Pl.medicinale Pt Tratarea Nevrozelor

TRATAMENTUL NATURIST AL NEVROZELOR

MARCU IOANA BIOLOGIE ANUL III Definitia nevrozei

1

Nevroza este o afectiune psihica, cronica, caracterizata printr-o diversitate de simptome, intre care, in principal, sunt: astenia si insomnia. Boala este declansata sau / si intretinuta de factori din mediul de viata, suprasolicitanti (efort intelectual, traume psihice).

Fitoterapie Nevroza se preteaza bine la fitoterapie. In afara de beneficiul terapeutic real pe care-l aduc plantele in aceasta afectiune, ele il scutesc pe bolnav de a folosi abuziv medicatia alopata (cu efecte toxice hepative si renale). CATINA ALBA Hippophae rhamnoides – Fam.Elaeagnaceae Arbust tufos, microfanerofit, amfitoleranta la umiditatae, mezoterm, slab-acidneutrofil spre neutrofil-bazofil, heliofil, intalnit in palcuri sau tufarisuri intinse, pe nisipuri si pietrisuri, pe prudisurile din lungul raurilor, izlazuri, coaste pietroase, rupturi ,stanci, indeosebi pe formatiuni geologice salinifere,din regiunea litorala pana in etajul montan, pe mari suprafete in Subcarpatii Munteniei si Moldovei, intre Olt si Siret, insular in Delta Dunarii; se mai numeste catina cenusie, catina de rau. Extrem de rezistenta la secetat si ger.Nepretentioasa fata de sol.Solicita lumina directa, nu suporta acoperire. Fitocenologic, incadrata in Salicion Elaeagnos,Car.Berberidion Raspandita in Europa, Asia.In Alpi urca pana la 2000 m altitudine, iar in Himalaia pana la 5000m. Cultivata in S.U.A si Germania unde s-au obtinut si selectii valoroase.Radacini superficiale cu nodozitatiazotoase. Tulpina ramificata, inalta de 2-3 m scoarta brun-inchisa, care se transforma in ritidom brazdat.Lujerii anuali solzosi, cenusii-argintii, ramuri laterale cu spini numerosi, puternici, cu muguri mici, semiglobulosi, parosi, aramii.Frunzele liniar lanceolate, 1-6 cm lungime, cu nervura mediana evidenta, intregi, scurt-petiolate, pe fata inferioara cenusii-argintii cu solzi ruginii, cele mascule grupate in inflorescente globuloase , isr cele femele in raceme.Inflorire,III-IV.Fructe, drupe”false”, de 6-8 mm, ovoide, carnoase, portocalii, cu cun sambure tare, se mentin peste iarna pe ramuri.Fructifica la varsta de 4-5 ani. Lastareste si drajoneaza puternic. Chimic, fructele contin substanta uscata, zaharoasa, acizi organici, pectina, substante tanate, celuloza, proteine,ulei,betacaroten, calciu, fosfor,magneziu,potasiu,sodiu,fier, vitamina C, vitamina B2 , vitamina F, vitamina E, vitaminele P,K,B9 s.a.Uleiul contine de 10 ori mai mul;t caroten decat morcovul. Medicina.uz intern: 1.Pentru tratarea de hepatita epidemica, hepatita cronica, urticarie, nevroza, alcoolis, guta, reumatism: infuzie, din 2 linguri fructe zdrobite la 500 ml apa clocotita. Se lasa acoperita 30 minute.Se strecoara. Se bea fractionat in cursul unei unei zile. DEDITEI Pulsatilla montana-Fam.Ranunculaceae. Planta erbacee, perena, hemicriptofila, xerofila, moderta-termofila, slab-acidneutrofila, intalnita in regiunea dealurilor si de campie, prin locuri ierboase; se mai numesteD.albastrii, D vineti, degetel, pisicei. Fitocenologic incadrata in Festucion rupicole. Raspanditi in Europa: Alpi, Carpati Bazinul Transilvaniei dealuriel de vest si piemontul getic. Rizom grs, negricios, pivotant, lung pana la 25 cm, cu resturi de frunze, scvame 2

