Planul Judetean De Gestionare Al Deseurilor

EPC CONSULTANŢĂ DE MEDIU www.epcmediu.ro

CONSILIUL JUDEŢEAN IAŞI www.icc.ro

PLAN STRATEGIC DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR DIN JUDEŢUL IAŞI

- PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR -

IUNIE – AUGUST 2008

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR JUDEŢUL IAŞI

Colectiv de elaborare: Alexandra Doba, EPC Consultanţă de mediu - responsabil de lucrare Marius Nistorescu, EPC Consultanţă de mediu Laura Păstrăvanu, Consiliul Judeţean Iaşi Irina Petruc, APM Iaşi Irina Simionescu, APM Iaşi

Instituţii care au contribuit la realizarea PJGD IAŞI: APM Iaşi, ARPM Bacău – informaţii privind gestiunea deşeurilor; CJ Iaşi – date statistice privind judeţul Iaşi; Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi - date statistice privind judeţul Iaşi; ADR Regiunea 1 - NE – informaţii privind proiectele finanţate.

Mulţumim tuturor acelora care au contribuit la furnizarea de date şi informaţii şi au avut o participare activă la elaborarea PJGD Iaşi.

Pagina 2

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE...........................................................................................................................12 1. INTRODUCERE.........................................................................................................................13 2. PREZENTAREA SITUAŢIEI EXISTENTE ........................................................................25 2.1

DESCRIEREA GENERALĂ A JUDEŢULUI .................................................................................25

2.1.1

Scurtă prezentare a judeţului.........................................................................................25

2.1.2

Arii protejate ...................................................................................................................32

2.1.3

Infrastructura ..................................................................................................................37

2.1.4

Date demografice ...........................................................................................................42

2.1.5

Aşezări umane.................................................................................................................46

2.1.6

Dezvoltare economică...................................................................................................48

2.2

DATE SPECIFICE REFERITOARE LA GENERAREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR ...........57

2.2.1

Generarea deşeurilor......................................................................................................58

2.2.2

Colectarea şi transportul deşeurilor .............................................................................65

2.2.3

Valorificarea şi tratarea deşeurilor................................................................................72

2.2.4

Eliminarea deşeurilor .....................................................................................................76

3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR..............78 3.1

PRINCIPII ...................................................................................................................................78

3.2

OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE.............................................................................................79

4. PROGNOZA DE GENERARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE .....................................................................................................88 4.1

TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI DEŞEURILOR DE AMBALAJE ..............................................................................................................89 4.1.1 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii.....................................................................................................89 4.1.2

Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje .................91

4.2

PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ..........................................93

4.3

PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR BIODEGRADABILE MUNICIPALE .........95

4.4

PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE ........................................97

4.5

CUANTIFICAREA ŢINTELOR PRIVIND DEŞEURILE BIODEGRADABILE MUNICIPALE ŞI

Pagina 3

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

DEŞEURILE DE AMBALAJE ...............................................................................................................101

4.5.1

Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale ......................101

4.5.2

Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje ...............................................103

5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI (SITUAŢIE EXISTENTĂ, METODE DE GESTIONARE).................................................................................................................................106 5.1

DEŞEURI PERICULOASE DIN DEŞEURILE MUNICIPALE .....................................................106

5.2

DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE .............................................110

5.3

VEHICULE SCOASE DIN UZ ...................................................................................................119

5.4

DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI..........................................................................122

5.5

NĂMOLURI REZULTATE DE LA STAŢIILE DE EPURARE ORĂŞENEŞTI ..............................126

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ......................................................................................................130 6.1

SITUAŢIA ACTUALĂ ÎN JUDEŢUL IAŞI...................................................................................130

6.2

PROIECTELE REFERITOARE LA GESTIONAREA DEŞEURILOR EXISTENTE LA NIVELUL JUDEŢULUI ........................................................................................................................................131 6.2.1

Proiecte în derulare ......................................................................................................131

6.2.2

Proiecte în pregătire .....................................................................................................134

6.3

ORGANIZAREA STRATEGICĂ A SISTEMULUI JUDEŢEAN DE GESTIUNE A DEŞEURILOR 135

6.4

ANALIZA COMPARATIVĂ A TEHNICILOR APLICABILE .......................................................138

6.4.1

Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor...............................................138

6.4.2

Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor .......................................................140

6.4.3

Evaluarea alternativelor fezabile pentru judeţ..........................................................142

6.4.4

Alternativele optime pentru judeţul Iaşi ...................................................................144

7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR NECESARE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ......................................................................................................148 7.1

COLECTARE ŞI TRANSPORT ..................................................................................................148

7.1.1

Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare ..........................................148

7.1.2

Colectarea selectivă a materialelor reciclabile...........................................................149

7.1.3

Capacităţi de colectare şi transport ............................................................................150

7.1.4

Staţii de transfer............................................................................................................152

7.2

TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR ......................................................................152

Pagina 4

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

7.2.1

Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje .......................................................152

7.2.2

Tratarea deşeurilor biodegradabile municipale ........................................................153

7.3

DEPOZITARE DEŞEURI ..........................................................................................................154

8. ESTIMAREA COSTURILOR .................................................................................................156 8.1

INTRODUCERE .......................................................................................................................156

8.2

ESTIMAREA COSTURILOR INVESTIŢIONALE PENTRU PJGD IAŞI.......................................156

8.3

ESTIMAREA COSTURILOR OPERAŢIONALE ŞI DE ÎNTREŢINERE ......................................158

8.4

SUPORTABILITATE .................................................................................................................159

8.4.1

Capacitătea de plată pentru serviciile de salubrizare ...............................................160

8.4.2

Compararea capacităţii de plată cu costurile investiţionale ....................................160

8.4.3

Impactul investiţiilor asupra tarifelor existente........................................................161

8.4.4

Ajustări ale PJGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată ...............................162

9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE (PLAN DE ACŢIUNE) ..............................................163 10.

PLAN DE MONITORIZARE ..........................................................................................175

Pagina 5

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

LISTĂ TABELE Tabel nr. 1-1 Componenţa Comitetului de Coordonare.................................................................................15 Tabel nr. 1-2 Componenţa Grupului de Lucru ................................................................................................15 Tabel nr. 1-3 Categorii de deşeuri ce fac obiectul PJGD................................................................................18 Tabel nr. 2-1 Utilizarea terenului în Regiunea 1 Nord-Est şi în judeţul Iaşi la 31.12.2005 .......................26 Tabel nr. 2-2 Principalele cursuri de apă din judeţul Iaşi ................................................................................29 Tabel nr. 2-3 Amenajări cu folosinţă complexă pe teritoriul judeţului Iaşi..................................................30 Tabel nr. 2-4 Evoluţia suprafeţei agricole în perioada 2001 – 2006 în judeţul Iaşi.....................................32 Tabel nr. 2-5 Arii Naţionale Protejate de interes naţional/judeţean .............................................................33 Tabel nr. 2-6 Situri incluse în reţeaua Natura 2000..........................................................................................34 Tabel nr. 2-7 Situaţia drumurilor publice în judeţul Iaşi la 31 decembrie 2005...........................................37 Tabel nr. 2-8 Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2005........................................................39 Tabel nr. 2-9 Transportul urban de pasageri.....................................................................................................39 Tabel nr. 2-10 Reţeaua de alimentare cu apă, anul 2006 .................................................................................40 Tabel nr. 2-11 Reţeaua de canalizare publică, anul 2006.................................................................................40 Tabel nr. 2-12 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite, la 31 decembrie ........................................42 Tabel nr. 2-13 Localităţi în judeţul Iaşi în care se distribuie energie termică, la 31 decembrie.................42 Tabel nr. 2-14 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Iaşi în perioada 2001 - 2007 .....................................43 Tabel nr. 2-15 Evoluţia populaţiei în mediul urban şi rural în perioada 2001 - 2007, la 1 iulie ................45 Tabel nr. 2-16 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă la 1 iulie în judeţul Iaşi............................................46 Tabel nr. 2-17 Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în anul 2006............46 Tabel nr. 2-18 Organizarea administrativă a teritoriului în judeţul Iaşi, la 1 iulie........................................47 Tabel nr. 2-19 Populaţia stabilă pe localităţi urbane în judeţul Iaşi în perioada 2001 - 2007, la 1 iulie ...47 Tabel nr. 2-20 Media numărului de locuitori în mediul rural, anul 2005......................................................48 Tabel nr. 2-21 Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărimi, anul 2006.............................................................................................................................................48 Tabel nr. 2-22 Numărul societăţilor comerciale active la sfârşitul anului 2005 ...........................................49 Tabel nr. 2-23 Suprafaţa cultivată cu principalele culturi în judeţul Iaşi (hectare) ......................................50 Tabel nr. 2-24 Efectivele de animale la sfârşitul anului ...................................................................................50 Tabel nr. 2-25 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică ............................................................................52 Tabel nr. 2-26 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică............................................52

Pagina 6

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-27 Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfâşitul anului).............53 Tabel nr. 2-28 Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale ...................................54 Tabel nr. 2-29 Evoluţia Ratei Şomajului............................................................................................................54 Tabel nr. 2-30 Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale...............55 Tabel nr. 2-31 Produsul intern brut la nivelul judeţului Iaşi...........................................................................55 Tabel nr. 2-32 Principalele atracţii turistice .......................................................................................................56 Tabel nr. 2-33 Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2001 – 2005 în judeţul Iaşi ............58 Tabel nr. 2-34 Indicatori de generare a deşeurilor ...........................................................................................60 Tabel nr. 2-35 Deşeuri menajere generate colectate şi necolectate în perioada 2001 – 2005 conform datelor raportae şi a celor estimate .....................................................................................................................62 Tabel nr. 2-36 Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale generate în anul 2005 în judeţul Iaşi ..........62 Tabel nr. 2-37 Indicatori de generare a deşeurilor la nivelul anului 2005.....................................................63 Tabel nr. 2-38 Compoziţia estimată a deşeurilor menajere pentru anul 2005 – sursa de date GD MUN ..................................................................................................................................................................................63 Tabel nr. 2-39 Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2003 la nivelul Regiunii 1 Nord-Est – sursa de date PRGD........................................................................................................................64 Tabel nr. 2-40 Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2005 la nivelul judeţului Iaşi – sursa de date APM Iaşi .........................................................................................................................................64 Tabel nr. 2-41 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare ......................................................66 Tabel nr. 2-42 Sisteme de colectare selectivă a deşeurilor existente în judeţul Iaşi la nivelul anilor 2006 şi 2007......................................................................................................................................................................67 Tabel nr. 2-43 Situaţia operatorilor de salubritate din judeţul Iaşi în anul 2006..........................................69 Tabel nr. 2-44 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec – anul 2007 .........................................................................................................................................................................70 Tabel nr. 2-45 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere – anul 2007 .........................................................................................................................................................................70 Tabel nr. 2-46 Dotarea agenţilor de salubritate pentru transportul deşeurilor menajere – anul 2006....71 Tabel nr. 2-47 Instalaţii de tratare termică existente în Regiunea 1 Nord-Est ............................................74 Tabel nr. 2-48 Depozite de deşeuri – date generale (anul 2005)....................................................................76 Tabel nr. 2-49 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate ..............................................................................77 Tabel nr. 3-1 Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi ..............................80 Tabel nr. 4-1 Prognoza populaţiei în judeţul Iaşi pentru perioada 2005 - 2013..........................................89 Tabel nr. 4-2 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate ......................................90 Tabel nr. 4-3 Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere...............................................................91

Pagina 7

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-4 Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în Regiunea 1 Nord – Est în anul 2005..........92 Tabel nr. 4-5 Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată la nivelul judeţului Iaşi în anul 2005 ....................93 Tabel nr. 4-6 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale ..................................................................94 Tabel nr. 4-7 Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale..................................................96 Tabel nr. 4-8 Prognoza de generare a deşeurilor biodegradabile municipale ..............................................96 Tabel nr. 4-9 Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje de la populaţie ...................................99 Tabel nr. 4-10 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje ..............................................................99 Tabel nr. 4-11 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe tip de material ..............................99 Tabel nr. 4-12 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie ................................ 100 Tabel nr. 4-13 Indicatori de generare deşeuri de ambalaje de la populaţie ............................................... 100 Tabel nr. 4-14 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje din industrie, comerţ şi instituţii.. 101 Tabel nr. 4-15 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale ................................. 103 Tabel nr. 4-16 Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje............................................ 104 Tabel nr. 4-17 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje, total şi pe tip de material ............. 105 Tabel nr. 5-1 Tipuri de deşeuri periculoase din deşeurile municipale ........................................................ 106 Tabel nr. 5-2 Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase produse în gospodării ............ 107 Tabel nr. 5-3 Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate........................................ 109 Tabel nr. 5-4 Tipuri de DEEE ce fac obiectul PJGD.................................................................................. 110 Tabel nr. 5-5 Puncte judeţene de colectare DEEE....................................................................................... 113 Tabel nr. 5-6 Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 100.000 locuitori .......................................... 113 Tabel nr. 5-7 Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 20.000 locuitori ............................................ 113 Tabel nr. 5-8 Alte puncte de colectare DEEE – oraşe cu mai puţin de 20.000 locuitori....................... 114 Tabel nr. 5-9 Cantitatea totală de DEEE colectată de la gospodăriile particulare................................... 115 Tabel nr. 5-10 Număr de echipamente din categoria 1 puse pe piaţă........................................................ 116 Tabel nr. 5-11 Masa medie a echipamentelor puse pe piaţă (kg)................................................................ 116 Tabel nr. 5-12 Masa totală a echipamentelor din categoria 1 puse pe piaţă în România (kg) ................ 116 Tabel nr. 5-13 Cantitatea de echipamente din categoria 1 puse pe piaţă (kg/locuitor şi an) ................. 117 Tabel nr. 5-14 Cantitatea colectabilă de DEEE din categoria 1 în cazul în care sistemul din România ar avea eficienţa celor mai bune sisteme europene (kg/locuitor şi an)........................................................... 117 Tabel nr. 5-15 Cantitatea de DEEE generate în România (kg/locuitor şi an) ......................................... 118 Tabel nr. 5-16 Cantitatea totală colectabilă de DEEE (kg/locuitor şi an)................................................ 118 Tabel nr. 5-17 Cantităţile colectabile de DEEE în judeţul Iaşi................................................................... 118

Pagina 8

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-18 Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz la nivelul anului 2007... 121 Tabel nr. 5-19 Evoluţia numărului total de VSU colectate, tratate şi aflate în stoc în perioada 2003 – 2007 în judeţul Iaşi ............................................................................................................................................. 122 Tabel nr. 5-20 Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări........................................................................ 122 Tabel nr. 5-21 Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate de operatorii de salubritate la nivelul judeţului Iaşi ........................................................................................................................................... 124 Tabel nr. 5-22 Staţii de epurare orăşeneşti...................................................................................................... 127 Tabel nr. 5-23 Staţii de epurare orăşeneşti – planificare............................................................................... 128 Tabel nr. 6-1 Proiecte privind gestionarea deşeurilor identificate în judeţul Iaşi ..................................... 132 Tabel nr. 6-2 Caracteristicile zonelor de arondare ........................................................................................ 137 Tabel nr. 6-3 Alternative privind gestiunea deşeurilor municipale............................................................. 140 Tabel nr. 6-4 Criterii pentru evaluarea alternativelor.................................................................................... 141 Tabel nr. 6-5 Rezultatele evaluării alternativelor ........................................................................................... 143 Tabel nr. 6-6 Populaţie implicată în schemele de colectare selectivă a materialelor reciclabile (nr. locuitori şi % din populaţia totală a judeţului) ............................................................................................... 145 Tabel nr. 6-7 Componente ale deşeurilor municipale generate ce pot contribui la atingerea ţintelor privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate .............................................................. 146 Tabel nr. 6-8 Alternative optime de gestiune a deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi .................................. 147 Tabel nr. 7-1 Populaţie implicată în schemele de colectare selectivă a materialelor reciclabile (nr. locuitori şi % din populaţia totală a judeţului) ............................................................................................... 150 Tabel nr. 7-2 Capacităţi minim necesare de colectare şi transport ............................................................. 151 Tabel nr. 7-3 Cantităţi estimate de deşeuri municipale depozitate ............................................................. 155 Tabel nr. 8-1 Costurilor investiţionale estimative pentru PJGD Iaşi......................................................... 157 Tabel nr. 8-2 Costuri de operare şi întreţinere............................................................................................... 159 Tabel nr. 8-3 Costurile privind investiţiile aferente PJGD Iaşi................................................................... 159 Tabel nr. 8-4 Disponibilitatea de plată pentru serviciile de gestiune a deşeurilor .................................... 160 Tabel nr. 8-5 Estimări privind impactul investiţiilor asupra tarifului de gestiune a deşeurilor (valori medii).................................................................................................................................................................... 161 Tabel nr. 8-6 Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Iaşi (2008)................................. 161 Tabel nr. 10-1 Propunere privind indicatorii de monitorizare ai PJGD Iaşi ............................................ 178

Pagina 9

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

LISTĂ FIGURI Figura nr. 1-1 Principalii actori implicaţi în procesul de planificare..............................................................14 Figura nr. 1-2 Etapele principale ale procesului de planificare.......................................................................20 Figura nr. 2-1 Judeţul Iaşi.....................................................................................................................................26 Figura nr. 2-2 Situri Natura 2000 în judeţul Iaşi...............................................................................................36 Figura nr. 2-3 Principalele artere rutiere din Judeţul Iaşi ................................................................................38 Figura nr. 2-4 Densitatea populaţiei (date din recensământul 2002) în judeţul Iaşi....................................43 Figura nr. 2-5 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Iaşi în perioada 2001 - 2007 ......................................44 Figura nr. 2-6 Distribuţia populaţiei în judeţul Iaşi pe medii urban / rural .................................................45 Figura nr. 2-7 Organizarea administrativă a judeţului Iaşi ..............................................................................47 Figura nr. 2-8 Evoluţia activităţii de cazare turistică........................................................................................52 Figura nr. 2-9 Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale în perioada 2001 - 2005 ...................................59 Figura nr. 2-10 Evoluţia indicatorului deşeurilor menajere colectate în amestec în perioada 2001 – 2005 ..................................................................................................................................................................................61 Figura nr. 2-11 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţul Iaşi în perioada 2001 - 2006.......................................................................................................................................................................66 Figura nr. 2-12 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate.............................................................................77 Figura nr. 4-1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în perioada 2005 - 2013 ...................94 Figura nr. 5-1 Principalele modalităţi de gestionare a deşeurilor rezultate din demolări ........................ 126 Figura nr. 6-1 Localizarea proiectelor în derulare privind gestiunea deşeurilor ....................................... 134 Figura nr. 6-2 Direcţii principale de transport al deşeurilor către depozitul ecologic Ţuţora................ 136 Figura nr. 6-3 Zonele de arondare şi locaţiile propuse pentru centrele de facilităţi................................. 137 Figura nr. 6-4 Schemă simplificată asupra opţiunilor de management al deşeurilor municipale........... 139 Figura nr. 7-1 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate.................................. 148 Figura nr. 8-1 Structura costurilor investiţionale în perioada de planificare ............................................. 158 Figura nr. 8-2 Disponibilitatea de plată şi evoluţia tarifelor de gestiune a deşeurilor în Judeţul Iaşi pentru perioada 2007 – 2013 ............................................................................................................................ 162

Pagina 10

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

ABREVIERI ŞI ACRONIME

ADR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională

AFM

Administraţia Fondului pentru Mediu

ANPM

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

APM

Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului

ARAM

Asociaţia Română de Ambalaje şi Mediu

ARPM

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediulu

CJ

Consiliul Judeţean

DEEE

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

EEE

Echipamente electrice şi electronice

GNM

Garda Naţională de Mediu

HG

Hotărârea Guvernului României

ICIM

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti

INS

Institutul Naţional de Statistică

Metodologie

Metodologie pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, aprobată prin Ordinul MMDD nr. 951/2007

MMDD

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

MMGA

Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor

PJGD

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

PNGD

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor

PRGD

Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor

SEA

Evaluare Strategică de Mediu

SNGD

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor

VSU

Vehicule scoase din uz

Pagina 11

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

CUVÂNT ÎNAINTE PJGD Iaşi reprezintă principalul instrument de planificare strategică a gestiunii deşeurilor la nivel judeţean. Acest plan realizează o diagnoză a sistemului actual de gestiune a deşeurilor şi o prognoză a evoluţiei cantităţilor de deşeuri municipale în intervalul 2007 - 2013. Pe baza acestora s-a realizat proiectarea unei viziuni strategice asupra reorganizării gestiunii deşeurilor municipale. Au fost cuantificate obiectivele şi ţintele şi au fost formulate măsurile necesare dezvoltării unui sistem integrat de management durabil al deşeurilor municipale. Aceasta este temelia de la care vom pleca în elaborarea unor proiecte competitive care să ofere sprijinul financiar necesar atingerii obiectivelor şi ţintelor asumate. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor reprezintă o cerinţă a legislaţiei naţionale şi europene şi a fost elaborat în baza principiilor şi obiectivelor formulate în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor precum şi în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est. Cu toţii trebuie să fim conştienţi de efortul uriaş care trebuie făcut pentru atingerea termenelor prevăzute de legislaţie. Acest efort solicită o conlucrare eficientă între toţi factorii decizionali, agenţi economici, organizaţii non-guvernamentale şi cetăţeni. Solicităm pe această cale sprijinul tuturor actorilor enumeraţi anterior pentru a pregăti împreună şi a parcurge cu succes toţi paşii identificaţi aici. Dorim să aducem mulţumirile noastre tuturor instituţiilor şi persoanelor care au contribuit la realizarea acestui plan. Mizăm pe participarea lor în continuare şi sperăm într-un sprijin cât mai larg din partea publicului, a operatorilor economici şi a celorlalte autorităţi în etapele de implementare a planului.

Preşedinte

Director Executiv

Consiliul Judeţean Iaşi

Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi

Dr. Constantin SIMIRAD

Dănuţ PIRCHIU

Pagina 12

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

1 1.INTRODUCERE Planificarea reprezintă un proces strategic, iar planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora. Planurile de gestionare a deşeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor şi atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor, la stabilirea capacităţilor necesare pentru gestionarea deşeurilor, la controlul măsurilor tehnologice şi la stabilirea cerinţelor economice şi de investiţie.

Baza legală a PJGD Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligaţie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor, în concordanţă cu prevederile directivelor relevante. Realizarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor reprezintă o obligaţie legislativă naţională, exprimată de OUG nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006 aprobată cu modificări şi compleată prin Legea nr. 27/2007, privind regimul deşeurilor. Se prevede ca Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor să fie elaborat de către Consiliul Judeţean în colaborarea cu Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului, sub coordonarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, în baza principiilor şi obiectivelor din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Iaşi (PJGD Iaşi) a fost realizat pe baza Metodologiei pentru elaborarea planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor aprobată prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/2007. PJGD Iaşi a fost elaborat în baza principiilor şi obiectivelor următoarelor documente: •

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004;

•

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului integrării europene nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor;

•

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană;

•

Strategia tematică europeană privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor;

Pagina 13

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

•

Legislaţia naţională şi europeană privind gestionarea deşeurilor.

Istoricul realizării PJGD Judeţul Iaşi şi Evaluarea strategică de mediu Primul Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Iaşi a fost elaborat în perioada 2001 – 2002, conform cerinţelor OUG nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completată prin Legea nr. 426/2001, de către Inspectoratul de Protecţia Mediului Iaşi, pe baza planurilor Consiliilor Locale şi a planurilor întocmite de producătorii de deşeuri. Primul Plan Judeţean a fost aprobat de către Consiliul Judeţean Iaşi. În anul 2005, Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi a elaborat primul draft al actualului Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în paralel cu elaborarea primului draft al Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor. În perioada 2005 – 2007, PJGD a suferit o serie de modificări şi îmbunătăţiri, inclusiv prin completarea cu fluxurile specifice de deşeuri (deşeuri de echipamente electrice şi electonice, vehicule scoase din uz, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti). În conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completată prin Legea nr. 27/2007, şi ale Metodologiei pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor aprobată prin Ordinul MMDD nr. 951/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 497 bis din 25.07.2007), în perioada iunie – iulie 2008 a fost elaborat un nou Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Iaşi, de către Consiliul Judeţean Iaşi în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, cu asistenţă din partea EPC Consultanţă de Mediu, societate acreditată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. ARPM BACĂU (coordonare)

Adoptare

EPC Consultanţă de mediu (consultant)

CONSILIUL JUDEŢEAN IAŞI (titularul PJGD IAŞI)

APM IAŞI (colaborare)

Public, ONG Grup de Lucru Autorităţi interesate

PJGD IAŞI

Comitet de coordonare

Figura nr. 1-1 Principalii actori implicaţi în procesul de planificare

Pagina 14

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Pe parcursul elaborării planului au fost organizate grupuri de lucru, în cadrul cărora au fost invitaţi reprezentanţi ai APM, ADR, Consiliilor Locale, instituţiilor judeţene, sectorului privat implicat în gestionarea deşeurilor municipale, ONG-urilor. Rolul grupurilor de lucru a fost acela de a dezbate şi îmbunătăţi elementele de conţinut ale PJGD, contribuţiile fiind incluse în forma finală a documentului. Datele privind situaţia existentă privind gestiunea deşeurilor au fost furnizate în principal de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, pe baza raportărilor agenţilor de salubritate, primăriilor sau agenţilor economici implicaţi în gestionarea deşeurilor. Aceste date au fost analizate în cadrul grupurilor de lucru. Acolo unde au fost identificate date eronate s-au realizat estimări pe bază de indicatori statistici. De asemenea a fost constituit un Comitet de Coordonare, alcătuit din reprezentanţi cu putere de decizie la nivel judeţean, cu rol în coordonarea procesului general de planificare.

Tabel nr. 1-1 Componenţa Comitetului de Coordonare Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Numele şi Prenumele Constantin Simirad Claudia Stoica Petru Bunduc Ursache Ioan Iosif Mihăilă Fechete Claudiu Florin Hrişcă Florin Câmpeanu Dumitru Popovici Mitică Cazamir Ioan Dănuţ Pirchiu Carmen Apostu Varga Valerian Anca Cristea

Funcţia Preşedinte Director Consilier Viceprimar Consilier Cabinet Viceprimar Viceprimar Viceprimar Viceprimar Director Executiv Inginer Inginer Doctor

Instituţia Consiliul Judeţean Iaşi Consiliul Judeţean Iaşi Consiliul Local Iaşi Consiliul local Paşcani Consiliul local Hârlău Consiliul local Tg Frumos Consiliul local Răducăneni Consiliul local Belceşti Consiliul local Ţibăneşti Consiliul local Podu Iloaiei Consiliul local Vlădeni Agenţia de Protecţia Mediului Iaşi Direcţia Apelor Siret Direcţia Apelor Prut Autoritatea de Sănătate Publică Iaşi

Tabel nr. 1-2 Componenţa Grupului de Lucru Nr. crt.

Numele şi Prenumele

Funcţia

1

Ionela Laura Păstrăvanu

Consilier

2

Ganga Fanaragiu Raul Constantin

Consilier

3

Doina Miruna Stafidov

Consilier

4

Aurica Cobuz

Coordonator

Instituţia Consiliul Judeţean Iaşi – Direcţia Integrare Europeană, Dezvoltare şi Comunicare Consiliul Judeţean Iaşi – Direcţia Integrare Europeană, Dezvoltare şi Comunicare Consiliul Judeţean Iaşi – Direcţia Tehnică Consiliul Judeţean Iaşi – Direcţia

Pagina 15

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Nr. crt.

Numele şi Prenumele

Funcţia Compartiment Protecţia Mediului

Instituţia Urbanism şi amenajarea Teritoriului

5

Mirela Turcu

Consilier

Consiliul Judeţean Iaşi – Direcţia Urbanism şi amenajarea Teritoriului

6

Irina Petruc

Consilier

Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi

7

Irina Simionescu

Consilier

Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi

8

Elena Lacea

Consilier

Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

9

Dorin Mocanu

10

Nistorescu Marius

Expert

11

Doba Alexandra

Expert - Responsabil de lucrare

Salubris Iaşi EPC Consultanţă de Mediu SRL Bucureşti EPC Consultanţă de Mediu SRL Bucureşti

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Iaşi a fost elaborat în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale privind evaluarea strategică de mediu (HG nr. 1076/2004 privind stablirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe). Astfel, la începutul lunii iulie a fost realizată prima versiune a Planului ce a fost depusă la ARPM Bacău în scopul derulării etapei de încadrare. Pentru PJGD Iaşi a fost elaborat Raportul de Mediu în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004. Elaborarea acestui document a contribuit la îmbunătăţirea obiectivelor şi măsurilor planului ce au legătură directă cu protecţia mediului, asigurându-se considerarea principiilor dezvoltării durabile în fiecare etapă de planificare.

Scopul şi limitele Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Scopul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este de a stabili cadrul pentru crearea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, ale Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est şi ale legislaţiei naţionale şi europene în domeniu. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean şi va servi ca bază pentru politica în acest domeniu, pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţărilor necesare. Planificarea reprezintă un proces strategic, în cadrul căruia accentul trebuie pus pe premise generale, obiective şi politici, şi nu pe descrieri detaliate ale soluţiilor tehnice.

Pagina 16

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

!

Nu fac obiectul PJGD următoarele elemente:

•

Soluţiile şi deciziile tehnice finale;

•

Studiile de Fezablitate;

•

Proiectele Tehnice, stabilirea amplasamentelor sau calculul costurilor de execuţie;

•

Studiile privind Evaluarea Impactului asupra Mediului;

•

Detaliile procedurilor de operare.

Observaţii •

Nu au fost disponibile date măsurate referitoare la situaţia existentă privind gestionarea deşeurilor municipale (cantităţi de deşeuri generate, colectate, eliminate) din cauza lipsei dispozitivelor de cântărire. Prognozele de generare a deşeurilor s-au bazat pe mediile tipice din Uniunea Europeană şi pe instrucţiunile din Metodologia pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor. Cu timpul, calitatea acestor date se va îmbunătăţi, mai ales pe măsură ce se vor amenaja instalaţii de tratare şi eliminare dotate cu dispozitive de cântărire;

•

Deşi sunt prezentate posibilele soluţii tehnice şi etape ale procesului de decizie, Planul nu poate pune la dispoziţie o analiză amplă şi totodată detaliată a tuturor variantelor tehnologic posibile pentru colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor, întrucât domeniul este vast şi în continuă dezvoltare. De aceea cele mai relevante opţiuni sunt prezentate, fără a fi analizate în detaliu. Analiza trebuie făcută la nivelul studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice;

•

Scopul evaluării costurilor din cadrul PJGD este acela de a estima consecinţele economice ale investiţiilor propuse a fi realizate pentru perioada de planificare. Un nivel mai crescut de siguranţă în privinţa estimării costurilor va putea fi atins în faza ulterioară perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentului, cât şi de caracteristicile particulare ale instalaţiilor.

Prevederi legislative Directivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru grupe principale: •

legislaţia cadru privind deşeurile: Directiva cadru 2006/12/EC, care conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive şi Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care conţine prevederi privind managementul, valorificarea şi eliminarea corectă a deşeurilor periculoase;

Pagina 17

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

•

legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, PCB-uri şi PCT-uri, nămoluri de epurare, vehicule scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice si electronice, deşeuri de dioxid de titan;

•

legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor: reglementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase şi la eliminarea deşeurilor prin depozitare;

•

legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor.

Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia română. În Anexa 1 este prezentată o sinteză a legislaţiei europene şi române în domeniul gestionării deşeurilor.

Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD Deşeurile care fac obiectul PJGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase din deşeurile municipale (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Tipurile de deşeuri care fac obiectul planificării au fost stabilite de către MMDD şi ANPM. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei europene a deşeurilor şi HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. Tabel nr. 1-3 Categorii de deşeuri ce fac obiectul PJGD

Tip de deşeu

Cod (Lista europeană a deşeurilor; HG nr. 856/2002)

Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) inclusiv fracţiile colectate separat: • fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01) • deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) • alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)

20 01 20 02

Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat)

15 01

Deşeuri din construcţii şi demolări Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

20

20 03

17 01; 17 02; 17 04 19 08 05

Pagina 18

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tip de deşeu

Vehicule scoase din uz Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Cod (Lista europeană a deşeurilor; HG nr. 856/2002) 16 01 20 01 21*, 20 01 23*, 20 01 35*, 20 01 36

Structura PJGD Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor trebuie structurat în conformitate cu un flux clar şi logic al informaţiilor pornind de la situaţia existentă în judeţ, relevantă din punct de vedere geografic, şi ajungând la măsurile de implementare şi monitorizare. Procesul de planificare este structurat în zece etape principale (vezi figura nr. 1-2), dintre care unele au o desfăşurare suprapusă în timp.

Pagina 19

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul IAŞI

10. Revizuire PJGD Judeţul Iaşi 9. Monitorizare 8. Măsuri de implementare 7. Estimarea costurilor 6. Estimarea capacităţilor necesare pentru gestionarea deşeurilor municipale 5. Evaluarea alternativelor tehnice 4. Prognoza cantitatilor de deşeuri municipale generate 3. Stabilirea obiectivelor şi ţintelor judeţene de gestionare a deşeurilor 2. Analiza situaţiei existente 1. Iniţierea procesului de planificare

Figura nr. 1-2 Etapele principale ale procesului de planificare

Pagina 20

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor cuprinde următoarele părţi principale: •

Descrierea situaţiei existente;

•

Obiective şi ţinte judeţene;

•

Planificare:


Prognoza cantităţilor generate şi colectate şi cuantificarea ţintelor;




Alternative tehnice potenţiale;




Calculul capacităţilor necesare;




Măsuri de implementare;




Evaluarea costurilor;

•

Măsuri de implementare;

•

Monitorizarea planului.

Fluxurile speciale (deşeuri municipale periculoase, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi vehicule scoase din uz) sunt prezentate în capitole separate.

Orizontul de timp şi revizuirea PJGD Orizontul de timp al PJGD este perioada 2005 – 2013. În conformitate cu prevederile Metodologiei pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, anul 2005 este considerat an de referinţă pentru calculul prognozei. PJGD va fi revizuit periodic, avându-se în vedere progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului, fără să se depăşească însă perioada de 5 ani. Implementarea planului va face obiectul monitoriizării, în acest sens fiind propus un program de monitorizare a măsurilor de implementare. Pe baza rapoartelor de monitorizare se va lua decizia revizuirii planului (în cazul în care unul sau mai mulţi factori relevanţi prezintă o altă evoluţie decât cea luată în considerare la calculul prognozei). Dacă rapoartele de monitorizare nu impun o revizuire a planului, aceasta va avea loc la 5 ani de la aprobare.

Impactul asupra comunităţii Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor. Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor ia în considerare proiectele existente şi cele propuse şi face propuneri pentru noi măsuri necesare atingerii obiectivelor şi ţintelor formulate.

Pagina 21

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Principial, toate măsurile propuse vizează îmbunătăţirea calităţii mediului şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei. Proiectele şi activităţile prevăzute în HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private se vor supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. În continuare se prezintă câteva exemple referitoare la impactul implementării PJGD asupra comunităţii: În ceea ce priveşte deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii: •

închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi amenajarea la nivel judeţean a depozitului conform cu standardele UE;

•

amenajarea staţiilor de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport;

•

extinderea colectării deşeurilor în zona rurală va conduce la reabilitarea terenurilor afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor şi va ridica standardul serviciilor în zona rurală;

•

noile reglementări şi cerinţe cu privire la colectarea, sortarea, valorificarea şi eliminarea diferitelor categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând implicarea populaţiei;

•

implicarea activă a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin creşterea responsabilităţii angajaţilor, dar şi la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute;

•

crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionări integrate a deşeurilor va asigura un nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei;

•

optimizarea serviciilor de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor va contribui la reducerea consumului de resurse.

În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenţiată, punctele de colectare şi activităţile de reciclare a deşeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile: •

sortarea la generator în containere speciale şi transportul separat pentru hârtie/ sticlă/metale/plastic/deşeuri de ambalaje vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie, aceasta ducând la implicarea populaţiei;

•

vor apare containere speciale pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipienţilor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile şi sticlei pentru deşeurilor provenite din comerţ, instituţii publice şi parcuri;

•

centrele pentru sortarea deşeurilor de ambalaje şi a altor deşeuri reciclabile din deşeurile municipale vor conduce la crearea de noi locuri de muncă şi vor schimba destinaţia unor fluxuri de deşeuri;

•

încurajarea compostării deşeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale,

Pagina 22

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

precum şi în centrele de compostare va conduce la creşterea cantităţilor de compost folosite în agricultură; •

colectarea diferenţiată a deşeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi;

•

amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separată a deşeurilor voluminoase facilitează eliminarea acestora fără să fie depozitate necontrolat;

•

utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării materialelor provenite din deşeuri poate determina creşterea cantităţilor colectate.

În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri (puncte de colectare, centre de tratare sau sisteme de preluare de către distribuitori): •

•

deşeurile din construcţii şi demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn ş.a.m.d.):


vor fi sortate şi prelucrate în vederea valorificării, rămânând ca fracţiile nevalorificabile să fie eliminate controlat;




se va întări controlul şi înăspri din punct de vedere legal autorizarea societăţilor de construcţii;




se vor aplica tarife speciale la eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări;




populaţia va trebui să fie informată şi să se conformeze noilor practici, chiar dacă acestea vor presupune cheltuieli suplimentare;

deşeurile menajere periculoase, deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi vehicule scoase din uz:


vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor, facilitând populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri;




pentru a se putea atinge ţintele de recuperare şi reciclare agenţii economici vor fi încurajaţi să investească în instalaţii nepoluante de tratare/reciclare a deşeurilor periculoase, a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare sau al celor provenite de la deşeurile de echipamente electrice şi electronice creându-se în acest fel noi locuri de muncă, noi surse de materii prime secundare;




se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice (de exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deşeuri de către distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceeaşi categorie).

În ceea ce priveşte informarea/consultarea publicului: •

cetăţenii vor fi informaţi asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminarea deşeurilor;

•

publicul va fi consultat înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestionare a deşeurilor,

Pagina 23

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

fiind de aşteptat ca în timp gradul de implicare şi conştientizare să crească; •

în perioada imediat următoare este foarte importantă conştientizarea cetăţenilor în ceea ce priveşte sistemul de colectare selectivă. Pentru aceasta este necesar:


să se desfăşoare campanii sistematice de informare;




să fie făcute publice, în mod regulat, rapoarte privind cantităţile, investiţiile, costurile de colectare, tratare sau depozitare a deşeurilor;




să aibă loc consultări publice sistematice în cadrul procedurilor de evaluare strategică de mediu, de evaluare a impactului asupra mediului ori cele prevăzute în cadrul emiterii autorizaţiilor de mediu.

Pagina 24

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2

2.PREZENTAREA EXISTENTE

2.1

DESCRIEREA GENERALĂ A JUDEŢULUI

2.1.1

Scurtă prezentare a judeţului

SITUAŢIEI

Judeţul Iaşi face parte din Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est (constituită în baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România), care cuprinde de asemenea judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vaslui. Din punct de vedere al suprafeţei şi numărului de locuitori, Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare din România, având o suprafaţă de 36.850 km2. Suprafaţa judeţului Iaşi este de 5.475,58 km2, reprezentând 2,3% din teritoriul ţării, fiind al 23lea judeţ ca mărime din România Cadrul natural al judeţului este dominat de elemente bioclimatice central şi nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită. Din punct de vedere geografic, teritoriul judeţului Iaşi este situat în partea de nord – est a României şi central - estică a Moldovei, între parelele 46°50’ şi 47°36’ latitudine nordică şi între meridianele 26°33’ şi 28°07’ longitudine estică. Judeţul Iaşi are următoarele vecinătăţi: •

N – Judeţul Botoşani;

•

N-V – Judeţul Suceava;

•

E – Râul Prut - graniţa cu Republica Moldova;

•

S – Judeţul Vaslui;

•

V – Judeţul Neamţ.

