evolutii Autorul lace din tensiunea spirituala inplicita intre prezent (precis deteruinat) qi trecut (r'ag, nebulos, indetemrinat) resortul stilistic al literaturii sale. El a intuit cu subtilitate o trdsiturd esenfiali a prozei romdneEti moderne in genere gi a prozei uroldoveue$ti in special. Intr-ader,'dr. evocarea mernorialisticd s-a transfonlat de-a lungul seccllului al XIX-lea intr-o constanti a prozei noastre: de la tentativele paqoptiste ale tLri Kogdlniceanu gi Alecu Russo gi pini la Iou Ghica- sau Ion Creangd. proza a trdit dintr-o meruorialisticd urai mult sau mai pulin hduioEati. Aceasta a iirsernnat o diminurare corespunzdtoare a

gters conrplet contr-rrurile.

naturale.

!,Jl)

contactului diiect cu realitatea- deoarecc abia o data cLr gcnera[ia Carae,rale. Slavici. DuiliLr Zamfirescu se consenrneazi prinra bregi senrnificati'a in edificiul ure'rorialistic. D. A.ghel are intLri!ia accstei stari de lucrr.rri gi igi co'struiegtc poenelc iu prelungirca liniei celei mai gustate de pLrblicul romdnesc, iu cea a nremorialisticii stilizate. O intoarcere spre ..trecutul mirific" sc conserllleazd. d,e altfel- in intreg sinrbolismul europcan gi nrai ales in cel lrancez: de la Alovsius Bertrand qi pina la PaLrl ForL(tlol/adet fr.cnQqiser).dc la Clrarlcs Cros

qi pdni la Marccl Schu,ob (autor perFcct consonant ca spirit cu D. Anghel). proza lirica a cultivat reveria pc ntotive de istorie ret'olLrtd. In cazul lui D. Anghel, tbr'ra[i.nea sa culr.urald sinrbolisti reintilneqte lericit o fecundd tradilie locall: o trdsdtura spontani de unire se poate pune intre Iagii nnui trecul. deja cefos la Kogilniceanu Ei Iagii legendari ai lui D. Anghel. Pentru publicul cititor al lolumelor Farzlome sa:l Oglinda fermcctrtd. procedeele stilistice inedite intdlnite aioi devin urai ugor accepirrbilc tocrnai peutru ci lac apel la o tematic.i gi la un decor faniliare. ContrasLul dintre prezeut qi LrecLrt - ar stilistic a[ tuturor poemelor este contrastul dintre uroruentul actual al deziluziilor gi moruentul mitic al tuturor virtualita;ilor. in ecuaEie. trecutul istoric nu mai conteazl: mai mult, trecutnl metaforic esenfial este cons(rr-rit pornindu-se exclusiv de la prezent qi in firnc{ie de el. Vagile aluzii coucrcte. cu ajutorul cirora anr putea reconstitr-ri un anumit urourcnt istoric, vor fi intenfionat estompate pentru a ne aFunda in haloul de imprecizie necesar: (]qrdq impteriald (aluzie Ia rizboiul din 1877)" l)e vorbit ctt tut afp'(actorii pomenili aici permit datarea). personaje istorice in jurul cdrora se construriegte url poeur (lulihail Ku,qdlniceon rr). Dar cele urai importante dintre poeure .,[ug" inten{ionat de determinarile tettrporale. ilustrind caracterul conqtient gi deliberat ai procederrlui. Stilistica intimi a poemelor lui D. Anghel delineEte vdrsta lor de st?rgit simbolist gi de inceput nrodernist. Mai ales la nir.elul linbalulLri. tranzilia dintre simbolism gi post-sinrbolisrn se face uneori sensibild. anumite trdsaturi ale limbalului prozastic intcrbelic putind fi dela identihcate. Anr concentrat inovafiile iu cdteva grLrpe de trdsahrri, cdrora le-am dat nuure aproape conventionale.

l. Poezia obiecle lor

este inovafia cea rnai vizibila" Dentnr

ca sc lcaga dc pretcrtrrl faptic al poenrclor iu proza. Dcplisarea

irrteresului notaliei de la evenirueute sau eroi sprc obiecte reprczintd latura superficiald - am spune anecdotica - a unui proces pro[uud. Am obserl'at de mult ci elirninarea eposLrluieste o trisil.ura cxisten-

fiala a prozei poetice iu raport cu proza ..fapticd'' 5au ..scriptici". De acca, iuldturarea definitiva a personaiului literar irt sens traclilional gi a protextului epic det-tuesc o prise de cottsciencc a poenrului in prozd insugi. In proza lirici francezi a deceniilor dinaintea lui Anghel, existd o linie ascendentd ce nretge dc la Baudclaire (inca tentat de stilizarea ullor prozc tradifiorrale) la JLrles LaforgLre. de exenrplu, autor peutru care nu urai esista decdt obiectele. Iu acest sens. gi D. Anghel este o limita de scris. Dacd ..poezia obiectelor" tcntase pe Macedonski in ('ctsct crul: /3 sau in aite prozc ttotatoare, rnarea parte a poeutelor macedonskiene nu dsscoperise inca virtu{ile utateriei iz.olate, firi scellartu ul1lall. Acests rrbiecte ou r,ia[a proprie. identrtlcabilc doar de uu artist, reprezintd dorncuiul predilect al lui D. Anghel: cl construiegte poemul in jurul uuLri obiect sau al Lrngi plante, flcdnd ca toate liniile desenului sd convearga spre accl obiect. Dcseori este l'orba de plante sau de