, si frunze nedezvoltate. Intreaga planta lanos paroasa.Tulpina inalta de 5-15(37)cm, purtand o singura floare.Frunze bazale, petiolate, de trei ori penat-septate.Floare violeta inchis;perigon cu foliole ingust-eliptice, mari(2-3,5/1cm); androceu din numeroase stamine; gineceu, din numeroase carpele.Inflorire III-IV .Fructe, nucule cu stilul lung si paros. Chimic partile aeriene contin anemonol,acid anemonic, tanin etc. Medicina.Uz intern Pt tratarea de nevroze, migrene, boli interne, dismenoree si ca anafrodisiac:infuzie din 2 lingurite planta maruntita la o cana apa clocotita(200ml).Se lasa acoperita 15 min. Se strecoara. Se berau 2 cani pe zi pt nefroze si ca anafrodisiac;1-2 cani pe zi pt migrene. LEVANTICA Lavandula angustifolia-Fam.Lamiaceae Semiarbust cu aspect globulos,peren,cultivat; se mai numeste aspic,levand, livand,spichinel.Origine mediteraneana.Vegeteaza in flora spontana de pe coastele insorite ale alpilor inferiori,incepand cu 400m pana la 1800 m altitudine, pe soluri calcaroase, afanate, permeabile, relativ uscate.Cunoscuta si utilizata inca din antichitate.Raspandita in europa meridionala mai ales in sudul frantei, italiei, spaniei, greciei.Radacina lignificata, lunga pana la 2 m, groasa pana la 2-3 cm. Tulpina puternic ramificata incepand de la baza sau de la colet , ramificatii care , la randul lor, se ramifica dinou, inalta de 30 70(100)cm.Ramurile tinere patrunghiulare, cu periosori desi, cenusii , cele batrane lignificate cu scoarte exfoliata.Frunze opuse, liniare, intregi, sesile, acute, lungi de 2-3 cm, late de 3-5 mm, cele in ferioare cwenusii, paroase, cele superioare cenusiu-verzui, mai putin paroase. Florile albastre violet, pubescente, valnduloase, grupate in vf. Ramurilor in mai multe vericile distantate, false(dicazii) , cate 3-7 intr-un verticil.Inflorire VI-VIII.Polenizare alogama, entomofila.Fructe, nucule ovoidale, luciase, brune, grupate cate 4.Longevitate,2030-ani chimic, florile contin ulei eteric compus din acetet de linalin, acetet de linaliol, geraniol, nerol,lavandulol, borneol, citroneol, terpinen,epoxidihidrolinol, izogeraniol,alcool cuminic, alcool anilic si izoamilic, acizii valerianic,izovalerianic, propionic, caprionic, hidrocarburi terpenice, cumarina, herniarina, frufurol etc., tanin, un principiu amar , substante minerale.Mtiros placut, aromat, gust usor amarui. Frunzele si tulpinile contin cantitati mici de ulei eteric.Substantele anorganice evidentiate sunt:N,P,Mg,B,Fe,Mn,Cu. Productia de ulei eteric variaza cu varsta.Atinge maximu dupa 5-7 ani si devine foarte salba dupa 10-12 ani. Continutul maxim de ulei eteric se gaseste la inceputul infloririi si intre orele 9-14. Medicina.uz intern. Principiile active din flori(flores lavandulae) au efect calmant al sistemului nervos central, diuretic, colago dezinfectant ,antispasmodic iar extern analgetic si calmant.Medicina populara o foloseste pt tratarea de migrene, cefalee, afectiuni cardiace cu substrat nervos tilburari digestive, balonari abdominale, reumatsm, stari de anxietate, hiperhidroza. DRETE Lysimachia nummularia-Fam.Primulaceae Planta erbacee, perena, chamefita, mezohidrofila, mezoterma,la pH amfitleranta(eurionica), intalnita frecvent prin poieni, tufisuri, paduri, zavoaie, depresiuni umede, lunci, malul lacurilor, baltilor,la campie si regiunea deluroasa; se mai numeste afic, floare de lungoare, galbajoara, coada racului, cosata, duminicea, dumitrita, galbenele de padure, gretel, inima pamantului, matele ghinilor, maghiranul pamantului, oloaga, scrantitoare.