Teritoriul judeţului Iaşi se integrează întru-totul ansamblului Podişului Moldovei, cu o alcătuire geologică relativ simplă, cu o mobilitate tectonică redusă şi cu structură şi litologie destul de uniforme. Morfologia reliefului judeţului pune în evidenţă prezenţa a două mari trepte: •

una înaltă, sub formă de masive deluroase şi platouri, uşor înclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300 - 350 m, în vest şi sud;

•

alta mai joasă, cu aspect de câmpie colinară şi altitudini medii de 100 - 150 m, în nord şi nord-est.

Pagina 25

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 2-1 Judeţul Iaşi

Din punct de vedere administrativ judeţul Iaşi cuprinde 98 de unităţi administrative, din care: 2 municipii (Iaşi, Paşcani), 3 oraşe (Hârlău, Tg Frumos, Podu Iloaiei) şi 93 comune. Populaţia judeţului Iaşi număra 813.943 locuitori în anul 2005, ajungând în anul 2007 la 825.100 locuitori, cu o densitate de 150,6 locuitori/km2.

Suprafaţa judeţului Utilizarea terenului în Judeţul Iaşi şi regiunea 1 Nord-Est este prezentată în tabelul următor. Tabel nr. 2-1 Utilizarea terenului în Regiunea 1 Nord-Est şi în judeţul Iaşi la 31.12.2005

Suprafaţa totală, din care • Suprafaţa agricolă
Arabil
Păşuni
Fâneţe
Vii şi pepiniere viticole
Livezi şi pepiniere pomicole • Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră • Ape şi bălţi • Alte suprafeţe

Regiunea 1 NE km2 % 36.850 100,00 21.308 57,82 13.813 4.960 1.971 343 220 12.312 33,41 715 1,94 2.515 6,83

Judeţul Iaşi km2 % 5.475,58 100,00 69,65 3.813,96 2.532,43 881,10 196,08 122,93 81,42 981,93 17,93 123,67 2,25 556,02 10,15

Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

Pagina 26

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Relief şi geologie Morfologia reliefului judeţului Iaşi se caracterizează prin două mari unităţi de relief: una înaltă (în vest şi sud) cu altitudini medii de 300 - 350 m şi alta mai joasă cu aspect de câmpie (în nord, nord- est) cu altitudini medii de 100 - 150 m. Zona de podiş şi platouri este reprezentată prin Podişul Sucevei şi Podişul Central Moldovenesc. Podişul Sucevei este situat în nord-vestul judeţului, între culoarul Moldovei şi Câmpia Moldovei. Pe teritoriul judeţului Iaşi se desfăşoară extremitatea sud-estică a Podişului Sucevei, reprezentată pe partea sudică a Dealului Mare – Hârlău şi interfluviul Moldova – Siret (dealul Moţca), separate de valea largă a Siretului şi mărginite spre vest de valea Moldovei. Podişul Sucevei este reprezentat prin următoarele subdiviziuni: •

Podişul Moţca sau Interfluviul Moldova – Siret, cu un relief de dealuri înalte, platouri structurale şi culmi structural-sculpturale. Între Siret şi Moldova altitudinile depăşesc 400 m în dealurile Runci – Gâşteşti (454m), Mirosloveşti (445m), Soci – Mirosloveşti (437m), Tătăruşi (430m);

•

Podişul Dealul Mare - Hârlău, cu un relief masiv, format din două culmi principale Dealul Mare şi Dealul Holm - separate de văile din bazinul superior al Bahluiului.

Podişul Central Moldovenesc se situează în partea de sud a judeţului Iaşi şi este caracterizat printr-un relief înalt şi masiv, asemănător celui din vestul judeţului, datorită prezenţei orizonturilor mai dure grezo-calcaroase. Predomină dealurile şi platourile larg bombate, dispuse în cerc spre periferia nordică. Altitudinile celor mai multe interfluvii oscilează între 300 şi 350 m, dar sunt si suprafeţe ce depăşesc 400m. Zona de câmpie este reprezentată prin Câmpia Moldovei şi anume prin subdiviziunea sa Câmpia Jijia –Bahlui, care ocupă aproape jumătate din teritoriul judeţului, suprapunându-se părţii centrale şi nord - estice a acestuia. Subdiviziuni ale Câmpiei Jijia-Bahlui existente în cadrul judeţului sunt: •

Câmpia Iaşilor;

•

Depresiunea Hârlău – Hodora;

•

Depresiunea Voineşti – Bârnova;

•

Culoarul Prutului.

Caracteristica subunităţii o constituie suprafaţa generală larg vălurată, situată cu 200 – 300 m mai jos decât partea superioară a ramei înconjurătoare. Altitudinile se desfăşoară între valorile de 32 m – în zona şesului Prutului, şi 240 m cota maximă, în Dealul Dumbrava Roşie, la Cotnari, în general predominând altitudini medii de 100 şi 150 m.

Pagina 27

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Luncile au lăţimi variabile (4 – 7 km pentru Prut, 0,2 - 2,5 km pentru Jijia şi Bahlui) şi sunt alcătuite din depozite aluviale şi aluvio – coluvio – proluviale, cu grosimi de 3 – 20 m, mai nisipoase în bază, cu lentile de prundişuri şi argile nisipoase spre suprafaţă. Cele mai dezvoltate sunt şesurile Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bahlueţului, Miletinului.

Solurile Solurile de pe teritoriul judeţului Iaşi cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. Din punct de vedere al potenţialului lor natural de fertilitate, solurile pot fi grupate astfel: •

Soluri cu potenţial ridicat de fertilitate în care se includ toate tipurile de cernoziomuri şi unele aluviosoluri, când nu sunt afectate de factori limitativi. Aceste soluri se pretează pentru tot felul de utilizări agricole (culturi cerealiere şi industriale, pajişti, plantaţii vitipomicole), dar cele mai mari note de bonitate le primesc pentru culturi cerealiere şi tehnice;

•

Soluri cu potenţial moderat de fertilitate sunt faeoziomurile şi preluvosolurile, rendzinele, majoritatea aluviosolurilor, precum şi cele slab - moderate din prima categorie (cernoziomuri);

•

Soluri cu potenţial scăzut de fertilitate includ soluri erodate şi slab dezvoltate (erodosoluri şi regosoluri) cu pretabilitate limitată pentru pajişti, plantaţii viti-pomicole şi forestiere, apoi unele luvosoluri, pretabile pentru pajişti, plantaţii pomicole şi unele culturi de câmp, gleiosolurile şi solurile gleice, pretabile pentru fâneţe.

Datorită caracteristicilor condiţiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, aciditate, sărăturare, inundabilitate, tasare.

Clima Teritoriul judeţului Iaşi aparţine zonei de climat temperat – continental pronunţat, aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic. Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8°C şi 9°C în vest şi sud şi între 9°C şi 10°C în nord şi nord-est, scăzând odată cu creşterea altitudinii. Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie (18 - 20°C în zonele înalte şi 20 21,5°C în zonele joase), iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie (- 3 - 4°C şi chiar sub - 4°C pe văi). Caracterul continental e pus în evidenţă de valorile extreme ale temperaturilor: •

40°C la Iaşi (în iulie 1909);

Pagina 28

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

•

-32,3°C la Podu Iloaiei (în ianuarie 1963).

Temperaturile de peste 5°C încep de la 23 martie şi durează până spre 11 noiembrie, iar cele ce depăşesc 10°C se înregistrează între 11 aprilie şi 20 octombrie (180 - 185 zile), aceasta fiind şi perioada de dezvoltare optimă a culturilor agricole. Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul judeţului variază între: •

450 - 500 mm în medie pe an la limitele de nord - est şi sud;

•

550 mm în zona de contact dintre zona înaltă şi câmpia colinară;

•

peste 600 mm în zonele înalte din vest şi sud.

În timpul anului regimul precipitaţiilor este neuniform, înregistrându-se cantităţi mari în mai şi iunie, uneori şi iulie (65 - 75 mm în medie) şi mici în decembrie - martie (25 - 35 mm în medie). Vânturile care bat pe teritoriul judeţului se caracterizează prin fluctuaţii mari de direcţie şi viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea reliefului. Cele mai mari frecvenţe medii anuale le au vânturile dinspre nord - vest (23,3 % la Iaşi, 29 % la Cotnari), urmate de vânturile dinspre est (14,2 %), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) şi nord (7,2 %) la Iaşi şi dinspre nord (12 %), sud (11 %), sud - vest (10%) şi sud -est (9%) la Cotnari. Viteza vânturilor a înregistrat valori medii de 5,9 m/s la Iaşi şi 4,6 m/s la Cotnari pe direcţia dominantă nord - vest.

Hidrografia Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 2.400 km. Densitatea reţelei hidrografice permanente este de 0,5 km/km2, iar a celei temporare de 1,0 km/km2, deci o densitate totală de 1,5 km/km2. Râurile fac parte din cele două mari bazine hidrografice - Prut şi Siret – cea mai mare parte (60 %) aparţinând Prutului. Cele mai importante cursuri, aşa cum se succed de la est la vest sunt: Prutul, Jijia, Bahluiul, Miletinul, Jijioara, Siretul, Moldova. Partea de sud a judeţului aparţine bazinului superior al Bârladului (afluent al Siretului), cursurile principale fiind Vasluieţul, Sacovăţul, Stavnicul.

Tabel nr. 2-2 Principalele cursuri de apă din judeţul Iaşi Râul

Lungimea în judeţul Iaşi (km)

Debit (m3/s)

Prut Jijia Bahlui

211 131 111

72,55 3,25 2,1

Pagina 29

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Râul

Lungimea în judeţul Iaşi (km)

Debit (m3/s)

Siret Moldova TOTAL

81 31 565

33,48 31,1

Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Iaşi

Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, marea majoritate fiind artificiale, create prin bararea văilor. Cele mai numeroase se întâlnesc în zona câmpiei colinare, constituind o caracteristică atât prin număr cât şi prin dispunerea lor „în salbă”.

Tabel nr. 2-3 Amenajări cu folosinţă complexă pe teritoriul judeţului Iaşi Denumirea acumulării Pârcovaci Tansa Plopi Podu Iloaiei Sârca Cucuteni Ciurea Bârca Cornet Ciurbeşti Ezăreni Cârlig Vânători Aroneanu Ciric III, Veneţia Chiriţa Rediu Hălceni Tungujei

Cursul de apă

Volum util (mii m3)

Bahlui Bahlui Gurguiaţa Bahlueţ Valea Oii Voineşti Nicolina Locii Cornet Locii Cornet Cacaina Cârlig Ciric Ciric Chiriţa Fundu Văii Miletin Sacovăţ

6.000 8.900 4.550 1.750 3.000 3.000 2.460 720 1.080 250 5.000 300 11.800 7.100

Folosinţa Alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură Alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură Irigaţii, piscicultură Irigaţii, piscicultură Irigaţii, piscicultură Irigaţii, piscicultură Atenuare viituri Atenuare viituri Atenuare viituri Irigatii piscicultură Piscicultură Atenuare viituri Atenuare viituri Piscicultură Piscicultură Alimentare cu apă Irigaţii, piscicultură Alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură Alimentare cu apă, piscicultură

Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Iaşi

Apele subterane din judeţul Iaşi sunt de două categorii: captive (sau de adâncime) şi libere. Apele subterane captive au caracter ascensional sau chiar artezian şi sunt puternic mineralizate, fiind interceptate prin foraje la diferite adâncimi, în depozite siluriene, badeniene, sarmaţiene. În zona oraşului Iaşi au fost întâlnite astfel de ape cu mineralizări cuprinse între 13 şi 30 g/l, la adâncimi începând de la 320 m şi ajungând până la 1100 m. În forajele de la Nicolina s-au interceptat ape clorosodice, sulfuroase, iodurate, bromurate, bicarbonatate,

Pagina 30

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

magneziene, alcaline, calcice, cu concentraţie mare de săruri (12 – 20g/l în sarmaţian şi 57,7g/l – 63,6g/l în cristalin) cu calităţi terapeutice deosebite, care au favorizat apariţia şi dezvoltarea staţiunii balneare Nicolina. Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune şi sunt cantonate în depozitele secţionate de văi, puternic influenţate de precipitaţii. Sunt ape cu debite relativ reduse (0 – 3 l/s), cu variaţii mari ale nivelului hidrostatic, bogate în săruri solubile, fiind în general nepotabile sau la limita potabilităţii. Cele care spală argile şi marne sarmaţiene se încarcă şi mai mult în săruri, dând ape minerale, unele cu proprietăţi curative.

Resurse naturale Cele mai importante resurse ale subsolului judeţului sunt după cum urmează: •

Hidrocarburile – din prospecţiunile efectuate până în prezent rezultă că potenţialul petro gazeifer din cuvertura Platformei Moldoveneşti aferentă judeţului Iaşi este foarte redus, iar investigaţiile făcute nu au dus la identificarea unor zăcăminte exploatabile.

•

Argile, siltite şi luturi - cele mai mari acumulări se găsesc în Basarabianul inferior, până sub calcarul oolitic de Repedea, în jumătatea estică a judeţului (la est de linia Târgu Frumos Hîrlău). Argilele şi siltitele sarmaţiene sunt utilizate în industria ceramică şi a cărămizilor. Cea mai importantă exploatare este la Tomeşti - Vlădiceni (10 ha).

•

Nisipuri - există acumulări de grosimi mari, între 5 - 25 m, cum sunt nisipurile de Buda Sireţel, de Bîrnova, de Şcheia şi de Păun. Înainte de primul război mondial a fost utilizat ca materie primă pentru sticlă. În prezent, se exploatează intermitent, pe plan local, pentru mortare.

•

Pietrişuri - pe raza judeţului Iaşi pietrişurile exploatabile apar în albiile Moldovei şi Siretului.

•

Calcare - în cuprinsul judeţului apar câteva intercalaţii de roci calcaroase (calcare oolitice), cum sunt cele de Hărmăneşti, de Criveşti şi de Repedea. Grosimea lor este redusă, variind între 1 şi 5 m (foarte rar depăşesc această grosime). Se exploatează pentru necesităţi locale, în cariere mici, la Bărbăteşti, Corneşti, Berezlogi, Bîrnova, Şcheia etc.

•

Gresii - apar, la fel ca şi calcarele, sub formă de intercalaţii în depozitele sarmaţiene. Zăcământul cel mai important se găseşte în perimetrul localităţii Deleni - Hîrlău.

•

Nămoluri - cu proprietăţi curative se găsesc la Leţcani şi Lungani. Nămolul de la Leţcani se formează prin procese biochimice într-un braţ mort al Bahluiului.

Ca urmare a alcătuirii geologice, teritoriul judeţului Iaşi este sărac în resurse minerale utile. Este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze şi cărbuni) şi de minereuri.

Pagina 31

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Resurse naturale de suprafaţă (păduri, terenuri agricole, păşuni) Fondul forestier ocupă 17,79% (97.529 ha) din suprafaţa judeţului. Ponderea vegetaţiei o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului. Ponderea suprafeţei pădurilor după pricipalele forme de relief este următoarea:
Deal - 6,7%;
Câmpie – 3,3% Structura ocupării teritoriului:


vegetaţia forestieră - cca. 18% din teritoriu;




terenurile agricole - cca. 69%;




apele de suprafaţă – 0,2%;

La nivelul anului 2005, suprafaţa agricolă a judeţului Iaşi cuprindea 381.396 ha, din care suprafaţa arabilă 253.242 ha, paşuni şi fâneţe 19.608 ha şi livezi 8.142 ha. În judeţul Iaşi se cultivă în principal, porumb,cereale pentru boabe, legume,cartofi.

Tabel nr. 2-4 Evoluţia suprafeţei agricole în perioada 2001 – 2006 în judeţul Iaşi Judeţul Iaşi 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Suprafaţa totală 547.558 547.558 547.558 547.558 547.558 547.558

Suprafaţa agricolă 380.910 380.997 382.081 381.445 381.396 394.404

Din care pe categorii de folosinţă Arabilă Păşuni Fâneţe Vii Livezi 253.313 88.080 19.714 11.723 8.080 253.491 88.109 19.651 11.706 8.040 254.738 88.024 19.621 11.689 8.009 253.249 88.112 19.621 12.287 8.176 253.243 88.110 19.608 12.293 8.142 265.835 83.446 25.339 12.547 7.237

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

2.1.2

Arii protejate

Pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii în eşantioane reprezentative de habitate, precum şi pentru protecţia şi conservarea speciilor strict protejate prin lege, pe teritoriul judeţului Iaşi sunt declarate: •

27 de rezervaţii – 24 rezervaţii naturale şi 3 rezervaţii ştiinţifice – însumând o suprafaţă totală de 5.330,59 ha:


12 de tip forestier;




3 de tip floristic;




7 de tip acvatic;




5 de tip geologic-paleontologic.

Pagina 32

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

•

22 de situri Natura 2000, cu o suprafaţă totală de cca. 70.000 ha:


18 situri de tip SCI – Situri de Importanţă Comunitară, declarate pentru conservarea habitatelor de importanţă comunitară şi a speciilor de importanţă comunitară, altele decât păsări;




4 de tip SPA – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate pentru conservarea speciilor de păsări de importanţă comunitară.

Tabel nr. 2-5 Arii Naţionale Protejate de interes naţional/judeţean

Nr.

Denumire

1

Balta Teiva-Vişina

2

Cotul Bran pe Râul Prut

3

Cotul Sălăgeni

4

Pruteţul Bălătău

5

Râul Prut

6

Acumularea Chiriţa

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Acumularea Pârcovaci Fâneţele seculare Valea lui David Poiana cu Schit Sărăturile din Valea Ilenei Pădurea Cătălina Cotnari Făgetul Secular Humosu Pădurea Frumuşica Pădurea Ghiorghiţoaia Pădurea Icuşeni Lunca Mirceşti (Vasile Alexandri)

17

Pădurea Medeleni

18

Pădurea Pietrosu

Categ. ANP Rezervaţie naturală de tip acvatic Rezervaţie naturală de tip acvatic Rezervaţie naturală de tip acvatic Rezervaţie naturală de tip acvatic Rezervaţie naturală de tip acvatic Rezervaţie naturală de tip acvatic Rezervaţie naturală de tip acvatic Rezervaţie naturală de tip floristic Rezervaţie naturală de tip floristic Rezervaţie naturală de tip floristic Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală

Statut Legal

Suprafaţă

Ponderea ANP din suprafaţa României (%)

Interes naţional (Lg. 5/2000 H.G. 2151/2004

Interes judeţean (HCJ/HCL)

6,90

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

10,00

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

5,81

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

24,89

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

4316 ha (211 km lungime râu)

0,1825

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

78,00

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

50,00

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

46,36

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

9,20

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

5,90

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

7,60

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

73,30

0,0003

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

97,30

0,0004

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

203,30 ha

0,0008

-

HCJ 8/1994

11,60

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

26,30

0,0001

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

102,00 ha

0,0004

-

HCJ 8/1994

83,00

0,0003

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

Pagina 33

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Nr.

Denumire

19

Poieni -Cărbunăriei

20

Pădurea Roşcani

21

Pădurea Tătăruşi

22

PădureaUricani

23

Punctul fosilifer Băiceni

24

Bohotin Pietrosu

25

Locul fosilifer Dealul Repedea

26

Şcheia

27

Pârâul Pietrei Bazga Răducăneni

Categ. ANP

Suprafaţă

de tip forestier Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală de tip forestier Rezervaţie naturală de tip geologicpaleontologic Rezervaţie naturală de tip geologicpaleontologic Rezervaţie naturală de tip geologicpaleontologic Rezervaţie naturală de tip geologicpaleontologic Rezervaţie naturală de tip geologic paleontologic

Ponderea ANP din suprafaţa României (%)

9,20

Statut Legal Interes naţional (Lg. 5/2000 H.G. 2151/2004

Interes judeţean (HCJ/HCL)

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

34,60

0,0001

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

49,90

0,0002

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

68,00

0,0002

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

3,23

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

0,90

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

6,80

-

Lg.5/2000

HCJ 8/1994

1,00

-

HG 2151/2004

-

0,50

-

HG 2151/2004

-

Zonele declarate în anul 2007 ca situri de importanţă comunitară - SCI (OM 1964/2007) şi situri de protecţie avifaunistică (HG 1284/2007), parte a reţelei Natura 2000, sunt prezentate în Tabelul 2-6. Acestea includ o bună parte din rezervaţiile prezentate anterior.

Tabel nr. 2-6 Situri incluse în reţeaua Natura 2000 Nr.

Denumire

Cod

Suprafaţă totală (ha)

Suprafaţă în Jud. Iaşi

1

Eleşteele Jijiei şi Miletinului

ROSPA0042

19.425

19.425

2

Lunca Siretului Mijlociu

ROSPA0072

10.455

7.000

3

Pădurea Bârnova

ROSPA0092

12.887

12.600

Localizare Judeţul Iaşi comunele: Andrieşeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropniţa, Movileni, Şipote, Ţigănaşi, Popricani, Probota, Trifeşti, Victoria şi Vlădeni Judeţele Iaşi, Neamţ şi Bacău În judeţul Iaşi – comunele: StolniceniPrăjescu, Mogoşeşti Siret, A.I. Cuza, Hălăuceşti, Mirceşti, Răchiteni şi Butea Judeţele Iaşi şi Vaslui În judeţul Iaşi – comunele: Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca

Pagina 34

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Nr.

Denumire

Cod

Suprafaţă totală (ha)

Suprafaţă în Jud. Iaşi

Localizare şi Tomeşti Judeţul Iaşi – comunele: Ciorteşti şi Dolheşti Judeţul Iaşi – comunele: Leţcani, Movileni, Rediu, Româneşti Judeţul Iaşi – comunele: Voineşti, Mogoşeşti-Iaşi Judeţul Iaşi – comuna Deleni Judeţul Iaşi –comuna Mirceşti Judeţul Iaşi – comunele: Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca

4

Pădurea Micleşti

ROSPA0096

8.474

5.600

5

Dealul lui Dumnezeu

ROSCI0058

569,6

569,6

6

Fânaţele Bârca

ROSCI0077

159,4

159,4

7 8

ROSCI0076 ROSCI0107

79,8 28,3

79,8 28,3

ROSCI0135

12.428,4

12.427

ROSCI0150

113,8

113,8

Judeţul Iaşi – comuna Mădârjac

ROSCI0152

243,6

243,6

Judeţul Iaşi – comuna Sineşti

ROSCI0159 ROSCI0160 ROSCI0161 ROSCI0167

51,4 9,6 128 64,7

51,4 9,6 128 64,7

Judeţul Iaşi – comunele Cristeşti, Moţca Judeţul Iaşi – comuna Golăieşti Judeţul Iaşi – comuna Golăieşti, Victoria Judeţul Iaşi – comuna Roşcani

ROSCI0171

232,1

232,1

Judeţul Iaşi – comunele Rediu, Popricani

17 18

Făgetul Humosu Lunca Mirceşti Pădurea BârnovaRepedea Pădurea Frumuşica Pădurea Gheorghiţoaia Pădurea Homiţa Pădurea Icuşeni Pădurea Medeleni Pădurea Roşcani Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti - Iaşi Pădurea Tătăruşi Pădurea Uricani

ROSCI0176 ROSCI0181

48,4 112,9

48,4 112,9

19

Râul Prut

ROSCI0213

12.511

7.500

ROSCI0221

158,9

158,9

Judeţul Iaşi – comunele Tătăruşi, Cristeşti Judeţul Iaşi – comuna Miroslava Judeţul Iaşi comunele Bivolari, Trifeşti, Probota, Victoria, Golăieşti, Ungheni, Ţuţora, Prisăcani, Grozeşti, Gorban Judeţul Iaşi – comuna Dumeşti, Leţcani, Româneşti

9 10 11 12 13 14 15 16

20

21

22

Sărăturile din Valea Ilenei Sărăturile Jijia Inferioară – Prut (include siturile propuse Balta Bălătău şi Gârla veche a bălţii Teiva Vişina) Valea lui David

ROSCI0222

10.997

10.997

Judeţul Iaşi – comunele: Andrieşeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropniţa, Movileni, Şipote, Ţigănaşi, Popricani, Probota, Trifeşti, Victoria şi Vlădeni

ROSCI0265

222,9

222,9

Judeţul Iaşi – comuna Miroslava

Localizarea pe hartă a acestor situri este prezentată în figura următoare.

Pagina 35

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 2-2 Situri Natura 2000 în judeţul Iaşi

Pagina 36

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.1.3

Infrastructura

Reţeaua de drumuri Judeţul Iaşi este străbătut de drumul european E 58 Halmeu - Iaşi - Sculeni. Lungimea totală a drumurilor publice în judeţul Iaşi era în anul 2006 de 2.353 km, din care 414 km drumuri modernizate, 587 km drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Lungimea drumurilor naţionale în acelaşi an era de 344 km, iar lungimea drumurilor judeţene şi comunale de 2.009 km.

Tabel nr. 2-7 Situaţia drumurilor publice în judeţul Iaşi la 31 decembrie 2005

România Reg. NE Iaşi

Drumuri naţionale

Total drumuri

Total

79.904 13.387 2.353

15.934 2.656 344

Drumuri judeţene şi comunale

Modernizate

Cu îmbrăcăminţi ușoare rutiere

Total

Modernizate

Cu îmbrăcăminţi ușoare rutiere

14.374 2.357 316

1.253 258 28

63.970 10.731 2009

6.774 1.000 98

19.662 2.540 545

Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

Căile rutiere sunt repartizate neuniform pe raza judeţului. La Iaşi se intersectează mai multe drumuri modernizate, care apropie oraşul de Tg. Frumos, Roman, Paşcani, Botoşani, Hârlău după cum urmează: DN 28 - Roman-Tg Frumos-Iaşi-Albiţa, DN 28 A – Tg. Frumos-PaşcaniMoţca, DN 28 B – Tg. Frumos-Hârlău-Botoşani. În figura următoare este prezentată infrastructura rutieră principală a judeţului Iaşi, relevantă pentru analiza soluţiilor de transport a deşeurilor.

Pagina 37

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 2-3 Principalele artere rutiere din Judeţul Iaşi

Reţeaua de căi ferate Lungimea totală a căilor ferate aflate în exploatare era în anul 2005 de 292 km, din care 136 km căi ferate electrificate. Principala arteră feroviară este reprezentată de magistrala 600 Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna - Vaslui - Iaşi - Ungheni (395 km). Din ea se desprind linii secundare, cum ar fi Iaşi-Tg Frumos-Paşcani (76 km), Iaşi-Hârlău (64 km). Pe teritoriul judeţului, din această linie ferată derivă traseele secundare: Mărăşeşti-Iaşi, Bucureşti Nord-Iaşi, Iaşi-Vatra Dornei şi Galaţi-Tecuci-Iaşi, care deservesc atât localităţile de pe văile afluente mai importante ale Prutului şi Siretului, cât şi nevoile industriei lemnului şi turismului.

Pagina 38

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-8 Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2005 Total

Anul 2005

Din care electrificate

Din care cu ecartament normal Total

Cu o cale

Cu două căi

Linii cu ecartament larg

Densitatea liniilor la 1000 km2 de teritoriu

7.806 1.059 146

3.010 564 140

57 11 6

45,9 44,3 53,3

România 10.948 3.999 10.816 Reg. NE 1.634 611 1.623 Iaşi 292 136 286 Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

Transporturile aeriene În apropierea municipiului Iaşi, în partea de nord-est a acestuia, se află Aeroportul Iaşi, care asigură legăturile aeriene cu restul României, precum şi cu alte ţări. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Iaşi începând cu anul 1905, iar din anul 1969 Aeroportul Iaşi este modernizat ca parte a unui program naţional de reabilitare a multor obiective strategice. În acest moment Aerportul Iaşi este echipat cu un sistem de apropiere NDB asistat de un Radar de Apropiere cu Precizie, un balizaj CAT I cu lumini pentru apropiere pentru pistele 15 şi 33 beneficiind astfel de cel mai modern terminal pentru pasageri dintre aeroporturile regionale.

Transportul public Principalul prestator de servicii de transport public urban în Judeţul Iaşi este unitatea RATP Iaşi (Regia Autonomă de Transport Public). În zona Iaşului se constată o reţea bine dezvoltată de linii de transport persoane întrucât municipiul dispune de o varietate de trasee. În ceea ce priveşte transportul electric nu este majoritar deoarece numărul de troleibuze este net depăşit de numărul de autobuze şi maxi-taxi.

Tabel nr. 2-9 Transportul urban de pasageri Teritoriu

Lungimea liniei simple (km) Tramvaie

Troleibuze

Numărul vehiculelor în inventar (nr) Tramvaie

Autobuze şi microbuze

Troleibuze

Număr de pasageri transportaţi (mii) Autobuze

România* 925,5 700,5 1.733 6.126 847 Reg. NE** 98,8 137,8 177 659 78 74.875,7 Iaşi** 145 204 28 49208 *Date din 2004 - Anuarul Statistic al României 2005 ** Date din 2005 – Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Troleibuze

24.550 2523

Pagina 39

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Utilităţi Alimentare cu apă şi canalizare Conform datelor existente la nivelul Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi, în anul 2006 în judeţul Iaşi doar 50 de localităţi (din care 5 municipii şi oraşe) beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 14 de localităţi (din care 5 municipii şi oraşe) dispuneau de reţele de canalizare. RAJAC Iaşi reprezintă principalul furnizor al serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, asigurând atât alimentarea cu apă potabilă şi industrială în cadrul judeţului Iaşi, în regim continuu (24ore/24ore), cât şi colectarea apelor uzate prin reţeaua de canalizare, epurarea acestora şi tratarea nămolurilor.

Tabel nr. 2-10 Reţeaua de alimentare cu apă, anul 2006 Judeţul

Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (km)

Iaşi

1.185,0

Volum de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc) Din care: pentru uz Total casnic

43.393

23.250

Număr localităţi cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă Din care: municipii şi Total oraşe

50

5

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel nr. 2-11 Reţeaua de canalizare publică, anul 2006 Judeţul Iaşi

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică (km) 561,5

Număr localităţi Din care: Total municipii şi oraşe 14 5

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Comparativ cu nivelul de extindere a reţelei de distribuire a apei potabile, este evident că reţeaua de canalizare este sub necesităţi, acoperind un număr mult mai mic de localităţi. Dacă cele 5 localităţi urbane ale judeţului dispun de reţele centralizate de distribuţie a apei potabile şi de canalizare, în schimb asigurarea centralizată a apei potabile în localităţile rurale este încă mult sub nivelul dorit, aici situaţia fiind şi mai nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte existenţa reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare. Trebuie menţionat faptul că municipiul Iaşi dispune de una dintre cele mai mari staţii de epurare din judeţul Iaşi, ea preluând un debit de 4,2 mc/s. De asemenea staţia de epurare este dimensionată pentru un debit total de 4.200 l/s şi 8.400 l/s pe timp de ploaie. Având în vedere dezvoltarea insuficientă şi starea ridicată de uzură a majorităţii reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente, sunt necesare eforturi financiare substanţiale atât pentru reabilitarea, cât şi pentru extinderea acestora, atât în mediul urban, cât mai ales în

Pagina 40

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

localităţile rurale. În judeţul Iaşi s-a obţinut finanţare în cadrul Programului ISPA, Măsura nr. 2005 16 PPA 00102 - Asistenţă Tehnică pentru pregătirea proiectului de modernizare a infrastructurii de apă/apă uzată în judeţul Iaşi – Fonduri de Coeziune. Având în vedere necesităţile şi mărimea judeţului Iaşi, MMDD a decis ca pentru Iaşi se vor aloca cca. 120 mil Euro. În scopul implementării acestei măsuri au fost identificate în cadrul judetului Iaşi 5 aglomerări urbane (nu neapărat identice cu organizarea teritorial administrativă a localităţilor), acestea fiind : •

AU Iaşi – include municipiul Iaşi şi comunele Rediu, Valea Lupului, Miroslava, Ciurea, Dancu, Holboca, Tomeşti, Aroneanu;

•

AU Paşcani – include municipiul Paşcani şi localităţile Lunca, Hărmăneşti, Sodomeni, Boşteni, Găsteşti;

•

AU Tg. Frumos – include oraşul Tg. Frumos şi localităţile Războieni şi Prigoreni;

•

AU Hârlău – include oraşul Hârlău şi localităţile Deleni, Parcovaci, Feteşti, Scobinţi;

•

AU Podu Iloaie – include oraşul Podu Iloaie şi localităţile Budai şi Scobilţeni.

Alocarea financiară propusă pentru judeţul Iaşi în cadrul acestei măsuri este după cum urmează: •

82 milioane euro pentru tratarea apelor uzate (treapta terţiară a SEAU Dancu Iaşi, extindere reţele de canalizare şi reparaţii reţele canalizare existente în cele 5 AU menţionate;

•

42 milioane euro pentru extindere reţele alimentare cu apă şi înlocuire reţele alimentare cu apă în cele 5 AU menţionate.

Sisteme de încălzire Numărul de localităţi în care se distribuie energie termică în sistem centralizat şi gaze naturale în judeţul Iaşi este foarte scăzut. În localităţile urbane ale judeţului Iaşi sistemul de încalzire predominant este cel de termoficare în regim centralizat, principalii furnizori de energie termică fiind: •

pentru municipiul Iaşi –S.C. CET S.A. Iaşi;

•

pentru municipiul Paşcani – R.A.G.C.L. Paşcani;

•

pentru oraşul Târgu-Frumos – S.C. TERMOSERV S.A Târgu-Frumos.

SC CET Iaşi reprezintă principalul furnizor în ceea ce priveşte producţia de energie electrică, producţia de energie termică, distribuţia şi furnizarea energiei termice la consumatorii urbani şi industriali din municipiul Iaşi.

Pagina 41

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Cu excepţia S.C. CET S.A. Iaşi, care utilizează mai multe tipuri de combustibil, ceilalţi furnizori de energie termică utilizează numai gaze naturale. De asemenea în localităţile urbane care dispun de reţele de termoficare, în ultimii ani s-a manifestat fenomenul de debranşare a populaţiei sau a unor agenţi economici (sedii administrative, comercianţi etc.) de la sistemul centralizat de încălzire, aceştia trecând la încălzirea în sistem individual, în marea lor majoritate utilizând centrale termice pe gaz natural. În judeţul Iaşi există resurse importante de lemn şi deşeuri lemnoase, acestea fiind încă doar parţial utilizate în scopuri energetice, în principal în centralele termice ale unităţilor de prelucrare a lemnului. În mediul rural, încălzirea populaţiei se realizeză individual, principalul combustibil utilizat fiind lemnul.

Tabel nr. 2-12 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite, la 31 decembrie Regiune /Judeţ ANUL 2003 România Reg.1 N-E Iaşi ANUL 2004 România Reg. 1 N-E Iaşi ANUL 2005 Iaşi

Localităţi în care se distribuie gaze naturale Din care: Total municipii şi oraşe

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor (km)

Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc) Din care: pentru Total uz casnic

1.221 67 15

182 22 3

23.917 2.117 540

10.294.577 1.311.452 354.590

3.476.292 668.199 192.411

684 70 19

205 28 4

25.879 2.306 607,1

12.733.986 1.652.388 389.408

2.744.664 276.148 70.184

21

5

632,2

340.660

79.672

Sursa: Anuarul Statistic al României şi Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel nr. 2-13 Localităţi în judeţul Iaşi în care se distribuie energie termică, la 31 decembrie Localităţi în care se distribuie energie termică Din care municipii şi oraşe

2005 5 2

2006 3 2

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

2.1.4

Date demografice

Populaţia stabilă a judeţului Iaşi În anul 2007 judeţul Iaşi avea o populaţie de 825.100 locuitori, ceea ce reprezenta cca 3,8% din populaţia totală a României. La nivelul judeţului în acelaşi an, 47,68% din totalul populaţiei

Pagina 42

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

locuia în mediul urban, iar 52,32% în mediul rural. Trebuie menţionat faptul că faţă de 1 iulie 2006, populaţia urbană a scăzut cu 4.136 persoane. Datorită întinderii mari a zonelor de câmpie şi de podiş, densitatea medie a populaţiei se situează la un nivel destul de ridicat, respectiv 148,4 loc/km2. În privinţa densităţii populaţiei pot fi identificate trei zone: •

Municipiul Iaşi cu o densitatate a populaţiei în zona urbană de 53,73 loc/ha;

•

Municipiul Paşcani cu o densitatate a populaţiei în zona urbană de 60,91 loc/ha;

•

Oraşul Hârlău cu o densitatate a populaţiei în zona urbană de 39,37 loc/ha.

14000

DELENI

12000

PASCANI

10000

IASI

8000

6000

4000 2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Figura nr. 2-4 Densitatea populaţiei (date din recensământul 2002) în judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-14 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Iaşi în perioada 2001 - 2007 Anul 2001 2002 2003 2004 2005

Total persoane 842.126 805.330 816.003 821.621 813.943

Locuitori pe km2 153,8 147,1 149,0 150,0 148,6

Pagina 43

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Anul 2006 2007

Total persoane 824.083 825.100

Locuitori pe km2 148,0 150,6

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Populaţie totală judeţ 845.000 840.000 835.000

nr. loc.

830.000 825.000 820.000 815.000 810.000 805.000 800.000 2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Figura nr. 2-5 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Iaşi în perioada 2001 - 2007

Analiza pe medii de rezidenţă relevă următoarele aspecte: •

La nivelul anului 2001, populaţia urbană şi cea rurală erau aproape egale;

•

La nivelul anului 2002 se înregistrează o scădere accentuată a populaţiei judeţului, scădere manifestată în mediul urban. În mediul rural se înregistrează o uşoară creştere a numărului de locuitori. Ponderea populaţiei în mediul urban devine 46,2%, în ;

•

În anul 2006, localitatea Podu Iloaiei a devenit oraş, contribuind la creşterea populaţiei urbane a judeţului;

•

Dinamica populaţiei în ultimii ani nu permite stabilirea cu exactitate a unui tendinţe.

O dinamică a numărului populaţiei pe cele două medii (rural / urban) este prezentată în Tabelul nr. 2-15 şi Figura nr. 2-6.

Pagina 44

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-15 Evoluţia populaţiei în mediul urban şi rural în perioada 2001 - 2007, la 1 iulie Mediu Total Urban

Rural

U.M. Nr. loc. Nr. loc. % din populaţia totală Nr. loc. % din populaţia totală

2001 842.126 420.237

2002 805.330 372.158

2003 816.003 381.624

2004 821.621 386.072

2005 813.943 376.155

2006 824.083 394.696

2007 825.100 393.389

49,90

46,21

46,77

46,99

46,21

47,90

47,68

421.889

433.172

434.379

435.549

437.788

429.387

431.711

50,10

53,79

53,23

53,01

53,79

52,10

52,32

440000 430000 420000

nr. loc.

410000 400000

Urban Rural

390000 380000 370000 360000 350000 2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Figura nr. 2-6 Distribuţia populaţiei în judeţul Iaşi pe medii urban / rural

În judeţul Iaşi numărul persoanelor decedate în anul 2006 (7.895 persoane) a fost cu 251 persoane mai mic decât în anul 2005, scădere reflectată şi în diminuarea ratei mortalităţii generale de la 10,1‰ în 2005 la 9,7‰ în 2006. Scăderea ratei mortalităţii infantile (decedaţi sub 1 an la 1000 născuţi-vii) a continuat şi în anul 2006 (13,7‰ faţă de 14,4‰ în 2005), înscriindu-se în tendinţa ultimilor ani şi menţinându-se sub media pe ţară( 13,9‰). Evoluţia natalităţii şi a mortalităţii a determinat, în anul 2006, un spor natural pozitiv (+2.229 persoane), ceea ce corespunde unei rate de 2,8 persoane la 1000 locuitori, în creştere faţă de anul 2005 (2,5‰) şi situând judeţul Iaşi pe primul loc între judeţele ţării.

