Relaţiunile Politice Ale ţărilor Române Cu Rusia.pdf

ALE

TÄRILOR ROMÂNE

RUSIA DE

CONST. CALMUSCHI PROFESOR

TIPOGRAFIA BUCIUMUL.

P. P. STÁNESCU

www.dacoromanica.ro

RELATIUNILE POLITICE LE

ROMÂNE

RUSIA DE

CONST. CALMUSCH1 PROFESOR

TIPOGRAFIA

P.

P. STANESCU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE Legând firele trecutului, din vechile cronice,

rate cárti sfinte ale neamului nostru, pi din multimea de documente, odoare pretioase adunate cu mare vrednici pi priceputi, rhinbi uimit indurerat, väzând prin câte prirnejdii a fost sä tread pi câte chinuri i-a fost scris sä acest popor martir. de

nu ce te mai mult, räbdarea cu care a suferit, ori täria cu care a rezistat. Sunt mari fdrä seamän aceste calitáti la un popor : ele au fost ce ne-a aparat de loviturile unui trecut pi sunt garantia cea mai pentru asigurarea unui viitor fericit.

departe de

puiu

de vultur aruncat de pe märetele vârfuri sadate

de soare in singuratece locuri, peste cari furtunele s'au deslântuit cu tooth furia, valuri s'au revärsat näpraz-

nice, a fost acest neam al nostru; când il socotiau vrâjma0 mai ingenunchiat, mai istovit, ters din celor vii, se glasuri de rdsbunare se ridicau, mántuitori deschideau drumul larg, poporul românesc din propria-i cenusä ca paserea ibis,

Cdci din vultur vultur na§te, din stejar stejar räsare". Multi au fäcut mult räu acestui neam al nostru, multi dumani avut-a, ca nimic el sä fi fost de vink

Dwriani din fundul lumei,

vecini,

Si cine-ar putea crede!... chiar dumani, frati cre§tini! Dar prin

dumanilor, s'a intins

www.dacoromanica.ro

câte-o

ne-a adus mânä prieteneascä, care ne-a dat sprijin mângâiere. Noi, urmasii celor ce-au suferit atât odinenu trebue sä ui,tämmâna ce le-a venit in ajutor. Dach ce träim azi in alte imprejuriri, ni se pare pentru acele mic ajutorul de, atunci, sä gkndim ,de multe ori era tot ce se vremuri el era mai negre ale trecutului, s'a putea face. In zilele care ridicat de la o mare räu, care fäcut ori ne-a voit bine când putea sä ne ne-a apärat când putea sä ne sugrume. dacä se va am avut sä suferim chiar de la aceastä gäsi impärätie,

popoarele

ne

oamenii nu sunt toti la fel sunt conduse de oameni, natura omeneascd nu e perfecta. Judecata istoriei nu se pe fapte izolate, ci pe totalitatea tabloul nu se de aproape, ci de la cuvenita depärtare, ca liniile sä se degajeze de umbre, contururile sä-si capete relieful

coloritul sä se arMe in adevärata lui

Aceastä carte este inchinatä adevärului istoric, cum ese el cronicele, documentele scriitorii timpului. Ea nu este nici o apologie interesatä, nici o cripätimasä. Tocmai spre inläturarea acestei toate faptele sunt sprijinite pe isvoarele documentele cele mai autorizate, aprecierile sunt putine, läsate mai mult in seama cititorului, le scoatä el singur din fapte. E posibil ca cele cuprinse aceastä carte sä se ciocneascd cu uncle idei preconcepute sau cu uncle curente deja formate. Ea nu este o lucrare polemicd, dar nici nu se poate alipi pärerilor bazate pe fapte neexistente, pe procese de intenni ori pe vagi. Studiind politice ale noastre cu Rusia, m'am sä le arM, nu ni se pare au fost, sau cum ne-ar sä se au fost, ci cum ele din isvoarele timpului

evenimentelor. CONST. CALMUSCIII

Galati,

www.dacoromanica.ro

Prime le rela(iuni ale Domnilor români cu Rusia genere, cd pânä la relatiunile lui Petru Se crede Constantin Brâncomare cu Dimitrie Cantemir vcanu, altele mai n'ar mai fi existat intre Täri le Române Rusia. Lucrul nu stä ast-fel. Mai multi Domni români au avut relatiuni cu Tarii i unele destul de semnate.

Prima relatiune cu un principe

din Rusia o

are Stefan mare prin cäsatoria sa la 1463 Principesa Evdochia de Kiew, sora sau fiica lui Simion Olelcovici Principe le Kiewului. Insä pe atunci Kiew nu parte din Rusia : el era un principat loniei. Nu se dacä Stefan cel mare a contractat aceastä cAsätorie din vre-un interes politic, ori numai din inclinarea inimei, cum a contractat pi alte cäsatorii mai tärziu. mai puternieä se fäcu intre 1) Stefan IV, mai mare Domn al Mokiovei, din vechea familie a este fiul lui Bogdan al are cea mai rioasä xi mai lunga domnie in Moldova 1457-1504. Gr. Urechiä Letopisite vol. I pag. 152 spune cá Evdochia era sora lui Simion Impäratul, iar cronicarul lesesc spune cä era fata lui Simion. A. D. Xenopol Istoria Romnilor pag. 395.

www.dacoromanica.ro

6

mare pi Ivan al Ill Vasilievici, unul din mai Tari ai Moscvei. ') Stefan in cdsätorie pe fiica sa Elena lui Ivan cel tänär, fiul lui Ivan al Ill, in anul 1483. Nu incape

aceastä

avea un

scop politic. cel mare, un minunat cunosciitor de oameni pi de situatii, dädea bine seamä de calitätile pi puterea mereu crescândd a lui Ivan al III. El zicea, cä Ivan e un extraordinar ; stä liniptit si pe dusmani, iar eu, continuu nu pot

sd-mi apär tara" 2). Intr'un timp, când mare era in vräjmä§ie cu toti vecinii säi, Polonii pi Ungurii, cari nu-i inspirau nici-o incredere chiar in timp de pace, cu Turcii stricat dupä luptele de la Racova pi Räsboeni, cu slabii Domni ai Munteniei in gere,-el punea mare pret pe prietenia inrudirea unui Principe apa de puternic ca Ivan al III. aliantä formalä chiar se stabilise intre mare

pi Ivan al III, cu ocasia incuscrirei aliantä de care avea nevoie Ivan, din cauza rdsboiului cu tuania, isbucnit in 1482 Prin legâtura cu Ivan al pe lângä interesele Moldovei ale lui proprii, mai avea vedere un mare interes : unirea principilor crestini din orient impotriva Turcilor. Pentru atingerea acestui scop cd mare ia rolul de inpäciuitor al acestor principi '), dupä pi Ivan al Ill joad acelasi rol neintelegerile dintre ginerele säu Alexandru, Ducele Lituaniei, pi eel mare. In

1494

trirnite o

la Ivan al Ill, pi reuseste a face

1) Ivan al III Vasilievici mare este fiul lui Vasile orb domneste pe tronul Moscovei de la 1462-1505, find poran lui mare. Este din mai inselunali cipi : statul prin numeroase cuceriri, introduce civilisaoccidentald si pune bazele diplumatici rusesti. El e oare-cum predecesorul lui Petru mare multe privinti. 2) A. Rambaud Histoire de la Russie pag. 187. 9 A. Rambaud Histoire de la Rassie pag. 197. A. D. Xenopol Istoria Romúnilor IV. pag. 495. 4) A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. II pag. 386 urm. N. lorga Istoria lui Wfati "el mare pag. 254

www.dacoromanica.ro

7

pácarea acestuia

Alexandru, Duce le Li-

ginerele

tuaniei 1). stefan se bucura in timpul acesta de putin mai tarincredcre la Ivan, ziu in 1495, Alexandru al Lituaniei, care se stricasc cu Stefan, se plânse la Ivan inpotriva lui, Tarul nu pune

pe plângerile ginerelui pi-i cam el este prietenul lui stefan de pe timpul Regelui Casimir al Polonei, pe când cu Alexandru abia s'ar fi impacat, pi ca va trimite o in Moldova sä stau lucrurile vadä Existä o trimisä probabil in urma acestora, de mare la Ivan al Ill, foarte importantä, care pe deoparte se vede autoritatea de care se bucura fan la Ivan, vorbindu-i de la egal la egal ; pe de alta, mare

ca

referindu-se la o alta interventie favoarea lui Alexandru, reaminteste Tarului tratatul de dintre

modul urmätor la invitarea ce-i fäcea acesta de a ridica armele inpotriva lui Alexandru : Eard dcspre acea ce ne ati zis, nu se va face ,,pace marele Principe Alexandru, tu vei trimite pi la noi, ca pi eu Thscrisele tratafului pi dupd tarea sä ajut pi sä nävälesc asupra lor ; pi tu adu-ti aminte : ai trimis pe solii la noi, Ivan Berson pi Diacul pi ei ne-au spus din par-

ei, pi-i

tea ta, ca noi

pace cu marele Principe A-

sä

lexandru al Lituaniei, ginerele el pace pi tratat ; pi noi atunce,

am

cut cu el tratat dorinta

el pace

am

Finalul

tu ai

cu

cuvintele tale, crucea pi am pune bine in evide

in folosul

:

Toti rcgii

Alexandra, fiul lui Casemir, Polonici, este Duce in Lituania in 15i1, când dupa moartea loan Al-

bert, devine

Rege al Poloniei

la 1306. Se

Elena, fiica Tarului Moscvei Ivan al Ill, cu care este lupte. 2) A. D. Xenopol citat. Documentele lui din 1495.

continui

Publicat in intregime in Uricaral lui Codrescn vol. din mitrica ituaniei, ce se pastreaza la. SenaIll. pag. 75, tul din Petersburg. Data scrisorei lipseste.

www.dacoromanica.ro

8

si toji domnitorii crestini, câji sunt, pi toatä partea apusanä a Italice, sä intrunesc pi so pregAtesc, pi bine ar fi ca si ar voi stee inpotriva si tu ai pace cu crestinii, dinpreund cu domnitorii crestini sä stai in contra pägänätäjei. Alexandru al Lituaniei, mereu in cu socrul la sOu Ivan, trimite mai târziu o du-se de neajunsurile ce face Ivan in tuania pi cere ajutor de la in potriva acestuia. Solia este probabil trimisä 1502, Alexandru, ca sä inboldiascd mai mult pe i-i spune : despre fiica ta pi despre nepotul täu, te vor

mai pe larg solii mai

acel an

fiica lui Totusi sentimente

cu ce cinste sunt trataji. Tocin disgrajia lui Ivan al Ill, Elena

Domn nu se lasä condus de

re-

räspunde lui Alexandru, el a trimes mai soli la Ivan pentru a pacea, Alexanpi

dru e vinovat in purtarile lui fatO de Ivan, dar totusi trimite un sol, pe Costea Diacul, ca sä intervie din nou pentru pace : .....iarä noi am fi bucurosi, am putea face intre voi iubire pi pace pi tratat, precum

au fost

pi

mai

"

Imprejurärile au fäcut, ca cel mare sä nu ohtie avantajele ce spera din legdturile lui cu Ivan al III. van moare pe la 1490, din cdsätoria cu Elena un copil, Dimitrie, mostenitorul legal al tronului Moscvei. Ivan al III se casätorise a doua prin intervenjia Papei Paul al cu Sofia, fiica lui Toma Paleologul, fratele ultimului Impärat bisantin, cäsätorie ce mägulise mult amorul propriu al lui Ivan, pi din care avusese un fiu, pe Vasile. Cu toate Ivan mult la Elena pi la fiul ei Dimitrie, o mare luptä de influents pi preponderanjä se näscu Elena, nora lui al III, pi satin acestuia Sofia. Curtea pi moscovitä se importi in partide. La inceput triumfä par1) Ambele aceste documente foarte importante sunt publicate

Uricarul lui Th. Codrescu vol. Ill pag. 77

www.dacoromanica.ro

urm.