arbori mislet'ioyi (('edni. licrltt din du[in. Gherghint, Tranclalirii royii - iu varianti rrltcrioari lerlh), sau de obiecte ce pot produce reycrri: Reveriq trnci tlrtttri, j:)e v,orbci cu trn ctfi .s; alteori. de aniruale semi-thntastice. pe care aulorul le incarci ct"t setutril'icagii simbolice (l;'ltfinil mortii). Pasionante insi sunt poetnele iucltinate urtor obiccte producitoare (in sens episteno-logic) de alte ..obiccte'' care declangeazd aparifia unor ltuui feiurite. In irnageria lui D. Anghel. se pare ci obiectele sunt de doul leluri: unelc rstlr'lclrue, roduse la propria ior corporalitate; altele exxttlttsive, otriecte ce au proprietatea crealiunii, care se pot litoralmsnte clezvolta iutr-o noud iuutc. Spre acestea diu unud se indreaptd aten[ia au[orulut. E:tistb in pocrnele lui D. Anghcl c6tor,a situalii-linritd, in care obiectele de acest lel produc- sub ochii nogtri- o luure uu nuntai diferiti, ci gi opusi f unrii cureutc. (-''en.sorniqrl btmicti repreziutl un aseutettea tip de obiect- ficut si reinvie periodic lceria unei lLrmi dispdrute1' Oglindct /brntecltit este modificatoarea intenffonata a luntii curente (nu intdmplitor poenrul cu acest titiu da nuurele introgului volutn, D. Anghel hind tentat sd vadi in oglinda transtomtatoare a realitd[ii siurbolul propriei sale arte). Dar toate obiectele carora le sutrt inclrinate poeurele indeplinesc - iutr-un lcl sau altul - aceeapi fi.rnc{ic Ai fac ca, iu iurul lor. realitatea crirentl sd he altfcl decdt in luntea conrutrti:

de hurrnuz

atirn

Lrrcchilr: tratrlinci, tir:hir sLurt

ir.r

negri;i intreagir inld(i;are ii

I'rivinrl-o o clipra, irni desh-rgesr: multe luoruri oe dorm in mine. pe l'ereastrd se viid,ilopotniluie vcchi ou crr,rci strirnbe ale biserioii Barno,u.schi, e stririrrii.

gi un clopot a prins si'i rtisunc qi sd se tdnguiascd preiung.

in t'undul unui divan cu dungi verzr, intre perne, o urnbril a prins sd ia trup, gi masca unuia dirrhe portretc, cu aueleagi tnisirturi, irnbdtrffnite insd, s-a coborAt parcd din rami pe irupul ucela de urnbrd 9i a prins sa capete expresia viefei. Pe gcnunchii strinEi unr-rl lingri altul, std o er,'anghclic descl.risri, gi t[ccrsa din odaic sc i:rtloarir din ciind in cirud, la hecare intoarcerc de filzi. Eu m-am aldturat uEor privintl in carte, gi acum o mdnir pali gi trernLrriiLoarc a r'gi uli s-a aqezat lrini;or pe crcatet. Gura bitrAnd a prins cileasci, gi parcri vld inod fila ou slove vechi pe care sta

lumi apoi scris

ulLu r"i.sipitor

r:itit bitrina, clnodatd, sub goh.rl urui g!ob de sticld, un $i in sunetul unei mLzici, line, ca .renittr de departe, din altf, odaie, din ceasornicul vechi ce inchipuia un castel. o arcadd s-a cieschis ,si un alei de nuntfr. imtrriicat in haine tiroleze, un alai de pdpqi de por[elan, cu ghirl5nzi de flori in mdnd qi panglici la pdlArii, a apfirut in rama arcaLlei, a defilat incet qi a dispiirut din nou cu ultima notd cristalind, sub umbra altei por{i ce i s-a inohis pe urmd ca trasd de o mdnd nevizutl. lJn zfimbet duios ca o geand de zi a trecut pe fafa bdtrdnei. Un clinchet sec de mdtanii de ohihlimbar a sunat, gi trupul qi-a pierdut conturul qi a dispdrut tErfl ir mai privi in urmd .." (Ceasornicul bunicii)

$i curn a stat

ceas a prins

si

rJin

lratir.

Funcfia ,,obiectelor" ca intennediar artistic reiese perfect din acest

fragment: obiectele din salonul bunicii au o viafd proprie. in ele se condenseazi enisten{a trecutd, ele sunt perfecte in planul verosimilului literar g a criteriile realului. Dar pagina transcrisd ilustreazd n $i lin in care se face tranzifia dintre lurnea verihcabilS incolo", adicd lurnea imaginatd de artd. Ad-

verbtlpcucd qi verbul o prinde sd (..a prins si risune",.,a prins sd ia trup", .,a prins si batd") fac. in aceeagi fraz6, trecerea intre doui realitafi. intre lunrea literaturii creati de prozator gi lumea concretd, de la caro pornegte aveutura literard. Fragmentul de rnai sus preziutd pi avantajul exprirndrii aproapo

directe a obsesiei psihologice proprii lui D. Anghel: superioritatea absoluti a trecutului asupra prezentului, i.e. superioritatea unui do-

..Aci un suutiment de adaincr-i evlavie md r.:uprtntle Parci revid portretelc vechi pe t'ondui lor de umbrd, e noaptc dupa capetele lor 9i numai ochii pcnelul morfii nu i-a putut intuncca Triqti gi burti, priveso ochii bLrnicilor. Cercei

accesibil numai prin arti asupra unui domeniu aflat la indemdna tuturor. 'fructttttl lui Anghel fiind o creafiune perfect literard sub raport existeufial, este norual ca preferinfele autorului sd i se inchine. Sohila de descriere din pasal este elocventr pentru contrastul dintre cele doud lumi:

23tt

23<)

nrenir.r

senrantici a cdte unui sinrbol. Obiectcle in jurul cirora se inr.drt po-

.'Pe

l'ereastrd sc vad clopotnitele r''echi cu crutui strimLre alo bisericir l'larnol'schi- gi r,rn clopt'rt il prins sir rdsune qi sa se tiir-rguiasr-:ti prclnnu'-