Pagina 45

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-16 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă la 1 iulie în judeţul Iaşi Anii

Total

2001 2002 2003 2004 2005

842.126 805.330 816.003 821.621 813.943

0-14 ani 171.469 162.939 158.142 153.317 149.302

Pe grupe de vârstă 15-59 ani 60 şi peste 533.487 137.170 506.744 135.647 522.251 135.610 533.127 135.177 530.460 134.181

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel nr. 2-17 Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în anul 2006 Total Urban Rural

Plecaţi 10.473 4.880 5.593

Sosiţi 9642 3.527 6.115

Sold -831 -1.353 522

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

2.1.5

Aşezări umane

În anul 2006 judeţul Iaşi număra 2 municipii, 3 oraşe, 93 de comune şi 418 sate. Judeţul Iaşi prezintă următoarea organizare administrativ – teritorială: •

2 municipii: Iaşi - municipiu reşedinţă de judeţ şi Paşcani;

•

3 oraşe: Tg Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei;

•

93 comune, cu 418 sate.

Reamintim faptul că localitatea Podu Iloaiei a devenit oraş în anul 2006.

Pagina 46

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 2-7 Organizarea administrativă a judeţului Iaşi Tabel nr. 2-18 Organizarea administrativă a teritoriului în judeţul Iaşi, la 1 iulie

Număr oraşe şi municipii Număr municipii Număr comune Număr sate

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

4

4

4

4

4

5

5

2

2

2

2

2

2

2

85

85

85

94

93

93

93

420

420

420

420

418

418

418

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel nr. 2-19 Populaţia stabilă pe localităţi urbane în judeţul Iaşi în perioada 2001 - 2007, la 1 iulie

Municipiul Iaşi Municipiul Paşcani Oras Hârlau Oras Târgu Frumos Oras Podu Iloaiei 1) 1)

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

348705 46096 11869 13567 -

303714 43521 11522 13401 -

313444 43202 11522 13456 -

317812 43074 11756 13430 -1

307377 43380 11856 13542 -

316716 42805 11625 13472 10078

315214 42758 11784 13471 10162

Localitatea Podu Iloaiei a devenit oraş începând cu anul 2006

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Pagina 47

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Localităţi izolate Conform prevederilor directivei europene 1999/31/EC şi ale HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, localitatea izolată este definită ca o aşezare cu un număr de maximum 500 de locuitori şi cu maximum 5 locuitori/km2, aflată la o distanţă de cel puţin 50 km faţă de cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km2 sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de condiţii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an.

Tabel nr. 2-20 Media numărului de locuitori în mediul rural, anul 2005 Nr. comune sub 500 locuitori -

Nr. comune

Nr. comune între 500 5000 locuitori 66

Nr. comune peste 5000 locuitori 28

Ordinul nr. 775/2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu completările ulterioare, nu include în această listă localităţi din judeţul Iaşi.

2.1.6

Dezvoltare economică

Principalele surse economice Structura şi repartiţia principalelor activităţi economice în judeţul Iaşi sunt determinate de poziţia geografică, varietatea resurselor naturale, precum şi de tradiţia existentă în prelucrarea acestor resurse. Principalele ramuri economice în judeţul Iaşi sunt reprezentate de comerţ şi tranzacţii imobiliare.

Tabel nr. 2-21 Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărimi, anul 2006 Activităţi Judeţul Iaşi Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii

Total 14.862 8 1.708 11 977

Din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaţi 0-9 10-49 50-249 250 şi peste 12.982 1.506 316 58 6 2 1.203 335 137 33 4 1 1 5 747 170 53 7

Pagina 48

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii şi întreţinere auto Hoteluri şi restaurante Transport, depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor Învăţământ 1) Sănătate şi asistenţă socială 1) Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 1) Include numai unităţile locale cu activitate ca societăţi comerciale.

7.317

6.637

620

58

2

576 886 2.621

470 795 2.437

98 69 143

8 16 37

6 4

72

61

11

-

-

271 415

253 369

17 40

1 5

1

8

6

2

-

-

de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistcă Iaşi

Tabel nr. 2-22 Numărul societăţilor comerciale active la sfârşitul anului 2005 Număr total întreprinderi 1.691

Întreprinderi de stat 14

Întreprinderi cu capital privat 1.677

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistcă Iaşi

Agricultura. Judeţul Iaşi dispune de următorul potenţial agricol: •

suprafaţa agricolă – 381.396 ha;

•

suprafaţa arabilă – 253.243 ha;

•

suprafaţa păşunilor – 88.110 ha;

•

suprafaţa fâneţelor – 19.608 ha;

•

suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 8.142 ha.

În judeţul Iaşi există preocupări legate de dezvoltarea agriculturii ecologice prin utilizarea biofertilizatorilor şi a îngrăşămintelor organice. Acestea au fost distribuite pe o suprafaţă 16.100 ha, reprezentând 6,27 % din suprafaţa arabilă. De asemenea în judeţul Iaşi există 4 ferme ecologice înfiinţate în comunele Răducăneni, Scânteia, Rediu şi Strunga.

Pagina 49

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-23 Suprafaţa cultivată cu principalele culturi în judeţul Iaşi (hectare) Anul

2001 2002 2003 2004 2005 2006 1)

Suprafaţa cultivată - total 252.121 253.493 248.840 236.783 238.669 223.182

Cereale pentru boabe 178.193 172.816 154.583 172.473 160.055 144.482

Grâu şi secară 50.406 46.409 25.466 39.461 39.129 33.298

Orz şi orzoaică

Porumb

Plante uleioase

Floarea soarelui

7.191 7.477 1.640 2.266 4.685 3.365

114.783 113.454 122.350 127.262 111.294 102.59

19.633 23.137 34.614 31.406 37.837 305.48

17.561 19.036 26.995 25.067 29.210 20.916

Sfeclă de zahăr 2.639 3.303 3.333 1.111 1.661 4.299

Cartofi

Legume

9.395 9.551 9.633 8.993 9.031 9.484

12.603 13.494 13.582 11.6511 11.7731 12.9401

În total legume este inclusă şi suprafaţa grădinilor familiale

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură, valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăriile populaţiei, locuitorii judeţului având o bogată tradiţie în creşterea animalelor. O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în judeţul Iaşi o are suprafaţa mare de păşune existentă în zona montană, în luncile râurilor, precum şi existenţa terenurilor mai slab productive, care sunt folosite exclusiv pentru păşunat.

Tabel nr. 2-24 Efectivele de animale la sfârşitul anului Anii

2001 2002 2003 2004 2005

Total

112.320 115.548 117.710 106.584 107.337

Bovine Din care vaci, bivoliţe şi junici

61.056 62.097 60.414 66.311 61.954

Total

98.646 119.767 139.161 185.688 180.560

Porcine Din care scroafe de prăsilă

7.935 10.043 9.889 12.267 18.194

Ovine Din care oi Total şi mioare

336.321 321.218 320.286 267.441 259.880

265.977 252.772 241.151 227.460 221.547

Caprine

7219 9102 10.847 10.857 11.629

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinele pomicole Cotnari-Hârlău, Iaşi-Răducăneni. Dintre speciile pomicole, predomină mărul (24.770 t în anul 2006), prunul (13.186 t în anul 2006), cireşul şi vişinul (12.922 t în anul 2006 ), părul şi nucul. Silvicultura. La sfârşitul anului 2006, suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a judeţului Iaşi era de 75.683 ha. În ceea ce priveşte regenerarea pădurilor, la nivelul anului 2006 în judeţul Iaşi existau 399 ha regenerate, din care 219 ha regenerări naturale şi 180 ha împădurite.

Pagina 50

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Turism Elementul natural cel mai atractiv din punct de vedere turistic îl reprezintă zonele cu păduri, în special cele care sunt în apropierea oraşelor din judeţ. În preajma municipiului Iaşi se face turism de agrement în ariile împădurite de la Păun, Repedea, Bîrnova, Ciric, Breazu, Cetăţuia. Traseul DN24 de la ieşirea din municipiul Iaşi înspre Pietrăria –Poieni – Schitu Duca este considerat ca fiind un traseu deosebit de pitoresc. Municipiul Paşcani se bucură de frumuseţea codrilor de la Moţca, iar oraşul Hârlău este în apropierea ariilor forestiere din perimetrul Dealului Mare. Se mai pot adauga pădurile din preajma localităţilor Voineşti, Tomeşti, Zona Strunga – Miclăuşeni – Trei Iazuri, etc. În plus, o atracţie deosebită a zonei o constituie numeroasele activităţi artizanale ce au loc aici: pictarea icoanelor (cca. 15 artizani plus maicile de la mănăstiri), încondeierea ouălelor (60 de ateliere de artizanat), meşteşugul lemnului (10 artizani care fabrică butoaie, 52 sculptori în lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiţionale), olărit (în special olăritul cu argilă neagră, cunoscut în întreaga lume), sculptura în piatră, ţesutul şi lucrăturile din piele, blănărie, măşti populare. Turismul balnear. Apele minerale constituie o resursă extrem de importantă, de valoare naţională sau internaţională, dar insuficient valorificată, cu însuşiri remarcabile, atât curative cât şi alimentare. Apele de adâncime de pe teritoriul judeţului Iaşi sunt puternic mineralizate datorită dizolvării sărurilor din sedimente. De exemplu, forajele de adâncime executate în punctul Nicolina - Iaşi (1032m) au pus în evidenţă existenţa unor ape clorosodice şi clorocalcice, uşor radioactive, cu o mineralizaţie foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11 - 43g/kg NaCl şi 16-30 g/kg CaCl2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl2, SO4Ca şi Ca(CO3H)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existenţa a încă două complexe acvifere, unul în formaţiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu concentraţie mare în săruri, şi altul în formaţiunile miocene cu ape clorosodice, sulfuroase, bromo - iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o concentraţie mare în săruri. Pentru calităţile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear format din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de cazare şi tratament şi o plajă amenajată. Rezerva exploatabilă de apă subterană minerală de la Nicolina, confirmată de către Comisia de Rezerve Geologice în 1979, s-a ridicat la valoarea de 299 mc/zi. În prezent, necesarul de apă minerală pentru nevoile de tratament sunt de circa 260 mc/zi, ceea ce impune o utilizare raţională a acestor resurse. Ape minerale similare s-au semnalat şi în forajul Deleni-Hârlău.

Pagina 51

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-25 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică Capacitate de cazare Existentă În funcţiune (mii (locuri) locuri - zile) 2001 3198 1) 699,6 2002 3406 1) 778,3 2003 3325 1) 756,0 1) 2004 2996 690,8 2005 3428 1) 717,6 1) Capacitatea de cazare existentă, la 31 iulie Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi An

Sosiri (mii)

Înnoptări (mii)

Indici de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)

104,9 109,6 122,0 133,5 138,4

258.3 255.5 261.6 278.7 289.7

36.9 32.8 34.6 40.3 40.4

9000 8000 7000

nr persoane

6000 Capacităţi de cazare

5000

Sosiri(mii de pers) 4000

Înnoptări(mii de pers)

3000 2000 1000 0 2001

2002

2003

2004

2005

2006

Figura nr. 2-8 Evoluţia activităţii de cazare turistică

Se constată o creştere a capacităţilor de cazare şi a numărului de vizitatori.

Tabel nr. 2-26 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică Judeţul Iaşi Total Hoteluri şi moteluri Cabane turistice Campinguri şi unităţi tip căsuță Vile turistice şi bungalouri Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

2005 68 19 2 7 14 6 16 -

2006 54 18 1 2 2 6 18 -

Pagina 52

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Judeţul Iaşi Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice

2005 3 1 68

2006 4 1 54

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Distribuţia forţei de muncă şi rata şomajului În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe categorii socio-profesionale, în perioada 2000-2004 s-au înregistrat următoarele: •

populaţia ocupată s-a diminuat de la 318,0 mii persoane la 302,8 mii persoane (-15,2 mii);

•

numărul mediu de salariaţi a scăzut de la 166,4 mii persoane în 2000 la 159,5 mii persoane în 2002 (-6,9 mii), în 2004 înregistrându-se o uşoară tendinţă de creştere (+347 persoane în luna august 2004 faţă de media anului 2003);

•

numărul de şomeri a scăzut de la 39,0 mii persoane în 2000 la 32,5 mii persoane în 2002 (6,5 mii) şi 25,3 mii persoane în 2004 (-13,7 mii persoane în luna august 2004 faţă de sfârşitul anului 2000); în aceeaşi perioadă, rata şomajului s-a diminuat de la 10,9% în 2000 la 7,5% în luna august 2004.

Tabel nr. 2-27 Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfâşitul anului) Judeţul Iaşi (mii pers) Total, din care: Agricultură, vânătoare şi silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie: - Industrie extractivă - Industrie prelucrătoare - Energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport, depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei naţionale

2000 302,8 115,4 0,2 71,2 0,1 66,1 5,0 13,3 27,8 2,0 12,3 1,8 9,5 3,8 21,3 17,8 6,4

2001 298,2 110,0 0,2 67,2 0,1 62,3 4,8 14,4 28,7 2,6 11,8 1,8 11,2 4,0 21,3 18,3 6,7

2002 290,5 100,7 0,2 61,3 56,7 4,6 13,2 29,9 4,0 11,4 2,1 13,2 4,0 22,6 19,2 8,7

2003 296,4 102,5 0,2 55,8 0,1 51,2 4,5 17,7 32,9 4,1 12,0 2,4 12,5 4,7 22,7 18,9 10,0

2004 291,7 97,0 0,2 52,9 48,4 4,5 18,8 34,5 4,0 13,2 2,2 14,1 4,9 21,8 18,8 9,3

2005 302,8 115,4 0,2 71,2 0,1 66,1 5,0 13,3 27,8 2,0 12,3 1,8 9,5 3,8 21,3 17,8 6,4

2006 298,2 110,0 0,2 67,2 0,1 62,3 4,8 14,4 28,7 2,6 11,8 1,8 11,2 4,0 21,3 18,3 6,7

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Pagina 53

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-28 Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale Judeţul Iaşi (nr. pers.) Total, din care: Agricultură, vânătoare şi silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie: - Industrie extractivă - Industrie prelucrătoare - Energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport, depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei naţionale

2000 159514 5304 247 62853 100 57490

2001 159247 4606 157 59351 71 55096

2002 147620 4511 179 50990 8 46445

2003 153242 5040 159 47232 48 42715

2004 152538 4784 205 43007 33 38591

2005 159514 5304 247 62853 100 57490

2006 159247 4606 157 59351 71 55096

5263

4184

4537

4469

4383

5263

4184

10425 19817 1387 10546 1645 5759 3710 19245 14448

11362 19576 2122 10310 1610 6205 3879 20466 15184

9117 20029 2569 8739 1511 7391 3720 19448 14779

11862 23000 2739 9496 1877 7548 4425 18946 15837

12580 24364 2651 9714 2024 8881 4558 19203 14924

10425 19817 1387 10546 1645 5759 3710 19245 14448

11362 19576 2122 10310 1610 6205 3879 20466 15184

4128

4419

4637

5081

5643

4128

4419

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

La acest moment se cunoaşte faptul că rata şomajului în judeţul Iaşi la sfârşitul anului 2006 a fost de 6,3%, în scădere faţă de anul 2002 ( 9,7 %). Tabel nr. 2-29 Evoluţia Ratei Şomajului Jud. Iaşi

Şomerii înregistraţi la Ag. pt. ocuparea forţei de muncă (nr. persoane)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

38993 32949 32506 31294 22289 23117 20231

Din care: femei (nr. persoane)

17795 15612 16244 11506 7679 7995 7043

Rata şomajului - total (%)

Rata şomajului - femei (%)

10,9 9,4 9,7 9,5 7,1 7,2 6,3

10,1 9,2 9,7 7,3 5,1 5,4 4,8

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Venitul mediu Privitor la câştigul salarial trebuie subliniată tendinţa de creştere înregistrată pentru intervalul 2003 – 2006 pentru salariul mediu pe economie în judeţul Iaşi. Creşterile cele mai mari se înregistrează în domeniile intermedieri financiare, administraţie publică şi apărare, învăţământ, energie electrică şi termică, gaze şi apă. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în domeniile

Pagina 54

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

hoteluri şi restaurante, pescuit şi piscicultură, comerţ şi construcţii. Tabel nr. 2-30 Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale Judeţul Iaşi Total economie Agricultură, vânătoare şi silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport, depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei naţionale *) în RON

2002 3381814 2965733 2309954 3135589 4554849 2890318 5783251 2805751 2329874 1900384 4989921 7434534 3041654 5074032 4190000 3626336 3325292

2003 4384017 3964377 3169071 4096202 5788275 3815359 7758980 3888010 3275397 2720916 6256442 9600617 3954087 7274205 5037069 4574234 3811226

2004 5712000 5149490 3968808 5373900 4156250 5037989 8801266 4826471 4223837 3166331 7629013 12917525 4866788 9584628 7111394 5920582 5322613

2005* 703 552 449 657 681 596 1242 585 488 400 878 1537 648 1169 973 752 592

2006* 792 696 505 743 664 1330 659 507 495 859 1563 727 1591 1150 858 690

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

PIB Evoluţia PIB în ultimii 5 ani, inclusiv anul de referinţă 2005, defineşte influenţa venitului asupra generării deşeurilor atât cantitativ cât şi calitativ.

Tabel nr. 2-31 Produsul intern brut la nivelul judeţului Iaşi PIB/an PIB total (milioane lei) judeţ Iaşi PIB pe locuitor (lei) judeţ Iaşi

2001 3605,8 4281,8

2002 4512,4 5603,2

2003 6128,3 7510,2

2004 7358,0 8955,5

2005 8720,4 10713,8

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Principalele centre de atracţie Judeţul Iaşi reprezintă atât din punct de vedere natural cât şi al obiectivelor istorice şi culturale un teritoriu cu un potenţial imens, parţial nevalorificat. O listă a principalelor atracţii turistice

Pagina 55

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

este prezentată în tabelul următor. Tabel nr. 2-32 Principalele atracţii turistice Denumire Muzeul de Istorie a Moldovei Muzeul Științei și Tehnicii ,,Ștefan Procopiu” Muzeul de Artă Muzeul Etnografic al Moldovei Casa memoriala Vasile Pogor Casa Memorială Otilia Cazimir Muzeul Teatrului Bojdeuca ,,Ion Creangă’’ Casa Memorială ,,George Topârceanu’’ Casa Memorială ,,Nicu Gane’’ Casa Memorială ,,Mihai Codreanu’’ Casa Memorială “Mihail Sadoveanu’’ Casa Dosoftei Muzeul Mihai Eminescu Muzeul de Istorie Naturală al Universității AL I Cuza Muzeul Municipal Paşcani – Arheologie şi etnografie Muzeul Viei şi Vinului – Hârlău Biserica ,,Sf.Grigore Teologu’’–monument istoric Punct muzeal ,,Ion Inculet’’ Muzeul sătesc şi monumente: beci de pe timpul lui Ştefan cel Mare şi biserica lui Ştefan din lemn Parc dendrologic Cozia Dealul Cătălina – cetate traco-dacică, beciul domnesc Muzeul Arheologic Cucuteni şi situl, biserici monumente istorice Cucuteni şi Băiceni, tabăra de creaţie pictură, sculptură, olărit Muzeul Satului Poiana, 2 biserici, o mănăstire, conac boieresc Rezervaţie naturală Schitul de la Poiana cu Cetate Casa Memorială ,,V. Alecsandri’’, biserica de lemn Cetatea dacica + biserica catapeteasmă sec.XVII Conacul Lascăr Catargi, rezervaţie naturală – pârâul Hemeiosu Muzeu etnografie-atheologie, biserica 1650 Vasile Lupu Casa Memorială “Costache Negruzzi” Muzeul satului “Petre Carp”

Localitatea Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi Municipiul Paşcani Oraşul Hârlau Mădărjeşti Bârnova Cepleniţa Costuleni Cotnari Cucuteni Deleni Golăeşti Grajduri Mirceşi Moşna Răducăneni Scheia Trifeşti Ţibăneşti

Pagina 56

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.2

DATE

SPECIFICE REFERITOARE LA GENERAREA ŞI GESTIONAREA

DEŞEURILOR

Situaţia existentă reprezintă punctul de referinţă şi ajută la identificarea necesităţilor pentru dezvoltările ulterioare în cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor. Autorităţile pentru protecţia mediului din România colectează date privind gestionarea deşeurilor încă din anul 1991, primul set de date complet la nivel naţional datând din anul 1995. Până în anul 2003 colectarea de date privind gestionarea deşeurilor s-a realizat de către agenţiile judeţene de protecţia mediului pe bază de chestionare statistice, datele fiind prelucrate de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică (INS). În anul 2004, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică PHARE RO 0107.04.03, a fost realizată ancheta statistică pilot pentru deşeuri, fiind îmbunătăţite şi metodologia şi chestionarele de anchetă. Începând cu anul 2005 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu Institutul Naţional de Statistică realizează cercetare statistică anuală. În ceea ce priveşte deşeurile municipale, ancheta statistică se realizează exhaustiv, pe baza a două chestionare: •

AS-GD-MUN „Cercetare statistică pentru primării sau unităţi specializate în servicii de salubritate”;

•

AS-GD-TRAT „Cercetare statistică privind tratarea deşeurilor”.

Conform menţiunilor din publicaţia statistică privind deşeurile, calitatea datelor privind gestionarea deşeurilor este influenţată în mare măsură de o serie de condiţii existente la nivelul unităţilor raportoare, şi anume: •

disponibilitatea condiţiilor tehnice pentru înregistrarea deşeurilor (în principal lipsa cântarelor la depozitele de deşeuri);

•

organizarea managementului deşeurilor;

•

înregistrarea întreprinderilor în Registrul statistic al operatorilor economici;

•

competenţa şi angajamentul responsabilităţilor pentru completarea chestionarelor statistice.

Datele prezentate în acest capitol se referă la deşeuri menajere, deşeuri comerciale similare cu cele menajere, deşeuri voluminoase, deşeuri din grădini, parcuri şi pieţe şi deşeuri stradale.

Pagina 57

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.2.1

Generarea deşeurilor

Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de către operatorii de salubritate şi se bazează în mare măsură pe estimări şi nu pe date precise, obţinute prin cântăriri. În cadrul grupurilor de lucru, în etapa de elaborare a PJGD, au fost analizate datele privind generarea deşeurilor municipale deţinute de către APM, date rezultate din raportările statistice.

2.2.1.1

Cantităţi de deşeuri municipale generate

Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colectate (în amestec sau selectiv), cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile colectate reprezintă deşeurile generate care sunt colectate prin servicii de salubritate. Deşeurile necolectate sunt reprezentate de deşeurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (populaţie urbană şi rurală care nu beneficiază de servicii de salubritate). Indicatorii de generare deşeuri menajere în mediul urban şi rural recomandaţi de Metodologie sunt 0,9 kg/loc/zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi în mediul rural (în judeţ nu au fost realizate până în prezent măsurători). În tabelul următor sunt prezentate cantităţile de deşeuri municipale generate la nivel de judeţ, conform datelor puse la dispoziţie de APM Iaşi. Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de către operatorii de salubritate pe baza chestionarelor de anchetă statistică (date bazate în mare măsură pe estimări şi nu pe date precise, obţinute prin cântăriri). Deoarece colectarea selectivă a fost introdusă începând cu anul 2006, nu au fost considerate cantităţi de deşeuri municipale colectate selectiv. Cantităţile declarate de agenţii de salubritate ca deşeuri municipale colectate separat au fost adăugate la cantităţile de deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, colectate în amestec. Cantitatea de deşeuri generate şi necolectate a fost calculată pe baza populaţiei nedeservite de servicii de salubritate şi utilizând un indice de generare de 0,9 kg/locuitori x zi în mediu urban şi 0,4 kg/locuitor x zi în mediu rural.

Tabel nr. 2-33 Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2001 – 2005 în judeţul Iaşi Tipuri de deşeuri

1.

Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii), din care:

Cantitate de deşeuri (tone) 2001

2002

2003

2004

2005

192.141

207.890

208.753

228.239

241.258

Pagina 58

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tipuri de deşeuri 1.1 1.2

1.3

1.4 1.5 1.6 1.7 1.8

Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, colectate în amestec Deşeuri municipale (menajere şi asimilabile) colectate separat, din care: − hârtie şi carton − sticlă − plastic − metale − lemn − biodegradabile Deşeuri voluminoase Deşeuri din grădini şi parcuri Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale Deşeuri menajere generate şi necolectate

Cantitate de deşeuri (tone) 2001

2002

2003

2004

2005

121.238

134.279

134.944

152.474

164.372

4.617

7.912

8.385

8.641

8.969

0

0

0

0

0

0 0 0 0 0 0 0 1.407 1.876 1.407

0 0 0 0 0 0 0 737 982 737

0 0 0 0 0 0 0 602 801 602

0 0 0 0 0 0 0 1.060 1.414 1.060

0 0 0 0 0 0 0 1.200 1.600 1.200

61.596

63.243

63.419

63.590

63.917

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, rapoarte statistice anuale ale operatorilor de salubritate

300.000

Deseuri municipale generate

250.000

t

200.000 150.000 100.000 50.000 0 2001

2002

2003

2004

2005

Figura nr. 2-9 Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale în perioada 2001 - 2005

Analiza datelor prezentate anterior (date furnizate de APM IAŞI conform raportărilor statistice) arată o creştere a cantităţile de deşeuri municipale generate anual.

Pagina 59

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.2.1.2

Indice de generare a deşeurilor municipale

Indicatorii de generare a deşeurilor municipale, exprimaţi în kg/locuitor x an, reprezintă un parametru important atât de verificare a plauzabilităţii datelor, cât şi pentru calculul prognozei de generare. Indicatorii de generare se calculează atât pentru deşeurile municipale, cât şi pentru deşeurile menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei. În următorul tabel se prezintă variaţia indicatorilor de generare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor menajere colectate în amestec de la populaţie, în perioada 2001 - 2005, indicatori calculaţi pe baza datelor din Tabelul 2-32. Indicatorii de generare prezintă o creştere în perioada 2001 - 2005 corelată cu datele raportate privind cantităţile de deşeuri municipale generate şi deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie. Se poate observa însă că valoarea indicelui de generare a deşeurilor la nivelul anului 2005 (296 kg/locuitor x an) este mai mică decât media la nivel naţional (364 kg/locuitor x an conform raport EUROSTAT). O posibilă explicaţie privind calitatea datelor raportate şi gradul de incertitudine al acestora este faptul că raportările s-au bazat pe estimări şi nu pe cîntăriri.

Tabel nr. 2-34 Indicatori de generare a deşeurilor

Deşeuri municipale generate (t) Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie (t) Populaţia totală (nr. locuitori) Populaţie deservită (nr. locuitori) Indicator deşeuri municipale generate (kg/loc x an) Indicator deşeuri menajere colectate (kg/loc x an)

2001

2002

2003

2004

2005

192.141

207.890

208.753

228.239

241.258

121.238

134.279

134.944

152.474

164.372

842.126 329.909

805.330 329.909

816.003 329.909

821.621 329.909

813.943 363.982

228

258

256

278

296

367

407

409

462

452

Pagina 60

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

500 450

Indicele de colectare

400 kg/loc an

350 300 250 200 150 100 50 0 2001

2002

2003

2004

2005

Figura nr. 2-10 Evoluţia indicatorului deşeurilor menajere colectate în amestec în perioada 2001 – 2005

2.2.1.3

Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale generate la nivelul anului 2005 (anul de referinţă)

Pe baza analizei datelor prezentate anterior, a indicatorilor statistici de generare a deşeurilor şi a datelor deţinute de Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, au fost estimate cantităţile de deşeuri municipale generate la nivelul anului 2005 în judeţul Iaşi. Cantităţile de deşeuri menajere colectate şi necolectate de la populaţie au fost calculate pe baza datelor disponibile privind aria de acoperire cu servicii de salubrizare (secţiunea 2.2.2.1) şi a indicilor de generare de 0,9 kg/locuitor x zi în mediul urban şi 0,4 kg/locuitor x zi în mediul rural. În ceea ce priveşte calculul cantităţilor de deşeuri menajere generate şi colectate, faţă de numărul populaţiei deservită cu servicii de salubritate prezentată în Tabelul nr. 2-41 a fost considerat în plus un număr de aproximativ 37.000 locuitori echivalenţi, reprezentaţi de stundenţii din Municipiul Iaşi (populaţie flotantă). Analizând datele raportate şi datele rezultate în urma calculelor (Tabelul nr. 2-34) se poate constata faptul că datelele raportate în perioada 2001 – 2005 privind cantitatea de deşeuri menajere colectate de la populaţie sunt supraestimate. În ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri menajere necolectate, acestea sunt subestimate pe întreaga perioadă.

Pagina 61

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-35 Deşeuri menajere generate colectate şi necolectate în perioada 2001 – 2005 conform datelor raportae şi a celor estimate 2001 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie Deşeuri menajere generate şi necolectate

Cantitate de deşeuri (tone) 2002 2003 2004 Date raportate

2005

121.238

134.279

134.944

152.474

164.372

61.596

63.243

63.419

63.590

63.917

Date estimate Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie Deşeuri menajere generate şi necolectate

120.381

120.381

120.381

120.381

131.574

91.417

77.270

80.556

82.188

68.064

Pe baza datelor prezentate anterior, dar şi a celor existente în baza de date a ANPM, au fost estimate cantităţile de deşeuri municipale generate în anul 2005, ce reprezintă baza de calcul a prognozei de generare a deşeurilor pentru perioada 2006 - 2013.

Tabel nr. 2-36 Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale generate în anul 2005 în judeţul Iaşi Nr. crt. 1. 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8

Tipuri de deşeuri Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) din care: Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii colectate în amestec Deşeuri municipale (menajere şi asimilabile) colectate selectiv Deşeuri voluminoase Deşeuri din grădini şi parcuri Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale Deşeuri menajere generate şi necolectate

Cod deşeu

Cantitate de deşeuri (tone) 2005 2005 2005 (date raportate, (date Date ANPM cf. Tabel 2-30) estimate)

20 15 01

241.258

341.192

238.958

20 03 01

164.372

300.050

131.574

20 03 01

8.969

26.630

25.000

0

167

170

0 1.200 1.600 1.200

51 2.343 1.690 10.261

50 2.300 1.600 10.200

63.917

-

68.064

20 01 15 01 20 03 07 20 02 20 03 02 20 03 03 20 01 15 01

Pe baza cantităţilor de deşeuri estimate pentru anul 2005 au fost recalculaţi indicatorii de generare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor menajere colectate în amestec de la populaţie.

Pagina 62

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-37 Indicatori de generare a deşeurilor la nivelul anului 2005 2005 (cf. datelor raportate) 241.258

2005 (cf. datelor estimate) 238.958

Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie (t)

164.372

131.574

Populaţia totală (nr. locuitori)

813.943

813.943

Populaţie deservită (nr. locuitori)

363.982

363.982

Indicator deşeuri municipale generate (kg/loc x an)

296

294

Indicator deşeuri menajere colectate (kg/loc x an)

452

361

Deşeuri municipale generate (t)

2.2.1.4

Compoziţia deşeurilor menajere

Datele privind compoziţia deşeurilor prezintă o importanţă deosebită, definind potenţialul pentru valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare. Compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile la nivelul judeţului Iaşi, existentă în baza de date GD-MUN pentru anul 2005, este prezentată la nivelul întregului judeţ, fără a fi defalcată pe mediul urban şi mediul rural. Compoziţia deşeurilor menajere este estimată pe baza datelor din chestionarele de anchetă statistică completate de operatorii de salubritate, nefiind determinată prin măsurători. De asemenea nu au fost disponibile date privind ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în deşeurile menajere la nivelul judeţului Iaşi. Începând cu anul 2008 va fi necesar a se determina compoziţia deşeurilor prin măsurători, separat pentru mediul urban şi rural. Totodată va trebui determinată prin măsurători compoziţia deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere.

Tabel nr. 2-38 Compoziţia estimată a deşeurilor menajere pentru anul 2005 – sursa de date GD MUN Compoziţia Hârtie şi carton Textile Plastic Sticlă Metale Biodegradabile Deşeuri inerte Altele Total

Anul 2005 Cantitate (tone) 17.385,6 12.488,7 4.117,2 24.408,3 8.471,9 208.234,7 3.553,1 48.237,1 326.896,6

% 5,3 3,8 1,3 7,5 2,6 63,7 1,1 14,7 100

Pagina 63

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

În Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est este prezentată compoziţia medie a deşeurilor menajere în anul 2003, atât pentru mediul urban cât şi pentru mediul rural, estimată pe baza datelor din chestionarele de anchetă statistică completate de operatorii de salubritate.

Tabel nr. 2-39 Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2003 la nivelul Regiunii 1 Nord-Est – sursa de date PRGD Material Hârtie şi carton Sticlă Plastic Metale Textile Deşeuri biodegradabile Altele TOTAL

Ponderea (%) Zona urbană (%) Zona rurală (%) 11 9 5 4 10 6.5 5 4 4 3 51 62 14 11.5 100 100

În tabelul nr. 2-40 este prezentată compoziţia deşurilor menajere în judeţul Iaşi la nivelul anul 2005, conform datelor puse la dispoziţie de APM Iaşi. Tabel nr. 2-40 Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2005 la nivelul judeţului Iaşi – sursa de date APM Iaşi Mediul urban Mediul rural Pondere (%) Pondere (%) Material Cantitate Cantitate Din care Din care (kg/loc) (kg/loc) Total Total ambalaje ambalaje Hârtie şi carton 7,68 60,0 5,0 20,0 Sticlă 4,35 25,0 3,5 15,0 Plastic 6,17 80,0 5,5 75,0 Metale 1,78 10,0 2,5 5,0 Lemn 1,00 5,0 0 0 Textile 3,16 5,0 2,5 10,0 Biodegradabile 47,15 64,0 Altele 28,71 17,0 -

2.2.1.5

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale

În vederea determinării cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale generate este necesară cunoaşterea ponderii acestor deşeuri atât în deşeurile menajere (pe medii şi cu evidenţierea ponderii deşeurilor alimentare, de grădină, deşeurilor de hârtie, carton, lemn), cât şi în deşeurile asimilabile din comerţ, industie, instituţii, în deşeurile voluminoase, din grădini şi parcuri, din pieţe şi în deşeurile stradale.

Pagina 64

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Astfel de date nu sunt disponibile în prezent la nivelul judeţului, pentru calculul prognozei privind generarea deşeurilor biodegradabile fiind utilizate datele din Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord – Est (capitolul 4.3). Începând cu anul 2008 este necesar a se determina ponderea deşeurilor biodegradabile prin măsurători, separat pentru mediul urban şi rural.

2.2.2

Colectarea şi transportul deşeurilor

Serviciul de salubrizare al localităţilor (pre-colectare, colectare, transport, tratare şi eliminare deşeuri municipale) se desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor publice locale. Activitatea de salubrizare se poate realiza prin: •

gestiune directă de către autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local sau

•

gestiune delegată - când autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice, cărora le încredinţează (în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realizării acestora.

Activităţile de colectare şi transport al deşeurilor municipale din judeţul Iaşi sunt organizate diferit, în funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

2.2.2.1

Organizarea colectării deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi şi gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

În prezent, municipalităţile sunt acoperite de servicii de salubritate, dar nu în totalitate. Operatorii de servicii de salubritate facturează şi colectează taxele de la gospodării pentru ridicarea deşeurilor. Taxele sunt în general stabilite în funcţie de numărul locuitorilor dintr-o gospodărie sau de numărul de pubele descărcate. În zonele rurale nu sunt organizate sisteme de salubritate publice. În unele zone există doar o taxă anuală care acoperă anumite servicii de întreţinere a spaţiilor de depozitare. La nivelul anului 2005, populaţia deservită cu servicii de salubritate reprezenta aproximativ 44,7 % din numărul total de locuitori ai judeţului, în mediul urban aria de acoperire fiind de 96,5 %, iar în mediul rural de 0,2 %. La nivelul anului 2006, populaţia deservită cu servicii de salubritate era de 92 % în mediul urban şi 2,5 % în mediu rural, reprezentând aproximativ 45,4 % din numărul total de locuitori.

Pagina 65

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

În tabelul şi graficul următor este prezentată evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţul Iaşi în perioada 2001 – 2005.

Tabel nr. 2-41 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Total populaţie Total deservit (nr.) Total deservit (%) Total nedeservit (nr.) Total nedeservit (%) Populaţie urbană Populaţie urbană deservită (nr.) Populaţie urbană deservită (%) Populaţie urbană nedeservită (nr.) Populaţie urbană nedeservită (%) Populaţie rurală Populaţie rurală deservită (nr.) Populaţie rurală deservită (%) Populaţie rurală nedeservită (nr.) Populaţie rurală nedeservită (%)

2001 842.126 329.909 39,2 512.217 60,8 420.237 329.097 78,3 91.140 21,7 421.889 812 0,2 421.077 99,8

2002 805.330 329.909 41,0 475.421 59,0 372.158 329.097 88,4 43.061 11,6 433.172 812 0,2 432.360 99,8

Număr de locuitori 2003 2004 816.003 821.621 329.909 329.909 40,4 40,2 486.094 491.712 59,6 59,8 381.624 386.072 329.097 329.097 86,2 85,2 52.527 56.975 13,8 14,8 434.379 435.549 812 812 0,2 0,2 433.567 434.737 99,8 99,8

2005 813.943 363.982 44,7 449.961 55,3 376.155 363.170 96,5 12.985 3,5 437.788 812 0,2 436.976 99,8

2006 824.083 373.768 45,4 450.315 54,6 394.696 363.170 92,0 31.526 8,0 429.387 10.598 2,5 418.789 97,5

Populatie rurala deservita (%) Populatie urbana deservita (%) Total deservit (%)

120,0

100,0

%

80,0

60,0

40,0

20,0

0,0 2001

2002

2003

2004

2005

2006

Figura nr. 2-11 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţul Iaşi în perioada 2001 - 2006

Pagina 66

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

În ceea ce priveşte sistemele de colectare selectivă existente la nivelul judeţului, în 2006 şi 2007 erau implementate astfel de sisteme în Municipiul Iaşi. Situaţia sistemelor de colectare selectivă, precum şi numărul populaţiei implicate, este prezentată în Tabelul nr. 2-41.

Tabel nr. 2-42 Sisteme de colectare selectivă a deşeurilor existente în judeţul Iaşi la nivelul anilor 2006 şi 2007

Localitate

Nr. locuitori care colectează separat deşeuri de hârtie şi carton

Nr. locuitori care colectează separat deşeuri de plastic

Nr. locuitori care colectează separat deşeuri de sticlă

Nr. locuitori care colectează separat deşeuri de metal

Nr. locuitori care colectează separat deşeuri biodegradabile

Observaţii (se va specifica dacă este proiect pilot finanţat de ECOROMAMBALAJE sau este serviciul salubrizării)

Proiect pilot „ERACOLECT”, desfăşurat de către S.C. SALUBRIS S.A. Iaşi în colaborare cu ECOROMAMBALAJE 1)

Municipiul Iaşi

11.000

11.000

-

-

-

Municipiul Iaşi

50.000

50.000

-

-

-

2)

1)

Colectarea selectivă a deşeurilor menajere a început în municipiul Iaşi în anul 2006, printr-un proiect pilot intitulat „ERACOLECT”, care s-a desfăşurat pe o perioadă de 12 luni (iunie 2006 - mai 2007) şi a cuprins un perimetru delimitat de următoarele repere: campusul universitar Copou-Codrescu, Bulevardul Independenţei (numere impare), B-dul Carol I (numere pare), Str. Oastei, Str. Sărărie (numere impare). Populaţia care a beneficiat de acest proiect a numărat 11.000 locuitori, iar fracţiunile colectate separat au fost: hârtie/carton şi PET . Proiectul a fost derulat de către S.C. SALUBRIS S.A. Iaşi în colaborare cu ECOROMAMBALAJE şi a avut o valoare de 60.000 EURO (38.500 EURO contribuţie ECOROMAMBALAJE şi 21.500 EURO co-finanţare SALUBRIS). Cantitatea totală de deşeuri colectată în cele 12 luni a fost de 5,537 tone hârtie/carton şi 3,449 tone PET. 2)

În anul 2007 s-a extins colectarea selectivă în 5 cartiere mari ale municipiului Iaşi (Alexandru cel Bun, Dacia, Mircea cel Bătrân, Galata şi Nicolina I), iar cantităţile colectate au fost: 35,762 tone hârtie/carton şi 122,241 tone PET.