9

Elenei, dar apoi fu invins de Sofia. Fiul acestcia, Vasile, fu recunoscut mo§tenitor al tronului, Elena in desgra(ie muri in 1505, in an cu socrul ei Ivan, Dimitrie pe la 1509

Necontestat aceste dintre Stefan mare

prematurd a lui

mult lemoartea adevdratä nenorocire au

pi

Ivan al

cel tânär-o

-pe tronul Moscvei ar fi stat descedenta lui Stefan mare

ar fi fost almintrelea soarta Tärilor române

!

Timp de vre-o trei-zeci ani nu se mai relatiuni intre Domnii români pi Curtea din Moscva. In 1532 Petru Domnul Moldovei, in urma infrângerei sale la Oberlin, in neintelegere cu Polonii compromis in ochii Turcilor, sä capete sprijin de la Vasile Vasile Ivanovici, Tarul Moscvei Intre Petru Ivanovici a fost un schimb de ambasade. La 3 Mai 1532 Tarul trimite la Petru pe sub-diacul Elizarov, in ce scop nu se La 7 Noembrie 1533, Iva§cu se reintoarce la Moscva, insotit de trimisul lui Petru Rare§, ca sä sprijin de la Vasile Ivanovici inpotriva lui Sigismund, Regele Poloniei. Tarul räspunpace cu Polonia nu poate interveni cu zind e armele, trimisul lui Petru l'a rugat so mijlociascd la Sultanul Soliman, ca dea ajutor inpotriva Polonilor1). Nu se cunoa§te resultatul misiunei lui ; probabil eh Tarul nici n'a avut timp intervie, a murit foarte curând aceasta. 1) A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. Il pag. 403. A. Rambaud Histoire de la Rassie pag. 203. mare pag. 255. N. forga Istoria lui mare, 2) Petru Rares, fiu natural al lui Stefan in Moldova de la 1527-1538 ni de la 1541-1546. in douä Vasile Ivanovici, Tarul Moscvei, fiul lui Ivan Ill, domde la 1505-1533. El continuä cuceririle incepute de sa civilizatia, primeste bine pe sträini la se incunjurä rnultä 4) Th. Codrescu Uricarul vol. Ill pag. A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. pag. 548.

www.dacoromanica.ro

Altä inccrcare spre a relua relatiunile

Moscva

o face Mihai Viteazul 1) in 1600. Cuprins de avânt boinic, incurajat de cucerirea Transilvaniei, Mihai ipi pune in sä cuceriascd pi Moldova, iar leremia Movilä, Domnul Moldovei, era sustinut de Poloni, Mihai concepe planul de a cuceri pi importi Polonia, deja slabitä prin nurneroase lupte pi desbinäri interne. El era de mai 'nainte in bune relatiuni Tarul Moscvei, Boris Godunov pentru pi-i propune ceasta pe urmätoarele base : Rusia Lituania, Aus-

tria sä ia Polonia occidentalä, Suedia sä

partea de sud a Poloniei sä

Livonia, iar

lui Mihai. Planul

lui Mihai fusese aflat de Poloni : Regele Poloniei Sigismund vorbeste de el intr'o scrisoare adresatä Principelui Leon Sapieha in 4 1600 ca pi jesuitul Lajcewsky in cuvantarea tinutä la moartea numitului Principe Necontestat cd propunerea lui Mihai suridea aventurosului Tar, cu ochii vesnic atintiti asupra Poloniei; dar Mihai, nerndätor slab diplomat, precipitä lucrurile, inträ Moldova, unde dcsi victorios, soarta se toarce foarte repede contra lui atât aici cât pi in silvania Muntenia, dupä putin timp tronul pi viata.

Necontenitele in:ursiuni ale Cazacilor de la Don teritoriile turcesti de pe

coastele nordice ale

Negre, mäntineau o permanentä ei Turci. Din cetatea Azof, Cazacii pradau pi devastau coräbale turcesti aproape de Constantinopol. Mihai Viteazul, fiul lui Petrascu domneste Muntenia de la 1593-1601. 2) Boris usurpatorul tronului Mosevei dupä moartea lui Feodor, ultimul din dinastia lui domneste co one-care glorie de la 1593-1605 zadar a stabili dinastia sa pe tronul Moscvei, sau Feodor fu ucis curând dupä moartea Dupä opt de turburAri se urcä pe dinastia Romanof cu Mihail Romanof. A. D. Xenopol Istoria Romänilor vol. III pag. 231. N.

lui

Arhiva istorica a Rom. vol. III pag. 52.

www.dacoromanica.ro

pag. 335.

11

Poarta, ptiind

Vasile Lupu

Domnul Moldovei,

Tarul Mihail Romanof brine relatiulli intei vie la acesta spre a nu da ajiitor Cazacilor.

sä Vasile Lupu trimite douä ambasade la Moscva : in cea

de a doua convinge pe Tar a päräsi

Azof, ce-i

fusese oferitä de Cazaci, sub pretecst, cas contrar, Turcii ar mäcelari pe crestini, pi nu ar fi cu cale pentru o cetate, Tarul protector al sä expue pe drept credinciosi la un ast-fel de pericol. Mihail Romanof ascultä pe Vasile Lupu pi evacuiazA Azoful, ce cade in Turcilor, ast-fel o a cirri parare mai târziu va costa-o mult pe Rusia. Vasile Lupo spera prin acest succes diplomatic si-pi din cauza positia la Constantinopol ; nu reuseste politicei schimbAtoare a Turcilor Românii aveau nu numai relatiuni politice

Rusii,

culturale. In secolul XVII mai ales, aceste sunt foarte strânse. Pe timpul domniei lui Vasile Lupu era Mitropolit la Kiew Petru ce a avut relatiuni culturale cu Moldova. El in intelegere Vasile Lupu adunä la lasi un sinod, la care iau parte ci

delegati ai Patriachului din Constantinopol, spre a cerceta catehismul säu, indreptat contra propagandei recunoscutd ca calviniste, lucrare ce fu mai oficialá in biserica 4). Vasile Lupu cere in 1639 Mitropolitului Petru Movilä, trimitä dasali de slavonie pi mcsteri tiparnici pentru pe o pi tipografia ce avea trimite mänästirea Trei-Erarchi din Iasi. Petru Movilä pe un invatat Sofronie Pociatski, care organipi

1) Vasile Lupo, Domnul Moldovei la 1634-1653. Mihad fondatorul dinastiei Romanof, la 1613-1643. 3) A. D. Xenopol vol. IV pag. 34. Historic: de tempi correnti vol. Vittorio pag. 863. 2)

i) A. D. Xenopol

Romúnilm

vol. IV pag.

www.dacoromanica.ro

68.

12

ajunge de la Trei-Erarchi egumen al acelei mändstiri '). Mitropolitul Varlam vorbeste pi el in cazania lui despre uneltele de tipar trimise de Petru Movilä. In 2 Aprilie 1656 Gheorghe stefan, Domnul Molzeazá

privilegiile dascaun suret prin care lilor rusi de la Trei-Erarchi adusi de la Kiew in timpul le Lupu, läudând mult activitatea lui Invätatul Mitropolit al Moldovei Dosofteiu era in retrage strânse legâturi culturale cu Rusia, unde se un alt invätat moldovan Nicola sfârsitul vietei lui, Milescu este trimis ca ambasador al Rusiei in China lasä mai multe scrieri in ruseste. (1675-1678) cultura Rusiei, ci Dar nu numai Moldova dovei,

al XVII Rusia se adresa Moldovei. Pare cá in secolul moldoveni se duceau la Curtea ruseascä. multi M. Kogälniceanu zice : ...in veacurile al XVI pi al XVII, a Europei, in Moldova este una din cele dintäi

care inventia

Gutenberg, tipografia, se introduce. la pi pravelistii români se Rusiei pi un fiu al Moldovei se invrednilui

,,Dascalii, caligrafii

Curtea ceste a fi invätätorul lui Petru cel mare..."

1) A. D. Xenopol Atoria Romdnilor vol. IV pag. 81. 2) Th. Codrescu Uricarul vol. III pag. 279. sul de Istoria introductiv la M. Kogilniceanu nafionald.

www.dacoromanica.ro

Relatiunile lui Petru cel mare cu

le Române

la Petru mare, relatiunile Domnilor roCurtea din Moscva au fost mai mult sporadice.

Pânä

mâni

Sub unii Domni erau mai strânse, sub altii erau ori päräsite cu totul pentru un timp. Inch de sub Tarul Alexe Mihailovici

slabe

tatäl lui Petru mai

mare, se face o incercare de a se pune o

serioasä relatiunilor dintre Täri le Române pi Curtea moscovitä. Relatiunile Ru§i pi Turci nu erau bane pi

Alexe Mihailovici era bucuros a gäsi aliati contra TarcHor. In 1672 Mire Turci pi Poloni, Dornnii români, Stefan Petriceicu al Moldovei") pi al Munteniei, pe Turci in folosul Polonilor, pi cer in 1674 protectia pi sprijinul lui Alexe 4). Tarul este gata sä tratat ei, sä trimitá o§ti Moldova pi Muntenia pentru apararea pi ajute pi 1) Alexe Mihailovici, al doilea Rornanof, domneste de la 1645-1676, face mai multe räsboaie, cucereste Srnolensk, Kiew alte tinuturi, introduce oare-cari reforme religioase, favorizeazá dustria exploatarea minelor. 2) Stefan Petriceicu, Domnul Moldovei 1672-1674. Grigore Ghica, Domnul Munteniei de la 1660-1664 de la 1672-1674. A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. IV pag. 322. A. Ranibaud Histoire de la Rassie pag. 327.

www.dacoromanica.ro

14

de tratat, Tarul numWe pe Domnii români suverani", titlu ce nu li se mai In acest

atunci, dovedind ast-fel atentia ce Tarul dädea chiar unor Domni slabi trecdtori ca Stefan Petriceicu Grigore

Ghica, in deosebire de Poartd, care-i trata ca pe nite slujitori. Repedea mazilire a acestor Domni fäcu sä nu la nici-un resultat tratativele cu Alexe Mihailovici. Petru mare 1) este mai

nat Tar al

unul din cei mai mari suverani din orient semenele lui Ludovic XIV, cu deosebirea ci pe când Regele-Soare se urcase pe tronul unei deplin intemeiatä civilizatd, Petru face el aldefinitivä temeinicä a sale, introduce civilizatia occidentului transformä Rusia dintr'un stat semi-asiatic european. Diplomat el o eri de constanta priceputd, care va duce Rusia din succese succese. Apärätor hotärit al creOnilor, el nu pregetä a le da puternicul lui sprijin, ori de ce nationalitate ar fi ei ori-când ncvoia Cu fulgerátoarea lui pdtrundere nu a-si da sprijinul dat aerator seami de starea Tárilor Române, ar fi in folosul tuturor. Starea tärilor noastre era cu totul deprimatä. Poprea putin porul, säräcit inconOent, Rusiei

lume. El este

de evenimentele politice. Rärnânea numai clasa boereascä, care conducea afacerile