Singurele seulne ale realitAtii obiective suut crucile strdrnbe ale bisericii Barnovschi qi clopotul care se .,t6nguieqte": adiectivul qi l'erbul corrcentreazd aici o intreagi perspectivi asLrpra prezentulLri! Lurnea feerici sugerati de obiectele imobile din camera bunioii beneficiazd de califlrcari opuse. In acest punct al deuronstrafiei, rolul obiectelor inccpe si se precizeze'. clo sunt acele crealiurti bivalente. care reprezintd suportul obligatoriu al tranzifiei dintre cele doud luni (lumea Trecutului-artd qi cea a Prezentului-realitate). Fdrn ele, reveria crcatnare ar fi imposibild. in paginile confesive dinTi'itnnliil uiep-i, Anghel a limurit el insugi aceastd realitate speciFrci prozei sale: .,O siurpli urnrd de grafit pe zid ifi amiutegte o epoci, o coloan6 trunchiati sau un capitel frrdmat ili spune de spleudoarea nnui teurplu..." Desigur. aceasti funcfie a obiectului simbolist este departe de cea a obiectului-fletiq, emanafie a filozofiei reificdrii dintr-o anumiti proz5 contemporand. In poemele lui Anghel, obiectul rimdue prefios ca virtualitate de artd. uneori ca produs al unei orfevrerii superioare; oric6ti importanfi i s-ar da, funcfia lui este aceea de a opera tranzi{ia. de a servi drept vehicul spiritual. Obiectul pentru obiect, desernneazi o realitate incd foarte depbrtatd de spiritul prozei automlui. Oricum, D. Anghel a fEcut un pas senrniflrcativ ;i la acest capitol in direcfia modernizdrii prozei: poezia obiectelon a depdgit la el ornarnentalisurul plat al sirnboligtilor de ceuacln (la Macedonski gi chiar la Petici obiectele au o valoare .,artistici" aproape [a nivel de schimb - ele sunt cupe, tablouri, filigrane, instrurueute muzicalc etc.). Pentru D. Anghel. oricnre obiect poate deveni mesageml ..altei" luuri, oricare obiect poate fi adicd vehiculul de pdtrundere in Iuntea realitdgilor esenfiale. Trecuhrl-Artd spre care agpira automl va fi evocat de tablouri sau de ceasul lucrat artistic (ca in poemul dc fafi), dar qi de obiecte umile: un arbore, un a[ig, cdteva panglici. Un substrat subtil polernic il orienteazd spre lumea miraculosului provenit din diurn, pentru a corecta estetismul previzibil Ei aproape fad al nraioritdlii siruboligtilor. ln aceasti funcfie esteticd a obiectelor sc coucentreazl, aproape didactic, primul pasaj de la simbolisrn la post-siurbolism. Aceste considera[ii duc la o noui funcfie fligurativd a obiectelor: este evident ca Anghel le investegte de obicei cu o funcfie sirnbolica. Multe dirrtre poemele sale in prozd, reprezinti addncirea, explorarea 740

enrele nu sunt decdt in aparenfd int6nrplStoare '. clctftntil (din pocmul intit.llat Fqte din dafn) desernneazd nristerul artei. imposibil de atins prin simfurile coululle. stahtio lui $tetan cel Mare - punct de plecare pentru flantezia istoricd: ct/iyil - simbol al artei teatrale, privitd mai

nrult sub specia irnperenitAfli eit in fine. ceosornictil bmticii, cel ce provoacd defilarea hgurinelor in costr.rnre de epoci. este insugi trecutulsimbolist al lui D. Anghel- concentrdnd toate calitdfile ce-l fac preferabil prezentului: eleganfa, desuetudinea. lragilitatea. Este rueritul artistului acela de a fi reugit perfonnan[a seriei de simboluri perfect lizibile, ca un basur nrodern, de la un capit la altul al volumului'. O asemenea corrstrucfie se putca ugor transforma iu de-

monstrafie mecanicd de tezism. Ce-i drept, sensul, simbolic apare une-

ori prea e.rplicit (Iertfa), dar, de cele mai multe ori- el

se ivegte uunrai la o lecturd repetati. Sinbolurile - uneori naive, alteori excesiv fn r/e sidcle - ajung prozd de ficfiune cu aceeagi spoutaneitate ca gi in basme. Sub specie epicd, poemele lui Aughel sunt basme ruoderne, mai bine zis - flragmente diutr-un imens basrn stilizat despre Iagiul romautic Ai despre o copildrie miticd dispdmtd. Elogiul lui Charles Penault (Pe un volum de Chqrles Perraull) nu are altb explicafie, cu atdt mai mult cu c6t este vorba de un basm cult, de o stilizare livresci- nu de trn basru folcloric: orice |preuve lipsegte din poemele lui Anghel, denot6nd o netd depdgire a modelului popular, a fantasticului tradigional.

2. Ritur ul,.semau tic": sub acest titlu se pot grupa procedeele extrern de variate care flao din Anghel mai degrabd un post-siurbolist. in context, calif,rcarea vrea doa'r sd spuni cd prozatonrl realizeazd o specie de rihn superioar5. diferitd de cea a simbolismului tradilional. Cdt privepte ritmul tradi;ional. legat de iteragii sintactice sau fonetice, el nu este absent, a$a cum am ardtat, din pagiuile lui An-

ghel: multa vreure el a constituit arguurentul capital pentru dehnirea lui Anghel prin raportare. Prinra bucatd din primul sdu I'olum de poeme in prozd, Mentcroferi qi primul exenplu al unui ritru special: ,.Mamfl! Ce pu[in am rostit numele taLr gi cit de vag imi aduc aminte de tine-. O neguri te invdluie gi parca din neguri e urzit gi conturul tiiu. In thfa mdrei, unde am stat, pril'ind neintrerupta goand a talazurilor, aoolo m-am apropiat mai mult de tine gi aur oiutat sd te rechenr Din, f'undul ori'Sntr sentnul basrtrului incepe analiza prozei lui Anghel gi ton Vlad, Dimitrie lnghel prozutorul,itt ('onvergenfc. Ed. Dacia. ClLrj. 1972. p.184 sqq. 241