3

Fitcenologic incadrata in Calthion, Alno-padion, Filipendulo-Petasitio,Phragmitetea, Molinio-Juncetea, Beckmanion, Populetalia, Querco-Fagetea,Alnetea, Bidentetea,Plantaginetea. Raspandita in Europa;introdusa in america de N si Japonia Tulpina repenta, simpla in 4 muchii,glabra, lunga de 10-15 cm, cu radacini la noduri.Frunze rotunde sau eliptice, cu marginile intregi, scurt-petiolate, opuse.Flori galbene, in interior roscat –glandulos-punctata, solitare prinse la subsoara frunzelor.Inflorire VVII.Fruct, capsula.Seminte veruncoase, negricioase, in trei muchii.Chimic partile aeriene contin saponozide hemolitice, tanoizi,glicozizi,mucilagii,primveraza,silicati. Medicina.Uz intern Folosita empiric pentru tratarea de dizenterie, diaree, ulcer, hemoragii gastrointestinale: infuzie, din 1-2 lingurite planta uscata maruntita la o cana cu apa clocotita.Se lasa acoperita 15 min.Se strecoara.Se beau 1-2 cani pe zi. Are indicatii in caz de anxietate si ticuri ale fetei, care insotesc nevroza. MARAR Anethum graveolens, ssp. Hortorum-Fam.Apiaceae Planta erbacee anuala, alogama, legumicola, cu valoare terapeutica, originara din sudul Europei si Asiei de S-E; se mai numeste crop, chunem dulce, M.tare, morar Cultivat inca din anrichitate de catre egipteni, greci, romani.Astazi e cunoscut pe tot globul. Rezistent la temperaturi scazute.Germineaza la +3ºC. Temperatura optima de crestere 16-17ºC .Cerinte mari fata de lumina.Umbrirea alungeste plantele, iar aroma este scazuta.Pretentii ridicate la umiditate in timpul germinatiei si la inceputul perioadei de vegetatie.Excesul de umiditate este daunator.Prefera solurile cu textura usoara sau mijlocie, afanate, bogate in humus, curate de buruieni, cu reactie usor acida sau neutra(pH 6,5-7,5). Reactioneaza cine la ingrasaminte de fosfor si potasiu.Premergatoare sunt culturile de leguminoase.Productia , 7-10 t/ha pentru frunze si 12-15t/ha tulpini. Radacina pivotanta, slab ramificata.Tulpina cilindrica ,fistuloasa, striata, verde, inalta pana la 160 cm, glabra.Frunze tripenat-sectate cu foliole filiforme,petiolate.Flori mici galbuiverzui grupate intr-o umbela compusa.Caliciul lipsa sua neinsemnat.Polenizare entomofila.Inflorire VII-VIII.Fructe, diachene oval-eliptice, cafenii.Facultate germinativa,4550%.Se pastreaza 2-3 ani.Chimic, frunzele si semintele contin ulei eteric(2,5-6%), cantitati apreciabile de poatsiu, sulf, sodiu, vitamina A, B1,C.Uleiul eteric contine carvona (40-60%). Medicina .Uz intern Pentru tratarea de indigestii, colici intestinale, dureri menstruale, stimularea secretiei de lapte la lauze, combaterea insomniilor:infuzie, din o lingurita de seminte macinate la o cana de apa clocotita.Se lasa acoperita 15-20 min.Se strecoara .Se bea calduta, cate un paharel, de 3 0ri pe zi.Pentru combaterea insomniilor se ia seara la culcare. OBLIGEANA Acorus calamus-Fam.Araceae Planta erbacee, perena, helohidrofila (geofita),ultrahidrofila, mezoterma spre moderat termofila, slab-acid-neutrofila, intalnita la marginea baltilor si apelor curgatoare, locuri mlastinoase, unde nivelul apei nu e mare si se retrage periodic; se mai numeste buciumas, calamar, calin, calm, calmena, colm, crin de apa, paporotnec, papura rosie, speribana, apeteaza spiribana, tartarachi, trestie mirositoare. Solicita umidiatate in exces.Prin desecare planta isi restrande permanent arealul.Se poate cultiva pe terenuri irigabile cu substrat argilos aflate in lungul raurilor, baltilor sau lacurilor.