Boerimea

cea veche a Tärilor Române se iransformase parte murise, parte särdcise. Se multe elemente sträine. Aceastä boerime avea multe vitii

era minatä de ambitiunea puterei a tronurilor. ca ea insä-si era desgustatä

Nu se poate contesta de situatia de atunci.

ale dornnilor, pretentiile mereu crescânda a Turcilor, neintreruptele ris-

Schimbärile

din mai mari Petru mare este fondatorul moderne. cuceriri hoMarea face o pint la Marea foarte abilä, iubeste cultura civiiizatia, chiamä profitä de cultura religiunea. sträini reformeaz

www.dacoromanica.ro

15

boaie pi tulburäri, aruncaserá TArile in miserie pi ncsigurantä. Turcii, uitând conditiile vechilor tratate, numiau pi scoteau pe domni dupa plac pentru bani, ii tratau ca pe niste simpli slujitori ai unor täri supuse pi se amestecau in toate afacerile läuntrice. La rândul acesti domni de azi pe Wine cäutau sä se teasca in scurt timp, poporul, prigonind pe adversarii pi tolerând ori-ce partisanilor. De la alti vecini nu mai era nimic de asteptat. Românii prea dc multe ori speranta intrin$ii pi tot-deauna s'au arätat nesinceri ; ei

erau

in decadentá si sub ame-

a Rusiei pi a Suediei. Ungurii erau de la Mohaci in 1523, pi nu mai contau ca natiune. Austria dusesc in tot-deauna o polinintarea supusi,

cu hatä inclinarea sincerä fatA de a Românilor cAtre dânsa. Românii din Transilvania suferise persecutiuni religioase pi cädcau adesea ori dintre catolicism, protestantism pi calvinisit Ingratitudinea Imparatului Rudolf fatA de Mihai Viteazul, victirna increderei lui Imparatul habsburgic, era proaspätä. Cantacuzino, Domnul Munteniei, Gheorghe Duca, Domnul Moldovei, partisani ai Austriacile atâta sprijin in räsboiul cu Turcii pi la asediul Vienei de la 1683, primul perde tocmal din aceastä tronul pi viata cel de al doilea perde tronul chiar 1683, ca Austria, victorioasä puternicä, sA dea cel mai mic sprijin oamenilor ce o ticA

servise atät. Modul traditional al Austriei de a binefacerile primite, dupA ce scapä de nevoie ! Brancoveanu, atât de Austriacilor, incât mersese a le divulga planurile secretele de ale este lasat in voia soartei, ca o acum netrebuitoare, cAnd printeo singurä intervenire energici Austria ar fi putut sA-i salveze, nu tronul, ccl putin viata ! Ba ambasadorul Austriei asistA ca la ui u spectacol la executarea lui Brancoveanu, care fäcuse servicii monarhiei habsburgice !

www.dacoromanica.ro

16

Era natural dar ca

curent se formeze in faprintre boerimea lor române. natiune

voarea

puternica se ridica la meazd-noapte pi risirit ; apärdtoarea crestinätätei. In o putere ortodoxi se Tärile acum ale ei slabele relatiuni de sprijinul ei nu-§i desmintise nici-odatä cuvantul, pi n'a putut deveni efectiv in vremea lui Petriceicu vina nu fusese a ei, ci a evenimenpi Gregore telor. Credinta ortodoxi era puternic infiltratä atât in boerime, pi in piturile de jos ale poporului nostru, 6i era firesc, ca pi unii pi altii si-pi indrepte ochii nädejdea in cei ce se inchinau in acelasi mod sä-§i pi ficiau slujba dumnezeeascd in aceiasi credintd. Când erau incalcate pi batjocorite, când nationalitatea era strivitä, religia era singurul patrimoniu ce le mai rämäsese

in el se concentra tot ce avuseserd mosie. Rusia se arata apärätoarea acestui patrimoniu in potriva tuturor primejdiilor ; spre ea ;

lege

dar

sä se

sperantele Romanilor. se facä de intre Români pi Ru§i era

Cantacuzino. Acesta trimite in vremea lui sprijinul pi protectiunea la Moscva, 1688 o Rusia, Petru Rusiei. De§i lucrurile erau tulburi fratele Ivan foarte domnia Sofia, ambii Tari primirä al IV, sub quasi-tutela surorei propunerile Domnului muntean pi-i cu tari pi sä se ajutor, indemnând pe altor state strämutati, si nu se anexeze ori sä se Cantacuzino intâmplatä putin Dar moartea lui dupi aceasta, in 1689, chiar anul care Petru cel mare incheerea acestui tratat. singur Imparat, Tocmai peste vre-o doud-zeci ani legaturile Tarilor

pe

Ronfâne cu Rusia devin efective, provocate de o serie de imprejuriri. Intre Rusi

pi

Turci erau neintelegeri,

Petru cel mare, constant politicei sale, cäuta sä intindä reuseste in la Marea hotarele Rusiei de Rusi

1696 sä ia cetatea Azof, Mitilineu

de

pag. 68.

www.dacoromanica.ro

pi

de

17

de coalitia europeand, nevoiti in 1699 dezastruoasa pace de la Carlovitz, fac Azof acordânpace cu in 1702, Bosfor. du-le dreptul de navigare in Marea le Aceste conditiuni nu conveniau de Turciei apropierea ceptase numai de nevoie, Turci. Turcii

Rusiei o nelinisteau mult; Turcii asteptau bucuros vre-o ocazie potrivitd spre a reveni asupra pe mare invinsese cu In 1709 Petru Carol al XII, Regele Suediei, la Pultava. Aventurosul Rege se refugiase la Bender, de unde, ros de ambitie de dorul

ridice pe Turci prin toate mijloacele mare cunostea acestea, se lor. Petru aliati in era bucuros astepta la räsboiu Domnii români. de data aceasta de au venit Propunerile pare rdsbunärei,

inpotriva

dublu Branconveanu 1), Turcii, trifatä de Rusi, cum fäcuse cu Austriacii bätälia de la Pultava, o mite la Petru eel mare, felicite pe Tar pentru isbânzile lui deputatiune, care la

roage a face pace cu Suedezii, spre a se Tärile Române sunt inpotriva Turcilor, asigurându-I armele contra pdgânilor. Petru multumeste gata trimite mai multe lui Brancoveanu pentru felicildri, impodobit cu petre scumpe daruri portretul ce va pacea cu Regele Suediei, cd va gäsi motiv de a se ridica inpotriva Turcilor chiar

dacd n'ar fi altele deck

de a mäntui de jugul

lor provinciile cari sunt de religia lui" 2). socotia sincer pe Brancoveanu, mare Petru

se poate bizui pe spricredea arMa planurile lui neacea jinul oferit. Brancoveanu de prieten al Rusilor al Turcilor dându-se pe altii. Turcii pe unii trddându-i rând pe 1)

la 1688-1714. 2) A. D. Xenopol Hurmuzaki

Basarab, Domnul Munteniei de Romailor vol. IV pag. 441. vol. I supl. I pag. 392.

www.dacoromanica.ro

18

bänuiau cu tot dinadinsul nesinceritatea lui cáci primiserd denuntäri pi de la Carol al XII

de la Hanul tätäresc, cu toate sfortdrile lui Brancoveanu de a-i ca trädätori pi pe Mihail Racovitä pi pe Dimitrie Cantemir, Domnii Moldovei. Petru mare, cunoscând mai putin pe Brancoveanu, nu-§i putea chipui atâta lipsä de lealitate, mai ales ca acesta sese pi la Ia§i, e la dispozitia lui, ha primise de la Petru pi 300 pungi de bani, in schimb 30.000 oameni zaharea indestulätoare. El strinsese

vre-o 20.000 oameni la Urlati

adunase chiar pro-

visiunile necesare, dar tocmai la momentul oportun, când trebuia sä vie ajutorul Ru§ilor, speriat pi de trecerea prematurd a spatarului Toma Cantacuzino, desface tabära de la Urlati, restitue banii pi se retrage Tärgovi§te, contribuind prin aceasta la infrângerea Ru§ilor de la Stänile§ti. Politica nesincerd a lui Brancoveanu de data aceasta ; el autase prin pi fägädueli mincinoase a-§i menaja interesele pozitia in ciocnirea dintre cei doi giganti reu§ise mimai a se descredita in fata amândurora. In cea ce prive§te Moldova, propunerea vine tot din parte. Mihail Racovitä domnia pericse cu Petru, sä päräseascä pentru mo-

ment tronul, sä se Rusia pi apoi sä vie ajutor rusesc, sä-§i intemeeze o domnie durabilä

Dar Mihail Racovitä, de Carol al XII pi de Brancoveanu, nu avu timp sä-§i pue planul in executare, este

prins, dus la Constantinopol

räzhoiul ruso-turc se apropia. Poarta

avea nevoie, mai vârtos in Moldova, de apropiatä de Ru§i, de un domn desävâr§ire devotat. Dânsa

credea cä nu poate face o alegere mai nimeritä decât persoana lui Dimitrie Cantemir care träise foarte 1) Mihail de trei ori Moldova de 1704-1705, de la 1707-1709 de la 1716-1727, iar in Munde ori de la 1730-1731 de la 1741-1744. 1. Neculce Letopisete vol. II pag. 291. Dimitrie Doninul Moldovei 1710-1711.

www.dacoromanica.ro

mult in Constantinopol, unde pi

Mcuse o culturä aleasá trecere. Cantemir mai de a prinde pe Brancoveanu,

unde se bucura de foartä

primise

i

misiunea

fägäduindu-i-se pentru aceasta domnia neschimbatä a iar Moldova sA fie pus domn o

agreatá de Cantemir dupA venirea sa pe tronul MolPutin timp dovei, Cantemir trece de partea Rusilor. Scriitorii sunt impArtin asupra faptului de cine s'ar

fi fácut primul pas. Carra spune cä Petru ar fi trimis la

Canternir pe un doctor grec Policala sd-i propue a-

cu conditii prea avantajoase" ). Neculai Muste spune cA Canternir a trimis pe un boer credincios al säu Stefan Luculenco Visternicul la Impäratul Moscului la sine pi de la tard" Neculai Costin Cantemir a trimis pe Procopie Cdpitanul sA propue aliantä lui Petru, cá dacä ii va da 4). loan Nebani, va ridica 20.000 Moldoveni culce spune cA a trimis pe Luca Visternicul, care a pi tratatul cu Petru cc! mare ). De altmintrelia spune cä a trirnis un sol credincios la Cantemir serviciile Este deci mult mai proTar spre a-i babil ca propunerea sä fi vend de la Cantemir. Petru cel mare nu putca cunoaste sentimentele intime ale lui Moldova ca Cantemir; il tia devotat Turcilor, trimis omul de incredere, i nu putea hazarda o ast-fel de

cu cärti

spune

cA

propunere, timp in domnie, când nirnic timentelor lui.

apa

de scurt de la venirea sa nu träda schimbarea sen-

Este incomparabil mult mai interesantä alipirea lui 1) Dim. Cantemir Istoria Imperiului I. Neculce Letopisefe vol. II pag. Cronica a Moldovei-Letopisele vol. III pag. M. Carra Istoria Moldavia pag. 112. 2) M. Carra Istoria pag. 53. N. Muste Letopisete vol. III 44. 4) N. Costin vol. II pag. 92. I. Neculce

.