zontulLli :lccluia cc-l hotiir,lsto linil ourl'ui a nrirrii" de acolo ai venit ttt [)e ti noapte dlrlce cum e aceastil, un rras legzluat- ce gi-a sclis pieritoalca dungit pe oer- te-a adLrs desigur. $i pe oheiLrl accsta singuratic, unde ir-rtflrzii eu, r'isiind uneori, au coborfft pagii tai, cle br-rni seaurl't. Ca gi acLrm, neirstarnpiratele talazuri se riCisau c0 niEte lantorne din mare Ei alergau de-a lungr.r-l digultri de piatrtl surd ca sd priveascd portul. 0 semiluni pala, brodati pe un steag, h-rcea qi atunci pe inaltul unui catarg, gi tu dcsiguq cu lhfa intoarsar psste umalr, ai trcbuiL sd privegti tnstd pe largul intinselor valuri ce tc despiirtoru de Iara ta... Dupi marginea curbd a miirii. undc se inuhide orizontul, acolo undc inccp apele albastre nle BosibrulLri, c o altii lumc. qi tu de acolo ai l'cnit. Mults lucruri ciudate, oe dornt in sLrfletul ueu, rlc acolo mi le-ai adus. Nostalgia ie o rcsimt in fir{a marilor ape. cffnd vad o pinzii aibd fdlfhind ca o aripd de albatros, de la tine trebuie si.i-mi vie. Ingustele caiace, cu girul lor de vdslagi plecafi pe rame, dc aceea mti fhrmecd. De dr-rpir marginea curbd a nTIrei, unde palatele de marmorl coboard cu treptele lor pdni in valuri, de acok'r, ca valurile flceste ce cdldttlresc ai rnurmurd necurmat, imi vin amintirile. Ca o odaliscd, cu t-zr[a acoperita, 'u'ine trecr-rtul qi md cheami. De multe ori. tot cfimput infinit al mirrei se acoperd parc[ de ddnluitoare ce-gi tluturi vllurile diatane in luna qi joaca. Dantele albe imi par spumele talazurilor qi cintdn line de harpd, mAini de r.'is, ce trec visdtoare pe strune eternele cf,ntdri ale apei.". Spre linia aceea cauti ochii mei 9i aqteptd o lumind. Pe margine de apd ai Fost nfiscutri tLr, gi de aci nestatornicin gindLrrilor mele, de aci vegnica t'ramffntare, de aci thntezia de a clddi necontenit. precum clddeEte marea talazurile ei, ca in urml sd le darArne iarflgi. Dupi linia aceear ai lzisat tr-r visurile tale de copild, intiile tale prietenii, toaLe dorurile tale, pe carE eLr astazi trebuie sh le trdieso din nou. desigr-rr. A rdrnas ceva departe, o fdgie de via[d, care a trebuit si te urmdreascd atunci cdnd rll-ai ndscut pe mine, de nu mai am eu astAmplr gi nu md pot impiedica sd visez. [..] Aci insd am tbst mai aproape de tine. Muezinul, ce iese in cerdacul rninaretului cind se tace cerul violet sprd'seard, mi s-n pdrut flrresc ai crunoscut de cind c lumea qi nu gliLr de ce mffnele lui intinse spre cer mi-ar.r spus intotdeauna mai mult decit semnul crucei. Albele rnoschei m-au fermecat gi m-au atras la pragul Ior: tristele ;i neingrdditelc cirnitire, ou noroclul lor de pietre ingropate ilr pdmint- mi-au povestit mai multe decit lespezile noastre... Cu ochii tdi le viid eu, desigur. toate acestea, ou sufletul tdu le simt, thrd indoiold; de aceea nu mi-c draga luna decit cdnd se ridici in crai nou. l)i totuEi, abia clacd pot sa-mi aduc aminte cum era fafa ta, caci o neguri te invdluie gi parcd din negLrri e tlcut Ei conturul tdu...'"

242

I'recem dincolo de rcpetiqii. de ritmurile asentdndl.oare r.ersurilor gi de versurilc trucate. pentrut a incerca sd surprindenl un ritnr ce\.a rnai proflund. pe care l-anr numit ..seruantic". Ca in orice poeur in pro25, paragralele par construite de a$a manieri, incdt sa aibi funcfia unor ,uversetc". Sintagruele cu care iucep aceste ,.versgte" sunt umrdtoarele: In fala mdrei, Ch Si aunn, Dtt\td marginea cw'bd q mairei. De clupci murgineo qffbd a matrei, Cq o odoliscd, Spre linia qceeq, Dttpd linia qceeo, A rcimqs ceva depqrlc. Fdrct cle pregel. F'iird cle vretne. Se poate surprinde o structuri adverbiald in toate aceste sintagnre. gi faptul nu este intdmplitor: latura circumstan[ial-locald a expresiilorcheie aflate la inceputul ..\'ersetelor" cadenfeazd vizibil poemul. Variatele expresii cu care incep paragrafele tind iusi toate spre sugerarea, in diverse nlaniere. a unei singure realitdli. a rnirii gi a ;inuturilor de dincolo de ea, a locului l-ernrecat de unde a pornit intreaga aventurd a vie;ii scriitorului. Marea indeterminatd deviue locttl primorttial,in sens strict psihanalitic, gi nu ne vom mira cd D. Anghel iqi psihanalizeazd inocent persoana, descoperind analogii nebduuite intre propriul sdu en gi aspectul chiar fizic al locului primorclial. Poemr.rl in prozi Mama devine aproape derrronstrafie qtiinfificd a identificdrii psihana-

litice a personalita;ii. Intr-un poem in prozd simbolist, tbrmulele

de

debut ale paragrafelor aveau de multe ori caracterul unor siruilitudini flonnale: aici ele decurg dintr-o obsesie profundd. Sirnptomatice sunt adverbele de intdrire clesigtu'Si fdrd indoiald, distribuite in diflcrite puncte ale textului; prezeufa lor poate Fr explicatd doar psihanalitic, deoarece hinfa prin excelenfi ambigui gi nehotirdtd a poeturlui incearcd si-gi creeze cu tot dinadinsul certitudini. Evident, maniera atenti in care autorul igi construieqte iuceputurile de ..versete" creeazd o specie de ritm; dar el va fi departe de ritnrul sintactic obignuit al poeruelor in prozd. bazat de obicei pe repetdri de cuvinte cu func[ie de leit-motive. Mai mult decdt mdrci rnor-

