Perceptia Riscului In Educatia Pentru Sanatate- Revizuita

  • July 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Perceptia Riscului In Educatia Pentru Sanatate- Revizuita as PDF for free.

More details

  • Words: 976
  • Pages: 28
Psihologia pacientului. Perceptia riscului in educatia pentru sanatate

Bogdana Bursuc, Florentina Lica, Psiholog clinician, Psihoterapeut cognitiv-comportamental

 Ce este educatia pentru sanatate?

 Care este rolul perceptiei riscului in

adoptarea comportamentelor sanogene?

A

B

C

MESAJ

PROCESAREA INFORMATIEI

COMPORTAMENT

ESTIMAREA RISCULUI

A

B

C

BOALA AMENINTARE RISC

PROCESAREA INFORMATIEI

COMPORTAMENT

MECANISME DEFENSIVE (BIASARI)

DE RISC

 SELF-REGULATION

MODEL OF ILLNESS,

Leventhal 1998. Inainte sa raspunda la situaţii si evenimente care le afecteaza sanatatea, pacientii le inteleg. Ei isi reprezinta mental informatiile sub forma de convingeri personale care au un continut specific. Leventhal H &al., 1998, Self-regulation health and behavior: a perceptual cognitive approach, Psychology and Health, 13, 717-733.



Perceperea unui pericol sau a unui risc asupra sănătăţii (primirea unui mesaj referitor la starea de sănătate) generează emotii intense negative care sunt deosebit de inconfortabile.



Ca urmare, prima reacţie a oamenilor în această situaţie este de reduce emoţiile negative şi de aşi redobândi confortul emoţional

 Mecanismele defensive reprezintă o

distorsiune implicită (inconştientă) a realităţii care reduce emoţiile negative şi conflictele prin aplicarea unor răspunsuri automate, habituale (Clarck, 1991).

DISTORSIUNI COGNITIVE Biasari datorate accesibilitatii informatiei

 Oamenii tind să estimeze

probabilitatea şi frecvenţa unui eveniment prin uşurinţa cu care acesta poat fi imaginat sau reamintit.

Distorsiuni cognitive Biasari datorate accesibilitatii

Reguli de constructie a mesajului - creşterea memorabilităţii şi accesibilităţii evenimentelor cu probabilitate mică

DISTORSIUNI COGNITIVE Biasari datorate reprezentatibilitatii  Evenimentele reprezentative pentru o

categorie sunt evaluate ca mai probabile comparativ cu cele mai puţin reprezentative (Miclea, Kruglanski, 1999, Macme & Hewstone, 1990).

Distorsiuni cognitive

Reguli de constructie a mesajului

Biasari datorate accesibilitatii

-creşterea

memorabilităţii şi accesibilităţii evenimentelor cu probabilitate mică

Biasari datorate reprezentatibilitatii

-Personalizarea

mesajului (evidentierea riscului personal)

DISTORSIUNI COGNITIVE Biasari datorate framing-ului  Modul în care o problemă decizională este

formulată afectează semnificativ preferinţele subiecţilor pentru variantele oferite: 

pierderile sau costurile sunt mai valorizate comparativ cu câştigurile sau beneficiile şi în consecinţă va prefera să evite pierderile decât să rişte să câştige;

Distorsiuni cognitive

Reguli de constructie a mesajului

Biasari datorate accesibilitatii

-creşterea

Biasari datorate reprezentatibilitatii

-Personalizarea

Biasari datorate formularii

- Putem prezenta beneficiile comportamentului sănătos sau costurile comportamentului nesănătos

memorabilităţii şi accesibilităţii evenimentelor cu probabilitate mică mesajului (evidentierea riscului personal)

DISTORSIUNI COGNITIVE Biasari ale perceptiei riscului cumulativ

Slovnic (2001) observa că subiecţii au dificultăţi în judecarea naturii cumulative a unei consecinţe negative.

Distorsiuni cognitive

Reguli de constructie a mesajului

Biasari datorate accesibilitatii

-creşterea

Biasari datorate reprezentatibilitatii

-Personalizarea

Biasari datorate formularii

- Putem prezenta beneficiile comportamentului sănătos sau costurile comportamentului nesănătos

Biasari ale perceptiei riscului cumulativ

-Focalizarea pe riscul unui singur eveniment sau comportament

memorabilităţii şi accesibilităţii evenimentelor cu probabilitate mică mesajului (evidentierea riscului personal)

DISTORSIUNI COGNITIVE Biasari ale formularii probabilitatii

Studiile arată că oamenii supraestimează probabilităţile reduse şi subestimează probabilităţile mari.