D. Cantemir

vol.

pa-g. 335.

Imperiulai

www.dacoromanica.ro

118.

20

lui Brancoveanu Cantemir de Rusi, decât Mihail Racovitä. Pe când Brancoveanu era nesincer va menaja douä fete, crezând fäcea o politicä bine interesele, pe child Mihail Racovitä cäuta motive personale, nici-un la Rusi numai la tara lui, Cantemir trece in mod demn cavaregula, in cari se stileresc, incheind un tratat in pulau toate conditiunile ce priviau Moldova. Cari sä fi fost dar motivele acestei treceri ? Neculce

Cronica anonimá a Moldovei, pretind

Brancoveanu, neprietenul lui Cantemir, incepuse sape la Poartá ch aesta temându-se de mazilie s'a dat de partea Rusilor 1). Cantemir spune ch Poarta fägäduise domnia pe scutindu-I de tribut de ori-ce altä dare. Abia ajuns in Moldova, marele Vizir cere peschesul pentru Sultan pentru el, zaharea pentru armatä, poduri, locuinte pe timpul ernei pentru Cazaci Suedezi, ajutor armat primavarä pentru räsboiul contra Rusilor. Acestea toate desgustându-1 fäcándu-1 sä peardä derea in Turci, l'au indemnat sä trench de partea Rusilor Pärerea lui Neculce e putin verosimild. Cantemir era omul de incredere al Portei. Neculce spune, ch de atâta incredere se bucura, Vizirul scria Pasei din Tighina, Cantemir face Portei mult mai bune servicii de cât acel Pasä, atâta credintä laudO avea Dumitrascu-Vodä la Poartä, apoi Pasa de la ch

Tighina tot la Dumitrascu-Voda trimitea de lua vesti de scria la 3). E putin admisibil, Brancoveanu, de bänuit acum de Poartä, ar fi mai putut sä-i inspire lui Cantemir atâta temere, ca acesta ia o de Va fi ceva adevär in spusele lui Cantemir, va fi avut nemultumiri din partea Turcilor prin pretentiile dar el, cu trecerea de care ') 1. Neculce Letopisefe vol. II pag. 304. Cronica anonima a Moldovei-Letopise(e vol. III pag. 118. 2) D. Cantemir Istoria 1. Neculce Lelopisete vol. pag. 304.

www.dacoromanica.ro

21

Lucura la Pearl), ar fi putut sä impace lucrurile. Erau motive mai puternice ce lui Cantemir nu-i convenia

le

Cantemir, adânc cunoscdtor al ipi bine de decadenta in care se afla. Timlui Mahomed al II pi Solirnan Magnificul trecuserá ; Turcia fusese de coalitia europeanä pi de ; pacea de la Carlovitz marca inceputul Cantemir nu mai avea incredere in puterea Turcilor, pe când Rusia apärea märeatá, biruitoare, care va lua apárarea crestinätätei, care nu nimic, care nu impunea nici o sarcinä, care dânsa dädea bani, cearä. Acolo era puterea pi speranta. Fireste relele purtäri ale Turcilor in principate, comia pi ultimele pretentii, nerespectarea angajamentelor ce Poarta ipi luase fatä de el, au contribuit a pärerea lui Cantemir, a-i märi neincrederea desgustul. Cantemir o spune manifestul ce dä ...Turcii n'au respectat tratatul de predecesorul nostru Bogdan, prin care tara se obliga a pläti Sultanului numai 4000 galbeni, 40 cai pi 24

pe an,

Tara Moldovei tot felul de pi au asupriri, sau ocupând cetätile ei, invoind Tatarilor a o prada, luând in robie pe fiii pi sotiile noastre spre a-si face pe fie-ce zi tributul de ele, a devenit err neputintä de pânä la grad, puns, ne-am unit milostiv pi credincios al Rusiei Petru Alexievici, care a ridicat arma spre

a

pe crestini din jugul robiei mahornedane... Cantemir gäsise in Nu trebue se uite apoi Moldova un puternic curent favoarea Rupilor, cum era pi Muntenia. Multi boeri pi Mitropolitul Ghedcon, socotindu-1 pe Cantemir la inceput devotat Turcilor, nu'l pe acest motiv agreau pi nu a-I de incredere al lui Cantemir, Neculce, hatmanul pi spune lämurit

: cä atunci erau

toti crestinii bucurosi

1) A. D. Xenopol htoria Românilor vol. 1. Neculce Letopisefe vol.

1V

pag. 513.

pag. 305.

www.dacoromanica.ro

22

Moscalilor, nu numai eu, ch scriau altii mai 'nainte vreme de chemau pe Moscali, mai 'nainte Dumitrascu-Voda 1). Tot Neculce raporteaM o convorCantemir, in care acesta-i zice : ca voi bire a toti vä chivirnisiti totii ca sä la crestini, singur rämäiu pentru voi la si numai ; ati fugit toti; eu credinta voasträ, eh v'am

eu

am rämas

). Ori

cAt

de autoi itari ar fi fost

samä de vointa dornnii, nu puteau a nu inteligent ca Dimitrie Cantemai ales un orn Si aceastä vointä mir, in ni§te timpuri tulburi ca aceste sentimente se manifestä cu un adevärat elan

cu ocazia primirei lui mare in lasi la inccputul räsboiului din 1711. alte motive cc Mai erau inch pe a fi de partea Rusilor. Räsboiul isbucnise mai din provockile Turciei, care dhdea ajutor lui Carol al XII, in provinciile sale calchnd cea mai elementard notiune de dreptul gintilor, pusesc la inchisoare pe ambasadorul Rusiei la Constantinopol. dar Turcia, apdsätoarea crestinilor, insultase Rusia declarase räsboi acestei puteri, ce era in mod firesc sin-

gura apärätoare efectivä a crestinilor subjugati. Petru spune lämurit aceasta in manifestul säu : Gem apäsati sub jugul barbarilor Grecii, Bulgarii, Valachii Serbii, dovedind prin nepornenita rnizerie, pretueste la Turci creclinta tratatelor"

Ar fi fost dar de neinteles,

cum crestinii sä nu fie de partea Rusilor, cari se ridi-

räsboiului un caracter sacru. Cu toate aceste motive, Dimitrie Cantemir nu trecu neconditionat de partea Rusilor, nici nu se numai la interesele lui, cum fäcurä alti domni. El fácu cu Tarul un tratat toatä pe care din cauza importantei lui netägaduite, in extenso : caserA tocmai spre apärarca

I. Neculce Letopisefe vol. II pag. 310.

Neculce Letopisete vol. II pag. 310. Zinkeisen Istoria otoman vol. V pag. 412.

www.dacoromanica.ro

23

Tara Moldovel geagul, pi toate

fie

mai, deodatä prin

s'a

Domnü pi pre

alege tara. Némula

s'ar

Pre

Mazilif

din maziléscd

la

s-I

targuri s fie venitul Dornni-

pi

dare s nu fie. pi

peratia sä-le Stolip.

Din

lepada legea, atunce a-

s mare vini

pi

Pece

la

ad nu ésä din domnie ;

morte, sau Vama

vd,

ostea Moski-

maziléscd sä fie, pre

nu din

sau

cela s

de

aseze

nu dee tara

Pre ;

Bu-

fie: nu-

apoi

tara ;

Birö

pi

tot a

pi

mönastirile

sI;

pi

s-sl

stäpdnésca ocinile, mode stop!, pi

ice pi

gostinä de oi de pre

sae.

de óste sa fie gata in dee lefe din visteriea

s se

sä nu s amestice

insóre Domnula pre

orl-ce greséla ar face,

s nu fie

pi

din

in boeriile Moldo-

s nu cumpere. tuturorú,

pi

perde, färä de

iscalitura Mitropolitulul. Catre aceste i-au data titä de domnie s se scrie mai de cinste pi mai de dup cum se scriu teDoman acum ; apa : Seninatula rei Moldovil, Samoderjetu (adecä stäpänitora) si Volegatora prietena) terei Moskicesti ; nu care nume este óre-ce mai de giosü decât a care se tineste serenissimus, Oro Presdfélnise, letitá pepce Esniosfintunii. chip ca s se Doman MoldoviI 1). 1.

Neculce Letopisete vol. II pag. 306. M. Carra in

www.dacoromanica.ro

24

Tar

Acest tratat a fost ratificat la Lusk de pecetluit pecetea Impärätiei la 13 April 1711,

apoi remis lui Cantemir '). Importanta acestui tratat avantajele lui pentru Moldova sunt de netägaduit, cäci el punä capät acum nenorocirea Molmultor rele, cari dovei. El garanta teritoriul Moldovei in vechile ei hotare, pe cari Turcii le calcaserä mereu, färä nici un resde important e fappect pentru trecutele tratate. Tot fäcând-o ereditard in familia lui tul stabilirei Cantemir, cautând a fixa ast-fel pe tronul Moldovei o dinastie definitiva nationalä. Necontenitele schimbari de domni, pi competitiunile la cari dädeau nasTurcilor prilej de tere, injosiserd caracterele pi treburile läuntrice ale a se amesteca mereu a-i pune tronul la mezat ; oameni conrupti pi ambitiosi nu se sfiau a tärgui tronul in haremuri serai, de la pasi ori curtesane ; de a invoca sprijinul, de multe patriei. ori armat, al strainilor, in contra propriei Consecintele se vedeau repede starea tärilor noastre era o dovadá vie. Cu domnia definitiva ereditard desparea una cele mai insemnate cauze de turburari, de jafuri de nenorociri. Prin acest tratat se punea frâu rapacitätei domnilor, stabilindu-se pi märginindu-se därile ce se puteau lua, la venitul vämei Ocnei altor târguri. Sistemul nenorocit intrebuintat de atâtia domni, de-a arunca biruri mari, spre agonisi o bunk avere, cu care

se

in tron ori sä-si

asigure o inbelsugatá pe viitor, trebuia sä sfârsit acum. Cantemir, cu experienta nenorocirilor trecute ale Moldovei, sä ori-ce amestic, ori-ce influentä sträinä, fie chiar a unei puteri ortodoxe ; de ca Rusii se stabiliascd nici acea nu toria Moldaviei a Românii" si Mitilineu tate" dau alte versiuni, cari nu altereazá

Colectiunea de trafondul tratatului.

ca versiunea lui este cea adevaratd, cáci tráin aceste intimul Dim. Cantemir, cunoaste si foarte bine lucrurile le da forma cea mai veridica. ') M. Carra Istoria Moldaviei a Romanii pag. 54.