fologice, ritmul este creat aici de o obsesie semanticd. . O altd axd de ordonare prozodici interni o constituie sistenrul tirnpurilor verbale. O ruare parte din arta lui D. Anghel s-a consulnat efectiv la acest capitol. artd ce a incercat si provoace efecte stilistice inedite prin alternarea savautb a timpurilor. Menfinindu-ne la textul citat mai sus, observiln - la prima vedere - un proteisur teurporal deconcertarrt: alterneazd, in variante cornplet dezordonate- prezentul cu perfectul compus Ei cu irnperfectul. Daci ne limitdm la tradifionala dispunere pe paragrafe - existd doninante verbale, dar flrd vreun exclusivism: (l) - prezentul; (2) - perfectul compus; (3) - inrperfechrl; (4) - prezentul, perfectul compus. (-5) - prezentul; (6) - prezen?.43

tul. (7) - prezentul: (8) perfectul compus etc.

-

perfectul conrpus: (9)

-

prezcntul:'(l())

De t-apt, dincolo de apareutelc sngerate prin lista de ntai cxisti o sirnetrie riguroasd- dar la un nivel mai addnc: prezentul

-

sus: este

timpul care selecteazd contextele aparfinind autorului. identifi cabile verbal prin persoarla I singular; iar perfectul courpus selecteazi pe cele referitoare la personaiul maurei. Faptul este cu deosebire sensibil in paragrafelc ce amalgaureazi timpurile. cunr ar fi (2) sau (4). Excepfia formulei sinretrice de inceput qi de incheiere este la rdndul ei semnihcativa: autorul ..igi cedeazd" propriul timp mamei sale,

intr-o couruniune grauraticall rniqcitoare. Atenfia fa[d de scheletul constmcfiei verbale se verifici in majoritatea poenrelor in prozi din cele doud volume nrai importan te. Gorda

imperiald, de exernplu. oferd un veritabil tur de forla: sccna centrali a poemuhri qi cea mai spectaculoasd. aparifia neaqteptatd a amratei, este redactatb la perfecttrl simplu. (..$i atunci. izvordnd de sub crengi, o intreagd amratd in aurul firetelor, o lunre intreagd de oanteni gi cai purtind lumini pe dunga epoletelor qi pe tiiugul spezelor

wnpfu qleauL ln capul loq uu general bdtrdn, pe un cal negru intlorit tot de spumd, apdnt pe jumitate intors, sprijinit in sclrile lucitoare, Si fiictt url senu ridicdnd un fulger cu spada. Aldrnurile tdcurd pripit gi uruzica aceea dulce, ca taiatd de ascufigul sibiei lui, conleni intr-o risipa de snnete ce se imprd,stiard strb nurbrare.") Dar, pentru a evidenfia aparifia insolitd a anrratei in mijlocul pidurii, autorul ajunge cu o intreagi strategie la perfectul simplu: prirnele paragrafe sunt scrise la prezent, apoi se trece la inrperflect (..Tdcerea creqtea ca din pdntdtrt...")5i la perfectul compus (,.Mdna tatei r-a ridicctt lin cdtre r,izitiu..."). In Frne. dupi scena hieratici a oqtirii defildnd iu amurg, precedatb de muzicd" re'\,enirea la ",realitate" se face tot treptat: reapare inrperfectlul. (,.Era ceva bldnd in fata omului aceluia bdtr6n...."), apoi perfectul compns, pentnr ca in ultima frazi sd se revinl la prezentul initial. Sceua lastuoasi gi ireala. demnd de Mateiu Caragiale din toate punctele de vedere, apare redactatd nu nunrai intr-o lrazi de aceeagi suplefe gi rihnicitate, ci gi cu aceeagi atenfie speciali asupra timpurilor verbale, ca un fel de pedald mLrzicali pe melodia relatdrii. Alte poeme au construcfia tenporald ceva lllai sinrpld: in Reveria mtei stalui, tot ceea ce aparfine I'isirii lui $tefan cel Mare se noteazd la prezent- in timp ce vreulea contenrporaud va [i povestiti printr-un atnalganr de tiurpuri. in care predomind perlectul colupus; in De vorbd ctt un epoca lericitd a teatmlui de la Copou va fi relatati la

afl

244

imperf'ect- in timp cc catastrofa ce a Lrnuat saLr.sl:ericirilc prezcntului ror fi relatatc la altc tinrpuri. Nu se poate descoperi rul ..tiurp preferat" al textulLri lui D. Anghel. Mai precis. in relatarea rnonrentelor poetice gi in reconstituirea. le$ean. niciodatd la acelasi timp rea lui este d: iu fiecare dintre poeure, urile binom. Pe de o parte, tinrcd rnizeria de altd parte. tintpul grarnatical substitut al T'impuhil nitic. Faptul ci autorul uu apeleazd niciodatd [a acelagi tinrp granratical reprezinti o originalitate stilistici: peutru D" Anghel. timpurile vcrbale nu au valoare in siue, dar nici pe cea curentd. Clasificirile lui Harald Weinrichr s-ar dovedi inoperante in cazul autorului nostru. Fiecarc timp ..privilegiat" al poemsfor I'a fi valorizat numai prln opozitie, adici prin izolarea lui in cadrul secvenfelor gi prin opunerea lui tnturor celorlalte. Rihrrul 'ritice seurantic oflerit de D. Anghel prin sistemul siu verbal este dat de dispunerea binard a categoriilor verbului rorndnesc ai de constituirea verbali a unei izotopii profunde gi pernranente intre starea mitici gi timpul grarnatical aferent. Riturul semantic se reflectd gi ln alte procedee, insd fbrd a a!,ea consecvenfa qi generalitatea celor doui deja amintite. Se poate evoca cn acest prilej realizarea din poeruul Talo, unde recurenfa aceleiagi categorii granaticale - in cazul citat, persoana a II-a singular - creeazi acelagi ritm difluz gi arnbiguu cu care D. Anghel ne-a obi;nuit. atdt de diferit de tradifonahrl ritm al prozei sirnboliste:

autorul infi intotdea pre

.,Ca un mira j strdlucitor /e-a chemat pe /ire strdlucirea aurului. qi trr, cel dezbrdcat de bate patimele al alergat dupd el pdni ce ai cirz.trt. Negrul neant la tine a tbst mdrginit de un zid de aur gi zidul s-a prdbugit peste /lrre, ingropAdu-/r: sub el Ce urmdreai tu, de ce te-ai zbtcitntat, de ce flacdra vie a minlli tale a ars [irA preget'i Dupd perdeaua de foc a min;ii tale, ai slat tu ascuns toatd via[a, apirriindu-/e. Vie. puternicd, thntastici. se consuma inteligen[a /c."

Se pot identifica gi alte ritrnuri ambigue provenite din revenirea aceleiaqi funclii granaticale in variante cdt mai dif'erite: frd sd fi avut o pregdtire lingvistica sistematicd, D. Anghel s-a ardtat sensibil la niveluri ale limbii care ldsaserd intr-o indiGrenfa totali pe algi siurbotigti. 'Harald Wienri ch.T'empus. Stuttgart, 1964. cap.2 245

3. Lirrbajul nretal'oric esto argr.unentLil clecisiv al r,6rstei poenrslor in prozd de care ue ocupiim. Aparilia liurbajulr.ri metatbric in proza liricd rorudneascd dateazii de tiurpuriu: aur semnalat-o la Macedonski- in poenrele sale in prozd realmente novatoare sub acest aspect. Dar situafia prozelor lui Anghcl apare complet diferitd: la el nu mai avem ..insule" de lintbai nretaforic intr-un fluviu.de limbai tradifional; mai mult. asistdur la D. Anghel la o regiindire profunda gi originalS a structurii internc a linrbajulLri prozastic. La autonrl nostru, indreptarea spre nretafbrb s-a llcut din primele poerue publicate. Poate ci nu e lipsit de seurrrificafie laptul ci proza simbolistd a fbst scrisd. in cazul de taqd. dupa poezie. in aqa fel incit experien{a semniticativi a lnovirii liurbajului imagistic a putut fi transpoftati in prozi. Aceasta ctescoperire q posteriori aprozei lirice, dupi experienla versului. este izolatd in cadml simbohsnului nrurfillesc, deoarece unicul prccedent al lui Petici rdmdne necorrcludent. Eoilogul l,olumului lictttlome inseanrni" din mLrlte puncte de vedere, o arti poeticd, uneori extrenr de expliciti: ,,Pentrn ca i-a tbst clor de el [oraqul .opildrici. n.n.l. a trezit multele clopote in turnr"rri 9i le-a pus sri pldngi. Pentrtr u[ i-a f'ost dor de voi, a ales cuvinte care dor gi care vibreazd gi ele in t"elul lor, in anumite ceasuri cdnd sufletul g-tduce aminte. Cuvinte de vis a celutat, r'orbe ce thc drumun de catit'ea, auume pentru pagii de ['antom.i. Tontrri crepusculare a ?mpristiar" imagini indoliate a grisit, sclipirile le-a adumbrit gi r,'oi a[i venit cu drag sd-i finefi tovdriigic."

Definirea propriei acfiqni iiterare era ticut.i aici exclusiv cu aiutorul unor uetafore: a trezit clopote. le-ct ptts sd pliingci" u ciles cttvinte cere clor $ vibreazii, ct*,inle cle v,is a cdulctt, varbe ce fqc dntmtu'i cle cetifeq etc. Nu nai pufin de qapte uretafore, dintre care doud duble, hrtr-un coutext restrtlns la doud fraze; sd mai uotim varietatetr rernarcabild a tipurilor metafloricq, (metafore personiticatoare, sinestezii- oxiuroronuri). Dar absolut ioate metafbrele de mai sus au un singur referent: creafia poetic6. Ele sunt definiri figurate ale aceleiapi realitdli literare, iar r:aracteml congtient al refbmrei prozodice aduse nu nrai ridicl uici o indoialS. in afari de proclamarea explicita din lipilog,coorclonatele metaf'orice ale liurbajului poetic la Anghel pol fi deduse in ordiuea observa{iilor fhcute la $ l. An vdzut ci iunrdirea cu basurul stilizat se datore$te unui procedeu senrantic: fiecare poern reprezinti detalierea unui sirnbol. textu[ fiecdruia dintre poeurele lui Anglrel se dilatd pind 246

la acopcrirea integrala a aceluiagi sinrbol Siurbolul sc g.lscqte in seria nletasernenrelor, iar procesul semalltic ce s[argeqtc priu rcalizarea lui este. de obicei. de uaturd nretaforica. Ce-i drept, degi duce [a alterarea