2.2.2.2 Date privind agenţii de salubrizare Activităţile de colectare şi transport al deşeurilor municipale din judeţul Iaşi sunt organizate diferit, în funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

Pagina 67

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

În unele zone rurale, autorităţile locale operează prin propriile sisteme de salubritate publice, ce nu deţin autorizaţii ANRSCUP. Echipamentul folosit este vechi şi în stare precară, iar operaţiile desfăşurate sunt simple. În tabelul următor este prezentată situaţia operatorilor de salubritate din judeţ la nivelul anului 2007.

Pagina 68

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-43 Situaţia operatorilor de salubritate din judeţul Iaşi în anul 2006 Forma de proprietate Denumire

Localităţi deservite

Număr locuitori deserviţi

S.C. SALUBRIS S.A. IAŞI

Municipiul Iaşi şi cartierele-satelit (Dancu, LuncaCetăţuii şi Tomeşti) *

325.000

X

X

R.A.G.C.L. PAŞCANI

Municipiul Paşcani

28.000

X

X

S.C. TERMOSERV S.A. TG. FRUMOS

Oraşul Tg. Frumos

13.456

X

În procedură de autorizare

Oraşul Hîrlău

6.500

Suburbia Pircovaci

812

SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRITATE HIRLĂU Total urban Total rural *

Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat cu capital mixt

Publică de interes local

Autorizaţie ANRSCUP

X

363.170 10.598

* Conform datelor puse la dispoziţie de Direcţia Judeţeană de Statistică, în anul 2006 populaţia Municipiului Iaşi era de 315.214 locuitori. S-a considerat că Municipiul Iaşi este acoperit în procent de 100% cu servicii de salubritate, diferenţa pâna la 325.000 locuitori deserviţi de Salubris fiind considerată ca acoperire în mediul rural.

Pagina 69

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.2.2.3 Dotarea agenţilor de salubrizare Până în prezent, practica curentă de colectare a deşeurilor menajere este colectarea în amestec. Colectarea selectivă a deşeurilor menajere nu este încă implementată la scară largă, realizânduse în prezent în anumite zone ale Municipiului Iaşi sau prin achiziţionare contra cost a unor materiale cu valoare de piaţă ridicată. În cele ce urmează se prezintă dotarea agenţilor de salubritate existenţi la nivelul judeţului, atât în ceea ce priveşte colectarea în amestec şi selectivă a deşeurilor, cât şi în ceea ce priveşte transportul acestora.

Tabel nr. 2-44 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec – anul 2007 Operator de salubritate

Tip recipienţi de colectare Europubelă 240 l Eurocontainer 1100 – 1200 l

S.C. SALUBRIS S.A. IAŞI Container 4000 - 5000 l

Număr recipienţi 7.262 2.261 (pentru populaţie) 752 (pentru agenţi economici) 115 (pentru populaţie) 704 (pentru agenţi economici) 390 120 78

R.A.G.C.L. PAŞCANI

Altele Eurocontainer 1100 - 1200 l Container 4000 - 5000 l

S.C. TERMOSERV S.A. TG. FRUMOS

Container 4000 - 5000 l

42

SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRITATE HÎRLĂU

Europubelă 240 l Container 4000 - 5000 l Altele

42 44 9

Tabel nr. 2-45 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere – anul 2007 Operator de salubritate S.C. SALUBRIS S.A. IAŞI

Tip deşeu colectat selectiv

Locaţie Populaţie Şcoli Unităţi hoteliere

Hârtie/carton Unităţi spitaliceşti Cămine studenţeşti Alte unităţi

Tip recipienţi de colectare Eurocontainere 1100 l Containere plasă metalică 4000 l Europubele 240 l Eurocontainere 1100 l Eurocontainere 1100 l Containere plasă metalică 4000 l Eurocontainere 1100 l Eurocontainere 1100 l Containere plasă metalică 4000 l

Număr recipienţi 43 6 218 76 5 2 1 2 5

Pagina 70

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Operator de salubritate

Tip deşeu colectat selectiv

Locaţie Populaţie

Şcoli

Unităţi hoteliere

Plastic

Unităţi spitaliceşti

Cămine studenţeşti

Alte unităţi

R.A.G.C.L. PAŞCANI

Hârtie/carton + Plastic

Populaţie

Tip recipienţi de colectare Eurocontainere 1100 l Containere plasă metalică 4000 l Europubele 240 l Containere plasă metalică 1500 l Containere plasă metalică 4000 l Containere plasă metalică 1500 l Containere plasă metalică 4000 l Containere plasă metalică 1500 l Containere plasă metalică 4000 l Containere plasă metalică 500 l Containere plasă metalică 1500 l Containere plasă metalică 4000 l Containere plasă metalică 500 l Eurocontainere 1100 l Containere plasă metalică 1500 l Containere plasă metalică 4000 l

Număr recipienţi 31

Eurocontainere 1100 l

57

80 216 36 2 4 1 5 3 5 2 4 1 3 3 7

Tabel nr. 2-46 Dotarea agenţilor de salubritate pentru transportul deşeurilor menajere – anul 2006 Operator de salubritate

S.C. SALUBRIS S.A. IAŞI

R.A.G.C.L. PAŞCANI

S.C. TERMOSERV S.A. TG. FRUMOS

Tip utilaj Autogunoieră compactoare Transportor containere Tractor cu remorcă Altele Autogunoieră compactoare Transportor containere Tractor cu remorcă Autocamioane basculante Transportor container

Număr

Capacitatea utilajului (mc)

19

15

12 10 8

4 4 -

1

18

3 5

4 4

3

12

1

4

Pagina 71

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Operator de salubritate

Tip utilaj

Număr

SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRITATE HÎRLĂU

Transportor container Tractor cu remorcă

1 1

Capacitatea utilajului (mc) 4 4

2.2.2.4 Date privind staţiile de transfer În judeţul Iaşi nu există în prezent staţii de transfer în funcţiune. Date privind proiectele existente la nivelul judeţului care includ şi construirea de staţii de transfer sunt prezentate în Capitolul 6.

2.2.3

Valorificarea şi tratarea deşeurilor

2.2.3.1

Sortarea deşeurilor municipale

Scopul unei instalaţii de sortare este separarea din deşeurile municipale a fracţiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, metalele şi lemnul. În prezent în judeţul Iaşi nu există instalaţii de sortare în funcţiune. Date privind proiectele existente la nivelul judeţului care includ şi construirea de astfel de instalaţii sunt prezentate în Capitolul 6.

2.2.3.2 Valorificarea deşeurilor municipale Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă la scară largă, cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. Agenţii economici tip REMAT existenţi în judeţ achiziţionează, de la persoane fizice şi juridice autorizate, deşeuri reciclabile (ex. hârtie şi carton, metale, mase plastice) pe care le tratează în vederea reciclării şi apoi le trimit la unităţile valorificatoare, după o prelucrare prealabilă (sortare, dezmembrare, mărunţire, presare, balotare). În Anexa 3 sunt prezentate datele de identificare ale principalelor unităţi ce desfăşoară activităţi de colectare şi tratare deşeuri reciclabile, dotările şi capacităţile de prelucrare de care dispun, prcum şi date ale unităţilor ce desfăşoară activităţi de valorificare (reciclare) a acestor deşeuri.

2.2.3.3 Compostarea deşeurilor În instalaţiile de compostare pot fi prelucrate deşeurile biodegradabile municipale colectate selectiv, precum şi nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti. În urma procesului

Pagina 72

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

de compostare rezultă compostul, care poate avea diferite utilizări, funcţie de calitatea acestuia (agricultură, remedierea terenurilor degradate etc.). În judeţul Iaşi nu există în prezent unităţi de compostare a deşeurilor.

2.2.3.4 Tratarea mecano - biologică În instalaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale printr-o combinaţie de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano-biologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar deşeurile reziduale sunt inertizate biologic. În judeţul Iaşi nu există staţii de tratare mecano - biologică a deşeurilor.

2.2.3.5 Tratarea termică La nivelul judeţului Iaşi, precum şi la nivelul Regiunii 1 Nord – Est, nu există instalaţii de tratare termică a deşeurilor municipale nepericuloase. În judeţul Iaşi există nu există în prezent incineratoare pentru deşeuri periculoase. La nivelul Regiunii 1 Nord-Est există două incineratoare pentru deşeuri periculoase (SC Mondeco SRL Suceava şi SC Super Star Com SRL Rădăuţi) şi o instalaţie de co-incinerare, în judeţul Neamţ (fabrica de ciment CARPATCEMENT HOLDING SA – Sucursala Bicaz). În tabelul următor sunt prezentate date despre instalaţiile de tratare termică existente în regiune.

Pagina 73

Plan Judeţean De Gestionare A Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-47 Instalaţii de tratare termică existente în Regiunea 1 Nord-Est Agent economic/ Date de identificare

Tip incinerator

Tipuri de deşeuri incinerate

Temp. de incinerare (°C)

Distanţa faţă de zone locuite (m)

S.C. Mondeco S.R.L. Str. 22 Decembrie nr. 27,

Suceava Tel/fax: 0230 519398 e-mail: [email protected] Ing. Ştefan Dumitru

Meri FM 40

18.01.01 18.01.10

850 - 1200

500

Autorizaţie de mediu Număr/ valabilitate

Da Nr. 27 Val. 31.01. 2005 31.01.2007

Cantităţi (t) 2006

18.01.03*103 18.01.06 18 18.01.09 62,5 T=183,5

2005

18.01.01 2 18.01.02 20 18.01.03* 9,8 18.01.08* 16,3 18.01.09 58,1 18.01.06* 25,4 18.01.07 5,3 18.01.04 54,3

2004

2003

2002

18.01.03* 9,5 18.01.04 62,752 18.01.08* 4,209 18.01.09 59,782

18.01.13* 1,6 18.02.02* 0,8 18.01.09 32,5 18.01.07 1 07.05.14 11,5 20.01.28 15,1 02.01.02 0,1 20.01.01 2,3 20.01.11 0,2 18.01.08* 0,1

18.01.01 18.01.10 92,188

T=136,243

T=191,3

T= 92,188

T=65,2 S.C. Mondeco S.R.L. Str. 22 Decembrie nr.27,

Suceava Tel/fax: 0230 519398 e-mail: [email protected] Ing. Ştefan Dumitru (proiect finanţat din

Incinerator deşeuri 02, 03, 04, periculoase 05, 06, 07, industriale 08, 09, 10, şi 12, 13, 14, 15, spitaliceşti 16, 18, 20 tip MERI Fm - 6

1500

Autorizaţie integrată de mediu nr. 14/20.07.2007

-

-

-

-

-

Pagina 74

Plan Judeţean De Gestionare A Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Agent economic/ Date de identificare

Tip incinerator

Fondul de Mediu)

G500

SC Super Star Com SRL Str. Frâncei nr. 24, Rădăuţi Tel/Fax: 0230 560629 e-mail: superstarradauti@ yahoo.com Ing. Daniliuc Mihaela

Incinerator Ecologic Tip IE 1000

Tipuri de deşeuri incinerate

02.01.02 02.02.02 18.01.02 18.02 18.01.03* 02.06.01 02.02.03 15.01.02

Temp. de incinerare (°C)

850 - 1150

Distanţa faţă de zone locuite (m)

1000

Autorizaţie de mediu Număr/ valabilitate

Da Nr. 1206 Val. 18.12.2003 18.12.2008

Cantităţi (t) 2006

2005

2004

18.01.03*298,2 02.01.02 466 18.01.02 7,9

18.01.03*63 18.01.01 20 02.02.03 70 18.02.02* 5,8 02.02.02 134 02.01.01 136 18.02.03 – 14

02.01.02 228 02.02.02 707 07.05.13* 303

T=772,1

2003

2002

-

-

T=1238

T=442,8

Pagina 75

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.2.4

Eliminarea deşeurilor

În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare. Conform Planului de implementare şi HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, la nivelul judeţului Iaşi există patru depozite neconforme pentru deşeuri nepericuloase (clasa „b”) aferente localităţilor urbane. Datele la care îşi vor înceta activitatea aceste depozite, conform Calendarului de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente (HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor), sunt prezentate în Tabelul nr. 2-48. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioada de maximum 2 ani după sistarea depozitării. Suprafaţa ocupată de aceste depozite este de aproximativ 37,49 ha. Depozitele sunt operate de companii aparţinând municipalităţilor, care sunt în general principalii colectori de deşeuri. Doar o parte din depozite au autorizaţii de funcţionare şi programe de monitorizare a mediului. Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deşeurilor depozitată este înregistrată prin numărarea containerelor care intră în unitate şi prin cantitatea medie de deşeuri din containere. O parte din depozite nu sunt îngrădite şi nu sunt prevăzute cu sisteme de colectare a levigatului şi a gazului de depozit. În prezent în judeţul Iaşi nu există depozite conforme pentru eliminarea deşeurilor. În tabelele următoare sunt prezentate date generale privind depozitele neconfome din zona urbană a judeţului Iaşi, precum şi evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate (atât deşeuri municipale, cât şi deşeuri industriale nepericuloase şi deşeuri din construcţii şi demolări acceptate la depozitare). Tabel nr. 2-48 Depozite de deşeuri – date generale (anul 2005) Denumire depozit/localitate Iaşi - Tomeşti Paşcani –Valea Seacă Hirlău Tg. Frumos - Adîncata Total judeţ Iaşi

Tipul b b b b

Data de începere/sistare a operaţiunilor 1968/2009 1979/2009 1962/2009 1982/2012 4

Suprafaţa proiectată (ha) 29,98 3,5 2 2 37,49

Capacitate proiectată (mc) 3.000.000 800.000 500.000 100.000 4.400.000

Capacitate disponibilă 2005 (m3) 500.000 200.000 150.000 25.000 875.000

Sursa: APM Iaşi, PRGD Regiunea 1 Nord-Est

Pagina 76

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-49 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate Depozit/ localitate

2001 106.201 14.605 3.652 6.085 130.543

Iaşi - Tomeşti Paşcani –Valea Seacă Hirlău Tg. Frumos - Adîncata Total

Cantitate depozitată (t/an) 2002 2003 2004 117.569 119.536 136.224 14.539 14.899 14.212 4.456 4.640 5.285 6.124 6.259 6.482 142.688 145.334 162.203

2005 146.751 15.295 5.822 6.618 174.486

200.000 180.000 160.000 140.000 tone

120.000 100.000 80.000 60.000 40.000 20.000 0 2001

2002

2003

2004

2005

Figura nr. 2-12 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate

În judeţul Iaşi în anul 2006 localitatea Podu Iloaiei a fost transformată în oraş. Depozitul existent în această localitate nu a fost luat în considerare la relizarea Planului de implementare, pentru solicitarea perioadei de tranziţie. Conform prevederilor legale, spaţiile de depozitare din zonele rurale trebuie să sisteze activitatea şi să fie ecologizate până la data de 16 iulie 2009. Deoarece depozitul de deşeuri din această localitate nu este cuprins în Anexa 5 - Calendarul de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente din HG nr. 349/2005, el va trebui să înceteze activitatea şi să fie închis până la 16 iulie 2009. Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor elaborat anterior, în mediul rural există un număr de aproximativ 420 spaţii de depozitare care, în general, sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărârea Consiliului Local, administrate de către primării. Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, toate spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform „Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”. Suprafaţa totală a depozitelor neamenajate din mediul rural nu este însă cunoscută cu exactitate, în cursul anului 2008 fiind necesară o reinventariere a acestora. Se estimează o suprafaţă de cel puţin 1 ha în fiecare comună (suprafaţă totală minim 90 ha). Nu au fost disponibile date privind spaţii de depozitare din mediul rural închise sau ecologizate.

Pagina 77

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

3 3.1

3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

PRINCIPII

Principiile de bază ale politicii de mediu a României sunt stabilite în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia. Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care stau la baza activităţilor de gestionare sunt cele enumerate mai jos: • Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al conceptului de „dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare. •

Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică în corelaţie cu cerinţele de protecţia mediului şi cu măsuri fezabile din punct de vedere economic.

•

Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie în activităţile de gestionare a deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor, tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătatea populaţiei.

•

Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic adecvat, în aşa fel încât costurile de gestionare a deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri.

•

Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.

•

Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei, stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate.

•

Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

Pagina 78

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

•

Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor: •

prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;

•

reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri;

•

valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei;

•

eliminarea – prin incinerare şi depozitare.

3.2

OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE

Principiile enumerate mai sus sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale, precum şi a obiectivelor şi ţintelor stabilite la nivelul judeţului Iaşi. Obiectivele se împart în două categorii: •

Obiective cu caracter politic, decizional (politica de mediu şi cadrul legislativ, aspecte instituţionale şi organizatorice, resurse umane, finanţare, informarea şi conştientizarea părţilor implicate, etc.).

•

Obiective cu caracter tehnic, cuantificabile prin măsuri şi indicatori bine definiţi, cu ţinte şi termene legislative (date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe măsurători cantităţi şi compoziţie; prevenirea generării deşeurilor, colectarea, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, obiective pentru fluxuri speciale de deşeuri, cum ar fi ambalaje şi deşeuri de ambalaje, deşeuri biodegradabile, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, deşeuri voluminoase, deşeuri periculoase din deşeuri menajere, etc.).

Obiectivele stabilite în cadrul PJGD trebuie să îndeplinească următoarele criterii: •

Să urmărească principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul Plăteşte, Principiul Prevenirii, Principiul Proximităţii, Principiul Eficienţei Economice, Principiul Subsidiarităţii, Principiul Aplicabilităţii, Principiul BATNEEC etc.;

•

Să se bazeze pe următoarele priorităţi: prevenirea generării deşeurilor la sursă, reutilizarea şi reciclarea acestora, utilizarea deşeurilor ca sursă de energie, eliminarea finală a deşeurilor prin incinerare sau depozitare;

•

Să urmărească transformarea problemelor identificate în teritoriu în obiective de rezolvat;

Pagina 79

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

•

Să ia în considerare observaţiile şi comentariile relevante primite din partea publicului şi în special a segmentului care urmează să participe la realizarea obiectivelor propuse (generatori de deşeuri, prestatori de servicii, investitori potenţiali, organe de control etc.);

•

Să fie în concordanţă cu obiectivele stabilite la nivel naţional (Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor), la nivel regional (Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est) şi cu legislaţia europeană şi naţională.

Ţintele trebuie să îndeplinească următoarele criterii: •

Să exprime fiecare obiectiv stabilit într-o formă cuantificabilă (cantitate şi timp);

•

Să fie cel puţin egale cu ţintele stabilite la nivel regional şi naţional;

•

Faţă de ţintele stabilite la nivel regional şi naţional, la nivel judeţean pot fi stabilite şi ţinte intermediare.

În alegerea alternativelor pentru colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor municipale trebuie să se ţină cont de specificul judeţului. La introducerea colectarii deşeurilor în mediul rural trebuie să se ţină seama de caracteristicile locale, de infrastructura de drumuri existentă, de amplasarea localităţilor unele faţă de altele şi respectiv faţă de staţiile de transfer şi de depozitele zonale existente sau cele proiectate.

Tabel nr. 3-1 Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi

Obiective

Obiective subsidiare / ţinte

1. Politica şi cadrul legislativ privind gestionarea deşeurilor 1.1.1 Elaborarea de acte normative specifice la nivel judeţean şi local în concordanţă cu politica de gestionare a deşeurilor şi cu legislaţia naţională, pentru a implementa un sistem integrat, eficient din punct de vedere economic 1.1. Elaborarea cadrului şi ecologic legislativ şi organizatoric 1.1.2 Încurajarea autorităţilor locale şi a celor judeţene de la nivel judeţean necesar a elabora împreună cu sectorul privat o strategie comună implementării unui sistem în vederea organizării managementului integrat pe tot integrat de management lanţul, de la colectare, colectare selectivă, tratare şi până la al deşeurilor eliminarea finală 1.1.3 Conştientizarea factorilor de decizie şi a populaţiei că un management adecvat al deşeurilor este de cea mai mare importanţă pentru sănătatea populaţiei 1.2. Creşterea eficienţei 1.2.1 Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi de aplicare a legislaţiei în controlul acesteia domeniul gestionării 1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea deşeurilor aplicării legislaţiei

Termen / Ţinte

Permanent cu revizuiri periodice

Permanent

Pagina 80

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective

Obiective subsidiare / ţinte

Termen / Ţinte

1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel judeţean şi local, printr-o definire clară a responsabilităţilor 1.2.4. Informarea tuturor factorilor interesaţi/implicaţi referitor la legislaţia de protecţie a mediului în general şi cea de gestionare a deşeurilor în particular 1.2.5. Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile competente ca ARPM, APM, Garda de Mediu, în concordanţă cu responsabilităţile acestora 2. Aspecte instituţionale şi organizatorice 2.1 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene

2.1.1 Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor 2.1.2. Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor guvernamentale la nivelul instituţiilor judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi în aplicarea legislaţiei

Permanent

3. Resurse umane 3.1. Asigurarea resurselor 3.1.1. Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit umane ca număr şi profesional şi de dotări corespunzătoare la nivel judeţean pregătire profesională şi local

Începând cu 2008

4. Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor 4.1. Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plateşte” şi a principiului subsidiarităţii

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi eliminare finală 4.1.2. Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale şi internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor (Fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi de coeziune, instituţii bancare etc) 4.1.3. Îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor prin elaborarea unor mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unui management integrat bazat pe taxe covenabile pentru cetăţeni, care de asemenea, să acopere costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată 4.1.4. Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea promovării colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz

Permanent

Permanent

2008 cu atenţie permanentă

2008 cu atenţie permanentă

Pagina 81

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective

Obiective subsidiare / ţinte

Termen / Ţinte

4.1.5. Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile pentru deşeurile reciclabile

Permanent

5.Informarea şi conştientizarea părţilor implicate 5.1.1. Intensificarea comunicării între toţi factorii implicaţi 5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de 5.1. Promovarea unui educaţie şi conştientizare la toate nivelele sistem de informare, conştientizare şi motivare 5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (massmedia, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru pentru toate părţile informarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a implicate publicului şi pentru conştientizarea grupurilor ţintă (autorităţi şi cetăţeni) cu privire la măsurile de implementare a PJGD 5.2.1 Elaborarea de materiale informative şi realizarea de 5.2 Campanii publice campanii de conştientizare a populaţiei privind referitoare la gestionarea gestionarea deşeurilor deşeurilor şi 5.2.2 Informarea publicului asupra efectelor nocive îmbunătăţirea calităţii cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor vieţii prin depozitarea necontrolată a acestora

Permanent Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

6. Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

6.1. Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

6.1.1. Îmbunătăţirea sistemului judeţean de colectare, procesare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind generarea şi gestionarea deşeurilor (inclusiv a fluxurilor specifice de deşeuri)

Permanent

6.1.2. Îmbunătăţirea raportării directe, prin mijloace IT, a datelor colectate la nivel judeţean şi transmiterea acestora la nivel local (APM Iaşi), regional (ARPM Bacău) şi naţional (ANPM)

Permanent

6.1.3. Îmbunătăţirea sistemului de validare a datelor primite, creşterea responsabilizării întregului personal implicat în colectarea, procesarea şi validarea datelor

Permanent

7. Prevenirea generării deşeurilor 7.1. Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la producători

Permanent

7.1.2. Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator

Permanent

8.Valorificarea potenţialului util din deşeuri 8.1. Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică

8.1.1. Dezvoltarea unei pieţe viabile pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate

Permanent

Pagina 82

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective privind valorificarea deşeurilor

Obiective subsidiare / ţinte

Termen / Ţinte

8.1.2. Reducerea cantităţilor de deşeuri municipale depozitate utilizând capacităţi optime de selectare a deşeurilor colectate

Permanent

8.2.1. Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) şi reciclarea deşeurilor menajere altele decât cele de ambalaje, în măsura posibilităţilor tehnice şi 8.2. Dezvoltarea economice activităţilor de valorificare 8.2.2 Promovarea valorificării energetice prin comaterială şi energetică incinerare şi incinerare în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnicoeconomic

Permanent

Permanent

9.Colectarea şi transportul deşeurilor 9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport a deşeurilor corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală (sistem integrat de colectare şi transport al deşeurilor)

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – aria de acoperire 100%

2013

9.1.2 Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural – arie de acoperire minim 90%

2009

9.1.3 Licenţierea agenţilor de salubrizare din judeţ

2009

9.1.4 Asigurarea infrastructurii necesare şi modernizarea sistemelor de colectare şi transport

Permanent

9.2.1 Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile

Permanent

9.2.2 Colectarea separată a deşeurilor periculoase existente în deşeurile municipale

Permanent

9.2.3 Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea colectării selective

Permanent

9.2.4 Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente, în cadrul cărora să se realizeze şi operaţii de sortare a deşeurilor

2008 - 2012

10. Tratarea deşeurilor 10.1. Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

10.1.1. Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: valorificării (materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final

Permanent

Pagina 83

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective

Obiective subsidiare / ţinte

Termen / Ţinte

11. Deşeuri biodegradabile 11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 în judeţ

2010

11.1. Reducerea cantităţii 11.1.2. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totală de deşeuri municipale biodegradabile depozitate (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 în judeţ

2013

11.1.3. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 în judeţ

2016

12. Deşeuri de ambalaje 12.1. Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje

12.1.1 Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs ambalat 12.1.2 Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje, în sensul unei bune organizări a colectării selective

Permanent Permanent

12.2.1 Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50 % pentru metal, din greutatea fiecărui tip de 31 decembrie 2008 material conţinut în deşeurile de ambalaj generate în judeţ

12.2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje raportate la cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă

12.2.2 Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile 31 decembrie 2011 de ambalaj generate în judeţ 12.2.3 Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minium 50 % din 31 decembrie 2011 greutatea deşeurilor de ambalaje generate în judeţ 12.2.4 Reciclarea a minimum 55 % din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de 31 decembrie 2013 ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic 12.2.5 Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minium 60 % din 31 decembrie 2013 greutatea deşeurilor de ambalaje

12.3 Crearea şi 12.3.1 Organizarea de sisteme de colectare separată a optimizarea schemelor de deşeurilor de ambalaje în vederea atingerii ţintelor la colectare şi reciclare a termenele stabilite deşeurilor de ambalaje

Permanent

13. Deşeuri din construcţii şi demolări 13.1. Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii

13.1.1 Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări, pe categorii (deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase)

Începând cu 2008

Pagina 84

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective şi demolări, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Obiective subsidiare / ţinte

Termen / Ţinte

13.1.2. Tratarea deşeurilor periculoase din construcţii şi demolări în vederea scăderii potenţialului periculos şi eliminării în condiţii de siguranţă

Permanent

13.1.3. Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare

Permanent

13.1.4. Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate

Începând cu 2008

14. Deşeuri voluminoase 14.1. Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

14.1.1. Înfiinţarea de puncte speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase de la populaţie

Începând cu 2008

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă la perioade bine stabilite

Începând cu 2008

14.1.3. Valorificarea potenţialului util din material şi valorificarea energetică a deşeurilor voluminoase

Începând cu 2008

15. Nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneti 15.1. Gestionarea corespunzătoare a nămolului provenit de la staţiile de epurare, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale şi a deversării nămolului în apele de suprafaţă

Permanent

15.1.2. Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative

Permanent

15.1.3. Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării

Permanent

16. Vehicule scoase din uz (VSU) 16.1. Crearea şi dezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

16.1.1. Asigurarea funcţionării punctelor de colectare VSU şi trimiterea la tratare a tuturor VSU colectate

Permanent

16.1.2. Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite de la vehiculele scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate

Permanent

16.1.3. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din greutatea vehiculelor fabricate înainte de 01.01.1980

Începând cu 01.01.2007

16.1.4. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 01.01.1980

Începând cu 01.01 2007

16.1.5. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 01.01.1980

Începând cu 01.012007

16.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 80% din masa vehiculelor fabricate după 01.01.1980

Începând cu 01.01.2007

Pagina 85

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective

Obiective subsidiare / ţinte

Termen / Ţinte

16.1.7. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz

Începând cu 01.01.2015

16.1.8. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz

Începând cu 01.01.2015

17. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 17.1.2. Asigurarea funcţionării punctelor de colectare DEEE conform prevederilor legale

17.1. Colectare separată, reutilizare, reciclare şi valorificare

17.1.3. Organizarea colectării selective a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice şi a componentelor acestora, cu o ţintă (rată medie anuală) de cel puţin: • 2 kg/locuitor şi an (obiectiv intermediar) • 3 kg/ locuitor şi an (obiectiv intermediar) • 4 kg/ locuitor şi an

Permanent

31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008

17.1.3. Îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare şi reciclare a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice colectate selectiv conform prevederilor HG nr. 448/2005

Permanent

17.1.4. Încurajarea şi facilitarea reutilizării, a dezmembrării, reciclării deşeurilor din echipamente electrice şi electronice şi a componentelor şi materialelor din care sunt realizate

Permanent

18. Deşeuri periculoase din deşeuri municipale 18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor în vederea 18.1.Implementarea colectării separate a componentelor periculoase din serviciilor de colectare şi deşeurile menajere transport pentru deşeurile 18.1.2. Instalarea unor de puncte de colectare a deşeurilor periculoase periculose din deşeurile menajere 18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional

Începând cu 2008 Începând cu 2008

18.2.1. Tratarea deşeurilor periculoase în vederea reciclării şi utilizării în procese tehnologice

Permanent

18.2.2 Asigurarea de capacităţi şi instalaţii în conformitate cu standardele europene

Permanent

19. Eliminarea deşeurilor 19.1. Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii

19.1.1 Încetarea activităţii sau conformarea celor 4 Etapizat până în depozite neconforme clasa “b” din zona urbană a 2012, conform HG judeţului Iaşi 349/2005 Corelat cu 19.1.2 Închiderea şi monitorizarea post închidere a calendarul de depozitelor neconforme încetare a activităţii

Pagina 86

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective populaţiei şi a mediului

Obiective subsidiare / ţinte

Termen / Ţinte

19.1.3 Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zona rurală

Până la 16 iulie 2009

19.1.4 Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Permanent

Pagina 87

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

4

4. PROGNOZA DE GENERARE DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI DEŞEURILOR DE AMBALAJE

A A

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii şi a deşeurilor de ambalaje este realizată pentru întreaga perioadă de planificare. Principalii factori care pot influenţa prognoza sunt: •

evoluţia populaţiei la nivelul judeţului;

•

schimbările în economia judeţului;

•

schimbări privind cererea şi natura bunurilor de larg consum;

•

schimbări în tehnologiile de producţie.

Pe baza cantităţilor estimate a se genera se vor calcula capacităţile de colectare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor necesare a fi realizate. Prognoza privind generarea deşeurilor este realizată pentru: •

deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (inclusiv deşeuri de ambalaje de la populaţie şi din comerţ şi instituţii);

•

deşeurile biodegradabile municipale;

•

deşeurile de ambalaje.

Pe baza prognozei de generare a deşeurilor sunt cuantificate ţintele privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje.

Pagina 88

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

4.1

TENDINŢA

FACTORILOR

RELEVANŢI

PRIVIND

GENERAREA

DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI DEŞEURILOR DE AMBALAJE

4.1.1

Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii

Evoluţia populaţiei Unul din factorii relevanţi care influenţează cantitatea totală generată de deşeuri municipale este evoluţia demografică. Metodologia recomandă pentru calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale luarea în considerare a variantei medii ca şi scenariu de prognoză a populaţiei, datele privind evoluţia populaţiei obţinându-se din studiile pe medii (urban şi rural) elaborate de către Institutul Naţional de Statistică. La nivelul Direcţiei Judeţene de Statistică nu au fost disponibile date privind prognoza populaţiei pentru perioada 2007 – 2013. Un document public disponibil cu privire la prognoza populaţiei în judeţul Iaşi pentru intervalul de planificare (2005 – 2013) este Raportul final pentru Regiunea Nord-Est elaborat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în cadrul proiectului „Provision of the development of regional labour market studies for estimation 2013 TVET supply accoding to demand Technical and vocational education and Training ID no. RO2002/000-586.01.02.02.01-2”. Conform acestui document, în intervalul de timp mai sus amintit, pentru judeţul Iaşi se estimează o scădere medie a populaţiei cu cca. 0,7%, respectiv o scădere medie de 0,08% pe an. Trebuie făcută precizarea că prognoza efectuată aici nu poate ţine cont de migraţia populaţiei din zona rurală în zona urbană, precum şi de eventuala transformare (în intervalul 2007 – 2013) a unor localităţi rurale în oraşe. Deşi evoluţia din ultimii ani arată o creştere a populaţiei judeţului Iaşi, ţinând cont de tendinţa generală de scădere o numărului populaţiei ţării şi de estimările documentului mai sus amintit, în calculul prognozei populaţiei judeţului s-a utilizat coeficientul de scădere de 0,08% pe an.

Tabel nr. 4-1 Prognoza populaţiei în judeţul Iaşi pentru perioada 2005 - 2013 Populaţia Total Rural Urban

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 813.943 824.083 825.100 824.440 823.780 823.121 822.463 821.805 821.147 437.788 429.387 431.711 431.366 431.021 430.676 430.331 429.987 429.643 376.155 394.696 393.389 393.074 392.760 392.446 392.132 391.818 391.505

Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate s-a realizat pe medii (urban şi rural), pe baza datelor privind situaţia existentă din anul 2005 şi ţinând seama de obiectivele

Pagina 89

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

şi ţintele care trebuie atinse în anul 2009, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Art. 3 alin. (7) prevede că spaţiile de depozitare a deşeurilor din zona rurală trebuie să fie reabilitate până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere. Acest fapt înseamnă implicit că în zona rurală la acea dată trebuie să existe un sistem de colectare a deşeurilor, prin care să se asigure transportul către staţiile de transfer sau depozitele autorizate cele mai apropiate. Ţinând cont de aceasta, de prevederile Metodologiei privind elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, de recomadările MMDD şi ANPM şi de situaţia existentă la nivelul judeţului în anul 2005, în cadrul PJGD Iaşi s-a propus ca ţintele referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul 2009 să fie de 90 % în mediul rural, urmând ca în anul 2013 să se asigure un grad de acoperire cu servicii de 100 % la nivelul întregului judeţ. Estimările evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate necesare calculului prognozei de generare/colectare a deşeurilor menajere s-au realizat considerând o creştere liniară. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare la nivelul judeţului se calculează pe baza gradului de acoperire din mediu urban şi rural şi al evoluţiei populaţiei.

Tabel nr. 4-2 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate

Urban Rural Total

2005 96,5 0,2 44,7

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 92 94,0 96,0 98,0 100,0 100,0 2,5 30,0 60,0 90,0 93,0 95,0 45,4 60,5 77,2 93,8 96,3 97,4

2012 100,0 98,0 99,0

2013 100 100 100

Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor municipale este determinată, în principal, de schimbările economice (evoluţia PIB), schimbările privind consumul de bunuri de larg consum, schimbări în tehnologiile de producţie etc. Astfel, stabilirea tendinţei acestui indicator este un proces complex, care se realizează pe baza datelor statistice disponibile şi ţinând seama de prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord - Est şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Conform Metodologiei, deoarece în Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor elaborate în anul 2006 s-a considerat o creştere anuală de 0,8 % a indicelui de generare a deşeurilor municipale, creştere utilizată şi în calculul prognozei din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor elaborat în anul 2004, se va folosi şi în PJGD-uri acelaşi indice de generare. De asemenea, a fost considerat că pentru fiecare tip de deşeu din categoria deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii indicele de generare va avea aceeaşi creştere anuală de 0,8 %.

Pagina 90

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Astfel, în ceea ce priveşte indicele de generare a deşeurilor menajere colectate de la populaţie s-a considerat o creştere anuală de 0,8 %, pornind de la indicii de generare din anul 2005, respectiv 0,9 kg/loc x zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc x zi în mediul rural.

Tabel nr. 4-3 Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere Indicator de generare deşeuri menajere (kg/loc x zi) Indicator generare mediul urban Indicator generare mediul rural

4.1.2

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

0,90 0,40

0,91 0,40

0,91 0,41

0,92 0,41

0,93 0,41

0,94 0,42

0,94 0,42

0,95 0,42

0,96 0,43

Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje

Ca şi în cazul deşeurilor municipale şi asimilabile, principalii parametrii care pot influenţa generarea deşeurilor de ambalaje sunt schimbările economice, schimbările privind cererea şi natura bunurilor de larg consum şi schimbările în tehnologiile de fabricare a ambalajelor. Astfel, ca şi în cazul indicelui de generare a deşeurilor municipale, variaţia anuală a cantităţii de deşeuri de ambalaje este greu de stabilit. În lipsa unor date relevante la nivelul judeţului, conform Metodologiei, pentru perioada prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje, au fost luate în calcul următoarele procente: •

creştere anuală de 10% pentru anul 2006;

•

creştere anuală de 7 % pentru perioada 2007 - 2009;

•

creştere anuală de 5% pentru perioada 2010 - 2013.

O problemă deosebită în cazul prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje este reprezentată de faptul că la nivelul judeţului nu există date relevante privind consumul de ambalaje şi implicit nici date privind cantităţile de deşeuri de ambalaje generate care provin de la populaţie. Pentru determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ în anul de referinţă (2005) a fost utilizat modelul de calcul recomandat de Metodologie. Pentru determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ se porneşte de la cantităţile de deşeuri de ambalaje determinate la nivelul regiunii în anul de referinţă. Conform informaţiilor existente în baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, gestionată de ANPM, cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţă la nivel naţional în anul 2005 a fost de 1.140.844,1 tone. Metoda de determinare la nivel de regiune conduce la următoarea formulă: Qr = Cr/Ct x Qt Qr = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în regiune în anul de referinţă

Pagina 91

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Qt = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în România în anul de referinţă Cr = cheltuielile populaţiei din regiune pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii în anul de referinţă Ct = cheltuielile populaţiei României pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii în anul de referinţă Cr = populaţia regiunii * x Chelt.tot.per loc* x Σ(ponderea cheltuielilor pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii)* Ct = ΣCr S-a considerat că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi serviciile achiziţionate de către populaţie. Datele privind populaţia, cheltuielile pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii şi ponderea acestora din cheltuilile totale ale populaţiei au avut ca sursă Anuarul Statistic al României, 2006.