www.dacoromanica.ro

25

Moldova, nici sä asezeminte, nici sä legäturi de familie Moldovenii. El reuseste, in schirnbul avantajelor obtinute, ca tara nu plätiascd nici un bir, inlaturind pi putinta abuzurilor ce se fäceau plata lui, cum se intimpla cu Turcii. Cantemir ipi Odra seamä, cu toate acestea, linistea pi siguranta nu puteau fi in tot-deauna garantate, sprijinul unei armate, pi de acea prevede in tratat rea unei ostiri permanente de zece mii oameni. E foarte de mirat lucru cum unii oameni de spirite superioare, au criticat chiar pi acest tratat, väzând in el dorinta de acaparare a Rusiei. Pali de avantajele vädite ale tratatului, in lipsa unor dovezi contrare, ori a unor tendinte ce ar unde-va in el, ei se mod

in

pe conjecturi pi fac proces de intentii, alegind reglementeze starea tärilor noastre, ca se le poatä pe urmi bine subjuga. Judecata pi condamnarea nu se poate face pe bazä de tentii atribuite. Petru cel mare ar fi fäcut acest Rusia

tratat cu intentia de cotropire, n'avea nici un interes sä reglementeze starea tärilor. invingätor, el le-ar fi putut cotropi cu cea mai mare usurintä, nevoie a mai reglementa ceva, fiind dati starea de decadentä ; invins, toatá regulamentarea el nu le-ar fi putut cotropi, din insä-si cauza invingerei. Deci o reglementare cu aceste scopuri era inutili caz pi in altul, lucru ce nu putea pi scape unui ca Petru mare, ca compromitä gratuit pe Rusi in ochii Românilor. Tot apa de lesne de priceput era lui Petru mare, o reglementare a Tärilor Române, ar fi indreptat starea ar fi ridicat simtul politic al societätei, ar fi fäcut pe conducdtorii tärilor mai patrioti

pi

mai vigilenti, cum erau pe vremea domni-

mari ; deci Petru ar fi lucrat contra tendinte-

sale de cotropire, dacä le-ar fi avut, nu putea scapa lui. S'a zis

acest lucru

infiintarea unei armate de zece mii oameni, ar fi o a

intretinutä de visteria

www.dacoromanica.ro

26

scopurilor de rusificare ale lui Petru mare; ea ar fi putut sä fie comandatd de ofiteri ru§i Rusia §i-ar fi putut forma un de putere militarä in Moldova. larä-§i proces de intentii ; in acest mud, se poate cea mai frumoasä cea mai sincerä faptä a cui-va. Dar admitând chiar, cä armata moldoveneascd ar fi primit instructori ru§i, lucru ce nu transpird solut de niari, totu§i nici aceastä alegatiune nu dovede§te nimic. Cantemir era convins de necesitatea unei mici armate. Evident aceastä armatä avea nevoie sä fie instruitä. De la cine ar fi putut cere instructori ? De la Turci, cari ne erau ? De la Poloni, cari erau in decadentä pi ne erau ei vräjma§i? De la Austriaci, cari fuseserä tot-deauna neleali de ? Moldovenii mai primiserä instructor de la Ru§i pe alt : pe cultural religios, mai favorabil influentei ruse§ti. Pe timpul lui Vasile Lupu al lui Gheorghe Stefan, Moldova era in strinse legáturi culturale pi biserice§ti cu Rusia; ea primise corti pi tipografii din Rusia; cu toate acestea nici influenta nu ne-a cotropit, nici Românii nu s'au desnationalizat prin aceasta. S'au mai vdzut exemple de armate instruite conduse de ofiteri sträini, färä nici o toare pentru natiune : armata turceascd acum vre-o 20

ani a fost reorganizatä de Von der Goltz-Pap instruitä de ofiteri germani, iar rezultatul a fost anal singur, inbunätätirea sa, doveditä prin victoriile repurtate ultimul ei räsboiu Grecii. In Macedonia este geandarmerie i in Creta a fost-ocupatiune

sträinä nimeni nu le-a atribuit unor tendinte cotropire. Rusia a avut de multe ori armate de ocupatiune in noastre, cu totul alt-ceva decât minuscula armata moldoveneascä de Cantemir ; au fost pi timpuri cari putea sä nu le mai retraga nici odatä, pi totu§i le-a retras. Infrângerea lui Petru mare la Prut, a fäcut ca tratatul dintre el pi Cantemir sä nu da roadele a§teptate. Cu toate acestea o paralelä se impune

www.dacoromanica.ro

27

mare de a trata Täri le Române al Turcilor. Când Petru cel mare avuse nevoie de spiijinul Täri lor Române le trimise bani in ca sä-si plätiascä ajutoarele ; Turcii storceau imprejuräri identice. Petru venind in Iasi se duce in primul la Mitropolie sä asculte slujba religioask bisericile pi mänästirile din capitala Moldovei, se poartä färä nici-o mândrie, Canternir de la egal la egal, jar pe boerii tärei primeste cu modul lui Petru

domnii

dragoste

pi

cuviintä

pofteste la masa

1).

Turcii vcniau ca sälbateci, jäfuiau nesocotiau totul, impuneau chiar dornnului cele mai toare slujbc, ca lui Antioh Cantemir, care a fost nevoit sä lucreze de-avalma cu salahorii la santurile cetatii 2). In multe ocazii domnii români pentru Turci nu erau decât niste vatafi de salahori. Petru mare a pierdut bätälia de la Prut pi poate cä la aceasta a contribuit pânä la oare-care punct pi Cantemir, nu din rea vointa ori nesinceritate, ci din oarecare lipsä de prevedere pi preparatie, din cauza extremei lipse in care se gäsia Moldova. Totusi Petru mare nu i-a pästrat mai arts resentiment; el a pe Domnul moldovean de furia turceasck l'a luat cu sine in Rusia, a Pretreat de averi pi onoruri pe el pi pe familia lui. Rusia, taxatá pe atunci de sálbaticd, trata cu clragoste recunostintä pe prietenii ei, chiar când nu-i aduseserd foloase. Turcii aruncau inchisoare chiar pe domnii cei mai devotati ei, ca pe Nicolae Mavrocordat, iar Austria desi victorioasä rämânea nepdsätoare pi rece fatä de nenorocirile domnilor ce-i fäcuserä servicii pi se devotaserä cauzei sale, ca Mihai Vitcazul, ban Cantacuzino pi Gheorghe Duca.

2)

1. Neculce Letopisefe vol. a pag. 315. N. Costin Letopisefe vol. pag. 102. N. Muste Letopisefe vol. III pag. pag. 54. N. Costin Letopisefe vol. N. Muste Letopisefe vol. pag. 33. I

www.dacoromanica.ro

Evenimentele de la 1718-1739 tratatul de la Prut, relatiunile Rusiei totul. Prohabil Petru

rile

mare

la oare-care punct de politica

sä se fi desgustat

tärilor noastre. Apoi in urma insuccesului säu, avea nevoie sä se reculeagä. Afacerile din Persia, cu oare-cari neintelegeri Turcii, aträgiau atentia in alte pärti. Moartea lui Petru mare in 1725, desele schimbari de domnie aceasta, creau siei alt soiu de preocupatiuni. Turcii erau obositi secutive apropiate, pi destul de ocupati chestiuni pi

exterioare.

Toate acestea visurile de márire

câmp liber Austriei a-pi urmári

a reusi sä punä picorul Tärile Române. incercare fäcuse a se in Moldova pe la inceputul celei de a doua domnii a lui NiMavrocordat când pusesä mâna pe Dorna pi pe o de pámânt de la hotarul Campulungului bucovinean

pi

Transilvania

nici un drept

pi

con-

1) Nicolae Mavrocordat domne$te in Moldova in 1710 la 1711-1716, in Muntenia de la 1716-1730. 2) Acsente Uricarul Letopigte vol. II pag. 138.

de

2),

www.dacoromanica.ro

29

trar stipulatiunilor päcei de la Carlovitz ; dar fusese nevoitä a se retrage, grape intervenirilor repetate pi energice ale Domnului moldovan. In 1714 isbucneste un Turci Venezieni ; Turcii Morea, ce apartinea Veneziei, pi in putine zile o cuprind. Austria, ale apetituri se deschiseserd prin pacea de la Carlovitz, gäseste un pretest de contra Turciei, face aliantä cu Venezia pi Portei 1716. Ea invoacä nu mai putin de pase motive spre a declara rdzboiul, printre cari de al doilea e privitor la Române. In el ce aräta pericolul ce ar fi pentru austriacd in Transilvania, din intärirea Turcilor in Moldova, o puca mila de Wile noastre in cari Turcul aducd la ultima mizerie pi apasare acest serman por, e mai mult ca sigur, scopul säu e de a rdci putin câte putin pi a estermina pe Valahi pi Moldoveni, spre a nu putea sä se ridice pi sä se

cu Tatarii

pi

alte natiuni pentru libertatea

Austria luând motiv de räzboi suferintele

pi

libertatea

!

Este foarte mentalitatea boerilor munteni politica ce o fac in aceastä irnprejurare. Cea mai mare parte se dau de partea Austriei pi lipsa de patriotism merge acolo, propun a

pi

tara

Austriei. Chiar

Cantacuzino

care

rise pe Brancoveanu coresponpi le denta secretä a acestuia Austriacii, interesele turcesti pi se pune in serviciul Austriei in modul eel mai putin demn. Intr'o scrisoare

generalul Stein-

care se aräta totul gata a servi pe Escelenta Sa, spune pregätirele räzboinice ale Turcisunt foarte mari pi i cerut cai care, cum nu s'au mai dat vre-o datä, din aceastä nenorocitä ville

2)

Hurmuzaki Documente vol. VI pag. 143. Cantacuzino, Domnul Munteniei 1714-1716.

Generalul Steinville, comandantul austriace din Tran silvania in rdzboiul austro-turc 1716-1718.

www.dacoromanica.ro

30

pe care numai mila lui Dumnezeu ar mai putea-o scapa de atâtea nenorociri '). Tuturor le era milä de

biata tarä, când era vorba

Dar

politica trädätoare a lui Cantacuzino fu cunoscutd de Turci el o cu capul, mai ca si Brancoveanu. Pare cá cereasa a târziat data aceasta mai putin ca ori când ! Umilinta boerilor de Austria merge la

desgust. Ei trimit la 23 Septembre 1717 o deputatiune la Principele Eugeniu de Savoia 2), cerându-i nu mai putin decal sa un Corp suficient de trupe, spre a pune stapânire pe locurile situate pe malul Dunärei pânä la acesta singurul de a

putea pästra Valachia Un an mai târziu,

erii cer din

vederea incheierei

in termenii cei mai josnici Austriei, sä

gratia de a supune Muntenia,

le

par'co temân-

du-se de a nu li se acorda favoare, aratá Impdratului Carol VI toate avantajele ce ar avea din supunerea Munteniei : dona ori-ce mod

....sä

se indure V. C. C. M. a or-

provinciei Valachiei, fie

prelungindu-se rdsboiul, fie incheindu-se pacea aceasta nu numai va mAri meritul V. C. C. M fata lui Dumnczeu 0i gloria fata lumei, dar va aduce foarte avantaje ratiunei Voastre de stat, intereselor militare 0i propriului Vostru

fisc,

cu

cum prea respectuoasa relatiune A. reprezintd toatä supunerea slaba noasträ pri:epere 0i marele

nostru zel. Se mai roagä

ca

ce

va avea glorioasa stapânire a Valachiei", sä le Domn cu decret imperial pe prea umilitul prea credinciosul servitor George Cantacuzino" 4).

ce hal ajunsese boerimea tärei, care se ruga cu

1) Hurmuzaki Documente vol. VI. pag. 147. 2) Eugenia de Savoia, unul clin cei mai mari generali aus-

triaci, träeste de la 1663-1736. Hurmuzaki Documente VI pug. 197. 1) Hurmuzaki Documente vol. VI pug. 232-233.

www.dacoromanica.ro

31

Austriacilor,

jertfirea

in schimbul avantajelor personate ce sperau! Sa ne mai dar, un ca loan vrocordat, loc-Iiitorul de Domn al Munteniei, pe timpul Niculae la Austriaci,

captivitAtei fratelui

pe toti, e gala

lumea i Turcilor,

cu

Muntenia

a

Austriacilor, numai spre a-si asigura tronul acestei nenorocite täri, spre satisfacerea pi nevoilor sale !