structurii sernantice a cnr,6ntuhri, simbolul nu cste o urctafori propriu-zisi, el putdnd evoca cel mult aceeagi dinarnicd nrcutali care provoacd apdrilia rnetaforei. Proceddnd astfel. autorul nu cedeazd decit unei nrode stilistice curente priutre simboligtii liancezi ai genera[ici sale. Basnrnl cult, ca un cadru predilect pentru declaugarea linrbajului sinrbolic, fusese intuit de mai nrultd vreure. Marcel Schlob, unul dintre simboliqtii cei mai apropia{i ca spirit de Anghel, a oferit modelele accstrri gen de literaturi, prin poeurele ample cuprinse in Ze livre cle Monelle (189-5), unde,.basurul stilizat" intilnegte poemnl. in ciLrda angrenajului epic. Nu este exclus ca metarnorfozarea poeurului in prozi, la confluenfa cu alte forme intermediare, intreprinsi de Marcel Schrvob sau de al[i simboligti, si h constituit pentru Anghel un exeurplu incitant la remodelarea prozei. ,,Poezia obiectelor" fbcuse in Fran[a, deliciul generafiei precedente (Jules Laforgue); in jurul lui 1900. moda evolnase deia spre scurgerea grafioasd, pe pretest epic, a unor basme urai mult sau ruai pufin sirnbolice. Coerenfa unui text de acest tip, lacilitatea lui aparentd nu trebuie si ue inpele: aven a face cu o narafiune in care metafora se afli deja implicatd in preponderen{a decisd a simbolului. Rezultl o ,,sinplitate" falsi, prin instituirea unei uraxime coerente intre elementele simbolice'. In contextul prozei poetice romdnegti. aceastd lorntuld se afli destul de izolati: foarte pu[ini poefi in proza simboligti au incercat asemenea tip de narafiune simbol. produs al unei literaturi mai degrab[ saturati de culturd. In cele mai importante diutre textcle sale, D. Anghel ililizeazd maniera metaforici din Eailog. El plaseaza ruetaforele in serie, in frag-

'Pentru statutul simbolului gi raportul lui cu nretalora. v. Miclrel Le Guern, Scimantique de Ia nfttaphore et de la nitonvmie, Paris. Larousse, 1973. p 39-41 . 241

.. o llrnrc inllcirgii de llritr-rri, de aripi Lr$oarc oe-au vislit, plimbirrrdtr-sc din potir in potir- prrrtincl toate scinteierile r:r-rrculreelor gi toate nuantelc gt lantcziilc inlinittrlr-ri. toate neamurile gi felurimea gingdniilor oarc [irriiicqtc in ierburi ;i oiintii la soarc, cei de prin scorbtrri gi cei dc sr-rtr pintint, r'ic!i de o zi ;i straluciri de o clipa, pictre scumpe irnprdqtiate in pratul drumLtrilor. juvaioruri zburdtoare, aripi pe care r:apriciul naturii gi-a zLrgrdvit toatc arabsscurile- palete po care lLi raimas culori uitate, senin de cer Ei betcali de lr,rr.rd, painjeni; dc razil gi urzcalit dc purpLrrir, tot 0e a strdns trrtda lor dc prctutindcni. un intreg (intiLim dc aripi incremenite stau aoumil aqezatc liurrros, iiecare [intr-ritc dc un trold " (Flulurul nrcrlii)

Suita metaforica asculti aici de aceea$i regLrlii ca gi in exemplLrl precedent: nu llumai reductibilitatea la un singur refereut - dealtfel numit espres in tert, ..o lulDe intreagd de fluturi" -, ci, mai ales, coustituirea dupd principiul varierii extreure a tipului de ntetafore aflate in contact. Varietatea progranatd a donreniilor este egalizati insd granratical: netaforele iau forma snor nune r determinare nominold in asocieri uneori contrastive. alteori iu metafore obiqnLrite, adici in asocieri iur pertinente senlantic. Metaforele il alutd pe autor sd priveascd mai atent gi rnai inteligeil acelasi obiect, adicd simbolul fundamental, din diferite puncte de vedere. $irul metaforic este uu gir de tot atdtea defini;ii ale obiectelor. NLr gtim in ce rndsuri mdrturiile contelnporarrilor suttt retenibile in intregirne, dar credem cd fluncfia,.denominativd", preteufia de a defini realitatea prin poezie, nu trebuie sb fr fost striind de teoria poeziei pe care o lansase in acei ani, la Paris, Mallamre. Caracterul ure-

taforic al limbalului lui Anghel apare astflel totodati ca o prernisi gi ca o concluzie: premisd prin maniera de conccpere a artei gi concluzie prin intuirea funcfiei fatice, denominative, a artei. Viziunea ce s-a fonnat, treptat, in congtiin[a autorului nostru asupra raportului posibil arti-realitate l-a impins spre supraevaluarea simbolisti a primului dintre termeni, probabil frri nici o legdhri cu parabola lui Oscar Wilde din Portretul lui Dorian Gr&v, avtor pe care Anghel il vhzuse la Paris. in stare de extremb decddere. Cd aga stau lucmrile ne-o dovedegte poemul ernblematic Oglinda fermecatd, ce deschide volumul cu acelaqi titlu. In accepfiunea lui Anghe[, .,oglinda lemrecati" este propria sa arti, adicd oglinda magici ce transformd literalmente realitatea dupa o alta ordine propusl de autor:

I rrlgeriitoirrc o razii trcott.;i apa moar td;i rcrde a oglinzii s-a aprinS tlcodati- ca un ochi redegteptat suLr o pleoapi in oare rniiegte Lrn straniu giind. ,)i oit ai olipi, trezili din nemigcarea lor seculard. degteptind rrdatzi cu ei r-rmbrele drume[ilor obosili de pe altrLrl aleelor, nlari gi greoi, LLriagii plopi an prins sd murmure nriEcindu-Ei argintul din cregtete gi tantrrmatiui au l.rornit-o spre poarta inchisd [

..1

$i intiiul plop piqi, iar dupa intiiul, inqiruirca

Lrriagilor aplccindu-qi urmat, trecind sub arcul porf ii, chcmata de ;lutcrca oglinzii mcle Un ris zgomotos umplu aerul gi, ca intr-o vesclie trcnrr-Lrati dc toi, nemigca(ii plopi, unul dupa altul, inaintarii dezrobili Llc lirrmecr-Ll n.rciL 9i apoi se agezard roatd imprejurul r-rnui iaz adormit. in adlncul oirruia se privird mirafi, ca unii ce-Ei vedeau pentru intdia oara chipul [. .l $i in-rprejmLrirea tontir, nepul.And sa-qi vini locului lir[a dc atita schimbare, se cumpdnea cautAnd sd-qi ageze liniile." cre qtetele a