4

Fitocenologic Car. Phragmitetalia, Phragmition.Raspandita in sudul Asiei.Introdusa in Europa in sec al XVI-lea. Astazi se afla raspandita aproape in toate tarile. Rizom orizontal gros, carnos, articulat, lung pana la 1 m, din care pornesc radacini adventive groase, ramificate, galbui. Tulpina erecta, ci 4 muchii evidente, inalta de 60120(150)cm, poarta o singura frunza la subsoara careia exista o inflorescenta.Ffrunze pornite din rizom, cu teaca lunga ce inconjoara baza tulpinii si limb ensiform, lung pana la 70 cm , lat de 1-2 cm , pe ambele fete cu nervura mediana proeminenta.Flori verzui sau verzui spre galben, mici , grupate in numar de cateva sute, intr-o inflorescenta de tip spadice, carnoasa, lunga de circa 10 cm; perigon ce 6 tepale, cu varf incovoiat; androceu cu 6 stamine; gineceu cu stil scurt si stigmat papilos.Inflorire V-VII.Fructe, bace rosietice, alungite.Chimic, rizomul contine ulei volatil, tanin, acorina(substanta amara), colina, zaharuri, rezine, vitamine B1 si C, saruri minerale.Uleiul volatil este format din azarona, aldehida azarica, sescviterpene, calamol, calamen, camfen, camfor, eugenol etc. Medicina.Uz intern Pentru tratarea de anorexie, colici abdominale, balonari abdominale, tulburari neurovegetative cu anxietate, enterite, nefrite, stari gripale:infuzie din 15g rizon uscatmaruntit sau pulbere rizom, peste care se toarna o cana de apa clocotita.Se lasa acoperita 15 min. Se strecoara .Se iau 3-4 linguri pe zi; dozele mai mari produc greata. TALPA GASTEI Lenurus cardica-Fam.Lamiaceae Planta erbacee, perena , hemicriptofita, mezofita, moderat termofila, slab-acidneutrofila sper neutru-bazifila, hemiofila, dar rezistenta la semiumbra, cu cerinte reduse fata de sol si umiditate, comuna in tara, intalnita pe marginea drumurilor si cailor ferate , marginea padurilor, locuri poienitem, pe langa garduri si drtmuri, pe terenuri necultivate, in zona de campie si deal, pana la altitudinea de 500-600 m ; se mai numeste apucatoare, buruiana orbatului, buruiana de bleasna, catijnica, catusnita, cervana, cione, creasta cocosului, gisdei, iarba casunaturii, iarba flocoasa, iarba de dat, laba lupuli, santa, lingorica, somnisor.Cunoscuta din antichitate privind efectele ei in afectiunile cardiace. Fitocenologic incadrata in Chenopodietea Poate fi cultivata pe terenuri degradate.Raspandita in Europa, Asia. Rizom lignificat, gros(1-1,5 cm), scurt, din care pornesc multe redacini brune, subtiri, lungi pana la 30 cm.Tulpina erecta, cu 4 muchii, goala in interior, paroasa pe muchii.Frunze opuse, palmat-lobate(aspectul unei labe de gasca), lungi de 6-12 cm, late de 4-10 cm cu peri aspri, petiolate,Flori roze dispuse cate 10-20 in pseudoverticile foarte stranse la baza frunzelor din partea superioara a tulpinii; caliciu campanulat, usor bilabiat, cu dinti teposi; corola cu tubul usor curbat, prevazut cu un inel paros, labiul superior cu peri albi; androceu cu antere brunii; gineceu cu stil filiform.Fructe, nucule ovoidale, pubescente la varf.Chimic planta contine alcaloizi, reprezentanti de leunucardina si strichidrina, heterozizi catdiotonici, glicozide amare, ulei volatil, tanoizi,rezine, saponozide, acizi organici, vitaminele A,C,E, substante minerale. Medicina.Uz intern. Pentru tratarea starilor depresive, nervoase, nevroze, distonii neurovegetative, tulburari de menopauza, hipertensiune arteriala, afectiuni ale prostatei, boli de plamani, acrocianoza:infuzie, din 15g pulbere din partile aeriene ale plantei la o cana cu apa clocotita.Se lasa acoperita 15 min.Se strecoara si se iau 3-4 linguri pe zi. TEIUL TEI ARGINTIU-Tillia tamentosa TEI CU FRUNZA MARE-Tilia platyphyllos