Austria era

de

aceste propuneri,

cari dadeau o justificare pe fatä planurilor sale secrete de mult fäurite pentru cotropirea tärilor noastre. Prin-

cipele Eugeniu de Savoia raportul säu atre Impáratul Carol VI spune bocrii nlunteni au trimis o delegatie

compusa din predicatorul loan Abrami, generalul Rudoll Golescu pi marele visternic Stirbey, cari cer patru puncte, cari mai insemnate sunt, sustineti când se va pacea, cucerirea posesiunea intregei Valachii, pi prin aceastá intreprindere glorioasd, nu un intreg popor aduce sub doVoastrd, dar st privilegii politice econornice, aici specificate sub litera A ; iar mai departe ca ar fi foarte bine, ca se facd

fard o favorabild, intOrnpla in vittor

eventual s'ar putea

tot ce

Ce cauzä putea impinge pe boerii munteni la o de servilá

Mich

fatä de Austria,

a'si vinde

la prima vedere apäsärile Turcilor asprimea lui Nicolae Mavrocordat impingeau la aceasta. Apäsdrile Turcilor puteau le destepte simIul patriotic pi sä-i la rezistentä. De altmintrelia in toate imprejurärile, interesul le dicta, erau destul de servili pi fatä de Turci, färä a se mai la apäce le serviau mai mult drept cal de când le convenia. Asprimea lui Nicolae Mavrocordat s'ar putea lua mai mult ca o consecinIä a purtärei boerilor, ca o Mavrocordat, in Moldova pi la inS'ar

)) Hurmuzaki

vol. VI pag. 217.

www.dacoromanica.ro

32

ceputul domniei sale in Muntenia, a fost cât se poate de omenos pi a luat multe mäsuri folositoare ; el nu fac boerii, deck când se convinge devine aspru unui austriacd pi sunt contra Turcilor, in pi aceastá purräsboiu apa de periculos pentru tare e foarte explicabild din partea unui domn ca Matotul credincios Turciei. vrocordat, pe boerii Era o mai puternicd ce teni atât de austrofili. Austria, prin pacea de la Carlovitz, Tärile Române, ipi aruncase venind in atingere directä pi ar fi avut mare interes a pune privirile asupra mâna pe dânsele. Pentru aceasta, ea cerca prin tot felul

de mijloace ademenitoare a atrage spre ea pe boeri,

singura clasá hotäritoare in stat, lucru nu tocmai greu

ni§te oameni, ce nu mai aveau o scânteie de patrio-

tism. Cuvintele Principelui Eugeniu de Savoia

mai sus citat o

putea

raportul

Impäratul Carol VI a se face

favorabild, pentru tot ce eventual s'ar lämurit planurile pi in viitor",

politica Austriei. Existi un alt document i mai important, o

soare a generalului Steinville din 14 Mai 1718 Plenipotenjiarii imperiali, insärcinaji tratarea päcei, in mod planurile perfide ale in care se noastre. El zice textual Austriei in potriva Transilvacele cinci judeje ale Valachiei nia, Vâlcea, Jiul de Sus, Jiul de Jos, pi hedinji, ar trebui sä fie privite ca un teritoriu direct al M. S. acum doi ani s'a pus aici picior temeise aici influenja; nic din ; ci ar trebui ca in fine prin aceasta cele-alte doudsprezece districte muntene0, despre care loan Mavrocordat, ce inci le administreazd pi acum in numele Turcilor, admite aveji un drept public asupra pi prin urmare in afacerile podispuneti prin ocupatiune i economice. Steinville face o descriere litice a Oltului, a Olteniei, arátând importanta Lovitei, ca i a preconisând pi ocuparea

www.dacoromanica.ro

33

Topologului, akoi se de foloasele ce Austria ar trage din ele. Mai departe adaugä: din punct de vedere politic, cele cinci judete sunt in-

semnate, din cauza situatiei bor, din ele se poate actiunile Valachilor observa cea mai nzare a-i intr'un neintrerupt respect supunere

Impamt. Mai departe

continua : acme, ca

trecem

la Principatul Moldovei, mi-ar fi foarte pläcut sä cd s'ar putea addugi ceva dacd exist vre-o

din el la Transilvania". Ocupându-se apoi de torile

drumurile, ce

zice : pe

de vat

se

Moldova cu Transilvania, Rodna Dorna, ce ar fi

ad fie ocupate, cdci de aici ar putea fi obserPoloniei, triconfiniul Moldovei, Maranwroului iar pentra aceasta n'ar fi nepotrivit orasul moldovenesc Câmpulunr. in punctele importante bo: Moldovei din partea muntoasä pi conchide

el e

in

a face impracticabil pasul Terzburg, caz când ar trebui sä se ia in Haromseck o dispo-

zitie contra Moldovei, ne fie in punctul acesta spatele cAtre Valachia liber sigur ; curn pe de parte e bine se comunicatia cu Valachia, se Kimpiner-Pass, care ar face dintre Moldova Valachia, s'ar aduce aceasta la deplinirc, atunci districtul Prahova, care se spre Transilvania, Burzerland Haromseck de la Terzburg pdna la Berecz, ar fi nimerit le barn in noastre 1). Importanta acestui document este f margini. El cuprinde firul conducdtor al politicei seculare austriace parte realizatä in trecut, pi poate täsind de noi, fundul secretul cancelariilor, visurile mdgulitoare ale viitorului. Pasul pasul era a pune mâna deocamdatä pe cheile pi punctele strategice ale Carpatilor ; restul avea vie de la sine. Inceputul se face cu Oltenia pi Bucovina 1)

Hurmuzaki Documente vol. VI pag. 212. 3

www.dacoromanica.ro

34

situl nu a venit, conform asteptdrilor, vina nu este

a

Austriacilor.

Austria voise chiar prin tratatul de la Passarovitz ambele principate. Aceasta reesä

din de-

din documente : o scrisoare a ambasagrefierul Faget, din 19 dorului olandez Colyer

Impäratul austriac cere lunie 1718, in care spune Moldovei, ca ale cele scrisoare din Ungaiiei o pendinte de la 20 lunie 1718, tot partea aceluiasi ambasador, din Passarovitz ca pi precedenta, in care spune cd delegatii turci nu admit cu nici un pret cererile plenipotentiarilor austriaci de a li se ceda Valachia Moldova; un raport al ambasadorului francez de Bonnac Regele Luduvic al XV 1); scrisoarea ambasadorului englez lord Sutton din 10 lunie 1718 generalul St. Saphorin In prin tratatul de pace de ia Passarovitz 1718, Austria este nevoitä a se multumi pentru moment numai cu Oltenia, apteptând ca in viitor vre-o alta ocazie favorabild intrupeze intregul ei vis, supunerea complectä a principatelor.

pe Oltenia, Austria se pe fold repede cine e. Purtarea ei fatä de locuitorii este din cele mai tiranice, iar mai mari decât sub Tura Comisarii imperiali din Oltenia considerau aceastä tarA ca prin puterea armelor pi o tratau ast-fel. Unul din ei Ignatie Haan, raport catre Impärat, aratä deosebirea intre Transilvania, supusä conditional,

prin puterea armelor : de acea nu nici-o imprejurare toate reformele sunt de pe cale autoritard Abuzurile cele ne mai pomenite se comiteau. CorOltenia,

Utrebue tratat cu ea

vezile nu se ispráviau, iar cei, ce aveau care, bui sau cai pentru erau obligati sä le facA pi pentru ei ce nu 1) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 442-443. 2) Hurmuzaki Documente vol. VI pag. 3) A. D. Xenopol vol. V pag. 97.

www.dacoromanica.ro

35

aveau. Soldatii austriaci se purtau fatá de popor ca niste adevarati sálbateci. Nici ienicerii când veniau prin le Române nu comiteau abuzuri mai nesuferite, deck armatele tot germane, de nedisciplinate ale imprejurarea, cf deosebire mai adaugandu-se de ocupatiile cari erau scurte, acea a Germanilor se prelungia la nesfArsit 1). Däri le directe se urcá mereu. In 1728 erau pentru toatá Oltenia sumä de

211.856 fiorini

;

dtipä

10 ani, in 1738, le gäsim ri-

dicate la 244.802 fiorini, iar därile indirecte se ridie Olteniei, redusä Ast-fel pentru cam tot numai la 29.341 contribuabili, därile se urcau la 20 fiorini de cap de familie ; dar sumi aproape egale cu aceste se räpiau din munca poporului de functionari insárcinati cu incasarea därilor 2). Austria Muse o altä loviturä rnaterialä Olteniei, reducând valoarea monedei. Moneda obisnuitä Muntenia era zlotul, care pretuia fiorin pi 6 cräitari ; Austria i-i reduce valoarea numai la fiorin, ast-fel cá deocamdatä se perde 6 cräitari la fie-care zlot sau fiorin ( 12 bani la 2 fr. 25 actuali). Apoi sub pretextul cä monedele erau please pi metalul räu, Austria le reduce cursul cu 9 cräitari, cä bietul popor perdea la fie-ce zlot 15 craitari sau un sfert din valoarea

lui ) (cam 35 bani la 2 lei 25 in monedä actualä).

ful era nemai pomenit ! Dar Austria sälbateca ei dominatiune a mers mai departe Turcii, atingând chiar religiunea Turcii pägâni, prädau, distrugeau, dar in mod oficial de religiunea nu s'au atins, cum Austria a avut facá. latá in un document curios 5i eloquent aceastä privintä ; este porunca Consiliului imperial de räsboi din 10 Octombre 1731, prin care se impune locuitorilor de religiune greco-schismaticá a Duminicile särbätorile catolice: Ne-a 1) A. D. Xenopol Istoria Romailor vol. V pag. 101. 2) A. D. Xenopol Istoria Romänilor vol. V pag. 102. :;) A. D. Xenopol Istoria Românilor vol. V pag. 102. Hurniuzaki Documente vol. VI pag. 471 unm.

www.dacoromanica.ro

36

prea

läudata Cancelarie

a Ungariei,

desi M.

lanuarie, ca toate Duminicile sdrfie de loreligiei catolico-ronzane supusii ; totu§i rnajoricuitorii de tatea locuitorilor de rit greco-schismatic de la granitele Mure nu s'au conformilitare de la Dunärea, Tisa

S. a poruncit

mat

insä Duminicile

särbätorile religiei

dominante trebue sä fie observate nurnai decât in toate conformitate aceasta e supuse road,

cu prea

si

in

minici

(inute

pi

sä

noi

timp sä li se ordone, ca sus-numitele Dusärbdtori ale bisericei catolico-rornane sä fie

de cei supusi de rit greco-schismatic, de la grani(ele militare, quoad opus externum 1). Rezultatele acestei politici funeste nu a se vedea. Locuitorii säräciti fug cu din judetul Mehedinti e aproape pustiu, din Romanati peste 1500. in 1731 peste 2000 familii, din crurile cele mai necesare sunt enorm de scumpe pi aagricultura, meseriile pi coceastá scumpete niertul, mult mai infloritoare sub administi atia turceasca, Locuitorii nu mai pot birurile, dar Austria vra bani, ca ori-cine; când e vorba de bani nici-o e mai .consideratie nu e valabila. Turcia vremi de restriste iartä därile pe oare-care timp, Austria nu concepe o ast-

fel de ideie; ea le stoarce prin mijloacele cele mai sälbatice. un tablou exact pi de nelegiuirile comise atunci de Austria Oltenia: cei rdma§i, ali§veri§ul, nu mai rdspunde därile. a se pune in lucrare mijloacc silnice, precum cetluirea capetelor, inchiderea pi afurnarea oamenilor cu funi de gunoi, sau copiilor desbräcati prin geroasä, tocmai acele4 mijloace aplicate pi 'nainte. Comisarii imperiali, totdeauna in nevoie de bani, ingroziau pe vornici pentru strângerea ; acetia vätäjei, cari la lor schingiuiau oamenii 1) Hurmuzaki Documente vol. VI pag. 495. 2) A. D. Xenopol Istoria vol. V pag. 103.

www.dacoromanica.ro

37

Boerii

pi

supunerea

stie Austria deta. In

egumenii cari ardoare Austriaci, avuseserd acum dovada tie pi blânplângeri adresate comtelui Wallis,

insárcinatul Austriei de a inspecta Oltenia, ei. dau la o serie de abuzuri pi ').