Alura dc basur .,giocoso" a fragntentului nu trebuie si nc iugele asupra semnificafiei sale grave. Episodul ndvalei poruilor anriutegte de fragnrentul macedonskian din Zi de arryust. ce uc-a re[inut atenlia: dilerenfa mdsoari exact distanfa ce separd pe simbolistul omaurental de simbolistul veritabil. Imaginea uracedonskiand emblernatica rimdne cealalti ,,oglindi femrecatd", in care defileaza tablouri izolate de grancl guignol, interesante prin contrastul ce le opune unele altora. ,,Oglinda" lui Anghel nu mai produce tablouri amabilc, pentru o distrac[ie metonimici: ea oferd varianta unei alte realitili din punct de vedere tropologic, ..oglinda femrecatd" de aici este creatoare de rretafore, iar identitatea simbolului la care cei doi scriitori apeleazd ne edificd gi mai mult. Trec6nd de la,.oglinda metonimici" la ,,oglinda metaforic6", D. Anghel a schinrbat nu nuruai registrul de erprilnare, ci a marcat gi o noui vdrsti a prozei poetice rour6negti.

..$i nu qtiu cum, atunci am ridicat oglinda sus cu amflndoud mAinile sprc qiragul nerrigca(ilor ;rlopi, ale cdror umbre dormeau ca niEte drnme{i obosili oe albul aleelor

Analiza stilistica de pdna acuul a ciutat sa surprindi profitul distinct al acestei figuri de virf a simbolisrnulLri nostm: proza sa poetica se plaseazd snb semnul accidentului lericit. comun capodoperelor. Aur pus tocmai de aceea, cu sens aproape anecdotic. intreaga proza despre care a fost vorba sub semnul accidentului esisten[ial care l-a fhcut pe scriitor si descopere lumea la dimensiunea ei tragica. Dar acest accident arderea casei din I910, disparifia manuscrisului ronranului I{qterion, criza depresivi - era,phemat" de intreaga eristenli a lui D. Anghel. aproape annlat ca accident. intr-un sistem dc echilibru superior. Sub semnul ..accidentulLri existen[ial" i s-a desligurat acestui autor intreaga creafie. Aduriratoml lui Nietzsche la Paris, cel asupra c6-

248

z+9

-

rvia AV qrdit-q Zcu'qthttstrcr pro\oaase un gbc atdt de puternicr era preparat pentm a da Artei acca dinteusiLrne tragici ce lipsea simbolismului mediu. Ce-i drept, talentul siu era prin excelenfl fragnrentar, lipsit de sens epic nrai aurplu: dar fornrula stilisticd adoptati gi. mai ales, psihologia pe care aceasta o relevi par in avans net asupra epocii. Descifriur iu idolatrizarea sub specie pur estetici a Trecutului (izvor perpetuu de uretafore, fons ntctcvthorcnun) o psihologie pre-proustiani (priurul voluur din Recherche... nici nu apiruse inci !), lipsitd, evident, de adiuvanhrl croativ indispensabil ce ar fi fEcut din Anghel un mare prozator epic. Dar Anghel se situeazi in aceeagi familie.

,

r^r,

:: :'':::::,' x

ou

r,, u

ix sncoLUL Nosrnrl S

flanqitul si nrbolismului marclteazd irtcheierea rtuci I'aze esen{iale

a evolu;iei poemului in proz6: ia slfirgit istoria..vizibili" a speciei, etapa ei cea urai spectaculoas6, caud, pe un interval de cdteva dccenii, noua fonud apare constituitd, atirtge apogeut gi dd pritrlele selune de istovire. La 1870, llu avealtl iuci un poenr in ptozit,ci ttutuai excrcilii ce tiudeau spre fbrma cristalizatd distinct; la 1910, cind apar cele mai buue poeme in prozd ale lui D. Anghel, uoua specie devenise atdt de acaparanti pentru sensibilitiilile uredii" irtcit se transformase deia iu manierd - qi ntr itrtr-una dintre cele uai agreabile. Scriind prinrele poeme iu prozd, A[. N4acedonski ficea operd de piorrierat gise lansa irltr-o aveuturd in raport cu preferinfele publicului. Dupd 1900, ctne nu scrie poeure in prozi'l De la autorii lirici dc oarecare calitate, p6na la anonimi pi veleitari, care umplu rnai ales paginile gazetelor bucureqtene. Aceasti ..viafd scurti, dar plind'" a noii specii este departe de a fi un fenorneu exclusiv rotudttesc. in toate literahrri[e europene, eflorescenfa poemului in prozd coillcide cu simbolisurtrl, iar trecerea modei siurboliste -- cu inceputul decadelrlei lui. In literatura care lanseazd noua formi, adici in cea franpez6, nrl se poate vorbi inainte de Baudelaire - decdt de pagini prernonitorii, iar dupd 1920, specia irrcepe deia si aibh uu caracterexoticr. In literatura italiani sau in cea

-

g p d li

se de tui

ele Poeme itt

intemrediare tradifie locagi nu se pot incadra poemului in prozi. La acest capitol, proza po-

etici romincascd se ,.sincrouizeazi" perlcct cu proza europeaud, printr-o dinamici evolutivi proprie. O priml constatare de ordin stilistic poate fi confirntati de examinarea cvolufiei poemului in prozd: aceast[ forurd pu{in contttni s-a dezvoltat in motnentele de crizit prozodicd declarati. Este un ader Ir meufionat de noi iucd din capitolul I. dar cdruia istoria coucreta a poemului rornduesc irr prozd ii oferii o dirnensiune suplimentard. ConI

'Sextil PLr;carit-(itlore pc doud t,cttc'nri. 250

BLtcuregti,

E.PL.

196t3.

p.212.

S trzarrtte lJernard. ['a podnte Pnris. Nizet. 1978,

qt

pro\e tle Rfirdeloirc insqu'it uos i orrrs ed a [l 'a

25r