Tabel nr. 4-4 Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în Regiunea 1 Nord – Est în anul 2005

Regiunea

Populaţie

Cheltuieli totale (lei/pers. x lună)

1 Nord - Est

3.734.546

365

Ponderea cheltuielilor băneşti aferente produselor ambalate (%)

58,8

Cheltuieli băneşti Cantitate de aferente produselor deşeuri de ambalate (lei/pers. ambalaje generată x luna) în anul 2005 (tone)

215

172.542

În lipsa altor date statistice relevante privind consumul de ambalaje la nivelul populaţiei pe judeţe şi ţinând cont de faptul că, de regulă, consumul din resurse proprii nu generează deşeuri de ambalaje, determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ s-a realizat în funcţie de câştigul salarial nominal mediu net lunar şi numărul mediu al salariaţilor din judeţ. Qj = Vj/Vr x Qr Qj = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în judeţ în anul de referinţă Vj = Venituri salariale totale în judeţ Vr = Venituri salariale totale în regiune Vj = Câştigul salarial nominal mediu net lunar* x Număr mediu al salariaţilor* Vr = ΣVj Datele privind numărul mediu al salariaţilor, câştigul salarial nominal mediu net lunar şi veniturile salariale au avut ca sursă Anuarul Statistic al României, 2006.

Pagina 92

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-5 Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată la nivelul judeţului Iaşi în anul 2005 Câştig salarial nominal mediu net lunar în judeţ (lei/salariat)

Câştig salarial nominal mediu net lunar în regiune (lei/salariat)

Număr mediu salariaţi în judeţ

Număr mediu salariaţi în regiune

703

663

153.200

566.400

4.2

Venituri salariale totale în judeţ (lei)

Venituri salariale totale în regiune (lei)

107.699.600 375.523.200

Cantitate de deşeuri de ambalaje generată în regiune în anul 2005 (tone)

Cantitate de deşeuri de ambalaje generată în judeţ în anul 2005 (tone)

172.542

49.485

PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale s-a realizat pornind de la datele estimate pentru anul de referinţă 2005 (prezentate în Capitolul 2 – Prezentarea situaţiei existente, secţiunea 2.2.1.3), defalcat pe tipuri de deşeuri, în funcţie de provenienţă, luând în calcul evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor municipale prezentată mai sus. Calculul cantităţii de deşeuri municipale generate anual s-a realizat astfel: •

deşeurile menajere colectate în amestec şi deşeurile menajere generate şi necolectate de la populaţie – cantitatea a fost calculată diferenţiat pe medii (urban şi rural) pe baza evoluţiei populaţiei, a gradului de acoperire cu servicii de salubritate, respectiv a populaţiei nedeservite de servicii pentru deşeurile generate şi necolectate, şi a indicatorului de generare. În ceea ce priveşte indicatorul de generare s-a considerat o creştere anuală de 0,8 %. Indicatorul de generare în anul 2005 a fost considerat de 0,9 kg/locuitor x zi în mediul urban, iar în mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi;

•

deşeurile asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii – cantitatea a fost calculată pornind de la cantitatea estimată pentru anul 2005 şi considerând o creştere anuală de 0,8 %. Cantitatea din anul 2005 reprezintă atât deşeurile colectate în amestec, cât şi deşeurile colectate separat. S-a considerat că întreaga cantitate de deşeuri colectată selectiv reprezintă deşeuri asimilabile, întrucât la nivelul anului 2005 nu era implementat un sistem funcţional de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie;

•

deşeurile din grădini şi parcuri, deşeurile din pieţe şi deşeurile stradale – cantităţile au fost calculate pornind de la cantităţile estimate pentru anul 2005 şi considerând o creştere anuală de 0,8 %.

Cantitatea totală de deşeuri municipale generate a fost calculată ca sumă a cantităţilor prognozate de deşeuri menajere colectate, deşeuri menajere generate şi necolectate, deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale. În tabelul următor se prezintă cantităţile de deşeuri municipale prognozate a se genera în perioada de planificare.

Pagina 93

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-6 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Tip deşeu

2005

2006

2007

Cantitate de deşeuri (tone) 2008 2009 2010

2011 2012 2013 Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din 238.958 245.773 247.648 249.472 251.309 253.159 255.024 256.902 258.794 comerţ, industrie, instituţii), din care: Deşeuri menajere (colectate în amestec 131.574 134.071 154.988 178.109 201.555 207.661 210.483 213.999 216.886 de la populaţie) 131.456 132.491 135.776 139.407 143.084 146.807 147.873 148.947 150.029 Urban 118 1.580 19.213 38.702 58.470 60.854 62.610 65.052 66.857 Rural Deşeuri asimilabile din comert, 25.220 25.422 25.625 25.830 26.037 26.245 26.455 26.667 26.880 industrie, instituţii (colectate în amestec şi separat) Deşeuri din grădini 2.300 2.318 2.337 2.356 2.374 2.393 2.413 2.432 2.451 şi parcuri Deşeuri din pieţe 1.600 1.613 1.626 1.639 1.652 1.665 1.678 1.692 1.705 Deşeuri stradale 10.200 10.282 10.364 10.447 10.530 10.615 10.699 10.785 10.871 Deşeuri menajere generate şi 68.064 72.068 52.708 31.091 9.161 4.580 3.295 1.328 0 necolectate 4.266 10.456 7.878 5.290 2.664 0 0 0 0 Urban 63.799 61.612 44.830 25.801 6.497 4.580 3.295 1.328 0 Rural

300.000 250.000 Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii)

200.000

100.000

Deseuri menajere generate si necolectate

tone

150.000

Deseuri menajere (colectate in amestec si separat)

50.000 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Figura nr. 4-1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în perioada 2005 - 2013

Pagina 94

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

4.3

PROGNOZA

PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR BIODEGRADABILE

MUNICIPALE

Definiţie deşeuri biodegradabile municipale Directiva 1999/31/EC şi HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc deşeurile municipale şi deşeurile biodegradabile astfel: •

deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere”;

•

deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul”.

Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC şi în HG nr. 349/2005 se referă la deşeuri biodegradabile municipale. Legislaţiile europeană şi naţională nu definesc în mod explicit deşeurile biodegradabile municipale, dar, pe baza definiţiilor de mai sus, acestea reprezintă practic fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale şi deşeuri voluminoase. Conform Raportului „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale”, elaborat de Agenţia Europeană de Mediu în anul 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de: deşeuri alimentare şi de grădina, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn, precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate.

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale Pentru determinarea prognozei de generare a deşeurilor biodegradabile municipale este necesar să se cunoască ponderea acestora în deşeurile municipale la nivel de judeţ. Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale trebuie determinată pe bază de măsurători, defalcat pe tipuri de deşeuri. Pentru a putea stabili măsuri adecvate de gestionare a deşeurilor biodegradabile municipale, se recomandă să se evidenţieze atât ponderea deşeurilor alimentare şi de grădină, cât şi a deşeurilor de hârtie, carton, lemn şi textile din deşeurile menajere. La momentul elaborării PJGD Iaşi nu au fost disponibile astfel de date, însă începând cu anul 2008 va fi necesară determinarea ponderii deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale prin măsurători. Pentru determinarea prognozei de generare a deşeurilor biodegradabile municipale s-au utilizat ponderile existente în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord – Est elaborat în anul 2006, precum şi compoziţia deşeurilor menajere pusă la dispoziţie de APM Iaşi.

Pagina 95

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-7 Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale (%) Deşeuri menajere Urban

59 deşeuri alimentare şi de grădină

47

hârtie+carton, lemn, textile

12

Rural

72 deşeuri alimentare şi de grădină

64

hârtie+carton, lemn, textile

8

Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (colectate în amestec şi separat) Deşeuri din grădini şi parcuri

60 90

Deşeuri din pieţe

80

Deşeuri stradale

20

Prognoza generării deşeurilor biodegradabile municipale Cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale au fost calculate pe baza prognozei de generare a deşeurilor municipale şi ţinând seama de ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale.

Tabel nr. 4-8 Prognoza de generare a deşeurilor biodegradabile municipale

Total deşeuri biodegradabile din deşeuri municipale , din care: Deşeuri biodegradabile din deşeurile menajere colectate în amestec de la populaţie: Urban deşeuri alimentare şi de grădina hârtie+carton, lemn, textile Rural deşeuri alimentare şi de grădina hârtie+carton, lemn, textile

Cantitate de deşeuri (tone) 2008 2009 2010

2005

2006

2007

146.285

150.193

151.383

152.495

77.630

79.286

93.831

109.908 126.212 130.112 131.996 134.376 136.305

77.546

78.156

80.094

82.236

84.405

86.601

87.230

87.864

88.502

61.981

62.470

64.018

65.731

67.464

69.219

69.722

70.229

70.739

15.564

15.687

16.076

16.506

16.941

17.382

17.508

17.635

17.763

85

1.130

13.737

27.672

41.806

43.511

44.766

46.512

47.803

76

1.011

12.296

24.769

37.421

38.947

40.070

41.633

42.788

9

118

1.441

2.903

4.385

4.564

4.696

4.879

5.014

153.615

154.743

2011

2012

2013

155.879

157.024

158.177

Pagina 96

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Deşeuri biodegradabile din deşeurile asimilabile din comerţ, industrie, instituţii Deşeuri biodegradabile din deşeurile din grădini şi parcuri Deşeuri biodegradabile din deşeurile din pieţe Deşeuri biodegradabile din deşeurile stradale Deşeuri biodegradabile din deşeurile menajere generate şi necolectate Urban deşeuri alimentare şi de grădina hârtie+carton, lemn, textile Rural deşeuri alimentare şi de grădina hârtie+carton, lemn, textile

4.4

Cantitate de deşeuri (tone) 2008 2009 2010

2005

2006

2007

2011

2012

2013

15.132

15.253

15.375

15.498

15.622

15.747

15.873

16.000

16.128

2.070

2.087

2.103

2.120

2.137

2.154

2.171

2.189

2.206

1.280

1.290

1.301

1.311

1.321

1.332

1.343

1.353

1.364

2.040

2.056

2.073

2.089

2.106

2.123

2.140

2.157

2.174

48.132

50.220

36.701

21.568

6.217

3.275

2.356

949

0

2.516

6.168

4.647

3.121

1.571

0

0

0

0

2.011

4.930

3.715

2.494

1.256

0

0

0

0

505

1.238

933

626

315

0

0

0

0

45.616

44.053

32.053

18.448

4.645

3.275

2.356

949

0

40.831

39.432

28.691

16.513

4.158

2.931

2.109

850

0

4.785

4.621

3.362

1.935

487

344

247

100

0

PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE

Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje se realizează pe baza variaţiei anuale a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate şi ţinând seama de: •

Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare;

•

Structura deşeurilor de ambalaje;

•

Structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie.

Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare Deşeurile de ambalaje (cod 15.01 din Lista europeană a deşeurilor) pot proveni atât de la populaţie, regăsindu-se în deşeurile menajere, precum şi din activităţile industriale, comerciale şi de la instituţii. Ponderea în funcţie de provenienţă se determină pe baza informaţiilor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi ţinând seama de specificul judeţului. Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a datelor statistice ale ţărilor europene cu o dezvoltare economică mai apropiată de cea a României, la nivelul anului 2006 s-a estimat că 60 % din cantitatea de deşeuri de ambalaje provine de la

Pagina 97

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

populaţie şi 40 % de la industrie, comerţ şi instituţii. Astfel, conform Metodologiei, ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (%) la momentul elaborării PJGD se estimează a fi de: •

40% pentru industrie, comerţ, instituţii;

•

60% pentru populaţie.

Structura deşeurilor de ambalaje Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje generate se consideră a fi aceeaşi cu structura pe tip de material a ambalajelor introduse pe piaţă. Conform informaţiilor existente în baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, gestionată de ANPM, structura pe tip de material a deşeurilor de amabalaje în anul 2005 a fost următoarea: •

Hârtie şi carton: 23,6 %;

•

Plastic: 29 %;

•

Sticlă: 21,8 %;

•

Metale: 9 %;

•

Lemn: 12 %;

•

Altele: 4,6 %.

Deoarece nu au fost disponibile prognoze privind modificările viitoare în structura deşeurilor de ambalaje, aceasta a fost considerată ca fiind constantă pentru întreaga perioadă de prognoză. Structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie pe tip de material se determină pe baza compoziţiei deşeurilor menajere la nivelul judeţului. Compoziţia deşeurilor menajere trebuie să reflecte ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în deşeurile menajere. Se recomandă ca această compoziţie să fie determinată din măsurători. Deoarece la nivelul judeţului Iaşi nu au fost disponibile astfel de date, pentru structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje de la populaţie s-au utilizat datele din PRGD Regiunea 1 Nord – Est elaborat în anul 2006, conform indicaţiilor Metodologiei. Începând cu anul 2008 este necesară determinarea compoziţiei deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere prin măsurători.

Pagina 98

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-9 Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje de la populaţie

Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn Total

Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în deşeurile menajere (%) 3,2 7,1 3,0 1,3 0 14,6

Structura deşeurilor de ambalaje ce se regăsesc în deşeurile menajere (%) 22,10 48,52 20,49 8,89 0,00 100,00

Sursa: ARAM, pe baza studiilor efectuate de ICIM

Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate se calculează în funcţie de variaţia anuală a cantităţii stabilită: 1. 10% pentru 2006; 2. 7 % pentru 2007 - 2009; 3. 5% pentru 2010-2013. Aceşti indicatori de creştere au fost stabiliţi de reprezentanţii MMDD, ANPM şi ARAM pe baza creşterii indicatorilor de comerţ cu amănuntul şi a raportărilor privind ambalajele şi deşeurilor de ambalaje.

Tabel nr. 4-10 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje Judeţ Iaşi

creştere 10 %/an 2005 2006 49.485 54.434

creştere 7 %/an 2007 2008 2009 58.244 62.321 66.683

2010 70.018

creştere 5 %/an 2011 2012 73.518 77.194

2013 81.054

Cantităţile de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate a se genera se calculează din cantitatea totală prognozată, în funcţie de structura deşeurilor de ambalaje. Tabel nr. 4-11 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe tip de material

Total Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn

2005 49.485 11.678 14.846 10.788 4.454 5.938

2006 54.434 12.846 16.330 11.867 4.899 6.532

Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 58.244 62.321 66.683 70.018 73.518 13.746 14.708 15.737 16.524 17.350 17.473 18.696 20.005 21.005 22.056 12.697 13.586 14.537 15.264 16.027 5.242 5.609 6.002 6.302 6.617 6.989 7.479 8.002 8.402 8.822

2012 77.194 18.218 23.158 16.828 6.947 9.263

2013 81.054 19.129 24.316 17.670 7.295 9.726

Pagina 99

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generate de la populaţie În vederea stabilirii măsurilor de implementare este necesar să se cunoască cantităţile de deşeuri de ambalaje în funcţie de sursele de generare (deşeuri de ambalaje provenite de la populaţie şi deşeuri de ambalaje provenite din comerţ, industrie şi instituţii). Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera de la populaţie se calculează în funcţie de cantitatea totală de ambalaje prognozate a se genera şi ponderea deşeurilor de ambalaje de la populaţie din cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate. Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a datelor statistice ale ţărilor europene cu o dezvoltare economică mai apropiată de cea a României, 60 % din cantitatea de deşeuri de ambalaje provine de la populaţie şi 40 % de la industrie, comerţ şi instituţii. În anul 2003 Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti a realizat la solicitarea Asociaţiei Române de Ambalaje şi Mediu un studiu privind ponderea deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere (date sintetizate în tabelul nr. 4-9). Cunoscând ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în total deşeuri menajere se determină structura deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere Cantităţile de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate a se genera de la populaţie se calculează din cantitatea totală generată de populaţie, în funcţie de structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie. Tabel nr. 4-12 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie

Total Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn

2005 29.691 6.562 14.406 6.084 2.640 0

2006 32.660 7.218 15.847 6.692 2.903 0

Cantitate de deşeuri de ambalaje de la populaţie (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 34.946 37.393 40.010 42.011 44.111 7.723 8.264 8.842 9.284 9.749 16.956 18.143 19.413 20.384 21.403 7.160 7.662 8.198 8.608 9.038 3.324 3.557 3.735 3.921 3.107 0 0 0 0 0

2012 46.317 10.236 22.473 9.490 4.118 0

2013 48.632 10.748 23.596 9.965 4.323 0

Pe baza prognozei populaţiei se determină indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje la populaţie. Tabel nr. 4-13 Indicatori de generare deşeuri de ambalaje de la populaţie

Total HC Plastic

2005 36 8 18

Indicator de generare deşeuri de ambalaje de la populaţi (kg/locuitor x an) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 40 42 45 49 51 54 56 59 9 9 10 11 11 12 12 13 19 21 22 24 25 26 27 29

Pagina 100

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Sticlă Metale Lemn

Indicator de generare deşeuri de ambalaje de la populaţi (kg/locuitor x an) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 7 8 9 9 10 10 11 12 12 3 4 4 4 4 5 5 5 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generată din industrie, comerţ şi instituţii Cantităţile pe tip de material de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera din industrie, comerţ şi instituţii se calculează prin diferenţa dintre cantităţile totale de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera şi cantităţile de ambalaje prognozate a se genera de la populaţie.

Tabel nr. 4-14 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje din industrie, comerţ şi instituţii

Total Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn

4.5

2005 19.794 5.117 439 4.704 1.814 5.938

Cantitate de deşeuri de ambalaje din industrie, comerţ, instituţii (tone) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 19.814 21.201 22.685 24.273 25.486 26.761 28.099 5.628 6.022 6.444 6.895 7.240 7.602 7.982 483 517 553 592 622 653 685 5.924 6.339 6.656 6.989 7.338 5.174 5.537 1.996 2.135 2.285 2.445 2.567 2.695 2.830 6.532 6.989 7.479 8.002 8.402 8.822 9.263

CUANTIFICAREA

2013 29.504 8.381 720 7.705 2.971 9.726

ŢINTELOR PRIVIND DEŞEURILE BIODEGRADABILE

MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE

4.5.1

Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale

Directiva 1999/31/EC şi HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale: a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001; b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001; c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

Pagina 101

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor menţionate mai sus cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani. În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioadă de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit. a şi b din Directivă, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţintă va fi atinsă la termenul prevăzut în Directivă, respectiv 16 iulie 2016. Astfel, ţintele naţionale privind deşeurile biodegradabile municipale sunt următoarele: •

16 iulie 2010 - Cantitatea depozitată de deşeuri biodegradabile municipale trebuie să se reducă la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995;

•

16 iulie 2013 - Cantitatea depozitată de deşeuri biodegradabile municipale trebuie să se reducă la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995;

•

16 iulie 2016 - Cantitatea depozitată de deşeuri biodegradabile municipale trebuie să se reducă la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995.

Conform Planului de implementare a Directivei privind depozitarea deşeurilor, cantitatea totală de deşeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone. Deoarece la nivel regional şi judeţean nu se cunoaşte cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale generate în anul 1995, aceasta a fost calculată pe baza populaţiei la nivel naţional şi judeţean din anul 1995. Astfel, cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale generate în judeţul Iaşi în anul 1995 a fost de 173.060 t. Cuantificarea ţintelor care reprezintă cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată este realizează pe baza cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale generate în anul 1995 la nivelul judeţului. De asemenea, cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă la depozitare este deosebit de importantă, pe baza acesteia determinându-se capacităţile instalaţiilor necesare a se realiza. În tabelul de mai jos se prezintă cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale, conform celor prezentate anterior.

Pagina 102

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-15 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale 2010

2013

Cantitate generată de deşeuri biodegradabile municipale (tone)

154.743

158.177

Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată (tone)

129.795

86.530

Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă de la depozitare (tone)

24.948

71.647

4.5.2

Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje

România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC, cu excepţia ţintelor de reciclare pentru hârtie şi carton şi metale. Tratatul de aderare a României prevede următoarele: •

România este obligată să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 32% din masă la 31 decembrie 2006, 34% în anul 2007, 40% în anul 2008, 45% în anul 2009 şi 48% în anul 2010.

•

România este obligată să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 53% din masă în anul 2011 şi 57% în anul 2012.

•

România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 8% din masă la 31 decembrie 2006, 10% în anul 2007, 11% în anul 2008, 12% în anul 2009 şi 14% în anul 2010.

•

România este obligată să atingă obiectivul global de reciclare la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 26% din masă la 31 decembrie 2006, 28% în anul 2007, 33% în anul 2008, 38% în anul 2009, 42% în anul 2010, 46% în anul 2011 şi 50% în anul 2012.

•

România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 21% din masă la 31 decembrie 2006, 22% în anul 2007, 32% în anul 2008, 38% în anul 2009, 44% în anul 2010, 48% în anul 2011 şi 54% în anul 2012.

•

România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub formă de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 16% din masă în anul 2011 şi 18% în anul 2012.

•

România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011, în

Pagina 103

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

conformitate cu următoarele obiective intermediare: 4% din masă la 31 decembrie 2006, 5% în anul 2007, 7% în anul 2008, 9% în anul 2009 şi 12% în anul 2010. Pentru obiectivul de reciclare a deşeurilor de hârtie şi carton şi metale România nu a solicitat perioadă de tranziţie, urmând să atingă aceste obiective la termenele stabilite de directivă, şi anume: •

la 31 decembrie 2008 - reciclare hârtie şi carton 60 %;

•

la 31 decembrie 2008 - reciclare metale 50 %.

Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate în anul respectiv şi se împart în trei categorii: •

Ţinte de reciclare pentru fiecare tip de material de ambalaj;

•

Ţinte globale de reciclare;

•

Ţinte globale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.

Ţintele de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje stabilite la nivelul judeţului Iaşi sunt egale cu ţintele stabilite prin Tratatul de aderare a României, respectiv prin legislaţie. În tabelul următor sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform Tratatului de aderare a României. Tabel nr. 4-16 Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje

Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn Total reciclare Total valorificare

2006 53,8 8 21 37,8 4 26 32

Ţinte de reciclare/valorificare (%) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 55,7 60 60 60 60 60 10 11 12 14 16 18 22 32 38 44 48 54 39,2 50 50 50 50 50 5 7 9 12 15 15 28 33 38 42 46 50 34 40 45 48 53 57

2013 60 22,5 60 50 15 55 60

În HG nr. 621/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind gestionarea ambalajelor, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje sunt definite astfel: •

„reciclarea deşeurilor de ambalaje reprezintă operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul iniţial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de energie”;

•

„valorificarea reprezintă orice operaţie aplicabilă deşeurilor de ambalaje, prevăzută în anexa nr. II B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări

Pagina 104

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

şi completări prin Legea nr. 426/2001cu modificările şi completările ulterioare”. Astfel, valorificarea include atât reciclarea, cât şi valorificarea energetică. Cuantificarea ţintelor privind ambalajele se calculează pe baza prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje şi a ţintelor de reciclare/valorificare.

Tabel nr. 4-17 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje, total şi pe tip de material

Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn Total reciclare Total valorificare

2006 6.911 1.306 2.492 1.852 261 14.153 17.419

2007 7.656 1.747 2.793 2.055 349 16.308 19.803

Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone) 2008 2009 2010 2011 2012 8.825 9.442 9.914 10.410 10.931 2.057 2.401 2.941 3.529 4.168 4.348 5.524 6.716 7.693 9.087 2.804 3.001 3.151 3.308 3.474 523 720 1.008 1.323 1.389 20.566 25.340 29.407 33.818 38.597 24.928 30.008 33.608 38.965 44.001

2013 11.477 5.471 10.602 3.647 1.459 44.580 48.632

Observaţie: Cantitatea care reprezintă cuantificarea ţintei de reciclare globală este inclusă în cantitatea care reprezintă cuantificarea ţintei de valorificare sau incinerare în incineratoare cu recuperare de energie.

Pagina 105

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

5 5.1

5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI (SITUAŢIE EXISTENTĂ, METODE DE GESTIONARE)

DEŞEURI PERICULOASE DIN DEŞEURILE MUNICIPALE

Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale şi codul aferent acestora, conform Listei europene a deşeurilor, ce fac obiectul PJGD sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 5-1 Tipuri de deşeuri periculoase din deşeurile municipale Cod deşeu (cf. HG nr. 856/2005) 20 01 13* 20 01 14* 20 01 15* 20 01 17* 20 01 19* 20 01 21* 20 01 23* 20 01 26* 20 01 27* 20 01 29* 20 01 31* 20 01 33* 20 01 35* 20 01 37*

Tip deşeu Solvenţi Acizi Alcali Fotochimice Pesticide Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25 Vopseluri, cerneluri, adezivi şi răşini care conţin substanţe periculoase Detergenţi care conţin substanţe periculoase Medicamente citotoxice şi citostatice Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23, conţinând componente periculoase Lemn conţinând substanţe periculoase

Categoriile 20 01 21*, 20 01 23* şi 20 01 35* reprezintă deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi sunt tratate în secţiunea 5.2.

Colectarea deşeurilor municipale periculoase În prezent, la nivelul judeţului Iaşi deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.

Pagina 106

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării există mai multe opţiuni. Aceasta poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula conform unui program stabilit, prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru toate sistemele o constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare. În tabelul următor sunt prezentate principalele opţiuni de colectare.

Tabel nr. 5-2 Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase produse în gospodării Opţiune

Comentariu Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 până la 5 000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700 000 1. Colectare de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor prin unităţile periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu mobile depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene.

Estimare

Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unităţile mobile

Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase. Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării. Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată prin telefon. Această opţiune nu 2. Colectare Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o singură este recomandată directă de la gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare. datorită costurilor prea gospodării mari. Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare. Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi Se recomandă una sau pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul două locaţii în oraşele comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de reşedinţă de judeţ în funcţionare. combinaţie cu punctele 3. Punctele de de colectare pentru colectare a Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care reciclare şi în judeţe în deşeurilor de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind cooperare cu periculoase personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru depozitele de deşeuri. clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, Pot fi colectate toate numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri tipurile de deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în periculoase. raport cu structura aşezărilor.

Pagina 107

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Opţiune

Comentariu Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor periculoase pe categorii în spaţii nesupravegheate este riscantă. Din experienţa acumulată până acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri 4. Containere uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină, nu au avut pentru succes în Europa Centrală. Vandalismul şi folosirea neadecvată au fost colectarea pe cauzele principale pentru aceasta. categorii a deşeurilor Din acest motiv containerele de colectare trebuie să fie protejate. Acest periculoase lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 3). Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu magazinele care sunt 5. Colectarea răspunzătoare pentru colectarea acestor articole. prin magazine sau companii După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este aprobată specializate colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine specializate.

Estimare

Aceasta reprezintă o soluţie numai în combinaţie cu opţiunile 3 sau 5.

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor de maşină şi a bateriilor.

Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale trebuie demobilizate, ceea ce înseamnă încorporarea într-o mixtură de ciment. Acestea vor fi eliminate sub formă de blocuri de ciment. Baterii, acumulatori şi uleiuri uzate. Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase. Se recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. De asemenea, trebuie susţinute activităţile de reducere a conţinutului de mercur. Colectarea bateriilor auto se realizează în principal prin sistemul depozit. Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi a staţiilor de carburanţi. Medicamente expirate. Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt cu mult mai periculoase decât cele încă în termen. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, ceea ce reprezintă o practică obişnuită la nivel european. Medicamentele expirate pot fi eliminate prin incinerare/co-incinerare sau prin depozitare în depozitele de deşeuri periculoase.

Cantităţi generate La momentul elaborării PJGD, deşeurile periculoase din deşeurile municipale nu sunt colectate separat, prin urmare nu se cunoaşte cantitatea generată. Estimarea cantităţii generate se poate realiza pe bază de indicatori statistici de generare din alte ţări europene, şi anume: •

2,5 kg/persoană x an în mediul urban;

Pagina 108

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

•

1,5 kg/persoană x an în mediul rural.

Tabel nr. 5-3 Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate

Urban Rural Total judeţ

Indicator de generare (kg/loc x an) 2,5 1,5 -

Populaţia judeţului (nr. locuitori) 2005 2006 376.155 394.696 437.788 429.387 813.943 824.083

Cantitate de deşeuri menajere periculoase generată (tone) 2005 2006 940,4 986,7 656,7 644,1 1.597,1 1.630,8

În ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase municipale, la început eficienţa acesteia va fi destul de scăzută şi va creşte doar prin educaţie continuă. Sunt necesare campanii prelungite de conştientizare a publicului în legătură cu riscurile.

Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale Conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au ca obligaţie să asigure „colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. De asemenea trebuie să asigure „spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora”. În prezent la nivelul Regiunii 1 Nord-Est există posibilităţi de tratare şi eliminare a deşeurilor periculoase municipale. În regiune există un incinerator pentru deşeuri periculoase (SC Mondeco SRL Suceava) autorizat să preia aceste tipuri de deşeuri, precum şi o instalaţie de co-incineare în judeţul Neamţ (fabrica de ciment CARPATCEMENT HOLDING SA – Sucursala Bicaz).

Pagina 109

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

5.2

DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

În tabelul următor sunt prezentate tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD.

Tabel nr. 5-4 Tipuri de DEEE ce fac obiectul PJGD Cod deşeu (conform HG nr. 856/2002)

Tip deşeu

20 01 21*

Tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur

20 01 23*

Echipamente abandonate cu conţinut de CFC (clorofluorocarburi) Echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi Echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35

20 01 35* 20 01 36

Prevederi legislative Obiectivele Directivei nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE) sunt: •

prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate;

•

îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice sşi electronice.

Echipamentele electrice şi electronice (EEE) sunt echipamentele care funcţionează pe bază de curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamentele de generare, transport şi de măsurare a acestor câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr. 1A din HG 448/19.05.2005 şi destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1000 volţi curent alternativ şi 1500 volţi curent continuu. DEEE sunt acele echipamente electrice şi electronice care constituie deşeuri conform OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificări şi completările ulterioare, inclusiv toate componenetele, ansamblele şi produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului în momentul în care acestea devin deşeuri. Directiva prevede măsuri ce au ca scop: •

crearea de sisteme care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea deşeurile

Pagina 110

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

de echipamente electrice şi electronice (DEEE) gratuit către punctele de colectare; •

asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice şi electronice a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de acelasi tip şi în aceeaşi cantitate cu echipamentul/echipamentele furnizate;

•

asigurarea unei rate a colectării selective de cel putin 4 kg/loc x an de deşeuri de echipamente electrice şi electronice din gospodăriile populaţiei;

•

asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii, pe întreg teritoriul ţării a punctelor de colectare necesare, ţinând cont în special de densitatea populaţiei;

•

atingerea unor obiective de valorificare de 80% din greutatea medie pe echipament şi de 75% valorificare materiala pentru: aparate de uz casnic de mari dimensiuni, distribuitoare automate;

•

atingerea unor obiective de valorificare de 75% din greutatea medie pe echipament şi de 65% valorificare materială pentru: echipamente informatice şi de telecomunicaţii, echipamente de larg consum;

•

atingerea unor obiective de valorificare de 70% din greutatea medie pe echipament şi de 50% valorificare materială pentru: aparate de uz casnic de mici dimensiuni, echipamente de iluminat, unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni), jucării, echipamente sportive şi de agrement, instrumente de supraveghere şi control;

•

pentru lămpile cu descărcare în gaz, rata valorificării materiale va fi de 80% din greutate.

Conform legislaţiei naţionale în vigoare, persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a nu arunca deşeurile de echipamente electrice şi electronice alături de deşeurile menajere şi de a le preda distribuitorilor în cazul achiziţionării unui produs de acelaşi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE către punctele de colectare organizate de autorităţile locale (cf. prevederilor HG 448/2005, art. 5 alin. 2) şi alin. 6)). Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la gospodăriile particulare şi de a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile necesare pentru înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a acestora (HG 448/2005 art. 5 alin. 1). În aceste spaţii, producătorii trebuie să asigure înfiinţarea a cel puţin: un punct de colectare în fiecare judeţ, un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100.000 de locuitori, un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 20.000 de locuitori (HG 448/2005 art. 5 alin. 3). De asemenea, conform art. 5 alin. 12 al HG 448/2005, producătorii sunt obligaţi să urmărească ca toate DEEE colectate la punctele municipale să fie transportate la instalaţiile de tratare autorizate, cu excepţia cazului în care aparatele sunt refolosite în întregime. Producătorii, terţii care acţionează în numele lor sau organizaţiile colective trebuie să asigure celel mai potrivite măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de colectare, valorificare, reutilizare

Pagina 111

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

şi reciclare a DEEE colectate selectiv (art. 7 al HG 448/2005). Producătorii pot să îşi îndeplinească obligaţiile individual sau prin transferarea responsabilităţii către organizaţii colective, autorizate conform OM 1225/2005. În prezent există patru sisteme autorizate care preiau responsabilităţile de colectare şi reciclare ale producătorilor de EEE: RoREC România (pentru produse din categoriile 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10), ECOTIC (IT&C, categoriile 3, 4, 7, 9), RECOLAMP (echipamente de iluminat, categoriile 5b, c, e, f), ENVIRON (categoriile 1 – 10, cu excepţia 5b, c, d). Producătorii au obligaţia finanţării sistemelor de colectare, tratare, valorificare şi eliminare nepoluantă a DEEE provenite din gospodăriile populaţiei, conform obligaţiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 al HG 448/2005. Producătorii care nu participă la un sistem colectiv vor trebui să depună, începând cu 1 ianuarie 2007, o garanţie care să poată asigura reciclarea echipamentelor pe care le-au pus pe piaţă după această dată, în cazul în care îşi încetează activitatea (faliment, lichidare,etc.). Organizaţiile colective sunt responsabile de preluarea DEEE, proporţional cu răspunderea producătorilor afiliaţi, de la punctele de colectare înfiinţate de autorităţi. În funcţie de posibilităţile de reciclare, se vor desfăşura următorele operaţiuni: •

transport direct către reciclatorii din România (posibil în special pentru electrocasnicele mari, în situaţia în care sunt bine separate la punctul de colectare);

•

transport către un centru de sortare şi stocare temporară unde DEEE vor fi sortate pe categorii de echipamente în funcţie de posibilităţile de reciclare. Deşeurile care se pot recicla în România vor fi transportate către reciclatori; cele care vor trebui exportate pentru reciclare vor fi stocate temporar până când vor exista cantităţi suficiente care să justifice operaţiunea de export.

•

export pentru reciclare.

Gestionarea DEEE Punctele de colectare a DEEE stabilite până în prezent în judeţul Iaşi sunt prezentate în tabelele următoare. Conform HG 448/2005, aceste locuri de depozitare, inclusiv depozitare temporară, a DEEE înainte de tratarea lor (fără să aducă atingere prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare), trebuie să satisfacă următoarele condiţii: •

suprafeţe impermeabile pentru zonele adecvate, prevăzute cu instalaţii de colectare a pierderilor prin scurgere şi, daca este cazul, cu decantoare şi epuratoare-degresatoare;

•

prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate.

Pagina 112

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-5 Puncte judeţene de colectare DEEE Amplasament punct de colectare

Amenajare punct de colectare

Societatea care administrează punctul de colectare

Autorizare

Observaţii

Hârlău - Str. Hatman Luca Arbore (Coloana Auto Serv. Public Hârlău ) Stabilit prin HCL Hârlău nr. 30/27.04.2006

Suprafaţă 250 mp, platformă betonată acoperită

Primăria Hârlău (prin Serviciul Public de Salubrizare)

Nu

Operaţional

Tabel nr. 5-6 Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 100.000 locuitori Amplasament punct de colectare

Amenajare punct de colectare

Societatea care administrează punctul de colectare

Autorizare

Observaţii

Iaşi - Depozitul Tomeşti (la intrarea în depozit, lângă Pavilionul administrativ) Stabilit prin HCL Iaşi nr. 248/28.07.2006

Suprafaţă 300 mp, betonată, acoperită şi împrejmuită Cântar, energie electrică Compartimentat pentru cele 10 categorii de DEEE reglementate prin H.G. nr.448/2005

S.C. SALUBRIS S.A. IAŞI

Autorizatia de mediu nr. 226/14.08.2006 - numai pentru punctul de colectare de la Depozitul Tomeşti

Operaţional

Tabel nr. 5-7 Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 20.000 locuitori Amplasament punct de colectare

Amenajare punct de colectare

Societatea care administrează punctul de colectare

Autorizare

Observaţii

Paşcani - Incinta Staţiei REIZER (Str. Gării) Stabilit prin HCL Paşcani nr. 84/31.05.2006

Suprafaţă 200 mp, acces la utilităţi Cântar, energie electrică Compartimentat pentru cele 10 categorii de DEEE reglementate prin H.G. nr.448/2005

Primăria Paşcani

Nu

Operaţional

Pagina 113

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-8 Alte puncte de colectare DEEE – oraşe cu mai puţin de 20.000 locuitori Amplasament punct de colectare

Amenajare punct de colectare

Hârlău - Incinta fostei Centrale Termice

Suprafaţă 200 mp Cântar, energie electrică

Societatea care administrează punctul de colectare Primăria Hârlău (prin Serviciul Public de Salubrizare)

Autorizare

Observaţii

Nu

Operaţional

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi

Pagina 114

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

În ceea ce priveşte tratarea DEEE, la nivelul judeţului nu există nicio astfel de instalaţie. Cantitatea totală de DEEE colectată de la gospodăriile particulare în judeţul Iaşi în anul 2006 a fost de 11,375 tone (în baza raportărilor conform Ord. 1223/2005, Anexa 5), iar în perioada ianuarie – octombrie 2007 de 53,563 tone (conform raportărilor periodice către ANPM). Nu a fost disponibilă defalcarea acestei cantităţi pe categorii de DEEE.