5

TEI PUCIOS-Tilia cordata –Fam tiliaceae Arbore fiois, indige, megafenerofit, xeromezofit spre mezofit, mezoterm spre moderttermofil,acid –neutrofil, semiombrofil, intalnit pe soluri profunde, afanate in trgiunea de capie si de dealuri, mai ales in regiunile joase din sudul si estul tarii, ca exemplare izolate, in palcuri, in paduri de amestec sau formand arborete pure mai ales in dobrogea de n unde a devenit invadant; se mai numeste cei, tei cainesc, tei de toamna, tei balan, tei bun. Suporta bine uscacinea in padurile de amestec cu cerul, garnita, sau stejarul pufos. Evita statiunile de lunca expuse innundatiilor. Fitocenologic, incadrat in Quercion, Farnetto ornocorinion,Fagion Iliricum. Raspandit in S-E Europei.Tulpina dreapta cilindrica cu coroana deasa si ramuri indreptate in sus inalta pana la 40m; lujerii verzi cenusii, tomentosi, poarta muguri ovoizi cu 2 spozi pslosi, aproape egali; scoarta cenusie si netedea, pana la 20 -30 ani, apoi se instaleaza un ritidom cu crapaturi inguset longitudinale; lemn moale albicios. Frunze alterne, cordiforme la 5-13 cm lungine, subrotnde cu varf brusc sccutit serate pe marfini, fata superioara verde intunecta lucioasa, pe cea inferioara argintii stelat tomentoase, fara smocuri de peri la subsoara nervurilor, petiol lung si tomentos.Flori mari, galbene aurii, grupate cate 5-10 in cine pendente si [prinse pe o dractee lanceolata , sesila , puternic si frumos mirositoare; caliciul cu sepale stelat tomentoase;corola dialipetala, actinomorfa, cu petale mai lungi dceat sepalele;androceu cu numeroase stamine si 5-11 staminodii subtiri; gineceu cu stil simplu si 5 stigmate.Inflorire VII.Fructe achenee tomentoase ovoide , netede sau cu coaste putin evidente. Lastareste si drajoneaza puternic. Chimic florile contin mucilagii formate din acid galacturonic, arabinoza, galactoza, ramnoza; ulei volatil, gvercetrina, izocvercetrina, rutozid, tilirozida, gume, tanin, zahar, colina si acetil colina. Uleiul volatil contine farnesol care inprima florilor mirosul catracteristic. Scoarta contin floroglucinol, taniniri de natura catehica si galica, heterozide cumarice.Semintele contin ulei gras, albumine, zaharoza, stachinoza, rafinoza, etc. Medicina. Uz intern. Pentru tratarea tusei de siverse etiologii, bronsite, gripe, indureri de piept , dischinezie biliara, stari de neliniste:infuzie, din 1-2 lingurite flori peste care se toarna o cana 200 ml cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 min. Se strecoara. Se indulceste cu miere . Se beau 2-3 cani pe zi. Pentru combaterea insomniilor, infuzie ca mai sus pregatita . se bea cate o cana seara inainte de culcare. Actiune usor somnifera. VALERIANA Valeriana officinalis-fam.Valerianaceae Planta erbacee, perena, hemicriptofita, mezoterma, mezohidrofita, slab acid neutrofila, heliofila, cultivata in flora spontana, intalnita prin tufarisuri paduri, margini de paduri, locuri umede si umbroase, margine apelor, lunci, zavoaie in special in zona de deal si de munte;se mai numeste gusa porumbelului, iarba matului, iarba pisicii, navalnic, odolean. Fitocenolofic incadrata in Magnocaricion ,Molinietalia, Alno-padion, Alnetea . Car. Filipendulo-petasition. Suporta temperaturile scazute.pretentioasa la umiditate, vegetand bine la precipitatii de circa 650 ml anual, la lumina si semiumbra.Prefera soluri profunde, usoare gluto-nisipoase bogate in humus permeabile pt apa. In culturi sunt contraindicate solurile grele. Cunoascuta ca planta medicinala din actichitate. I sa recunoscut actiunea sedativa in sec XVIII. Raspandita in Eurpoa si Asia septentrionala. Cultivata ca planta medicinala in multe tarin in europa; introdusa si in SUA. Rizom vertical, scurt tronconic, brun, miez alb, gust acru amar, din care pornesc numeroase radacini adventive. Tulpina erecta simpla scurt paroasa in partea inferioara, cilindrica, fistuloasa ,