Ast-fel spre luminarea tuturor, Austria ne-a dat dovezi de blândeta pi cinstea administratiei sale, de un nenorocit popor, de purtarea ei parinteasca de la sine Majestätei sale catolice. care se a Provedintei, A fost o nirea austriaca asupra Olteniei nu a tinut mai mult de Turcia la 21 ani. Un räsboiu isbucneste între Rusia 1735. Austria era aliata Rusiei pi in ast-fel de calitate cea mai atât de aliata sä

de Turcia. In 1737 se deschide un congres la Nemirov pentru a se aplana rusoei, cât pi

turce. Congresul se tine

mult prin stäruintele Austriei,

ca din aceasta facá un mijloc de presiune asupra mai motiv, cere Turcid. In adevär Austria,

cesiune de teritorii, o parte din Muntenia Turciei o ; sigur ca la delimitare, Austria de la rotunzeascä pi ar fi pilaf dupä obiceiu bucatica. Austriei,

Nu nurnai Turcia, dar

Rusia, aliata

indignatä de aceastä cerere ; Rusia ca salveze punä capät pretençiilor Austriei pi

noastre de o inghitire Moldovei

Manteniei ca

recunoasterea neatarnate sub protec-

toratul

Dar nici propunerea nu fu pärätesei Ana sunt Austriacii

de plenipotentiarii pi

con-

pretutindeni de Turci pacea de la Belgrad in 1739, prin pi nevoiti a Munteniei Oltenia; care dau cu atâta smulge din ghiarele Austriei prada ce o Rusii sunt victoriosi, totusi incheie pi ei pace etc.

1) Hurmuzaki Documente vol. VI

pag.

425, 428, 454,504,

www.dacoromanica.ro

38

cu Turcii in aceiasi zi, multumindu-se co avantaje neinsemnate. comparatie se impune purtarea Austriei pi de : Rusii Crimea, Otceacof pi a Rusiei multe teritorii, pe Turci la Stavutshane, trecuserä Prutul pi intraserä in Moldova ; totusi la incheierea päcei Rusia n'a luat un centimetru din teritoriile noastre, lucru ce putea face usurintä. Impäräteasa Ana Ivanovna se aratä succesoare a lui Petru ccl mare in simtirnintele ci generoase fard de Le-a voit bindle, sä tärile noastre netarnate; n'a pu-

tut aceasta, räu nu ne-a fäcut nici-unul. Ce-ar fi fäcut ar fi luat in identice ! pi Unii scriitori, printre cari cronicarul Neculce,

Austria

pretind sosind in

Munich, generalul Impärätesei Ana Ivanovna,

ar fi impus Moldovei niste conditiuni grele,

printre cari partea lui de profit personal n'ar fi fost exclusä. Mai chiar la Neculce se observä o contrazicere : el spune c" a in o sap-

pe

au in tóte ; pi Mitropolitulü, i pre Caimacami, pre

chiama

ti boeri ;

si-i puné la masä de-i cinstia" Cum e dar posibil ca un ast-fel de sä se fi schimbat infra färä motiv,

de poncturi", ba de nu le vor

pi

impunä boerilor ast-fel ameninte ca va da foc

E foarte probabild oare-care sau exagerare din partea lui Neculce. Dar chiar fi fost, intru se solidarizeazd purtarea generalului Münich cu a Impärdtesei Ana novna politica ? Impäräteasa Ana, motive politice interne, se incunjurase cu multi sträini, mai ales Germani, Münich era clintre acestia. El nu poate dar nici sentimentele rusesti, nici directiva politicei rusesti. El era numai ostas, un bun la guerre in solda pi se bizuia pe principiul comme la guerre". Sentimentele binevoitoare ale pärätesei Ana fatä de noi se din Neculce

vol.

pag. 408.

www.dacoromanica.ro

39

congresul de la Nernirov ; desinteresarea ei

pacea de

la Belgrad este o nouä dovadä a sentimentelor sale o complectä desmintire lui dach au fost a§a.

www.dacoromanica.ro

Caterina a H

Täri le

Rsboiul de la 1768-1774

pacea de la

Cuciuc-Cainargi.

De la 1739 pânä la 1768, in interval numai ani, au fost 13 domni in Moldova tot atâtea in Muntenia, o medie dar de 2 pi 3 luni pendomnii mai scurte. Ira fie-care domnie ; au fost Starea Tärilor Române ajunsese in timpul acesta

Poarta nu avea cea mai grijä de ele, ea se gândia numai la schimbarea

adevärat vrednicä de

domniilor. Aceste schimbari se fäceau prin cele cu mai josnice, din motivele cele mai neinsemnate scopul mai interesat, profitul bänesc. Fanariotii cumparau domniile cu bani multi ; in urmä cheltuiau foarte

mult spre a se tron

pe tronuri, ori a schimba un

altul. Banii cheltuiti

a

scoate din

noastre prin ori-ce cat mai repede. Birurile cele mai nedrep e erau impuse, iar stringerea mai neomenos. se modul eel mai silnic La acestea se adäugiau jafurile nedreptätie boerilor calugärilor, epidemii

epizotii, asupriri,

www.dacoromanica.ro

41

dáciuni de tot felul. Nesiguranta bunurilor pi ajunsese la extrem, tärile se pustiau, numärul locultorilor mereu, ingreuind ast-fel sarcina contribuabililor Un singur Dornn, Constantin Mavrocordat 1), mai cu spirit mai luminat, oare-cari reforme, destul de moderate de pi totusi provoacä nemultumirea claselor diriguitoare interesate, incât aduc scoaterea sau mutarea lui din tron. Austria, constanta noasträ n'a a ne in toate ocaziile. Intre Moldova pi Prusia se stabilise oare-care vite. Austria captureazä mai multe convoaie nu voieste a le restitui, nici a desdäuna pe negutitori, sub diferite pretexte, cu toatá energica intervenire a Dornnului Moldovei loan Calela intervenirea Domnului moldovean I); ba cancelarul imperiului, comtele de Kaunitz, acesta nici

nu-i räspunde personal ci

aceasta pe

maresalul Montoya de Cardona

Rusiei tra-

pe Domnii prilor Române aproape de la egal la

unui rninistru austriac i se o injosire a räspunde la scrisoarea Printului Moldovei ! Austria incalcá mai de multe ori hotarele Moldovei, cea ce provoacä energice protestári din partea lui Gregore Ghica egal,

Gregore Calemah 4).

In timpul acesta relatiunile noastre cu Rusia sunt slabe. Marele imperiu este preocupat de o crizä internd, cc

mai multe s.himbäri de domnie.

Impäräteasa Ana rnoare hi 1740 pi-i pe tron un copil, Ivan al VI, sub regenta lui Biren, dar o revolutie rästoarnd pi aduce pe 1741 pe 1) Mavrocordat domnete de 6 ori in Muntenia 4 ori in Aloldova in interval 39 ani, de la 1730-1769. loan Domnul Moldovei de la 1753-1761. A. D. Xenopol Romdnilor vol. V pag. 14). Hurmuzaki Documente vol. pag. 22. A. D. Xenopol vol. V pag. 151. Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 51. Gregore Ghica Domnul Moldovei de la 1764-1767. Gregore Calemah, Domnul Moldovei de la 1761-1764 la 1767-1769.

www.dacoromanica.ro

42

fiica lui Petru päräteasä cepere

mare Elisabeta Petrovna. Imsi inteligentä domneste prila 1760, când moare pe neasteptate, läsând al Ill, fiul surorei sale Ana Petrovna, eel

tronul lui deci nepot lui Petru mare. Petru al III, partizan al politicei germane mare admirator al lui Frederic al aface o politica germanofild ce nu Rusiei timp. El este rästurnat printr'o revolutie is 1762 vine pe tron sotia sa, marea Impäräteasä Caterina a 1). Douä mari räsboaie europene, rásboiul pentru succesiu-

nea Austriei de la 1741-1745 si räsboiul de foarte mult Rusia de la 1756-1763, timpul putinta a se ingriji petreceau in principatele dunärene.

ani

cele ce se

In curând afacerile Poloniei aveau devinä cauza unui mare räsboi, de al treilea Rusi Turci, de la 1768-1774, räsboiu ce are atâta influentä asupra tärilor noastre. Murind Regele Poloniei August al III in 1763, se tide pentru alegerea noului rege : o a Curtei, care sustinea pe Principele de o Saxa, canditatul Franciei al Austriei, tional& care sustinea pe Stanislas Poniatovschi, descendent din insemnata familie Czartoryski. Dreptatea .simtimântul national erau de partea acestei din urmä partide. Caterina solicitata, i-i Poniasprijinul, tovschi fu ales Rege al Poloniei. Printre relele ce bântuiau Polonia, erau neintelegerile religioase. Ortodoxii protestantii, numiti desidenti, erau intru atât in Polonia, fuseserá exclusi de la exercitiul drepturilor publice, ba chiar al cultului C-u toate dreptele reclamatiuni, tot 1) Caterina a Principesa de Anlialt-Zerbst, sotia lui Petru III, domneste de la 1762-1795; este cea mai mare Impäräteasä a Rusiei cea mai insemnatä Suveranä din Europa mare, victorii timpul opera lui Petru strälucite, intinde limitele imperiului, face o politica din cele iscusite, protejeazä artele, literele, stiintele, agricultura, industria, scriitorii comertul, intretine relatiuni strinse cu toli oamenii din epoca sa. al

www.dacoromanica.ro

43

sprijinul promis de Poniatovschi, nobilimea se opune in a le recunoaste dreptatea, o energie de o mai hunä. Atunci acestia apel la Caterina, care le sprijinul. Va fi fost in aceasta

nega, un calcul politic, se poate ; nu se poate vederile largi ale simtimAntul religios, spiritul liberal a sprijini marei nu au indemnat-o tot cauza unor nenorociti, ce suferiau pe nedrept. Dieta pofu nevoitä a recunoaste drepturile desidentilor, dar o parte din nobilime, nemultumitä de aceasta,

bibatá de ideile tiunca de la Bar

confederaplatformä era apärarea liberului veto netolerantei religioase. Oamenii enlancipati, filosofii francezi Voltaire in frunte, medievale,

fäcu o insurectiune, a

sustineau cauza desidentilor ; Caterina era de partea dreptätei a libertätei. Francia a drei era pe atunci orbeste de Ducele de Choiseul, rninistrul lui Ludovic al XV, Austria vesnic interesatä a pescui pe confederatii de la apä sustiniau Bar. In cele din mereu a cere ajutorul Turciei, Choiseul pi ambasadorul Franciei la Constantinopol de Vergennes, pentru succesul cauzei de ei, mereu in fata Turcilor pericolul pi tendintele de expansiune ale Rusiei. Aceste stäruinte cu baiiii juvaerurile confedenite cu felurife ratilor trimise la Constantinopol,

fäcurä efectul. lucru de nirnic, calcarea Rusi. In realitate faptul stätea rusi haidamaks", trecuserd hoalt-fel nistc Bältilor din Basarabia trupele rusesti tarul in urmariau pentru aceasta ; dar lucrul fu detocmai Octombre naturat pi Poarta declarä rásboi Rusiei

räsboiului fu usor gäsit hotarelor turcesti de

1768

in fata räsboiu, neCaterina a latä dar neprovocat de declarat de Turcia, de la aceasta de interese sträinc. Ca mai totdeauna data aceasta, Turcia serveste de instrument, celor ce A. Rambaud Histoire

la Rassie pag. 466.