Tabel nr. 5-9 Cantitatea totală de DEEE colectată de la gospodăriile particulare Cantitate de DEEE colectată de la gospodăriile particulare (tone) Localitate

Anul 2006 În anul 2006, prin punctele de colectare, în baza raportărilor conform Ord. 1223/2005, Anexa 5

Anul 2007 În perioada ianuarie - octombrie 2007, conform raportărilor periodice către ANPM

Iaşi Paşcani Hirlău Tg. Frumos

11,375 -

48,983 2,83 0,75 1,00

Evaluarea cantităţii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care vor fi generate, precum şi a cantităţii colectabile Cantitatea de DEEE ce trebuie colectată începând cu 2006 a fost stabilită, pentru statele membre, la 4 kg/locuitor şi an. Având în vedere imposibilitatea atingerii acesteia, România a solicitat o perioadă de tranziţie de 2 ani. Situaţia României nu este singulară, toate statele din Europa Centrală şi de Est, precum şi statele baltice care au aderat în 2004 au solicitat şi obţinut derogări temporare pentru aceeaşi perioadă. Motivele solicitărilor sunt legate în mod special de gradul mai scăzut de dotare cu echipamente electrice şi electronice al populaţiei decât în vechile state membre, durata mai mare de utilizare a acestora din cauza nivelului veniturilor precum şi faptul că populaţia care locuieşte în zonele rurale are o pondere mai mare, ceea ce înseamnă dificultăţi în crearea unei infrastructuri de colectare. România a stabilit în anul 2004 prin planul de implementare obiective de colectare intermediare de 2, respectiv 3 kg/locuitor şi an pentru 2006 şi 2007. Aceste obiective s-au bazat pe informaţiile existente la acea dată privind cantităţile de echipamente puse pe piaţă, precum şi pe prezumţia ca acestea vor fi utilizate cât durata medie de viaţă indicată de producător. În ultimii 2 ani, situaţia a evoluat foarte mult, iar informaţiile disponibile sunt semnificativ mai precise decât în 2004. Aplicarea directivei în statele membre a condus la înfiinţarea a peste 30 de organizaţii colective non-profit, grupate în WEEE Forum, care acoperă cea mai mare parte a statelor membre. Ţinând cont de experienţa acestora, precum şi de condiţiile din România,

Pagina 115

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

se poate face o evaluare mult mai bună a cantităţii de colectabile de DEEE. Din statistica prezentată în planul de implementare, precum şi informaţiile furnizate de industrie (CECED România) s-a estimat următoarea cantitate de EEE, din categoria 1, puse pe piaţă la nivel naţional în 2002, 2003, 2004, 2005. Tabel nr. 5-10 Număr de echipamente din categoria 1 puse pe piaţă Produs

2005

2004

2003

2002

Frigidere şi congelatoare

450.000

530.000

672.000

357.000

Maşini de spălat

420.000

405.000

535.000

296.000

Cuptoare

325.000

265.000

358.000

200.000

Hote

160.000

152.000

200.000

120.000

4.000

3.400

3.000

2.000

1.359.000

1.355.400

1.768.000

975.000

Maşini de spălat vase Total

Evaluarea se bazează pe datele privind producţia, importul şi exportul de echipamente electrice şi electronice din Planul de Implementare al Directivei 2002/96/CE, precum şi pe datele privind piaţa de electrocasnice furnizate de CECED România Tabel nr. 5-11 Masa medie a echipamentelor puse pe piaţă (kg) Echipament

kg

Frigidere

62

Maşini de spălat rufe

50

Cuptoare

35

Hote

20

Maşini de spălat vase

50

Evaluarea se bazează pe datele din Planul de Implementare al Directivei 2002/96/CE, precum şi pe datele privind masa medie a electrocasnicelor furnizate de CECED România Tabel nr. 5-12 Masa totală a echipamentelor din categoria 1 puse pe piaţă în România (kg) Produs

2005

2004

2003

2002

Frigidere şi congelatoare 27.900.000 32.860.000 41.664.000 22.134.000 Maşini de spălat

21.000.000 20.250.000 26.750.000 14.800.000

Cuptoare

11.375.000 9.275.000 12.530.000 7.000.000

Hote

3.200.000 3.040.000 4.000.000 2.400.000

Pagina 116

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Produs Maşini de spălat vase Total

2005

2004

2003

2002

200.000

170.000

150.000

100.000

63.675.000 65.595.000 85.096.003 46.434.000

kg/locuitor şi an

2,89

2,98

3,87

2,11

Pentru a determina cantitatea colectabilă de DEEE din categoria 1 se poate considera o durata medie de utilizare a acestor echipamente de 15 ani. Aceasta a fost stabilită ţinând cont de evaluarea efectuată de CECED (Bruxelles) la nivel european, pentru mai multe mărci de electrocasnice mari, din care a rezultat că durata medie de utilizare, în statele membre UE, a echipamentelor din acestă categorie este de 13 ani. Este rezonabil, poate chiar optimist să se presupună că aceasta durată este doar cu 2 ani mai mare în România. Acest lucru înseamnă că echipamentele puse pe piaţă în 1991 vor fi colectate în 2006, cele puse pe piaţă în 1992, 2007, etc. Dacă se are în vedere eficienţa celor mai performante sisteme de gestionare a DEEE din Europa, aparţinând membrilor WEEE Forum, cantitatea colectabilă este de 58% din cantitatea de DEEE estimată a fi generată (conform datelor WEEE Forum). Cantitatea de echipamente pusă pe piaţă între 1991 şi 2001 a fost calculată prin extrapolarea datelor din anul de maxim (2003), luând în considerare o creştere anuală a pieţei de 7 % din 1991 până în 2003. Tabel nr. 5-13 Cantitatea de echipamente din categoria 1 puse pe piaţă (kg/locuitor şi an) An

2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991

Cantitate pusă pe piaţă

3,87 3,62 3,38 3,16 2,95 2,76 2,58 2,41 2,25 2,11 1,97 1,84 1,72

Tabel nr. 5-14 Cantitatea colectabilă de DEEE din categoria 1 în cazul în care sistemul din România ar avea eficienţa celor mai bune sisteme europene (kg/locuitor şi an) An

2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006

Cantitatea colectabilă pentru deşeurile din categoria 1 dacă sistemul de colectare ar avea eficienţa celor mai 1,96 1,83 1,71 performante sisteme existente în statele membre

1,6

1,5

1,4

1,31 1,22 1,14 1,07

1

Conform structurii DEEE a membrilor WEEE Forum, deşeurile din categoria 1 au o pondere de 46% din total. Pe baza acestor date s-a estimat cantitatea totală de DEEE ce se va genera începând cu 2006 precum şi cantitatea colectabilă, ţinând cont de rata de colectare de 58% din

Pagina 117

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

cantitatea generată a celor mai eficiente sisteme. Tabel nr. 5-15 Cantitatea de DEEE generate în România (kg/locuitor şi an) An Cantitatea totală de DEEE generate

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

7,35

6,87

6,42

6

5,61

5,24

4,9

4,58

4,28

4

3,74

Tabel nr. 5-16 Cantitatea totală colectabilă de DEEE (kg/locuitor şi an) An

2016 2015 2014 2013 2012

Cantitatea colectabilă de DEEE dacă sistemul de colectare ar avea eficienţa celor mai performante sisteme existente în statele membre

4,26

3,98

3,72

3,48

3,25

2011

2010 2009 2008 2007 2006

3,04

2,84

2,65

2,48

2,32

2,17

Tabel nr. 5-17 Cantităţile colectabile de DEEE în judeţul Iaşi An

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

824.083

825.100

824.440

823.780

823.121

822.463

821.805

821.147

Cant. colectată dacă se atinge rata de colectare evaluată (tone) *

1.788

1.914

2.047

2.188

2.339

2.500

2.674

2.858

Cant. de DEEE colectată dacă se ating ţintele legislative (HG 448/2005) (tone)

1.648

2.475

3.298

3.295

3.292

3.290

3.287

3.285

Populaţia judeţului

* Estimarea are la bază datele din tabelele nr. 5-13 şi 5-14, precum şi prognoza privind evoluţia populaţiei în judeţ

Aşa cum menţionam anterior, cantitatea totală de DEEE colectată de la gospodăriile particulare în judeţul Iaşi în anul 2006 a fost de 11,375 tone (în baza raportărilor conform Ord. 1223/2005, Anexa 5), iar în perioada ianuarie – decembrie 2007 de 53,563 tone (conform raportărilor periodice către ANPM). Comparând aceste date cu ţintele de colectare se poate constata că acestea sunt departe de a fi atinse. Pentru a se putea atinge ţintele în anii următori este necesar ca toate serviciile de salubrizare să intensifice colectarea separată a DEEE provenite de la gospodăriile particulare, prin stabilirea unui calendar de colectare ce va fi adus la cunoştinţa populaţiei şi prin acţiuni intense de informare şi conştientizare a acesteia.

Pagina 118

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

5.3

VEHICULE SCOASE DIN UZ

Politica în domeniul gestiunii VSU Prevenirea generării deşeurilor are la bază responsabilitatea producătorilor de autovehicule de a utiliza în procesul tehnologic de producţie cele mai bune tehnici disponibile. Producătorii de componente şi de materiale, în vederea minimizării impactului asupra mediului generat de deşeurile de VSU, trebuie să ia măsurile necesare pentru: •

limitarea şi reducerea pe cât posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia vehiculelor, începând din faza de proiectare, pentru a evita poluarea mediului, facilitării reciclării componentelor şi materialelor, precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase (toate fluidele, metalele grele şi părţile pirotehnice);

•

conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea în considerare a posibilităţilor de dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora;

•

dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse.

Materialele şi componentele vehiculelor pot fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb, mercur, cadmiu şi crom hexavalent. Minimizarea cantităţilor de deşeuri rezultate din VSU se poate realiza şi prin campanii şi acţiuni de conştientizare a publicului în vederea unei bune gestionări a acestor categorii de deşeuri.

Prevederi legislative Activitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz este reglementată de HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată de HG nr. 1313/2006. Prevederile acestei hotărâri stabilesc măsuri pentru îmbunătăţirea din punct de vedere al protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor, şi în special ale agenţilor economici direct implicaţi în tratarea vehiculelor scoase din uz. Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele obligaţii: •

să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şi/sau lichide ale acestora, pe sol, în apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale;

•

să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz.

Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi, preluarea de la ultimul deţinător al vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când

Pagina 119

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

acestea devin vehicule scoase din uz (art.9, (1) din HG 2406/2004). Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi a minimum (art.9, (2) din HG 2406/2004): •

un punct de colectare în fiecare judeţ;

•

un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100 000 de locuitori.

În ceea ce priveşte gestionarea VSU există o serie de ţinte ce trebuie realizate. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, agenţii economici trebuie să asigure realizarea următoarelor obiective, luând în considerare masa medie la gol: •

reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 % din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;

•

reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 % din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980;

•

reutilizarea şi reciclarea a 70 % din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;

•

reutilizarea şi reciclarea a 80 % din masa vehiculelor fabricate începând cu data de 1 ianuarie 1980.

Începând cu 01.01.2015, agenţii economici trebuie să asigure realizarea următoarelor ţinte: •

reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz;

•

reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz.

Gestionarea VSU se poate realiza atât individual cât şi prin transferarea responsabilităţii către o persoană juridică autorizată în acest scop. Operatorii economici implicaţi în implementarea Directivei 2000/53/EC sunt: producătorii şi importatorii de autovehicule, distribuitorii, colectorii, companiile de asigurări, agenţii economici care dezmembrează vehicule, reciclatorii sau alţi operatori de tratare a vehiculelor scoase din uz, inclusiv a componentelor şi materialelor acestora, autorităţile competente (MMDD, ANPM, MEC, RAR).

Gestionarea VSU La nivel naţional există o reţea de societăţi comerciale (peste 100) răspândite relativ uniform în teritoriu, care au desfăşurat şi desfăşoară operaţiuni de colectare, dezmembrare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz în scopul comercializării În Bucureşti există un shredder aparţinând societăţii S.C. Remayer S.A. cu o capacitate de 8.000 tone/lună. Acesta însă nu funcţionează la întreaga capacitate din cauza numărului redus de vehicule care sunt scoase din uz şi predate pentru tratare.

Pagina 120

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Din cauza costurilor de transport, în restul ţării, vehiculele scoase din uz se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea exportării materialului feros. În prezent, eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare. Unităţile de colectare nu au dreptul să trateze VSU, în mod special în ceea ce priveşte evacuarea fluidelor şi dezmembrarea acestora. Acestea trebuie să încheie contracte cu unităţile de tratare în ceea ce priveşte perioadele de preluare a vehiculelor, în scopul evitării prejudiciilor produse mediului de stocarea prelungită a acestora şi al evitării blocării activităţii de colectare. Aceste prevederi nu se aplică agenţiilor economici care sunt autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare. La nivelul judeţului Iaşi activităţile de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz sunt desfăşurate de către agenţi economici autorizaţi. Situaţia acestora la nivelul anului 2007 este prezentată în tabelul următor. Tabel nr. 5-18 Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz la nivelul anului 2007 Date de identificare operator economic autorizat REMAT SA Iaşi REMAT SA Iaşi REMAT SA Hârlău REMAT SA Paşcani REMAT Botoşani SA PREDEMET Podu Iloaiei LUCA’S SRL GOOD LUCK SRL

Localizare Dimineţii, nr. 32 Iaşi Iaşi-Tomeşti, km 1 Viilor nr. 13, Hârlău Gării, nr. 50 Iaşi-Tomeşti, km 1 Scobălteni, nr. 2 Trecătoarea Păun, nr. 2 Letcani, jud. Iaşi

Activitate desfăşurată 3710-3720-51573832-4677-3831-9002 3710-3720-5157 3710-3720-5157 3710-3720-5157 3710-3720-5157 3710-3720-5157 3710-3720-5157 3710-3720-5157

Autorizaţie AM 197/19.06.2008 AM 393/13.11.2006 AM 391/13.11.2006 AM 392/13.11.2006 AM 395/14.11.2006 AM 172/04.10.2005 AM 125/14.06.2006 AM 81/19.02.2007

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi

În tabelul următor sunt prezentate date privind numărul de VSU colectate, tratate şi aflate în stoc la nivelul judeţului Iaşi. Numărul VSU în funcţie de anul de fabricaţie este disponibil doar pentru anii 2006 şi 2007, în anii anteriori fiind cunoscut doar numărul total de VSU.

Pagina 121

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-19 Evoluţia numărului total de VSU colectate, tratate şi aflate în stoc în perioada 2003 – 2007 în judeţul Iaşi An 2003 2004 2005 2006 2007

Nr. VSU colectate Fabricate Fabricate înainte de 1980 după 1980 169 240 606 417 874 206 358

În judeţul Iaşi nu există dezmembrarea/tratarea VSU.

Nr. VSU tratate Fabricate Fabricate înainte de 1980 după 1980 169 240 351 396 874 470 596

instalaţii

de

valorificare

a

Nr. VSU în stoc Fabricate Fabricate înainte de 1980 după 1980 255 21 34

8

deşeurilor provenite

din

Din dezmembrarea VSU pot rezulta acumulatori cu Pb, uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere, lichide (exclusiv combustibilul), filtre de ulei, catalizatori, componenete metalice, anvelope, sticlă, materiale feroase şi neferoase, alte materiale provenite din depoluare. La nivelul Regiunii există posibilităţi şi facilităţi de reciclare pentru mase plastice în defavoarea celorlalte materiale pentru care piaţa de reciclare este foarte redusă, respectiv sticla de parbriz, echipamente electrice, metale. Anvelopele uzate pot fi valorificate energetic prin coincinerare în cadrul SC Carpatcement Holding SA Sucursala Bicaz, judeţul Nemţ. Monitorizarea obiectivelor de reutilizare, valorificare şi reciclare se face conform HG nr. 2406/2004 modificată şi completată de HG nr. 1313/2005 şi conform Metodologiei pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin.(1) şi (2) din HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, aprobată prin Ordinul 625/2007 al MMGA. Monitorizarea s-a realizat începând cu data de 1 ianuarie 2006.

5.4

DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

În tabelul următor sunt prezentate tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări care fac obiectul PJGD. Tabel nr. 5-20 Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări Cod deşeu (conform HG nr. 856/2002)

Tip deşeu

17 01 01

Beton

17 01 02

Cărămizi

17 01 03

Ţigle şi materiale ceramice

Pagina 122

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Cod deşeu (conform HG nr. 856/2002)

Tip deşeu

17 02 01

Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice altele decât cele specificate la 17 01 06 Lemn

17 02 02

Sticlă

17 02 03

17 04 01

Materiale plastice Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau contaminate cu substanţe periculoase Cupru, bronz, alamă

17 04 02

Aluminiu

17 04 03

Plumb

17 04 04

Zinc

17 04 05

Fier şi oţel

17 04 06

Staniu

17 04 07

Amestecuri metalice

17 04 09*

Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase

17 04 10*

Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase

17 04 11

Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10

17 01 06* 17 01 07

17 02 04*

Prevederi legislative OUG nr. 78/200 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede următoarele în privinţa deşeurilor din construcţii şi demolări: •

deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract;

•

primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta;

•

producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora. Livrarea şi primirea deşeurilor de producţie, deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase, în vederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract.

Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor, care a abrogat începând cu luna martie a anului 2007 OUG nr. 87/2001 privind serviciile publice de

Pagina 123

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

salubrizare a localităţilor, introduce ca activitate în cadrul serviciului de salubrizare al localităţilor (serviciu public local de gospodărie comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale) şi activitatea de „colectare, transport şi depozitare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări” ca activitate separată de ”precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere”.

Cantităţi generate Conform cerinţelor Metodologiei, cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări generate la nivelul judeţului trebuie prezentate pe o perioadă de 5 ani, defalcate pe coduri de deşeuri (17 01, 17 02, 17 04), cu evidenţierea cantităţii de deşeuri periculoase din cantitatea totală generată. În prezent această defalcare nu poate fi realizată, datele deţinute de autorităţi referindu-se doar la cantitatea totală colectată, obţinută din raportările statistice anuale ale agenţilor de salubritate. Tabel nr. 5-21 Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate de operatorii de salubritate la nivelul judeţului Iaşi 2001 3.806

Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate (tone) 2002 2003 2004 2005 2006 4.216 5.083 6.701 7.225 8.546

2007 11.636

Sursa: APM Iaşi

Conform datelor statistice la nivel european, indicatorii de generare a deşeurilor din construcţii şi demolări sunt de ordinul sutelor de kilograme pe locuitor şi an. Se poate observa astfel că datele prezentate anterior, provenite din raportările statistice anuale ale agenţilor de salubritate, sunt mult subestimate, astfel încât nu pot fi considerate relevante pentru situaţia generării deşeurilor din construcţii şi demolări la nivelul judeţului. O primă măsură care se impune este proiectarea şi gestionarea unei baze de date pentru deşeurile din construcţii şi demolări.

Gestionarea deşeurilor din construcţii si demolări La nivelul judeţului Iaşi nu există instalaţii de sortare, tratare, reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Pe baza evoluţiei din ultimii ani a cantităţilor din acest tip de deşeuri şi ţinând cont de creşterea continuă a sectorului de construcţii, şi în perioada următoare se previzionează creşterea cantităţilor de deşeuri din construcţii şi demolări generate. Este necesară găsirea unor soluţii

Pagina 124

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

pentru ca aceste deşeuri să ajungă în cantităţi cât mai mici în depozitele municipale, eliminarea lor în acest mod contribuind la epuizarea mult mai rapidă a capacităţilor disponibile de depozitare a deşeurilor municipale. Principalele măsuri ce pot fi aplicate pentru gestionarea acestor tipuri de deşeuri sunt următoarele: •

Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi deșeuri periculoase şi nepericuloase;

•

Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări;

•

Asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora;

•

Asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate, conform reglementărilor în vigoare.

Autorităţile administraţiei locale vor trebuie să ia măsuri pentru controlul acestui flux de deşeuri, prin Regulamentele locale de salubrizare (măsuri pentru control fluxului de deşeuri în scopul menţinerii unei evidenţe a cantităţilor generate, reutilizate, reciclate şi eliminate), prin condiţiile de autorizare a lucrărilor de construcţii (clauze legate de spaţiile de depozitare specifice acestui tip de deşeuri), prin asigurarea de capacităţi de procesare şi prin amenajarea de depozite pentru aceste tipuri de deşeuri. În schema următoare se prezintă principalele moduri de gestionare a deşeurilor (în special moloz) rezultate de la demolări.

Pagina 125

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

MOLOZ din demolări

STAŢII DE SORTARE

Reziduuri

Materiale de construcţii reciclabile

Eliminare

Reutilizare: • Direct la locul de producere; • La construcţia depozitelor; • Depozitare în subteran; • Altele

Valorificare: • • •

În construcţii civile; Construcţii de drumuri; Altele.

Figura nr. 5-1 Principalele modalităţi de gestionare a deşeurilor rezultate din demolări

5.5

NĂMOLURI REZULTATE DE LA STAŢIILE DE EPURARE ORĂŞENEŞTI

Situaţia existentă Conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, la nivelul anului 2006 în judeţ existau 10 staţii de epurare a apelor uzate menajere, dintre care cinci în localităţile urbane şi cinci în localităţi rurale ale judeţului. În tabelul următor sunt prezentate principalele caracteristici ale acestor staţii, precum şi cantităţile de nămol rezultate.

Pagina 126

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-22 Staţii de epurare orăşeneşti Denumirea staţiei de epurare

Operator

Număr locuitori deserviţi

Iaşi

RAJAC Iaşi

650.000

Târgu Frumos

RAJAC Iaşi

6.109

Hârlău

RAJAC Iaşi

5.222

Podu Iloaiei

RAJAC Iaşi

2.750

Paşcani

DAC Pascani

17.683

Belceşti

RAJAC Iaşi

663

Hălăuceşti

RAJAC Iaşi

365

Răducăneni

RAJAC Iaşi

1.075

Ţibăneşti

RAJAC Iaşi

634

Vlădeni

RAJAC Iaşi

603

Tip staţie Mecanic Biologic Mecanic biologic Mecanic biologic Mecanic biologic Mecanic biologic Mecanic biologic Mecanic biologic Mecanic biologic Mecanic biologic Mecanic biologic

Capacitate (m3/h)

Cantitate de nămol rezultată (t/an) substanţă umed uscată

7.560

15.512

3.878

277

117

17,55

162

102,7

22,59

155

198

39,6

1.475

7.260

1.452

126

26

5,2

22

2,7

0,54

108

31,8

7,95

94

24,6

6,15

90

23,7

4,74

Sursa: APM Iaşi * Conform SR 12702/1997 Nămoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafaţă şi epurarea apelor uzate, „substanţa uscată (solide totale)” reprezintă „substanţa rezultată din nămol prin uscarea acestuia la 105°C”.

Proiecte privind staţiile de epurare orăşeneşti În vederea stabilirii de măsuri adecvate pentru perioada de planificare, este necesară identificarea proiectelor existente privind realizarea, reabilitarea sau extinderea staţiilor de epurare orăşeneşti şi prognozate cantităţile de nămol ce urmează a se genera. În anii următori însă va avea loc o dezvoltare continuă a infrastructurii privind alimentarea cu apă şi canalizare, ceea ce va conduce la o creştere a numărului staţiilor de epurare orăşeneşti şi, implicit, la creşterea cantităţii de nămol care va fi generată. În acest moment este foarte dificilă cuantificarea cantităţilor de nămoluri de la staţiile de epurare pentru orizontul de timp al PJGD. Principalele proiecte privind dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare identificate în judeţul Iaşi sunt prezentate în tabelul următor.

Pagina 127

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-23 Staţii de epurare orăşeneşti – planificare Denumirea staţiei de epurare Andrieşeni Aroneanu Bivolari Cristeşti Deleni Focuri Ion Neculce Movileni Plugari

Popeşti Ruginoasa Scobinţi Şipote Stolniceni-Prăjescu Trifeşti

Proiect Canalizare şi epurare ape uzate satul Andrieşeni Sistem integrat de alimentare cu apă şi canalizare din sursa RAJAC a localităţilor Dorobanţi, Şorogari, Aroneanu Canalizare şi staţii de epurare în loc. Bivolari şi Soloneţ, com. Bivolari Alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare Proiect integrat alimentare cu apă şi canalizare Instalaţie de canalizare şi staţie de epurare Canalizare în sistem centralizat a satelor Războieni, Prigoreni, Ion Neculce Sistem integrat de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare pentru comuna Movileni Sistem integrat pentru alimentarea cu apă, canalizare şi epurare ape uzate în comuna Plugari Apă, canalizare şi staţie de epurare Reţea de canalizare şi staţie de epurare Sistem centralizat de canalizae a apei Sistem de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare Sistem de canalizare şi epurare a apelor Sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate

Sursa de finanţare

Stadiul implementării

FEADR

Execuţie

Buget local şi Buget de stat

Proiect

Guvernul României, Ord. 7/2007

Execuţie

Buget local

Execuţie

FEADR

Execuţie

Guvernul României, Ord. 7/2007 Guvernul României, Ord. 7/2007

Proiect Execuţie

Surse proprii şi guvernamentale

Proiectare

15% surse proprii +85% de la MMDD

Faza de proiectare încheiată

Proiectul va fi depus pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Guvernul României, Ord. 7/2007 Guvernul României, Ord. 7/2007

Proiect Realizat în proporţie de 50% Execuţie

F.E.A.D.R.

Proiect

H.G. 577/1997

Proiectare

H.G. 904/2007

Proiectare

Gestionarea nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti În prezent în judeţul Iaşi nu există instalaţii de tratare/valorificare (compostare, fermentare anaerobă, co-incinerare) a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, acestea fiind eliminate prin depozitare. Principalele modalităţi de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare sunt reprezentate de valorificarea în agricultură şi valorificarea energetică. În ceea ce priveşte valorificarea în agricultură, condiţia promovării nămolului ca fertilizator este ca solul să nu fie afectat în mod negativ de componentele acestuia. Limitele permise pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură sunt conform prevederilor Ordinului 344/2004

Pagina 128

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare. Aceasta presupune un continuu control al nămolului şi solului. Nămolul de la epurarea apelor uzate are un conţinut de 97 % apă. Prin centrifugare sau filtrare conţinutul de apă poate fi micşorat la 70 – 80 %. Procesul de deshidratare este o precondiţie pentru un transport economic şi o posibilă depozitare / eliminare. Cerinţele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare de 90 %, pentru a asigura faptul că nămolul nu este fermentabil şi poate fi stocat în silozuri până la reutilizare. Toate tipurile de valorificări energetice, precum co-incinerarea în fabricile de ciment sau incinerarea cu recuperare de energie, necesită o putere calorifică suficientă a nămolului. Aceasta presupune ca procesul de uscare să se producă într-o instalaţie separată sau în combinaţie cu un incinerator.

Pagina 129

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

6 6.1

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

SITUAŢIA ACTUALĂ ÎN JUDEŢUL IAŞI

Aşa cum a fost prezentat în secţiunea 2.2, sistemul actual de gestiune a deşeurilor include: •

Pre-colectare şi colectare preponderent în amestec a deşeurilor municipale;

•

Populaţia deservită cu servicii de salubritate (la nivelul 2005) reprezenta aproximativ 44,7 % din numărul total de locuitori ai judeţului, în mediul urban aria de acoperire fiind de aproximativ 96,5 %, iar în mediul rural de doar 0,2 %;

•

Transport direct al deşeurilor către depozite neconforme;

•

Un număr de 4 depozite neconforme în mediul urban al căror program etapizat de sistare a activităţii este până în anul 2012;

•

Un număr de aproximativ 420 spaţii de depozitare în mediul rural ce trebuie închise şi ecologizate până pe data de 16 iulie 2009;

•

În judeţul Iaşi nu există în prezent nicio staţie de transfer funcţională;

•

Nu există staţii / platforme colective de compostare a deşeurilor biodegradabile;

•

Nu există instalaţii de tratare mecano-biologică.

Pe baza elementelor prezentate mai sus şi în capitolele anterioare am enunţat următorul set de priorităţi: •

Creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate, îndeosebi în mediul rural, astfel încât să se atingă ţintele stabilite;

•

Introducerea şi extinderea colectării selective, pentru cel puţin 50% din populaţie până în anul 2013, astfel încât să permită atingerea ţintelor stabilite (vezi capitolul 7);

•

Închiderea depozitelor neconforme din mediul rural şi urban cu desfăşurarea lucrărilor de ecologizare necesare;

•

Realizarea cel târziu în anul 2012 a cel puţin încă unei celule a depozitului zonal Iaşi, a cărui primă celulă va fi realizată prin fonduri guvernamentale obţinute de către Primăria

Pagina 130

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Municipiului Iaşi; •

Asigurarea compostării fracţiilor biodegradabile pretabile atât în mediul rural şi într-o cât mai mare măsură în mediul urban.

6.2

PROIECTELE

REFERITOARE

LA

GESTIONAREA

DEŞEURILOR

EXISTENTE LA NIVELUL JUDEŢULUI

6.2.1

Proiecte în derulare

Proiectele aflate în derulare în prezent în judeţul Iaşi sunt prezentate în Tabelul nr. 6-1 şi localizate pe teritoriul judeţului în Figura nr. 6-1. Identificarea proiectelor aflate în implementare a fost necesară pentru: •

Considerarea viziunilor locale privind gestiunea deşeurilor;

•

Excluderea facilităţilor prevăzute în aceste proiecte din capacităţile necesare determinate pentru întreg judeţul, astfel încât să nu se realizeze o suprapunere a necesarului de investiţii.

Existenţa acestor proiecte este o iniţiativă lăudabilă care indică existenţa unui interes local pentru problematica gestiunii deşeurilor. Ca o recunoaştere a acestor eforturi, zonele respective au fost considerate ca nuclee importante în proiectarea sistemului integrat judeţean.

Pagina 131

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-1 Proiecte privind gestionarea deşeurilor identificate în judeţul Iaşi Nr crt.

Sursa de finanţare

Denumirea proiectului

Beneficiar

Localizare/nr. locuitori

Capacităţi proiectate • •






1

Grant guvernamental

Managementul integrat al deşeurilor în Iaşi

•

•

Perioada de implementare

Închidere depozit actual Tomeşti Depozit nou Ţuţora: drum de acces, terasamente, lucrări de etanşare pentru primul compartiment, sistem de drenaj pentru apa pluvială, sistem de evacuare levigat, sistem de colectare a gazului de depozit, incintă de depozitare, sistem de monitorizare, foraje de observaţie; capacitate totală: 8.700.000 mc, capacitate anuală: 120.000 mc, suprafaţă totală: 50 ha, suprafaţă totală de depozitare: 45 ha, durată de funcţionare: aprox. 20 ani; capacitatea primului compartiment de depozitare: 16 ha, suprafaţă arie de servicii: 5 ha. Staţie de sortare (capacitate 10.500 t/an): încărcător cu cupă pentru alimentarea primei benzi preselectare, deschizător de saci, separarea ambalajelor tetrapak, selectarea ambalajelor de plastic, separarea materialelor feroase, separarea materialelor neferoase, îndepărtarea materialelor rebutate, zonă de expediere (depozitare temporară a produselor reciclabile), zonă de expediere. Staţie de compost (capacitate 10.000 t/an): buncăr de alimentare a materiilor organice, bandă magnetică, tocător, buncăr de amestec, zona grămezilor (platformă), utilaj de răsturnare, sistem de ventilaţie, cameră de tratare a gazului, biofiltru, sită rotativă, masa densimetrică, încărcător frontal cu cupă.

Pagina 132

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Nr crt.

Sursa de finanţare

Denumirea proiectului

Beneficiar

Localizare/nr. locuitori

Capacităţi proiectate •

•

2

Phare CES 2005

Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de transfer pentru deşeuri în zona oraşului Hârlău, judeţul Iaşi

OUG 7/2006

Sistem ecologic de gestionare economică a deşeurilor menajere

Consiliul Local Răducăneni

Răducăneni / aprox. 7700 locuitori

•

3

Consiliul Local Gropniţa

Gropniţa / aproximativ 3.400 locuitori

•

OUG 7/2006

Sistem ecologic de gestionare economică a deşeurilor menajere în comuna Gropniţa

4

Consiliul Local Hârlău

Hârlău, Deleni, Scobinţi / 30.010 locuitori şi 373 agenţi economici

• •

Perioada de implementare

Construcţia şi amenajarea unei staţii de transfer pentru depozitarea temporară a deşeurilor colectate din zona ţintă a proiectului Construcţia în 57 de puncte de colectare a 57 platforme şi achiziţionarea a 228 eurocontainere de 1,1 mc Achiziţionarea a două maşini de transport autocompactoare Achiziţionarea de echipamente de procesare a deşeurilor în staţia de transfer: boxe pt. reciclare 1000x1000x1000 mm – 5 buc, microstaţie de epurare, cameră de recepţie deşeuri, bandă nervurată de primire, bandă de sortare, bandă de alimentare, cabină de sortare, presă de balotat, containere, cântar basculă, separator de hidrocarburi, încărcător frontal, excavator pe roţi pt. deşeuri organice

20 luni din momentul începerii proiectului (01.02.2008)

Construire platforme betonate şi dotate pentru selectare deşeuri, construire hală sortare deşeuri, rampă descărcare, racorduri utilităţi

În execuţie

100 platforme de colectare a deşeurilor în 6 sate, autocompactoare, staţie de sortare, balotare deşeuri recuperabile

În execuţie

Pagina 133

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 6-1 Localizarea proiectelor în derulare privind gestiunea deşeurilor

Proiectele prezentate anterior au fost luate în calcul în proiectarea capacităţilor necesare (capitolul 7) şi evaluarea costurilor (capitolul 8). Subliniem însă că aceste proiecte includ viziuni de organizarea gestiunii deşeurilor la nivel local. În etapa următoare va trebui efectuată o analiză privind extinderea acestor iniţiative la nivelul zonelor de arondare propuse în cadrul acestui plan.

6.2.2

Proiecte în pregătire

În afara proiectelor aflate în implementare, la nivelul judeţului Iaşi există o serie de autorităţi locale care au realizat studii de fezabilitate pentru proiecte de gestiune a deşeurilor. Proiectele îşi propun crearea şi îmbunătăţirea elementelor de infrastructură în domeniul gestiunii deşeurilor municipale, îmbunătăţirea standardelor de management al deşeurilor în conformitate cu ierarhia opţiunilor pentru gestionarea deşeurilor (prevenire, valorificare, reciclare, tratare şi eliminare), colectarea selectivă a deşeurilor şi asigurarea de capacităţi de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate. Pentru aceste proiecte nu există însă surse sigure de finanţare, ele urmând a fi utilizate în activităţi viitoare de pregătire a proiectelor de investiţii în domeniul managementului deşeurilor. Proiectele în pregătire identificate sunt următoarele: •

Consiliul Local Paşcani – „Modernizarea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor menajere colectate de la populaţie şi agenţi economici din municipiul Paşcani” (Studiu de

Pagina 134

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

fezabilitate, analiză cost-beneficiu, studii de teren, studiu de evaluare a impactului asupra mediului). Proiectul vizează înfiinţarea Staţiei de transfer care va prelua deşeurile din zonă, realizarea unui Centru de triere care va selecta deşeurile ce nu sunt colectate separat la sursă, le va compacta şi ambala pentru expediere, implementarea colectării selective şi în zonele suburbane, înfiinţarea unei baze logistice de întreţinere şi reparaţii, realizarea unei staţii pilot de compost. •

Consiliul Local Târgu-Frumos – „Sistem de colectare selectivă a deşeurilor”. Proiectul vizează amenajarea de puncte de precolectare a deşeurilor, dotarea cu mijloace şi echipamente adecvate pentru colectarea şi transportul deşeurilor.

•

Consiliul Local Podu Iloaiei – „Reabilitarea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor în oraşul Podu Iloaiei”. Prin proiect se intenţionează achiziţionarea de containere cu capacitatea de 1,1 mc, autocompactoare de 18 mc, semiremorcă autocompactoare de 72 mc, tractor.

•

Consiliul Local Probota – „Staţie de transfer şi colectare selectivă a deşeurilor pentru comunele Probota, Roşcani şi Trifeşti”. Proiectul presupune achiziţionarea de containere şi mijloace de colectare şi transport şi realizarea platformei staţiei de transfer.

•

Consiliul Local Şipote – „Sistem ecologic de gestionare economică a deşeurilor menajere”. Proiectul presupune colectarea direct la sursă, în gospodării, depozitarea în containere de 1,1 mc, aşezate pe platforme betonate cu suprafaţa de 15mp fiecare. Se doreşte realizarea a 100 de platforme în cele 6 sate ale comunei. Selectarea finală se va face într-o hală dotată cu bandă de selectare, maşini de balotat şi concasor mobil.

•

Consiliul Local Scânteia – „Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor menajere în comuna Şipote”. Proiectul vizează implementarea colectării selective prin construirea de platforme betonate şi achiziţionarea de containere pentru colectare.

6.3

ORGANIZAREA STRATEGICĂ A SISTEMULUI JUDEŢEAN DE GESTIUNE A DEŞEURILOR

Conform angajamentelor asumate de România în proceseul de aderare la UE, pentru judeţul Iaşi a fost prevăzută realizarea unui singur depozit ecologic de deşeuri municipale nepericuloase. Organizarea sistemului integrat de gestionarea a deşeurilor municipale din judeţul Iaşi trebuie să plece deci de la localizarea viitorului depozit ecologic zonal din localitatea Ţutora, singurul pentru care au fost demarate până în prezent lucrări de proiectare şi de obţinere a avizelor şi acordurilor. Plasarea depozitului Ţuţora este dezavantajaosă la nivelul teritoriului judeţului (la limita estică a acestuia), dar convenabilă pentru principalul centru urban: Municipiul Iaşi. Viitorul depozit de la Ţuţora este localizat la distanţe mai mari de 100 km (pe căile rutiere de acces) faţă de localităţile din estul judeţului.

Pagina 135

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 6-2 Direcţii principale de transport al deşeurilor către depozitul ecologic Ţuţora

Pentru organizarea sistemului de colectare – sortare – transport al deşeurilor este necesară crearea mai multor zone la nivelul judeţului, care să permită aplicarea unor soluţii pe plan local pentru fracţiile valorificabile şi transportarea în mod eficient a deşeurilor nevalorificabile la depozitul Ţuţora. Zonele vor grupa localităţile arondate unor centre de facilităţi, care vor include instalaţii pentru sortarea şi compactarea deşeurilor, iar după caz platforme de compostare. Amplasarea acestor centre se va face în funcţie de localizarea principalelor centre urbane, de poziţia faţă de viitorul depozit Ţuţora şi de infrastructura de transport existentă. Pentru analizarea opţiuniilor disponibile a fost realizată o aplicaţie pe platformă GIS, care a permis, pe baza calculului cantităţilor de deşeuri menajere şi municipale generate, a infrastructurii rutiere existente şi a distanţelor faţă de depozit, formularea unor alternative privind organizarea zonelor mai sus amintite. S-a constatat astfel necesitatea înfiinţări a nouă zone, din care una de arondare directă la viitorul depozit Ţuţora. Principalele caracteristici ale zonelor propuse sunt descrise în tabelul 6-2 şi prezentate grafic în figura nr. 6-3.

Pagina 136

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-2 Caracteristicile zonelor de arondare Zona 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Locaţia propusă pentru centrele de facilităţi Paşcani Târgu Frumos Hârlău Gropniţa Podu Iloaiei Voineşti Popricani Răducăneni Ţuţora

Număr de locuitori deserviţi 103.546 59.152 45.710 42.248 50.226 53.624 31.814 29.720 400.870

Deşeuri municipale generate (t) 28.491 13.892 10.913 7.710 11.388 9.786 5.806 5.424 146.361

Distanţa faţă de depozitul Ţuţora (km) 89,3 63,8 91,7 52,3 43 40 35 32 -

Figura nr. 6-3 Zonele de arondare şi locaţiile propuse pentru centrele de facilităţi

În cadrul fiecărei zone de arondare vor fi organizate sisteme de colectare selectivă a deşeurilor. Se propune colectarea deşeurilor municipale în cinci fracţii în mediul urban: • • • • •

Hârtie/carton; Sticlă; Plastic/metal; Biodegradabile; Fracţii nevalorificabile.

Pagina 137

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Pentru mediul rural s-a considerat oportun, pentru perioada de planificare (până în 2013) alegerea soluţiei compostării individuale în gospodării şi deci a colectării deşeurilor în patru fracţii (fără fracţia biodegradabilă). Colectarea selectivă a deşeurilor se va efectua în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare respectând normele privind recipienţii acceptaţi şi codurile de culori corespunzătoare. Dimensionarea numărului şi a tipului de recipenţi se va face în urma unor studii de specialitate întocmite la nivel local / zonei de arondare. În vederea atingerii ţintelor asumate pentru deşeurile de ambalaje şi biodegradabile se propune dotarea centrelor de facilităţi aferente fiecărei zone după cum urmează: Zona 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Locaţia propusă Paşcani Târgu Frumos Hârlău Gropniţa Podu Iloaiei Voineşti Popricani Răducăneni Ţuţora

Sortare Sortare Sortare Sortare Sortare Sortare Sortare Sortare Sortare

Dotări necesare Transfer Transfer Transfer Transfer Transfer Transfer Transfer Transfer Depozitare

Compostare Compostare Compostare

O soluţie alternativă pentru zona Răducăneni este aceea de transport direct a deşeurilor nevalorificabile la depozitul Ţuţora. Decizia va putea fi luată în urma elaborării unui studiu de fezabilitate. Instalaţiile de sortare şi trasfer vor fi dimensionate astfel încât să acopere necesarul întregii zone de arondare în care se găsesc. Facilităţile de compostare vor fi dimensionate astfel: •

Staţia de compost din Paşcani va prelua şi deşeurile biodegradabile generate în oraşul Hârlău;

•

Staţia de compost din Târgu Frumos va prelua şi deşeurile biodegradabile generate în oraşul Podu Iloaiei.

6.4

ANALIZA COMPARATIVĂ A TEHNICILOR APLICABILE

6.4.1

Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor

Identificarea alternativelor privind gestiunea deşeurilor municipale a fost realizată pe baza: •

Obiectivelor şi ţintelor formulate în capitolul 3;

•

Opţiunilor tehnice disponibile şi agreate la nivel naţional şi regional;

•

Particularităţilor de natură socio-economică şi naturală a judeţului Iaşi (vezi capitolul 2).