Distorsiuni cognitive

Reguli de constructie a mesajului

Biasari datorate accesibilitatii

-creşterea

Biasari datorate reprezentatibilitatii

-Personalizarea

Biasari datorate formularii

- Putem prezenta beneficiile comportamentului sănătos sau costurile comportamentului nesănătos

Biasari ale perceptiei riscului cumulativ

-Focalizarea pe riscul unui singur eveniment sau comportament

Biasari ale formularii probabilitatii

-probabilitatea unei boli este comparată cu probabilitatea unui eveniment cotidian sau a boli familiare

memorabilităţii şi accesibilităţii evenimentelor cu probabilitate mică mesajului (evidentierea riscului personal)

DISTORSIUNI COGNITIVE Biasari datorate influentei dispozitiei

Emoţia creşte accesibilitatea informaţiilor congruente cu valenţa afectului 



Dispoziţia depresivă este asociată unei percepţii a riscului personal mai ridicate comparativ cu dispoziţia neutră. Dispoziţia pozitivă este asociată unei diminuări a percepţiei riscului,

DISTORSIUNI COGNITIVE Biasari emotionale defensive Modul de evaluare şi răspuns la informaţiile relevante personal ce au potenţial de ameninţare.       

minimalizarea severităţii consecinţelor, subestimarea prevalenţei riscului, minimalizarea validităţii testului de detecţie, reamintirea selectivă a informaţiilor, uitarea intenţionată, raţionalizarea şi criticarea mesajului ameninţător

DISTORSIUNI COGNITIVE Optimismul defensiv

Consta in subestimarea riscului personal comparativ cu riscul altei persoane.

Distorsiuni cognitive

Reguli de constructie a mesajului

Biasari datorate accesibilitatii

-creşterea

Biasari datorate reprezentatibilitatii

-Personalizarea

Biasari datorate framingului

- Putem prezenta beneficiile comportamentului sănătos sau costurile comportamentului nesănătos

Biasari ale perceptiei riscului cumulativ

-Focalizarea pe riscul unui singur eveniment sau comportament

Biasari ale formularii probabilitatii

-probabilitatea unei boli este comparată cu probabilitatea unui eveniment cotidian sau a unei boli familiare

Biasari emotionale defensive

- Mesajul sa contina nu doar amenintarea ci si actiunea pe care subiectul o poate face pentru a evita pericolul

memorabilităţii şi accesibilităţii evenimentelor cu probabilitate mică mesajului (evidentierea riscului personal)

DISTORSIUNI COGNITIVE Biasari datorate comportamentului anterior de risc

Comportamentul anterior de risc menţine o percepţie redusă a vulnerabilităţii, atunci când nu există feed-back negativ, care să infirme invulnerabilitatea relativă a subiectului

Distorsiuni cognitive

Reguli de constructie a mesajului

Biasari datorate accesibilitatii

-creşterea

Biasari datorate reprezentatibilitatii

-Personalizarea

Biasari datorate framingului

- Putem prezenta beneficiile comportamentului sănătos sau costurile comportamentului nesănătos

Biasari ale perceptiei riscului cumulativ

-Focalizarea pe riscul unui singur eveniment sau comportament

Biasari ale formularii probabilitatii

-probabilitatea unei boli este comparată cu probabilitatea unui eveniment cotidian sau a unei boli familiare

Biasari emotionale defensive

-Mesajul sa contina nu doar amenintarea ci si actiunea pe care subiectul o poate face pentru a evita pericolul

Comportament anterior de risc

-evidentierea aparitiei riscului de fiecare data cand apare comportamentul

memorabilităţii şi accesibilităţii evenimentelor cu probabilitate mică mesajului (evidentierea riscului personal)

 Este important ca pacientul să perceapă că

primeşte mesajul în mod voluntar Mesajele care ajung la subiect în mod involuntar (ex: o reclamă despre renunţarea la fumat care intervine în timpul unui film artistic) determină o reacţie de respingere (nu este decizia persoanei să primească acel mesaj, îl poate privi ca pe o îngrădire a libertăţii).

 mesajul să implice decizia proprie,

controlul subiectului: „eu sunt cel care poate schimba ceva”; pacientul trebuie să se perceapă ca parte a soluţiei, nu a problemei.

 mesajul trebuie să fie unul consistent şi

constant (pe cât posibil, sursele de influenţă să se pună de acord în privinţa a ceea ce promovează: medicul, dar şi prietenii şi familia)

?

Related Documents