6

goala in interioar inalta de 25-150 cm.Frunze imparipenat-septate cu 5-11 perchi de placinii lanceolate , pe margine intregi sau dintate;frunzele bazale petiolate, cele tulpinale sesile.Flori rosii-liliachii pana la albe, mici , tipul 5 cu elementele unite, miros de vanilie grupate in bicaziu umbeliform; corola gamopetala infundibuliforma , cu lobi inegali.Androceu cu 3 stamine; gineceu cu un stil si stigmat trilobat. Inflorire V-IX.Fructe acene ovate , comprimate ingustate spre varsf cu o nervura pe fata si 3 pe dos, terminat cu coroana de papus. Chimic rizomul si radacinile contin ulei eteric, acid acfeic, acid clorogenic, heterozude, lipide, lipaze, oxidaze, zaharoza, glucoza, antibiotice, parafine rasini flavonoide saruri minerale de K, Ca, Mg, Mn.Uleiul eteric e format din pineni camfen, hipenten, citren, terpinen, limonen, cimen, hidrocarburi sesquiterpenice de tip auzolen si caliofilen , borneol, terpineol, esteri ai borneolului ce imprima un miros caracteristic. Din fractiuni ale uleiului eteric sau separat acizii formic ,scetic, butiric, malic, izovalerianic, behenic, hesperetinic, acetil-valerenolic. Medicina.Uz intern. Pentru tratarea de afectiuni cardiace, voma, colici abdominale la aduclti , astm bronsic, insomnii, palpitatii:infuzie din o lingurita pulbere radacina pestwe care se toarna o cana cu apa clocotita; se lasa acoperita 15 min; se strecoara se bea treptat in cursul unei zile. Pt combaterea durerilor menstruale ca sedativ , somnifer, antinevralgic:excractie apoasa din 10 g pulbere radacina la un pahar cu apa rece. Se lasa la macerat de seara pana dimineata. Se strecoara, se indulceste si se ia rfactionat in cursul unei zile.

7