Pentru fiecare etapă din gestiunea deşeurilor municipale pot fi identificate numeroase opţiuni tehnice ce pot fi selectate / grupate în cadrul unor alternative. Găsim necesar a prezenta aici o

Pagina 138

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

schemă conceptuală generală privind opţiunile de gestiune a deşeurilor municipale (Figura 6-4). Situaţia existentă în prezent în judeţ precum şi limitările impuse de ţintele asumate fac imposibilă selectarea unei „opţiuni unice”. Aşa cum vom arăta în cele ce urmează, analiza alternativelor are menirea de a asigura în primul rând atingerea ţintelor! Se va arăta deci că uneori este necesar a selecta mai multe alternative în cadrul aceleaşi etape (precolectare, colectare etc) pentru a ne asigura că ţintele vor fi atinse.

Figura nr. 6-4 Schemă simplificată asupra opţiunilor de management al deşeurilor municipale

Alternativele luate în calcul sunt prezentate în Tabelul nr. 6-3.

Pagina 139

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-3 Alternative privind gestiunea deşeurilor municipale

Etapa

1. Pre-colectare

2. Colectare şi transport 3. Sortare

4. Gestiunea deşeurilor biodegradabile

6.4.2

Alternative 1.1 Pre-colectare individuală (din poartă în poartă) în amestec 1.2 Pre-colectare individuală pentru două fracţii (reciclabile şi reziduuri) 1.3 Pre-colectare individuală pentru patru/cinci fracţii (hârtie/carton, alte reciclabile, biodegradabile, reziduuri) 1.4 Pre-colectare în amestec prin aport individual la platforme comune 1.5 Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru două fracţii (reciclabile şi reziduuri) 1.6 Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru patru/cinci fracţii (hârtie/carton, alte reciclabile, biodegradabile, reziduuri) 2.1 Utilizarea autogunoierelor de mici capacităţi 2.2 Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate 2.3 Utilizarea tractoarelor cu remorcă 3.1 Înfiinţarea de staţii de sortare pentru fiecare punct de transfer al deşeurilor 3.2 Staţie de sortare de capacitate mare aferentă viitorului depozit Iaşi 4.1 Compostare individuală 4.2 Platforme comune pentru compostare 4.3 Staţii de compostare de capacităţi medii în cele opt subzone 4.4 O Staţie de compostare de mare capacitate în vecinătatea Municipiului Iaşi 4.5 Staţie de tratare mecano-biologică (de preferat în vecinătatea Muncicipiului Iaşi) 4.6 Incinerare

Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor

Criteriile utilizate pentru evaluarea alternativelor au fost selectate în cadrul celei de-a doua întâlniri a grupului de lucru. Prezentarea lor şi calificativele utilizate în evaluarea alternativelor se găsesc în Tabelul 6-4.

Pagina 140

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-4 Criterii pentru evaluarea alternativelor Criteriu de evaluare Calificativ

Atingerea ţintelor asumate

Cerinţă legislativă

Aplicabilitate

Impact asupra mediului

Criterii de performanţă Pozitiv semnificativ Totală (orice condiţii) (direct, imediat, sustenabil) Pozitiv (indirect, Parţială (urban / după un anumit rural, funcţie de căile timp, doar asupra de acces etc) anumitor aspecte ) Irelevant / Neconcludent neconcludent

Costuri

Confortul / siguranţa cetăţenilor

Implicarea cetăţenilor

Reduse

Lipsa oricărui risc

Implicare activă

Suportabile

Confort acceptabil

Conştientizare

Irelevant

Irelevant

Irelevant

+2

Asigură atingerea ţintelor

Cerinţă expresă (obligativitate)

+1

Poate permite atingerea ţintelor

Menţionată în legislaţie

0

Irelevant

Nemenţionat

-1

Există riscul neatingerii ţintelor

Anumite limitări

Dificil de aplicat

Impact negativ

Costuri mari

Confort precar

Implicare redusă

-2

Nu permite atingerea ţintelor

Neconform

Neaplicabil

Impact negativ semnificativ

Costuri foarte mari

Existenţa unor riscuri

Imposibilitatea implicării

Pagina 141

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

6.4.3

Evaluarea alternativelor fezabile pentru judeţ

Procesul de selectare a alternativelor s-a făcut prin: •

Propunerea şi dezbaterea alternativelor în cadrul grupului de lucru;

•

Analiza multicriterială a alternativelor urmată de dezbaterea rezultatelor în cadrul grupului de lucru.

Prezentăm în continuare principalele rezultate ale dezbaterilor din grupul de lucru: 1. Utilizarea platformelor de pre-colectare cu recipienţi de 1,1 m3 pentru colectare selectivă este soluţia cel mai des utilizată (vezi şi proiectele în derulare). Este în măsură să asigure cele mai mici costuri investiţionale şi de operare, contribuie la implicarea cetăţenilor, este echitabilă în condiţiile utilizării taxei şi nu a tarifelor. Dezavantajele constau în utilizarea greşită a recipienţilor dedicaţi diferitelor fracţii (un grad scăzut de puritate al deşeurior colectate selectiv), fapt datorat în primul rând unor campanii ineficiente de conştientizare a populaţiei. 2. Trebuie acordată prioritate acelor măsuri care permit atingerea ţintelor asumate. Factorii de iniţiativă şi decizie trebuie să se concentreze asupra extinderii rapide a serviciilor de salubritate prin colectare selectivă. 3. Un aspect important este acela al alegerii locaţiilor diferitelor facilităţi de colectare, depozitare temporară, sortare a deşeurilor. Alegerile greşite / insuficient fundamentate vor întârzia punerea în aplicare a viziunii strategice şi implicit ratarea ţintelor asumate.

Pagina 142

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-5 Rezultatele evaluării alternativelor

Alternative 1.1 Pre-colectare individuală în amestec 1.2 Pre-colectare individuală pentru două fracţii 1.3 Pre-colectare individuală pentru patru fracţii 1.4 Pre-colectare în amestec prin aport individual 1.5 Precolectare prin aport individual două fracţii 1.6 Precolectare prin aport individual patru fracţii 2.1 Utilizarea autogunoierelor de mici capacităţi 2.2 Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate 2.3 Utilizarea tractoarelor cu remorcă 3.1 Sortare pentru fiecare staţie de transfer 3.2 Sortare doar la depozitul Iaşi 4.1 Compostare individuală 4.2 Platforme comune pentru compostare 4.3 Staţii de compostare de capacităţi medii 4.4 O Staţie de compostare de mare capacitate 4.5 Staţie de tratare mecano-biologică 4.6 Incinerare

Atingerea Cerinţă ţintelor Aplicabilitate legislativă asumate -1 1 2 -1 1 2 0 0 0 1 1 2 1 2 2 2 1

-1 2 2 -1 2 2 0 0 -2 0 0 1 1 1 1 1 1

1 0 -1 2 2 1 2 1 1 2 1 1 1 1 2 1 0

Impact asupra mediului

Costuri

Confortul /siguranţa cetăţenilor

Implicarea cetăţenilor

Punctaj total

1 1 1 2 2 2 1 2 -1 1 1 1 1 1 1 1 -1

-1 -1 -2 2 1 1 -1 1 -2 -1 -1 2 1 -1 -1 -2 -2

2 1 1 1 -1 -1 0 0 0 0 0 2 1 0 0 0 0

-2 -1 0 0 1 2 0 0 0 0 0 1 2 0 -1 -2 -2

-1 3 3 5 8 9 2 4 -4 3 2 10 8 4 4 1 -3

Pagina 143

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

6.4.4

Alternativele optime pentru judeţul Iaşi

O evaluare sumară a rezultatelor din tabelul de mai sus ar indica „reţeta” pentru gestiunea deşeurilor în Judeţul Iaşi: •

Pre-colectarea selectivă a deşeurilor menajere prin aport individual pe patru fracţii;

•

Colectarea şi transportul deşeurilor menajere cu autogunoiere de mare capacitate;

•

Compostarea individuală a fracţiei biodegradabile;

•

Prevederea unor instalaţii de sortare în cadrul staţiilor de transfer propuse.

Pentru o înţelegere corectă a opţiunilor privind managementul deşeurilor municipale în judeţul Iaşi trebuie însă făcute următoarele precizări: •

Alternativele selectate mai sus nu pot şi nu trebuie să fie aplicate pe întreg teritoriul judeţului. Ele trebuie văzute ca opţiuni prioritare şi acolo unde nu este posibilă aplicarea lor trebuie selectată următoarea opţiune (vezi rezultatele evaluării) sau acea opţiune ce poate fi aplicată cu succes la nivel local;

•

Aplicarea multora dintre opţiunile analizate aici presupune orizonturi diferite de timp (planificare, proiectare, obţinere finanţare, realizarea investiţiei). Aceste intervaluri de timp trebuie corelate cu ţintele asumate pentru a identifica momentul necesar punerii în aplicare a uneia sau alteia dintre opţiuni.

În selectarea alternativelor relevante trebuie ţinut cont de cel puţin două aspecte privind atingerea ţintelor asumate:

•

Atingerea ţintelor privind reciclarea

În tabelul următor este prezentat numărul şi procentul corespunzător din populaţia totală a judeţului care trebuie să colecteze separat diferitele fracţii pentru a se putea atinge ţintele asumate. Populaţia minimă reprezintă populaţia cu care în condiţii ideale s-ar putea atinge ţintele. În realitate, o sumă de factori ce ţin de „disciplina colectării selective” afectează eficienţa cu care aceste materiale sunt recuperate şi valorificate. Astfel, populaţia minimă a fost majorată cu 50% pentru a se asigura un prag optim pentru care se consideră că se pot atinge ţintele asumate.

Pagina 144

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-6 Populaţie implicată în schemele de colectare selectivă a materialelor reciclabile (nr. locuitori şi % din populaţia totală a judeţului) Populaţie optimă care trebuie să colecteze separat Populaţie minimă care trebuie să colecteze separat

Fracţia Plastic, sticlă, metal

2005 54.000

2006 67.500

2007 93.000

2008 240.000

2009 255.000

2010 285.000

2011 375.000

2012 465.000

2013 525.000

6,6

8,2

11,3

29,1

31,0

34,6

45,6

56,6

63,9

Hârtie / carton

262.500

277.500

315.000

405.000

420.000

435.000

450.000

495.000

540.000

32,3

33,7

38,2

49,1

51,0

52,8

54,7

60,2

65,8

Plastic, sticlă, metal

36.000

45.000

62.000

160.000

170.000

190.000

250.000

310.000

350.000

4,4

5,5

7,5

19,4

20,6

23,1

30,4

37,7

42,6

Hârtie / carton

175.000

185.000

210.000

270.000

280.000

290.000

300.000

330.000

360.000

21,5

22,4

25,5

32,7

34,0

35,2

36,5

40,2

43,8

Concluzia acestui calcul este aceea că, de exemplu, la nivelul anului 2009, pentru atingerea ţintelor aproximativ 51% (procent necesar pentru atingerea ţintelor pentru hârtie/carton) din populaţia judeţului trebuie să colecteze separat (minim 3 fracţii ).

•

Atingerea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

În tabelul următor au fost identificate şi cuantificate acele componente ale deşeurilor municipale generate ce pot contribui la atingerea ţintelor privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate: •

Fracţia pretabilă pentru reciclare (culoarea maro) este alcătuită din: o Hârtie/carton şi lemn din atingerea ţintelor pentru deşeurile de ambalaje; o Hârtie şi carton din deşeurile menajere colectare în mediul urban (altele decât cele din ambalaje).

•

Fracţia pretabilă pentru compostare în mediul rural (culoarea ocru, maro deschis) este alcătuită exclusiv din deşeuri alimentare şi de grădină. Au fost luate în calcul atât cantităţile generate şi colectate, cât şi cele generate şi necolectate, în proporţie de 70 %.

•

Fracţia pretabilă pentru staţia de compostare este alcătuită din: o Deşeuri din parcuri şi grădini (a fost luată în calcul o cantitate de 75% din cantitatea totală de deşeuri din grădini şi parcuri generată); o Deşeuri din pieţe (a fost luată în calcul o cantitate de 60% din cantitatea totală de deşeuri din pieţe generată); o Deşeuri stradale (a fost luată în calcul o cantitate de 50% din cantitatea totală

Pagina 145

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

de deşeuri stradale generată); o Deşeuri alimentare şi de grădină din deşeurile menajere colectate în mediul urban (a fost luată în calcul o cantitate de 30% din cantitatea totală generată). Observaţie: Datele raportate pentru anul 2005 privind cantităţile de deşeuri din grădini şi parcuri, deşeurile din pieţe şi deşeurile stradale, date pe baza cărora s-a realizat prognoza de generare a acestor fluxuri de deşeuri pentru perioada de planificare, pot fi subestimate, la nivelul judeţului existând poteţial pentru colectarea unor cantităţi mai mari. Un grad de colectare mai ridicat şi o mai bună gestionare a acestor tipuri de deşeuri pot conduce la creşterea cantităţilor de deşeuri compostabile.

Tabel nr. 6-7 Componente ale deşeurilor municipale generate ce pot contribui la atingerea ţintelor privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate 2008

2009

2010

2011

2012

2013

9.348

10.163

10.923

11.734

12.320

12.936

1.603

1.616

1.629

1.642

1.655

Deşeuri din pieţe

793

799

806

812

819

Deşeuri stradale

632

637

642

647

652

HC, lemn din atingerea ţintelor pt. amabalaje Deşeuri din grădini şi parcuri

Rural_deşeuri alimentare şi de grădină colectate şi necolectate

28.897

29.105

29.315

29.525

29.738

29.952

Urban_HC nonambalaje

4.121

4.049

4.049

3.880

3.700

3.508

20.239

20.766

20.917

21.069

21.222

66.584

68.104

69.132

69.927

70.743

Urban_deşeuri alimentare şi de grădină TOTAL (tone) Reciclare

13.469

14.212

14.972

15.613

16.020

16.444

Compostare individuală rural

28.897

29.105

29.315

29.525

29.738

29.952

23.267

23.818

23.993

24.169

24.347

Compostare - Staţie de compostare Ţinte reducere biodegradabil de la depozitare (tone)

24.948

71.647

Analiza valorilor prezentate în tabelul de mai sus pune în evidenţă următoarele: •

Atingerea ţintei stabilite pentru anul 2010 poate fi realizată prin soluţiile disponibile (reciclare + compostare individuală + stații de compostare). Reamintim faptul că proiectul din municipiul Iaşi presupune realizarea unei staţii de compostare cu o capacitate de aproximativ 10.000 t/an. Vor fi însă necesare eforturi pentru punerea sa în funcţiune în cursul anului 2009;

•

Ţinând cont de observaţiile anterioare privind calitatea datelor pe baza cărora s-a realizat

Pagina 146

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

prognoza (cantităţi subestimate de deşeuri verzi), atingerea ţintei stabilite pentru anul 2013 ar putea fi realizată prin asigurarea realizării integrale a celor trei componente: reciclare + compostare individuală rural + staţii de compostare urban !!! Ţinând însă cont de ţintele ce vor trebui atinse în anul 2016, va fi necesară şi găsirea unei alte soluţii pentru atingerea ţintelor. Aceasta poate consta în tratarea mecano-biologică sau tratarea termică a deşeurilor municipale. Oricare din cele două opţiuni implică costuri ridicate de investiţie şi operare, capacităţi mari şi trebuie privită în context regional. Concluzionând toate cele afirmate anterior, propunem următoarea schemă privind alternativele optime de gestiune a deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi.

Tabel nr. 6-8 Alternative optime de gestiune a deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi

Etapa / componenta

Rural

Urban

Observaţii

Precolectare

Aport individual la puncte de colectare selectivă (4 sau mai multe fracţii)

Colectare din poartă în poartă pentru deşeurile depozitabile şi aport individual pentru reciclabile

-

Transport

Mijloace adecvate condiţiilor din teren (preferabil autogunoiere)

Autogunoiere de mare capacitate

-

Sortare

Biodegradabile

Instalaţii de sortare pentru subzonele de arondare, precum şi la depozitul zonal Iaşi

Compostare individuală

Staţii de compost

Biodegradabile / reciclabile

Staţie TMB (nivel regional)

Eliminare

Depozitare finală în viitorul depozit ecologic zonal Iaşi

Valorificare

Valorificare energetică (ex: coincinerare)

Toate proiectele aflate în fază de implementare identificate în judeţul Iaşi prevăd instalaţii de sortare O staţie de compostare va fi realizată în cadrul proiectului de la Iaşi (10000 t/an) Pentru asigurarea atingerii ţintelor aferente anului 2016 Există un decalaj între anii de închidere a depozitelor existente şi cel al punerii în funcţiune al viitorului depozite conform După atingerea ţintelor privind reciclarea ambalajelor

Pagina 147

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

7

7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR NECESARE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

Scopul acestui capitol este de a stabili, pentru alternativa aleasă, tipul şi numărul echipamentelor şi facilităţilor pentru gestionarea deşeurilor, cum ar fi: recipienţi de precolectare şi/sau containere, camioane de colectare, transportoare de mare capacitate, staţii de transfer, instalaţii de sortare, instalaţii de compostare, instalaţii de tratare mecano-biologică şi terenuri de depozitare care, odată construite şi operabile, vor permite atingerea obiectivelor şi ţintelor impuse în PJGD.

7.1

COLECTARE ŞI TRANSPORT

Principalele constrângeri pentru calculul echipamentelor de colectare şi transport sunt legate de ţintele stabilite de HG nr. 621/2005 privind deşeurile de ambalaje, precum şi de necesitatea extinderii sistemului de colectare a deşeurilor în zona rurală până la jumătatea anului 2009 la un procent de 90 %, datorat necesităţii închiderii şi ecologizării spaţiilor de depozitare din zona rurală (conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor).

7.1.1

Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare

Pentru atingerea ţintelor stabilite privind gradul de acoperire servicii de salubritate, acesta ar trebui să evolueze conform tabelului de mai jos.

Figura nr. 7-1 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate

Urban Rural Total

2005 96,5 0,2 44,7

2006 92,0 2,5 45,4

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%) 2007 2008 2009 2010 2011 94,0 96,0 98,0 100,0 100,0 30,0 60,0 90,0 93,0 95,0 60,5 77,2 93,8 96,3 97,4

2012 100,0 98,0 99,0

2013 100,0 100,0 100,0

La nivelul judeţului Iaşi principala problemă legată de gradul de acoperire cu servicii de

Pagina 148

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

salubritate apare în mediul rural. Conform datelor existente, în mediul urban gradul de acoperire cu servicii este de peste 90%, astfel încât nu ar trebui să existe probleme privind atingerea ţintelor. Aspectele care trebuie urmărite aici ţin de îmbunătăţirea serviciilor şi implementarea colectării selective a deşeurilor. În ceea ce priveşte mediul rural însă, gradul de acoperire cu servicii era de 0,2% la nivelul anului 2005 şi de aproximativ 2,5% în 2006. Proiectele existente aflate în faza de implementare vor asigura o creştere cu aproximativ 7% a gradului de acoperire cu servicii în mediul rural la nivelul anului 2008, departe de ţinta ce trebuie atinsă. Deoarece până la data de 16 iulie 2009 spaţiile de depozitare a deşeurilor din zona rurală trebuie să fie reabilitate, acest fapt însemnând implicit că în zona rurală la acea dată trebuie să existe un sistem de colectare a deşeurilor, prin care să se asigure transportul către staţiile de transfer sau depozitele autorizate cele mai apropiate, s-a propus ca ţinta referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural în anul 2009 să fie de 90 %. Acest lucru înseamnă că până la această dată vor trebui asigurate servicii de colectare a deşeurilor pentru încă 80,5% din populaţia rurală. Concluzionând trebuie spus că proiectele aflate în implementare: •

Nu permit atingerea ţintelor din 2009 privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural;

•

Au însă o contribuţie valoroasă la extinderea colectării selective şi la atingerea ţintelor privind deşeurile de ambalaje (facilităţi de sortare) şi deşeurile biodegradabile (facilităţi de compostare).

7.1.2

Colectarea selectivă a materialelor reciclabile

Pentru colectarea cantităţii de deşeuri de ambalaje dintr-o anumită categorie de material provenind din deşeurile menajere şi asimilabile este necesară identificarea pentru început a surselor de generare (populaţie, servicii, comerţ, industrie etc.). Stabilirea modului în care trebuie implementate sistemele de colectare selectivă (pe două sau mai multe categorii de materiale de ambalaj), astfel încât să se realizeze ţintele prevăzute în plan, se face în funcţie de situaţia specifică judeţului. Cuantificarea ţintelor privind ambalajele, calculate pe baza prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje şi a ţintelor de reciclare/valorificare, a fost realizată în Capitolul 4. În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor de ambalaje generate de industrie, comerţ şi instituţii s-a utilizat ipoteza că un procent de 95 % din cantităţile generate pot fi colectate. Pentru colectarea deşeurilor de ambalaje de la servicii, comerţ, industrie etc. se va stabili metoda optimă de colectare împreună cu toţi factorii implicaţi. Pentru calculul numărului de locuitori care trebuie implicaţi în colectarea selectivă în vederea

Pagina 149

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

atingerii ţintelor s-au utilizat următoarele ipoteze: •

calculul s-a efectuat în primul rând pentru stabilirea numărului de locuitori de la care se poate colecta cantitatea de deşeuri de ambalaje din hârtie necesară pentru atingerea ţintei de reciclare stabilită pentru anul 2008;

•

pentru restul materialelor (sticlă, plastic, metale) - numărul populaţiei care trebuie să colecteze separat este stabilit ca valoare maximă a populaţiei care asigură îndeplinirea ţintelor pentru fiecare material;

•

se ţine cont de faptul că îndeplinirea ţintelor de reciclare pe tip de material nu asigură şi îndeplinirea ţintelor globale de reciclare/valorificare. Astfel, la stabilirea numărului de locuitori care trebuie să colecteze separat s-a urmărit îndeplinirea tuturor ţintelor de reciclare/valorificare (ţinte pe material şi ţinte globale);

•

s-a considerat conţinutul de ambalaje din fiecare categorie de material de ambalaj existent în deşeurile menajere aşa cum au fost descrise în Capitolul 4;

•

s-a ţinut cont de faptul că nu toată populaţia dintr-o zonă în care este introdusă colectarea selectivă participă efectiv la aceasta. S-a considerat că pentru perioada 2008 - 2013 cel mult 70% dintre locuitorii zonelor în care se va organiza colectarea selectivă vor respecta regulamentele de salubrizare;

•

după stabilirea numărului de locuitori necesari pentru colectarea cantităţii de hârtie/carton necesară atingerii ţintei stabilite pentru anul 2008, s-a mărit acest număr cu 50% pentru a se compensa efectele colectării de impurităţi în recipientele destinate colectării selective.

Tabel nr. 7-1 Populaţie implicată în schemele de colectare selectivă a materialelor reciclabile (nr. locuitori şi % din populaţia totală a judeţului) Populaţie optimă care trebuie să colecteze separat

7.1.3

Fracţia Plastic, sticlă, metal

2005 54.000

2006 67.500

2007 93.000

6,6

8,2

11,3

Hârtie / carton

262.500 277.500 315.000 405.000 420.000 435.000 450.000 495.000 540.000 32,3

33,7

38,2

2008 2009 2010 2011 2012 2013 240.000 255.000 285.000 375.000 465.000 525.000 29,1

49,1

31,0

51,0

34,6

52,8

45,6

54,7

56,6

60,2

63,9

65,8

Capacităţi de colectare şi transport

Pentru determinarea facilităţilor necesare colectării selective a deşeurilor s-a considerat următorul scenariu: •

Colectarea a patru fracţii în mediul rural (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă şi reziduuri, considerând că fracţia biodegradabilă se va composta individual în gospodării), respectiv

Pagina 150

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

cinci fracţii în mediul urban (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodegradabil şi deşeuri depozitabile); •

Pentru o analiză unitară s-a luat în calcul exclusiv utilizarea de recipienţi de colectare cu capacitatea de 1,1 m3;

•

Facilităţile estimate reprezintă minimul necesar pentru a asigura colectarea selectivă a deşeurilor generate la nivelul fiecărei localităţi. Studii ulterioare pot determina în funcţie de cerinţele locale un număr mai mare de recipienţi/puncte de colectare care să permită creşterea confortului cetăţenilor şi/sau o colectare mai facilă;

•

S-a ţinut cont de asemenea de cerinţele privind frecvenţa colectării, în special a deşeurilor depozitabile şi a fracţiei biodegradabile (colectare zilnică în sezonul cald). Pentru celelalte fracţii s-a considerat o frecvenţă de colectare săpămânală pentru hârtie/carton şi sticlă şi la trei zile pentru plastic/metal;

•

Numărul punctelor de colectare s-a calculat considerând ca referinţă fracţia plastic/metal. În această situaţie o platformă de colectare poate conţine până la două containere pentru deşeuri depozitabile, iar în acelaşi mod containerele pentru sticlă;

•

Numărul vehiculelor de transport reprezintă numărul minim de autovehicule necesare transportului cantităţilor de deşeuri generate şi colectate conform specificaţiilor anterioare;

•

Necesarul s-a determinat ţinând cont de dotările existente şi de cele prevăzute în proiectele în implementare.

Tabel nr. 7-2 Capacităţi minim necesare de colectare şi transport Subzona Subzona 1 Subzona 2 Subzona 3 Subzona 4 Subzona 5 Subzona 6 Subzona 7 Subzona 8 Subzona 9

Depozit / Staţie de transfer Paşcani Tg. Frumos Hârlău Gropniţa Podu Iloaiei Voineşti Popricani Răducăneni Ţuţora (Iaşi) Total

Recipienţi de colectare (1,1 mc) 535 133 221 175 344 140 276 126 329 2.279

Vehicule de colectare (14 – 16 mc) 15 5 7 6 11 5 10 4 11 74

Puncte de colectare 165 43 70 55 97 44 80 40 104 698

Modalitatea de calcul aleasă aici a considerat exclusiv utilizarea recipienţilor de 1,1 m3. Alegerea recipienţilor (tip şi număr) se va face însă în cadrul studiilor de fezabilitate pentru proiectele de investiţii, în urma analizării condiţiilor şi cerinţelor particulare ale fiecărei zone unde se doreşte întroducerea / extinderea / revizuirea sistemului de colectare selectivă a

Pagina 151

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

deşeurilor (zonă geografică, infrastructură, număr localităţi, număr gospodării, structură gospodării etc).

7.1.4

Staţii de transfer

În categoria sistemelor care pot fi incluse în etapa de transport a deşeurilor sunt şi staţiile de transfer. Staţiile de transfer sunt locuri special amenajate în care deşeurile sunt colectate şi transferate apoi în alte vehicule de transport de capacitate mai mare, acest fapt micşorând costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multiple depozite, fapt care este foarte costisitor. În urma estimărilor realizate pe parcursul elaborării Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – judeţul Iaşi şi a dezbaterilor din Grupul de lucru, a fost stabilit un necesar de 8 staţii de transfer cu zonele aferente de arondare (vezi Capitolul 6 şi Anexa 3), respectiv Paşcani, Tg. Frumos, Hârlău, Gropniţa, Podu Iloaiei, Voineşţi, Popricani şi Răducăneni. Proiectele existente în acest moment la nivelul judeţului prevăd doar realizarea Staţiei de transfer de la Hârlău (proiect cu finanţare Phare CES 2005 în implementare). Ţinând cont de faptul că în anul 2009 va trebui sistată depozitarea în depozitele de deşeuri din oraşele Paşcani, Hârlău şi Podu Iloaiei şi în spaţiile de depozitare din zonele rurale, realizarea staţiilor de transfer devine o prioritate la nivelul judeţului. Este recomandabil ca în cadrul acestora să se realizeze şi operaţiuni de sortare a deşeurilor reciclabile. De asemenea trebuie analizată oportunitatea realizării în cadrul unora dintre staţiile de transfer şi a unor staţii de compostare de capacitate mică sau medie. Aceste decizii vor fi însă luate în cadrul Studiilor de fezabilitate ce vor fi elaborate pentru realizarea investiţiilor.

7.2

TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR

7.2.1

Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje

Pentru atingerea ţintelor privind deşeurile de ambalaje este necesară parcurgerea următorilor paşi: •

Extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubritate să se facă prin introducerea colectării selective (de preferat patru fracţii);

•

Aferent fiecărei staţii de transfer, dar şi viitorului depozit conform, să se realizeze instalaţii de sortare care să proceseze fracţiile reciclabile.

Facem din nou menţiunea că există deja surse de finanţare pentru realizarea de instalaţii de sortare în cadrul proiectelor de la Iaşi (capacitate 10.500 t/an) şi de la Hârlău. De asemenea proiectele de la Răducăneni şi Gropniţa prevăd şi ele realizarea de facilităţi de sortare a

Pagina 152

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

fracţiilor reciclabile. Calculul capacităţilor viitoarelor staţii de sortare va fi realizat în cadrul studiilor de fezabilitate, în funcţie de metoda de colectare selectivă aleasă. Se recomandă realizarea acestor instalaţii pe aceleaşi amplasamente cu staţiile de transfer.

7.2.2

Tratarea deşeurilor biodegradabile municipale

O analiză privind opţiunile de atingere a ţintelor privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate este prezentată în tabelul nr 6-6, Capitolul 6. Conform acestei analize, ţinta stabilită pentru anul 2010 poate fi atinsă prin realizarea celor trei soluţii disponibile (reciclare, compostare individuală în mediul rural, stații de compostare). Se estimează că staţia de compostare de la Iaşi, care va funcţiona până la acea dată, va fi suficientă pentru atingerea ţintei din anul 2010. O situaţie delicată se va înregistra la nivelul anului 2013. Aici, contribuţia tuturor celor trei opţiuni: compostare individuală în rural (ipoteza compostării în rural de 100%), compostare în toată zona urbană şi reciclarea reuşeşc să atingă o valoare puţin sub ţintă. Ţinând cont de observaţiile anterioare privind calitatea datelor pe baza cărora s-a realizat prognoza (cantităţi subestimate de deşeuri verzi), atingerea ţintei stabilite pentru anul 2013 ar putea fi realizată prin asigurarea realizării integrale a celor trei componente: reciclare + compostare individuală rural + staţii de compostare urban. Pentru asigurarea atingerii ţintei, în condiţiile unor reţineri majore privind performanţele compostării atât în mediul rural cât şi în cel urban, precum şi în perspectiva ţintelor ce trebuiesc atinse în anul 2016, se impune găsirea unei alte soluţii pentru reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile de la depozitare. Va fi necesară luarea în considerare a realizării unei instalaţii de tratare mecano-biologică. Această investiţie trebuie însă privită în context regional. Concluzionând cele afirmate mai sus, calendarul de implementare al măsurilor necesare atingerii ţintelor privind deşeurile biodegradabile trebuie să includă: •

Asigurarea compostării individuale (sau platforme comunale) în mediul rural pentru cel puţin 60% din populaţia rurală în anul 2010 şi pentru 100% din populaţia rurală în 2013;

•

Existenţa unei staţii de compostare în vecinătatea municipiului Iaşi (pentru aceasta există deja proiect) şi a mai multor staţii de compostare de capacitate mică şi medie realizabile în intervalul 2010 – 2013. Aşa cum aminteam anterior, trebuie analizată oportunitatea realizării acestor staţii de compostare aferente staţiilor de transfer.;

•

Realizarea unei staţii de tratare mecano – biologică (opţiunea trebuie analizată la nivel regional !).

•

O alternativă la tratarea mecano – biologică este o instalaţie de tratare termică cu valorificare energetică. Aceasta însă presupune costuri mai mari şi este fezabilă tot în

Pagina 153

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

context regional. Cu privire la alternativa tratării termice a deşeurilor municipale trebuie făcute de asemenea două precizări: o Planul naţional privind gestionarea deşeurilor (HG 1470/2004) precizează că realizarea de incineratoare pentru deşeuri menajere se va face după atingerea ţintelor de colectare selectivă a deşeurilor biodegradabile şi reciclabile şi că aceasta va succede valorificării şi depozitării deşeurilor municipale. Acelaşi document prevede ca cerinţă, realizarea unor capacităţi de minim 150.000 t/an. o Costurile unei instalaţii de tratare termică pot depăşi 80 mil Euro.

Facem precizarea că evoluţiile în intervalul de planificare (2007 – 2013) pot evidenţia siuaţii mai favorabile decât cele analizate aici. Această afirmaţie se bazează pe reţinerile privind calitatea unora din datele pe care s-a realizat prognoza.

7.3

DEPOZITARE DEŞEURI

În conformitate cu Planul de implementare al Directivei privind depozitarea deşeurilor, angajamentele asumate de România în procesul de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană şi prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor - Regiunea 1 NordEst, în judeţul Iaşi este prevăzută realizarea unui singur depozit conform pentru deşeuri municipale. Proeictul „Managementul integrat al deşeurilor în Iaşi” realizat de Primăria Municipiului Iaşi prevede realizarea primei celule a depozitului ecologic. Acesta va fi construit în localitatea Ţuţora şi include realizarea drumului de acces, a lucrărilor de terasamente, lucrărilor de etanşare pentru primul compartiment, sistemului de drenaj pentru apa pluvială, sistemului de evacuare levigat, sistemului de colectare a gazului de depozit, incintei de depozitare, sistemului de monitorizare, forajelor de observaţie. Capacitatea totală a depozitului va fi de 8.700.000 mc, iar cea anuală de 120.000 mc. Suprafaţă totală ocupată va fi de 50 ha, din care suprafaţa totală de depozitare se va dezvolta pe 45 ha, iar aria de servicii pe 5 ha. Durată de funcţionare va fi de aprox. 20 ani. Capacitatea primului compartiment de depozitare, pentru care a fost obţinută finanţarea, va fi de 16 ha.

Pentru stabilirea cantităţilor de deşeuri ce necesită depozitare a fost efectuat următorul calcul: Qdep/an =Qan – Qsort/an – Qcomp – QTMB – Qinc + Qr unde: Qdep/an Qan

reprezintă capacitatea de depozitare necesară în fiecare an, exprimată în tone reprezintă cantitatea de deşeuri municipale generată anual, exprimată în tone

Pagina 154

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Qsort/an Qcomp QTMB Qinc Qr

reprezintă capacitatea de calcul a staţiilor de sortare din judeţ în anul pentru care se face calculul, exprimată în tone reprezintă cantitatea de deşeuri tratate anual prin compostare, care pentru raţiuni de calcul poate fi egală cu cantitatea de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate diferenţiat reprezintă cantitatea de deşeuri tratate anual mecano-biologic, care pentru raţiuni de calcul poate fi egală cu cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie procesată prin tratamente mecano-biologice reprezintă cantitatea de deşeuri tratată termic (co-incinerare, incinerare etc.) reprezintă suma cantităţilor de deşeuri care constituie refuzuri la staţiile de sortare, staţiile de compostare, instalaţiile de tratare mecano-biologică sau la incineratoare.

Valorile determinate sunt prezentate în tabelul următor. Tabel nr. 7-3 Cantităţi estimate de deşeuri municipale depozitate Cantitatea de deşeuri municipale Qan generată (t/an) Cantitatea reciclată de materiale de ambalaje altele decât hârtie/ Qsort/an carton sau lemn din deşeurile municipale (t/an) Cantitatea de deşeuri biodegradabile reciclată sau reutilizată în Qcomp gospodăriile rurale (t/an) Cantitatea de deşeuri compostate (t/an) Cantitatea de deşeuri QTMB tratate mecano-biologic (t/an) Cantitatea de deşeuri Qinc tratată termic (t/an) Cantitatea de deşeuri Qr reziduale (t/an) Cantitatea de deşeuri Qdep/an depozitată (t/an)

2008

2009

2010

2011

2012

2013

249.472

251.309

253.159

255.024

256.902

258.794

13.977

15.339

16.906

20.265

23.921

26.974

42.367

43.317

44.286

45.139

45.758

46.396

0

23.267

23.818

23.993

24.169

24.347

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

10.548

16.916

17.669

18.848

20.082

21.138

203.676

186.302

185.819

184.476

183.136

182.215

Aspectul critic privind gestiunea deşeurilor în judeţ este acela al obligativităţii sistării activităţii de depozitare pentru toate depozitele urbane neconforme la 16 iulie 2009, cu excepţia depozitului Tg. Frumos (ce are ca an de sistare a activităţii 2012). În acest an se va înregistra o situaţie critică, deoarece cel mai probabil prima celulă a depozitului de la Ţuţora nu va fi gata la acea dată. Astfel vor trebui găsite soluţii tranzitorii până la deschiderea depozitului ecologic şi de asemena vor trebui începute cât mai rapid demersurile pentru obţinerea de fonduri pentru realizarea celui de-al doilea compartiment al depozitului (minim 10 ha din cele 29 ha rămase disponibile). Acesta va trebui realizat până cel târziu în anul 2012, când se va închide şi depozitul de la Tg. Frumos.

Pagina 155

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

8 8.ESTIMAREA COSTURILOR 8.1

INTRODUCERE

În acest capitol este prezentată o evaluare sumară a costurilor aferente investiţiilor necesare pentru implementarea măsurilor prevăzute în PJGD. Scopul evaluării costurilor este acela de a estima consecinţele economice ale investiţiilor propuse a fi realizate pentru perioada de planificare. Un nivel mai crescut de siguranţă în privinţa estimării costurilor va putea fi atins în faza ulterioară perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentelor, cât şi de caracteristicile particulare ale instalaţiilor. Rolul acestui capitol nu este acela de a face recomandări specifice în ceea ce priveşte tarifele pentru gestionarea deşeurilor sau aspecte financiare complexe.

8.2

ESTIMAREA COSTURILOR INVESTIŢIONALE PENTRU PJGD IAŞI

Costurile investiţionale au fost calculate pe baza capacităţilor identificate în capitolul anterior. Facem şi aici menţiunea că aceste costuri corespund condiţiilor minime necesare atingerii obiectivelor şi ţintelor asumate şi se referă doar la orizontul de planificare. Un alt aspect important de subliniat este acela că, acolo unde a fost posibil, investiţiile prevăzute în proiectele aflate în derulare nu au mai fost luate în calcul pentru această estimare. Costurile unitare utilizate au fost selectate din PRGD Regiunea 1 Nord Est şi informaţiile existente la nivelul proiectelor existente în judeţul Iaşi.

Pagina 156

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 8-1 Costurilor investiţionale estimative pentru PJGD Iaşi Cost total Investiţii prevăzute în PJGD (Euro)

Cost total pentru perioada 2008 – 2013 (Euro)

Unitatea de măsură

Unităţi

Costuri unitare

nr. Suprafaţa (ha) nr.

3 7,5 490

250.000

1.875.000

1.875.000

Suprafaţa (ha)

90

15.000

1.350.000

1.350.000

nr.

1

Suprafaţa (ha) nr.

29 2.279

4.373.000 300

43.730.000 683.700

15.087.500 683.700

Vehicule de colectare - total

nr.

74

100.000

7.400.000

7.400.000

Puncte de Colectare Staţii de Transfer + sortare

nr. nr.

698 7

1.000 1.500.000

698.000 10.500.000

698.000 10.500.000

2 0

600.000

1.200.000 0

1.200.000

Element de infrastructură

Depozite urbane ce vor fi închise Depozite rurale ce vor fi închise Depozit zonal Recipienţi colectare - total

Staţii de Compostare Incineratoare Instalaţii de Tratare MecanoBiologică Neprevăzute

nr. nr. t/an nr. t/an 10% TOTAL

0

0 6.743.670 74.180.370

3.879.420 42.673.620

Valoarea investiţiilor necesare pentru conformarea cu cerinţele legislative este de 74.180.370 euro. Ponderea diferitelor categorii de costuri în valoarea investiţiilor este prezentată în figura nr. 8-1. Atragem atenţia însă că din principalul capitol de cheltuieli „depozit zonal”, în perioada de planificare (2007 – 2013) nu vor putea fi realizate decât o parte din lucrări (o a doua celulă a depozitului zonal Tuţora cu o suprafaţă de aproximativ 10 ha).

Pagina 157

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Neprevazute; 3.879.420

Depozite urbane ce vor fi inchise ; 1.875.000

Statii de Compostare ; 1.200.000

Statii de Transfer + sortare; 10.500.000

Puncte de Colectare; 698.000

Depozite rurale ce vor fi inchise ; 1.350.000

Depozit zonal; 15.087.500

Recipienti colectare - total; 683.700

Vehicule de colectare - total; 7.400.000 Figura nr. 8-1 Structura costurilor investiţionale în perioada de planificare

8.3

ESTIMAREA COSTURILOR OPERAŢIONALE ŞI DE ÎNTREŢINERE

În estimarea costurilor de operare şi întreţinere au fost luate în calcul categoriile de cheltuieli şi costurile unitare propuse de Metodologia de elaborare a PJGD. Categoriile de cheltuieli sunt următoarele: •

Activităţile de colectare şi transport;

•

Activităţile de sortare;

•

Compostarea;

•

Costurile cu depozitarea deşeurilor;

•

Alte costuri (include transportul deşeurilor de la staţiile de transfer la depozite).

Scenariul de calcul a luat în considerare calendarul de realizare al investiţiilor (închidere depozite actuale, deschiderea un ei noi celule de depozitare, realizare staţii de transfer şi sortare, atingerea ţintelor privind gradul de acoperire cu servicii etc). Facem şi aici menţiunea că în realitate costurile pot fi mult mai mici, scenariul propus de noi, deşi în acord cu cerinţele legislative şi obectivele acestui plan, este unul optimist.

Pagina 158

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 8-2 Costuri de operare şi întreţinere Activităţi Activităţi de colectare şi transport Sortare Compostare Tratare mecano - biologică Depozitare Material inert depozitat Altele (Transport de la Staţia de transfer)

Unitate de măsură Preţ/t Preţ/t Preţ/t Preţ/t Preţ/t Preţ/t Preţ/t

Cost unitar (€) 22 30,72 33,63 32,02 3 2 2,53

Perioadele de amortizare a diferitelor echipamente şi construcţii a fost selectată pe baza duratei medii de funcţionare indicată de HG 2139/2004. Costurile privind investiţiile aferente PJGD Iaşi sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 8-3 Costurile privind investiţiile aferente PJGD Iaşi

Valoarea netă actualizată VNA @5% Costuri investiţionale VNA @5% Costuri operaţionale şi de întreţinere VNA @5% Costuri totale

8.4

Euro 35.965.596,93 21.761.112,80 55.969.824,73

SUPORTABILITATE

Suportabilitatea este înţeleasă ca fiind capacitatea utilizatorilor de servicii de gestionare a deşeurilor de a plăti pentru aceste servicii fără a renunţa la alte nevoi de bază. Pentru a putea evalua suportabilitatea economică a serviciilor de salubrizare (solvenţa consumatorului) a fost necesară indentificarea „capacităţii de plată” a utilizatorilor. Altfel spus, s-a dorit identificarea măsurii în care venitul cetăţenilor este suficient pentru a acoperi costurile în creştere ale serviciilor de salubrizare fără a prejudicia capacitatea acestora de a plăti pentru nevoile de bază. Potrivit metodologiei de realizare a PJGD, pragul de suportabilitate acceptabil pentru serviciile de salubrizare este de aproximativ 1.5% din nivelul mediu al veniturilor unei gospodării (tarifele trebuie să acopere întregul ciclu al serviciilor de salubrizare -colectare, transport, sortare, tratare, depozitare). Pentru estimarea suporatabilităţii la nivel judeţean au fost făcut aprecieri generale asupra nivelului tarifelor practicate în prezent pentru servicile de salubritate. Informaţiile disponibile

Pagina 159

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

privind venitul mediu sunt la nivelul regiunii şi au fost prezentate în capitolul 2.1. Este evident că tarifele variază şi vor varia în cadrul judeţului, funcţie de structurile diferite de cost ale prestatorilor de servicii. Scopul acestui plan judeţean nu este acela de a detalia aspectele legate de fezabilitatea financiară şi a modului în care aceasta influenţează tarifele la nivel local.

8.4.1

Capacitătea de plată pentru serviciile de salubrizare

Conform PRGD Regiunea 1 Nord Est, disponibilitatea de plată pentru servicii de gestiune a deşeurilor în Regiunea 1 va creşte de la 1,35 euro în 2004 la 2,14 euro în 2013.

2,14

2,2

2,04 1,94

euro/pers x luna

2

1,85 1,75

1,8

1,65 1,55

1,6 1,35

1,38

1,46

1,4 1,2 1 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Tabel nr. 8-4 Disponibilitatea de plată pentru serviciile de gestiune a deşeurilor

8.4.2

Compararea capacităţii de plată cu costurile investiţionale

Pentru evaluarea suportabilităţii populaţiei faţă de costurile investiţionale propuse în PJGD au fost calculaţi indicatorii de cost pe tona de deşeu generată, tona de deşeu colectată şi pe cap de locuitor deservit. Aceşti indicatori sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

Pagina 160

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 8-5 Estimări privind impactul investiţiilor asupra tarifului de gestiune a deşeurilor (valori medii)

VNA investiţii (investiţie + operare în perioada 2008 – 2013) – rata de actualizare 5% Impactul investiţiei fără finanţare UE VNA investitii / t deşeuri generate VNA investitii / t deşeuri colectate VNA al investiţiei suplimentare necesare / pers si lună Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare Impactul investiţiei cu finanţare UE Contribuția UE VNA al investitiei suplimentare necesare / pers si luna (euro) Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare

55.969.824,73 euro 43,79 euro 45,55 euro 1,41 euro 74,16% 100,02% 70 % 0, 42 euro 22,25 % 48,11 %

Investiţiile propuse în cadrul acestui plan au o valoare mare. Pentru ca această valoare să poată fi absorbită în nivelul disponibilităţii de plată al populaţiei pentru investiţiile propuse trebuie atrase surse de finanţare de minim 70%.

8.4.3

Impactul investiţiilor asupra tarifelor existente

Analiza impactului investiţiilor propuse asupra tarifelor existente suferă de o limitare majoră dată de lipsa unei evidenţe centralizate privind tarifele / taxele percepute pentru serviciile de salubrizare în mediul rural. Nivelul mediu al tarifelor de salubritate a fost calculat pe informaţiile existente din principalele centre urbane ale judeţului.

Tabel nr. 8-6 Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Iaşi (2008) Localitatea Iaşi Paşcani Hârlău Tg. Frumos Podu Iloaiei

Tarif colectare şi transport Persoane fizice Persoane juridice (lei/pers/lună) (lei/mc) 3,7 37 3,78 30,27 17,37 17,37 3,5 2,5 2,5

Se constată faptul că, în condiţiile obţinerii sprijinului UE pentru finanţarea investiţiilor prevăzute aici, evoluţia tarifelor pentru gestionarea deşeurilor se va menţine în intervalul 2008 – 2013 sub pragul disponibilităţii de plată al cetăţenilor judeţului Iaşi.

Pagina 161

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Disponibilitatea de plata Tarife necesare fara sprijin UE Tarife necesare cu sprijin UE Tarif mediu actual

3,50

euro/pers x luna

3,00 2,50 2,00 1,50 1,00 0,50 0,00 2008

2009

2010

2011

2012

2013

Figura nr. 8-2 Disponibilitatea de plată şi evoluţia tarifelor de gestiune a deşeurilor în Judeţul Iaşi pentru perioada 2007 – 2013

8.4.4

Ajustări ale PJGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată

Nu considerăm că există argumente pentru ajustarea măsurilor propuse. Facem această afirmaţie pe baza următoarelor considerente: •

Măsurile propuse aici reprezintă efortul minim necesar pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor asumate;

•

Proiectele în derulare, cele în pregătire, precum şi oportunităţile de finanţare existente sunt argumente solide pentru asigurarea finanţării necesare şi astfel a menţinerii tarifelor sub pragul de disponibilitate de plată a populaţiei.

Pagina 162

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

9

9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE (PLAN DE ACŢIUNE)

Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor necesită stabilirea unei serii de măsuri (plan de acţiune). Fiecare dintre obiectivele/obiectivele subsidiare stabilite în plan trebuie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice de implementare. Dat fiind sistemul de reglementări în vigoare privind gestiunea deşeurilor în România, există două categorii de obiective, aşa cum au fost stabilite şi în Capitolul 3 Obiective şi ţinte: •

Pentru unele dintre acestea sunt definite foarte clar şi precis indicatori specifici, ţinte de atins şi termene (de ex:. închiderea depozitelor de deşeuri neconforme, valorificarea/ reciclarea deşeurilor de ambalaje, valorificarea/recuperarea materialelor de la vehiculele scoase din uz etc.);

•

Pentru cea de-a doua categorie, nu există niciun tip de indice, obiectivele având un caracter general abordând domenii precum cel instituţional ori cel al resurselor umane, financiar sau tehnologic etc.

Pornind de la această situaţie, formularea măsurilor de implementare trebuie să se realizeze în două moduri: •

În primul caz măsurile de implementare vor privi direct necesitatea atingerii ţintelor cel mai târziu la termenul prevăzut de legislaţie;

•

În cel de-al doilea caz măsurile de implementare trebuie alese dintre cele mai potrivite măsuri astfel încât să conducă la atingerea fiecărui sub-obiectiv.

În continuare sunt prezentate obiectivele/obiectivele subsidiare şi ţintele şi măsurile de implementare aferente acestora, responsabilii şi termenele de îndeplinire a măsurilor.

Pagina 163

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Politica şi cadrul legislativ privind gestionarea deşeurilor, Aspecte instituţionale şi organizatorice, Resurse umane

Elaborarea cadrului legislativ şi organizatoric la nivel judeţean necesar implementării unui sistem integrat de management al deşeurilor Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională Măsuri de implementare Stabilirea orientării judeţene în domeniul gestiunii deşeurilor, crearea cadrului organizatoric, precum şi a instrumentelor de implementare a acesteia

Responsabili

Termen

Consiliul Judeţean Iaşi

2008

Luarea de decizii în vederea implementării măsurilor şi atingerii ţintelor prevăzute în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, ARPM, APM, Garda de Mediu

Începând cu 2008

Realizarea aplicaţiei/aplicaţiilor pentru obţinerea finanţării în vederea realizării sistemului integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului (elaborare Master Plan, Studiu de fezabilitate, Analiză financiară, Analiză cost-beneficiu, Analiză instituţională, Evaluarea impactului asupra mediului pentru accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune)

Consiliul Judeţean Iaşi

2008 - 2010

Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, ARPM, APM, Garda de Mediu

Permanent

Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Iaşi, ARPM Bacău, APM Iaşi, Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu

Consiliul Judeţean Iaşi

2008

Grup de monitorizare PJGD

În primul trimestru al fiecărui an (începând cu 2009)

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, ARPM, APM, Garda de Mediu

Începând cu 2008

Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional în domeniul gestionării deşeurilor şi dotări corespunzătoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat

Pagina 164

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plateşte” şi a principiului subsidiarităţii Măsuri de implementare Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale şi internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor (Fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi de coeziune, instituţii bancare etc) Realizarea unei liste de investiţii prioritare la nivel judeţean şi local şi alocarea de resurse finaciare necesare pentru: pregătirea de aplicaţii, realizarea de Studii de fezabilitate aferente proiectelor de investiţii, finanţarea/cofinanţarea investiţiilor Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi eliminare finală (sistem integrat de management al deşeurilor) la nivelul judeţului Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile pentru deşeurile reciclabile

Responsabili

Termen

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale

Permanent

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale

Începând cu 2008

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale

2008 cu atenţie permanentă

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale

2008 cu atenţie permanentă

Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate Campanii publice referitoare la gestionarea deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii Măsuri de implementare Organizarea şi susţinerea de campanii de informare şi conştientizare a publicului privind prevenirea generării deşeurilor şi colectarea selectivă a deşeurilor municipale generate (deşeuri reciclabile, DEEE, VSU, deşeuri biodegradabile municipale, deşeuri voluminoase, deşeuri periculoase din deşeuri municipale) Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web siteuri, seminarii, evenimente) pentru informarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a publicului şi pentru conştientizarea grupurilor ţintă (autorităţi şi cetăţeni) cu privire la măsurile de implementare a PJGD Realizarea de seminarii de instruire pentru municipalităţi în vederea familiarizării cu opţiunile tehnice şi administrative de creştere a reciclării/valorificării Actualizarea paginii de internet a APM IAŞI astfel încât să cuprindă:

Responsabili Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, ARPM, APM

Termen Permanent

Consiliul Judeţean Iaşi, APM Iaşi

Permanent

Consiliul Judeţean Iaşi, APM Iaşi

Permanent

APM Iaşi

Permanent

Pagina 165

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor; stadiul realizării măsurilor prevăzute în plan; documente informative privind prevenirea deşeurilor şi opţiuni de gestionare a acestora; acte normative privind managementul deşeurilor; lista punctelor de colectare şi colectare selectivă pentru toate fluxurile de deşeuri; lista agenţilor economici autorizaţi implicaţi în gestioarea deşeurilor (colectare, transport, reciclare, tratare, valorificare, eliminare) Realizarea de ghiduri practice privind colectarea selectivă a deşeurilor menajere, compostarea individuală a deşeurilor biodegradabile, deşeurile electrice şi electronice, deşeurile periculoase din deşeurile menajere, deşeurile voluminoase

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, ARPM, APM

Permanent

Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european Măsuri de implementare Îmbunătăţirea sistemului judeţean de colectare, procesare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind generarea şi gestionarea deşeurilor (inclusiv a fluxurilor specifice de deşeuri) Realizarea de întâlniri de informare cu societăţile implicate în gestionarea deşeurilor privind modul de raportare a datelor privind deşeurile Realizarea de măsurători privind compoziţia deşeurilor municipale, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural Proiectarea unei baze de date, realizarea unei metodologii de colectare a datelor şi colectarea propriu-zisă a datelor referitoare la deşeurile din construcţii şi demolări Monitorizarea cantităţii de deşeuri voluminoase şi deşeuri periculoase municipale colectate şi raportarea datelor la APM

Responsabili

Termen

APM Iaşi, Operatori

Permanent

ARPM Bacău, APM Iaşi

Permanent

Autorităţile Administraţiei Publice Locale, Agenţii de salubritate, Operatorii depozitelor de deşeuri ARPM Bacău, APM Iaşi, CJ Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, Companii de construcţii, persoane fizice Autorităţile Administraţiei Publice Locale, Agenţii de salubritate

În fiecare anotimp

Începând cu 2008

Permanent

Pagina 166

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Prevenirea generării deşeurilor

Maximizarea prevenirii generării deşeurilor Măsuri de implementare Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la producători prin organizarea de sesiuni de conştientizare şi informare Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator prin organizarea de campanii de conştientizare şi informare

Responsabili CJ Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, APM Iaşi, agenţi economici CJ Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, APM Iaşi

Termen Permanent

Permanent

Valorificarea potenţialului util din deşeuri

Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică Măsuri de implementare Dezvoltarea unei pieţe viabile pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate Organizarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) şi reciclarea deşeurilor menajere altele decât cele de ambalaje, în măsura posibilităţilor tehnice şi economice Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare şi incinerare în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic

Responsabili CJ Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, APM Iaşi, agenţi economici CJ Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, Operatori de salubritate CJ Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, Operatori CJ Iaşi, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, Operatori

Termen Permanent

Permanent

Permanent Permanent

Pagina 167

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Colectarea şi transportul deşeurilor

Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală (sistem integrat de colectare şi transport al deşeurilor Măsuri de implementare Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi extinderea sistemului de colectare a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural – arie de acoperire minim 90% Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – aria de acoperire 100% Licenţierea agenţilor de salubrizare din judeţ Identificarea unei soluţii tranzitorii pentru atingerea obiectivelor privind colectarea până la implementarea proiectului privind sistemul integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Asigurarea transportului deşeurilor municipale colectate către viitoarele staţii de transfer sau depozitele funcţionale cele mai apropiate Identificarea surselor de finanţare şi a demersurilor necesare pentru realizarea staţiilor de transfer propuse Adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în vederea funcţionării eficiente a sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabil Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea colectării selective Realizarea şi exploatarea corespunzătoare a punctelor de colectare deşeuri reciclabile, DEEE, VSU, deşeuri voluminoase, deşeuri periculoase din deşeuri municipale Asigurarea infrastructurii necesare şi modernizarea sistemelor de colectare şi transport

Responsabili Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori

Termen 2008 2009 2013 2009

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale

2008

Autorităţile administraţiei publice locale

Începând cu 2008

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale

2008 2009

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale, Garda de Mediu

Permanent

Autorităţile administraţiei publice locale

Începând cu 2008

Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori

Permanent

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

Pagina 168

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tratarea deşeurilor

Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional Măsuri de implementare Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: valorificării (materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final Utilizarea potenţialului tehnologic existent pentru valorificarea, reciclarea, tratarea deşeurilor Încurajarea construirii de capacităţi noi de tratare Încurajarea dezvoltării unei pieţe viabile de recuperare/ valorificare/reciclare/tratare a deşeurilor municipale

Responsabili

Termen

Agenţi economici, Asociaţii profesionale, ARPM/ APM, Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

Deşeuri biodegradabile

Reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate Măsuri de implementare Promovarea şi stimularea compostării individuale în gospodării şi/sau pe platforme Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe) Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe) Asigurarea capacităţilor pentru tratarea a minim 25.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judeţului Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există

Responsabili Autorităţile administraţiei publice locale Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale Autorităţile administraţiei publice locale Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori depozite Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori depozite

Termen Permanent Începând cu 2008 Începând cu 2008 Începând cu 2008 2013 Începând cu 2008

Pagina 169

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Deşeuri de ambalaje

Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje Crearea şi optimizarea schemelor de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje raportate la cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile legislative Măsuri de implementare Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs ambalat Aplicarea măsurilor de prevenire a generării deşeurilor de ambalaje prevăzute în Ghidul “Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje” şi în practica internaţională Aplicarea sistemului depozit pentru ambalajele reutilizabile, de la producător până la consumatorul final Adoptarea de măsuri în vederea funcţionării eficiente a sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje Implementarea unui sistem de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor reciclabile (plastic, sticlă şi metal): − − −

de la minim 240.000 locuitori de la minim 375.000 locuitori de la minim 525.000 locuitori

Implementarea unui sistem de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor de hârtie şi carton: − − −

de la minim 405.000 locuitori de la minim 4500.000 locuitori de la minim 540.000 locuitori

Încredinţarea pentru reciclare/valorificare a întregii cantităţi de deşeuri de ambalaje generate Asigurarea posibilităţilor de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje Valorificarea energetică a deşeurilor cu putere calorifică ridicată care nu pot fi reciclate

Responsabili Producătorii şi importatorii de ambalaje şi produse ambalate Producătorii şi importatorii de ambalaje şi produse ambalate, consumatorii Producătorii şi distribuitorii de produse ambalate Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale, Garda de Mediu Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale

Consiliul Judeţean Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale Operatori economici generatori de deşeuri de ambalaje Producători şi importatori de ambalaje şi produse ambalate Producători şi importatori de ambalaje şi produse ambalate

Termen Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

2008 2011 2013

2008 2011 2013 Permanent

Permanent

Permanent

Pagina 170

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Deşeuri din construcţii şi demolări

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane Măsuri de implementare Elaborarea unei Strategii la nivel judeţean privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări, pe categorii (deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase) Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări Asigurarea de capacităţi de eliminare corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări ce nu pot fi valorificate Interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor din construcţii şi demolări

Responsabili

Termen

CJ Iaşi, APM Iaşi, Consiliile Locale, companii de construcţii

2009

Persoane fizice şi agenţi economici generatori

Începând cu 2008

Autorităţile administraţiei publice locale, Industria responsabilă

Începând cu 2008

Autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

Autorităţile administraţiei publice locale, Garda de mediu

Permanent

Deşeuri voluminoase

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane Măsuri de implementare Amenajarea, acolo unde spaţiul permite, a unor puncte de colectare prevăzute cu dotări şi pentru preluarea deşeurilor voluminoase de la populaţie Organizarea unor proiecte pilot de colectare selectivă „din uşă în uşă” la perioade bine stabilite Valorificarea potenţialului util din material şi valorificarea energetică a deşeurilor voluminoase colectate separat

Responsabili Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de salubritate Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de salubritate Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de salubritate

Termen Începând cu 2008 Începând cu 2008 Începând cu 2008

Pagina 171

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti

Gestionarea corespunzătoare a nămolului provenit de la staţiile de epurare, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane Măsuri de implementare Elaborarea unei Strategii la nivel judeţean privind gestionarea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene Prevenirea depozitării ilegale şi a deversării nămolului în apele de suprafaţă Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative Utilizarea nămolurilor necontaminate pentru reabilitarea terenurilor degradate şi acoperirea depozitelor existente, conform prevederilor legislative Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării

Responsabili

Termen

CJ Iaşi, APM Iaşi, Consiliile Locale, operatorii staţiilor de epurare

2009

Operatorii staţiilor de epurare Garda de Mediu, Consiliile Locale

Permanent

Operatorii staţiilor de epurare

Permanent

Operatorii staţiilor de epurare

Permanent

Operatorii staţiilor de epurare

Permanent

Vehicule scoase din uz (VSU)

Crearea şi dezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz Măsuri de implementare Preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care leau introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz Asigurarea funcţionării şi întreţinerea corespunzătoare a punctelor de colectare VSU şi trimiterea la tratare a tuturor VSU colectate Păstrarea evidenţei privind VSU colectate/tratate în funcţie de anul de fabricaţie

Responsabili

Termen

Producătorii/importatorii de vehicule

Permanent

Operatorii punctelor de colectare

Permanent

Operatorii punctelor de colectare

Permanent

Asigurarea obiectivelor legislative privind reutilizarea şi valorificarea

Producătorii/importatorii de vehicule

Începând cu 1 ianuarie 2007

Predarea pentru reciclare, valorificare sau reutilizare a materialelor şi pieselor înlocuite, care constituie deşeuri, către agenţii economici autorizaţi, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de întreţinere şi reparaţii auto

Permanent

Pagina 172

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Colectarea separată, reutilizarea, reciclarea şi valorificarea DEEE Măsuri de implementare Asigurarea funcţionării şi întreţinerea corespunzătoare a punctelor de colectare DEEE conform prevederilor legale Organizarea periodică de campanii de colectare selectivă „din uşă în uşă” a DEEE de la populaţie şi informarea permanentă a populaţiei privind calendarul de colectare Organizarea şi optimizarea sistemului de colectare selectivă a DEEE de la gospodăriile particulare, care să asigure colectarea anuală a cel puţin 3.300 tone Preluarea DEEE de la punctele de colectare şi asigurarea reciclării/ valorificării acestora cu atingerea ţintelor din HG 448/2005 Asigurarea finanţării operaţiunilor de preluare de la punctele de colectare, tratare şi valorificare a DEEE Desfăşurarea de campanii de informare şi conştientizare a consumatorilor cu privire la obligaţiile ce le revin privind DEEE

Responsabili

Termen

Operatorii punctelor de colectare

Permanent

Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de salubritate

Permanent

Producătorii/importatorii EEE, Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de salubritate

Începând cu 2008

Producătorii/importatorii sau organizaţiile colective către care aceştia şi-au transferat responsabilitatea

Permanent

Producătorii/importatorii de EEE

Permanent

Producătorii/importatorii de EEE, Organizaţiile colective către care aceştia şi-au transferat responsabilitatea, MMDD, MEC, ARPM Bacău, APM Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de salubritate

Permanent

Deşeuri periculoase din deşeuri municipale

Implementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional Măsuri de implementare Implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere în conformitate cu prevederile legale Tratarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale în vederea reciclării şi utilizării în procese tehnologice, în instalaţii autorizate Asigurarea de capacităţi şi instalaţii în conformitate cu standardele naţionale şi europene pentru eliminarea deşeurilor municipale periculoase

Responsabili Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de salubritate Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de salubritate Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de salubritate, Companii private

Termen Începând cu 2008 Permanent Permanent

Pagina 173

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului Măsuri de implementare Sistarea activităţilor de depozitare în depozitele urbane neconforme, conform prevederilor HG 349/2005: 1. Iaşi - Tomeşţi; 2. Paşcani – Valea Seacă; 3. Hârlău; 4. Tg. Frumos. Închiderea şi monitorizarea post închidere a depozitelor urbane neconforme, corelat cu calendarul de încetare a activităţii Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zona rurală şi a depozitului neconform din localitatea urbană Podul Iloaiei (devenit oraş în anul 2006) care nu este cuprins în HG 349/2005 Realizarea unui sistem tranzitoriu până la implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor, care să asigure transportul şi eliminarea deşeurilor din zonele în care este sistată depozitarea la depozitele autorizate Deschiderea depozitului conform zonal Iaşi Deschiderea celei de a doua celule a depozitului conform zonal Iaşi

Responsabili

Termen

Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de depozite Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de depozite Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de depozite CJ Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale, Operatori de salubritate CJ Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale CJ Iaşi, Autorităţile administraţiei publice locale

1. 2. 3. 4.

1. Până în 2009 2. Până în 2009 3. Până în 2009 4. Până în 2012 Cel târziu în 2011 Cel târziu în 2011 Cel târziu în 2011 Cel târziu în 2014

Până la 16 iulie 2009

Începând cu 2008

Cel târziu în 2010 Cel târziu în 2012

Pagina 174

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

1010.PLAN DE MONITORIZARE Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor urmăreşte progresul judeţului în realizarea obiectivelor, măsurilor şi termenelor stabilite. Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor include, în principal, următoarele: •

monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD;

•

evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor cuantificabile din PJGD;

•

identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor întâmpinate în implementarea PJGD;

•

monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză;

•

recomandarea de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului.

Responsabilitatea evaluării indicatorilor urmăriţi şi întocmirii raportului anual de monitorizare revine Grupului de monitorizare, ce va fi format din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Iaşi, Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bacău, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi şi ai Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Iaşi. Raportul de monitorizare se va întocmi anual, în primul trimestru al anului. Primul Raport de monitorizare va fi realizat în anul 2009. Raportul de monitorizare anual va cuprinde următoarele capitole: •

Introducere – va cuprinde date privind componenţa Grupului de monitorizare şi a întâlnirilor desfăşurate de acesta, anul pentru care se realizează monitorizarea, metodologia de lucru, sursele de date utilizate etc;

•

Monitorizarea îndeplinirii măsurilor de implementare – indicatori de monitorizare ai PJGD Galaţi, date referitoare la valoarea indicatorilor pentru anul de monitorizare şi pentru anul anterior anului de monitorizare, pe baza cărora se va stabili tendinţa fiecărui indicator, etc;

•

Monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză – se va realiza evaluarea factorilor relevanţi care au stat la baza calculului prognozei şi a cantităţilor prognozate;

•

Evaluări asupra progresului înregistrat în îndeplinirea măsurilor de implementare – se vor realiza în funcţie de valorile şi tendinţa indicatorilor. În cazul indicatorilor asociaţi obiectivelor ce au ţinte ce trebuie atinse în anul pentru care se realizează monitorizarea, valoarea acestora se va compara cu ţinta ce trebuia atinsă, acordându-se de asemenea atenţie ţintelor ce trebuiesc atinse în anul următor celui pentru care se realizează

Pagina 175

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

monitorizarea. Este recomandată utilizarea pe cât posibil a reprezentărilor grafice; •

Identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor în procesul de implementare – se va realiza pe baza evaluărilor din capitolul anterior şi se vor analiza indicatorii cu tendinţă negativă sau fără nicio variaţie, cu identificarea cauzelor întârzierilor de implementare. Se vor propune măsuri pentru remedierea problemelor;

•

Concluzii şi recomandări – se vor prezenta concluziile Raportului de monitorizare, cu evidenţierea obiectivelor şi măsurilor care au fost îndeplinite şi a celor care nu au fost îndeplinite. Pentru cele din urmă vor fi propuse măsuri pentru remediere, astfel încât să fie îndeplinite toate obiectivele. Se vor prezenta concuziile privind evoluţia factorilor relevanţi pentru prognoză. În final se va stabili dacă Raportul de monitorizare recomandă actualizarea sau revizuirea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.

Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru: •

determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor;

•

determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie;

•

ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare;

•

informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea planului şi despre realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor.

Stabilirea unor proceduri corespunzătoare de monitorizare, împreună cu sisteme adecvate de feedback la nivel judeţean, regional şi naţional, vor influenţa planificarea viitoare şi îndeplinirea eficientă a obiectivelor. Monitorizarea fiecărui Plan de Gestionare a Deşeurilor este o competenţă oficială şi o responsabilitate a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), a fiecărei Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) şi a fiecărei Agenţii locale pentru Protecţia Mediului (APM). Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anual către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, ANPM, agenţiile judeţene şi regionale pentru protecţia mediului, consiliilor judeţene, publicului şi altor organizaţii interesate. Raportul anual de monitorizare este prezentat Comitetului de Coordonare, care va decide măsurile care urmează a fi luate în vederea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor stabilite, măsuri ce vor fi incluse ca şi concluzii în raportul de monitorizare. Raportul de monitorizare aprobat în forma finală de către Comitetul de Coordonare va fi transmis Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi tuturor factorilor cu responsabilităţi în implementarea măsurilor de gestionare a deşeurilor (consilii locale, societăţi implicate în gestionarea deşeurilor etc.). Pe baza Raportului de monitorizare se ia decizia privind revizuirea planului. Un element important al Raportului de monitorizare este reprezentat de monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză. În cazul în care la monitorizarea PJGD se constată că unul sau mai mulţi factori relevanţi prezintă o altă evoluţie decât cea luată în considerare la calculul

Pagina 176

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

prognozei, se va decide revizuirea PJGD.

Metodologia de monitorizare Pentru monitorizarea obiectivelor şi ţintelor prevăzute în PJGD se stabilesc indicatori de monitorizare cuantificabili. Aceştia sunt atât indicatori generali pentru determinarea progresului general al sistemului de gestiune a deşeurilor, cât şi indicatori asociaţi obiectivelor şi ţintelor. Pentru fiecare indicator vor fi specificate atât valoarea, cât şi tendinţa. Tendinţa reprezintă variaţia indicatorului în comparaţie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând „Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează: ☺

Variaţie pozitivă faţă de intenţii;



Variaţie negativă faţă de intenţii;



Nici o variaţie.

Se va acorda o atenţie deosebită la stabilirea tendinţei indicatorilor de monitorizare. Nu întotdeauna o creştere a valorii indicatorului faţă de anul precedent reprezintă o variaţie pozitivă faţa de intenţii. Spre exemplu, pentru un indicator de tipul „cantitatea totală de deşeuri municipale generate în judeţul Iaşi” variaţia pozitivă înseamnă scăderea cantităţii faţă de anul anterior. În tabelul următor este prezentată o propunere privind indicatorii de monitorizare ai PJGD Iaşi. În cadrul Grupului de monitorizare se poate propune introducerea de noi indicatori sau renunţarea la unii dintre aceştia.

Pagina 177

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 10-1 Propunere privind indicatorii de monitorizare ai PJGD Iaşi Obiectiv

Ţintă cuantificabilă

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judeţene în domeniul gestiunii deşeurilor, precum şi a instrumentelor de implementare a acesteia

Elaborarea cadrului legislativ şi organizatoric la nivel judeţean necesar implementării unui sistem integrat de management al deşeurilor

Luarea de decizii în vederea implementării măsurilor şi atingerii ţintelor prevăzute în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional în domeniul gestionării deşeurilor şi dotări corespunzătoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în

Indicator cuantificabil Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Iaşi, ARPM Bacău, APM Iaşi şi Garda de Mediu Număr de întâlniri ale grupului de monitorizare PJGD Compararea datelor de bază pentru prognoză din PJGD (evoluţia PIB, populaţie, indice de generare) cu situaţia prezentă Realizarea Raportului anual de monitorizare a PJGD Număr de hotărâri emise de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale pentru implementarea măsurilor PJGD Realizarea aplicaţiei / aplicaţiilor pentru obţinerea finanţării în vederea realizării sistemului integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Număr de hotărâri emise de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor Numărul anual de sancţiuni aplicate de Garda de Mediu pentru gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor Numărul anual de acţiuni (seminarii, conferinţe, etc) organizate de factorii implicaţi (CJ, ARPM, APM, Garda de Mediu, operatori, ONG-uri) pentru creşterea importanţei conformării la legislaţia specifică Definirea clară a responsabilităţilor specifice în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a respectivelor organizaţii Număr personal angajat/Număr personal din schemă Număr personal instruit în cursul anului/Număr total personal Numărul sesiunilor de instruire, durata şi tematica acestora

Tendinţă

Pagina 178

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiectiv

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte” şi a principiului subsidiarităţii

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Ţintă cuantificabilă sectorul privat Optimizarea utilizării fondurilor naţionale şi internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor (Fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi de coeziune, instituţii bancare etc) Analiza modului de finanţare şi organizare a sistemului de gestionare a deşeurilor municipale (tarife şi taxe)

Organizarea şi susţinerea de campanii de informare şi conştientizare şi programe de educare a publicului privind gestiunea deşeurilor

Îmbunătăţirea sistemului judeţean de colectare, procesare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind generarea şi gestionarea deşeurilor (inclusiv a fluxurilor specifice de deşeuri)

Indicator cuantificabil Număr dotări/Număr total personal Numărul sesiunilor de instruire tematică privind oportunităţile de finanţare pentru gestionarea deşeurilor municipale Număr proiecte depuse de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse

Tendinţă

Raportul: cheltuieli/venituri ale sistemului de gestionare a deşeurilor municipale Numărul campaniilor de informare şi conştientizare Numărul întâlnirilor anuale şi al seminariilor organizate Numărul materialelor informative, de conştientizare sau de sondare a opiniei publice elaborate de către autorităţile implicate (CJ, ARPM, APM, Autorităţi locale, agenţi economici, ONG-uri) Numărul Ghidurilor practice şi Manualelor elaborate Numărul paginilor Web cu subiect gestionarea deşeurilor Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate Număr întâlniri de informare/analizare privind modul de raportare a datelor privind deşeurile cu societăţile implicate în gestionarea acestora Număr de analize privind compoziţia deşeurilor menajere, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural efectuate de către operatorii depozitelor şi agenţii de salubritate

Pagina 179

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiectiv

Ţintă cuantificabilă

Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor

Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor

Organizarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile

Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) şi energetică a Dezvoltarea activităţilor de deşeurilor menajere altele valorificare materială şi decât cele de ambalaje, în energetică măsura posibilităţilor tehnice şi economice Asigurarea celor mai bune opţiuni Extinderea sistemului de de colectare şi transport al colectare a deşeurilor deşeurilor corelate cu activităţile astfel încât în anul 2009 de reciclare şi depozitare finală aria de acoperire să fie de (sistem integrat de colectare şi minim 90 % în mediul transport al deşeurilor) rural şi în 2013 să fie de 100 % la nivelul întregului judeţ

Indicator cuantificabil Proiectarea unei baze de date şi realizarea unei metodologii de colectare a datelor referitoare la deşeurile din construcţii şi demolări Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate Monitorizarea cantităţii de deşeuri voluminoase şi deşeuri periculoase municipale colectate Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate Formulare de raportare conforme cu cerinţele naţionale şi europene pe domenii specifice şi pe Directiva privind Raportarea Nr. sesiuni de conştientizare şi informare privind promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la producători Nr. campanii de conştientizare şi informare privind promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator Nr. localităţi în care sunt organizate sisteme de colectare selectivă Nr. locuitori implicaţi în scheme de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile

Tendinţă

Rata de reciclare %

Rata de valorificare energetică % Număr de locuitori din mediul rural deserviţi de servicii de salubritate Gradul de acoperire cu servicii în mediul rural % Număr de locuitori din mediul urban deserviţi de servicii de salubritate

Pagina 180

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiectiv

Reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate

Ţintă cuantificabilă

Promovarea şi stimularea compostării individuale în gospodării şi/sau pe platforme Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe) Asigurarea capacităţilor sau extinderea celor existente pentru tratarea biologică a deşeurilor, altele decât deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există

Crearea şi optimizarea schemelor de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje

Implementarea sistemelor de colectare selectivă de la populaţie

Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile legislative

Asigurarea posibilităţilor de sortare a deşeurilor de ambalaje

Indicator cuantificabil Tendinţă Gradul de acoperire cu servicii în mediul urban % Nr. locuitori implicaţi în scheme de colectare selectivă/ Nr. total locuitori judeţ Număr (capacitate) staţii de transfer construite / Număr (capacitate) necesară Existenţa unor tarife diferenţiate pentru colectarea în amestec şi selectivă Capacitate de colectare / transport modernizată Nr. gospodării individuale în care se practică compostarea Nr. platforme comunale de compostare Numărul şi capacitatea staţiilor de compostare

Numărul şi capacitatea instalaţiilor de tratare biologică

Taxă diferenţiată de depozitare pentru deşeurile biodegradabile

Nr. localităţi în care sunt organizate sisteme de colectare selectivă Nr. locuitori implicaţi în scheme de colectare selectivă Numărul şi capacitatea staţiilor de sortare a deşeurilor de ambalaje Rata de recuperare pe materiale (%) Rata de reciclare pe materiale (%)

Pagina 181

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiectiv

Ţintă cuantificabilă

Colectarea separată, reutilizarea, reciclarea şi valorificarea DEEE

Colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Crearea şi dezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

Asigurarea obiectivelor legislative privind reutilizarea şi valorificarea

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări şi crearea de capacităţi de tratare, valorificare şi eliminare

Interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor din construcţii şi demolări Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor voluminoase cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Colectarea deşeurilor voluminoase de la populaţie

Gestionarea corespunzătoare a nămolului provenit de la staţiile de epurare, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Prevenirea depozitării ilegale şi a deversării nămolului în apele de suprafaţă Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării

Indicator cuantificabil Rata medie anuală de colectare selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare în conformitate cu cerinţele legale Număr puncte de colectare şi tratare VSU Nr. VSU colectate/tratate în funcţie de anul de fabricaţie Cantităţi VSU valorificate Cantităţi anuale colectate Cantităţi anuale tratate în vederea eliminării Cantităţi anuale eliminate de deşeuri din construcţii şi demolări ce nu pot fi valorificate Nr. şi capacitate instalaţii de tratare valorificare Nr. şi capacitate instalaţii de eliminare corespunzătoare

Tendinţă

Număr sancţiuni aplicate/ Număr de controale Nr. puncte de colectare deşeuri voluminoase Nr. campanii de colectare „din uşă în uşă”/an Cantităţi colectate

Implementarea serviciilor de colectare, transport şi eliminare pentru deşeurile periculoase municipale

Implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere în conformitate cu prevederile legale

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele

Sistarea activităţilor de depozitare şi închiderea

Număr sancţiuni aplicate/ Număr de controale Cantitate de nămol valorificată în agricultură Cantitate de nămol coincinerată Nr. localităţi în care se colectează separat deşeurile periculoase din deşeurile municipale Nr. puncte de colectare/tip deşeu periculos Cantităţi colectate, tratate şi eliminate Nr. spaţii de depozitare închise şi ecologizate în mediul rural

Pagina 182

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiectiv legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Ţintă cuantificabilă depozitelor neconforme

Realizarea depozitelor conforme zonale

Indicator cuantificabil Tendinţă Nr. depozite neconforme urbane care au sistat depozitarea Nr. depozite neconforme urbane închise Nr. depozite conforme în funcţiune

Pagina 183