www.dacoromanica.ro

44

rizic pericol. voiau sä loviascä Rusia, färä propriul Dacä Rusia s'ar fi amestecat cel putin in afacerile

tinilor din imperial otoman, aceasta ar fi putut constitui un casus belli ; dar Turcia apärând interesele catolicilor din Polonia in potriva Rusiei, este una din acele fictiuni diplomatice, ce ating ridicolul. dar motivul rdsboiului este de ordin religios Caterina aratä in manifestul : Poarta mahomedand cu naturala ei perfidie biserica noasträ ortodoxa, väzând partea ce am luat pentru religiunea noasträ din Polonia, apärând vechile ei privilegii dupä proiectele de pace garantie, ce cu timpul au fost cu usurpate in contra legilor a din pur capritiu färä nici-o caud legitimä, ne-a declarat räsboiu ; pentru acea suntem noi etc..... 1). Era foarte natural dar, cf in ast-fel de Caterina sä se adreseze prin manifestul ei popoarelor crestine din otomanä, reamintindu-le serie de nedreptäti, de persecutiuni de apäsári suferite din partea Turcilor, sä-i a se ridica impotriva jugului otoman a da sprijinul armatelor crestine, ce luptau pentru crestinätate. Acest manifest Caterinei, ca ei politick au fost acuzate de nesinceritate supuse criticei celei mai pätirnase, insinuându-se cA rásboiul a fost voit

pus la cale de dânsa, din tendinta de expansiune in

dauna imperiului otoman, cAutAnd a se servi de crestini

ca de un mijloc spre atingerea acestui scop. Din cele ce preced se poate vedea cauzele acestui räsboiu, provocat de Turcia ca instrument al intereselor de provgcare sau de atingere a din partea Rusiei. Din contra, el a fost o surprindere pentru Caterina, nepreparatä pentru acest rásboi, fapt ce se doprin ce au Intimpinat prin oare-cari Infrângeri ce au suferit la inceputul rdsboiului. De almintrelia in scriitorii timpului de atunci, ca cei de azi, in documentele diplomatice, faptele sunt 1)

Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 63.

www.dacoromanica.ro

45

pentru un cercetätor impartial, nu poate de clare, fi nici-o controversä. Chiar pacea de la Cuciuc-Cainargi, de avancare pune capät acestui räsboi, taje materiale pentru Rusia, este inca o dovadä impotriva acuzatiunilor aduse Caterinei.

Declararea räsboiului a produs un efect extraordinar in principatele române. S'a zis cá Rusia de mai 'nainte ar fi trimis emisari Tärile Române, spre prepara terenul a le indemna sä tread de partea ei. Faptul nu comportä nici-o critick din contra e foarte natural, ca o putere caz de sä caute a-si atrage simpatii a-si face partizani; o purtare ar fi tocmai o dovadá de nedestoinicie nepricepere. Dar oare Rusia avea nevoie pentru aceasta sä alerge la fägAdueli zadarnice, la conrupere de constiinti, la mijloace nepermise ? Nici de fel, nici nu s'a servit de ast-fel de mijloace. Un curent pentru Rusia incepuse a se forma Tärile Române de Petru mare; de puternic in timpul lui Petru, el devenise a Munteniei trecuse de mai toatá boerimea Moldovei partea lui, ce se declarase rásboiul de la 1711. Invingerea lui Petru la Prut, släbirea relatiunilor cu Rusia timp de mai bine de 50 ani de atunci nu-i mai ocazie sä se manifeste. Politi :a nefastä a Turcilor in principate, asupririle jafurile ultimilor domni mai mult acest curent, fanarioti, când Rusi ocazia se prezintä din nou, simpatiile increderea ei se cu mai multä Se poate ca alipirea boerilor puterile crestine, Austria Rusia, ori de ori isbucnia vre-un räsboiu intre din motive personale; ele Turcia, sä fi fost dictatä e necontestat purtarea Turciei Tarile Române a domnilor numiti de ea era atât de exasperantk este explicabil cä bocrimea sä fi väzut tot-deaun salvator in aceste puteri. Evident ei cad una exces, nu sä cumpäniascd faptele, sä pästreze limita, sä caute a trage din imprejuräri folosul cet mai mare ; patriotic ei este rudimentar simtimântul politic

www.dacoromanica.ro

46

atrofiat ; purtarea insa se explia printr'un concurs de cauze, unele justificate, altele nu. In Moldova Mitropolitul Gavril, in frunte boerimea toatä, se adreseaza Principelui Galitzin, ca unui trimis al Providentei, pi ajutorul Corespondenta inte de a fi trecut hotarul cu Principele Galitzin apoi cu feld-maresalui Rumianzof aratá bucuria bolnavului pe patul de moarte, care zäreste mântuirea 1). Nu se poate afirma ca o corespondentä de care tine cinci chiar ca Rusii sa fi trecut Moldova, ar fi putut fi preparata sau fácutá sub influenja generalilor ; ea este rezultanta unui simtimânt general.

In Muntenia lucrurile stau la ; mare parte din boeri sunt favorabili Rusiei pi cea mai insemnatá familie boereascd, a Cantacuzinestilor, care pi trecut se aratase devotatá dá pe fatá pi acum sentimentele sale pentru Rusia pi pentru ea cu un mare devotament. Insu-pi Domnul Munteniei Gregore Ghica 2) este favorabil iar prinderea lui de Rusi in Bucuresti pi captivitatea in Rusia par mai muit voite, decât impuse. Rusia, tot-deauna recunoscAtoare adeväratilor säi prieteni, mai târziu pe Gregore Moldovei, iar pe unul Ghica spre a obtinea

dintre Cantacuzinesti, Mihai, care trece in Rusia, Catedärueste insemnate face general-maior Moldovenii primesc cu un entuziasm mare pe in neralul Elmpt, primul dintre generalii rubi, cari Apropiindu-se de Iasi acesti doi generali 4) spie Copou Mitrole-au esit oastea

rina

1) Toatá aceastá coresponclentá este pui)licatá in Uricarul lui Th. Codrescu vol. VI pag. 353-433, in Arhiva a lui M. KogálnIceanu vol. 1 pag. 123-243. Gregore Ghica domneste In Muntenia de la 176B-1769, de la 1774-1777, cind este In Moldova de la 1764-1767 ucis in de Turci, din caua cä se opusese cu energie la

pirea Bucovinei.

A. D. Xenopol Elmpt era

Rornânilor vol. V pag. 169. de generalul Prozorovsclii.

www.dacoromanica.ro

47

politul Gavriil, boerii ce s'au

clirosul bisericesc, pi toti intimpinându-i cinste mare, si inchinându-le deasupra unei tipsii cheile curtei Gos-

pod.

au venit in

in rânduialA regulatd, pi Mitropoliei, generalii ofiterii

frumos alaiu,

pi

cu

intrat in biserica pi Mitropolitul, pi

boerii pi norodul ce s'a intâmplat. puse pe analoghicon in bisericei sfânta cruce pi evanghelia, pi luminele aprinse, s'au citit in auzul tuturor jurämäntul arätat, riclicate in sus mânile drepte cu degete, al 2-lea pi al 3-lea, deschise pi in sus 1). In Muntenia se petrece acelapi lucru, Rusii sunt cu un entuziasm indescriptibil, ca niste salvatori.

Generalul rus Stoffeln, dupä ce bätu cumplit pe la Giurgiu, inträ in in strigätele de bucurie ale locuitorilor. Mitropolitul Gregorie, arhiereii pi boerii depuserä lui insemniile domnesti, jurând credintä pi supunere Impäräteasa tuturor Rusiilor. Cele-alte orase, tArgurile pi satele de asemenea 2). Cum s'ar putea sustine dar aceste lucruri erau pregätite de ? generalii rusi vor fi incurajat apornire, e posibil pi natural ; e necontestat cä era o pornire generald a tuturor claselor populatiunei, Rusi ultima sperantä. Aceastä pornire prin purtarea sälbaticä care declarând haine Tärile Române, le dAcluse in mod oficial oardelor turcesti au fost apa de späimântätoare, de Saint-Priest, ambasadorul Franciei la Constantinopol, prietenul pi sustinätorul Turcilor, aratá indignarea in rapoartele sale Ducele de Choiseul, ministrul de externe al Franciei : Poarta procedeazA modul mai nedrept pi mai nepotrivit. Ea a dat prin Muftiu o fetva, care declarä trädätori pe Mold*eni, pentru cd Rusiei, cea ce de sigur de au depus cari 'pi pusese

este a

justificatA

M. Kogälniceanu Arhiva romdneasc vol. 1 pag. 132.

Gr. Tocilescu Istoria

editia 11 pag. 412.

www.dacoromanica.ro

48

ei nu

nu facä. Aceasta e indoialä, ca puteau justifice cruzimele pe cari Turcii le-au Mptuit in acea in timpul ultimei campanii pe cari le vor mai fäptui in campania urrnätoare" La 18 Decembre 1769 de Saint-Priest scrie Duce de Choiseul : Nu vä pot spune nimic despre operatiunile proiectate timpul ernei. numai fetva de proscripjiune contra Moldovenilor, cäreia una asemenea se da contra Valachilor, porunceste tuturor Musulmapilor din Rome-

lia de a lua armele spre a merge sä extermine pe cesti necredinciosi, dându-i pe ei bunurile pradä ldcomiei soldatilor 2). In toatä voluminoasa corespon-

dentä a Mitropolitului Moldovei Gavril

generalii rusi

se vede spaima de care era cuprins poporul Molrugámintile necurmate spre a nu fi päräsit de dovei Rusi, lucru ce di Indeplinesc. Cum mai poate fi dar vorba de presiunea Rusilor spre a smulge juräminte de credintk când la vechile simpatii ce Române nutriau pentru Rusi, se adaug groaza ce le-o inspirau Turcii, contra nu aveau pärare, deck sprijinul rusesc ? Din aceste cauze Tärile Române se plecau Rusiei in mod fatal, ca ea aibá nevoie a mai impinge la aceasta. Dar clerul boerii de data aceasta nu pästreze mäsura cad in exces. Se trimit deputatiuni din Moldova din Muntenia la Petersburg spre a china Wile Rusiei. Deputatiunea Moldovei era campus" din Inochentie, episcopul Husilor, Vartolomeu, arhimandrit

egumenul mänästirei Solca, Benedict, egumenul

mänastirei Moldovita, biv vel logofätul loan Paladi biv vel spatarul Enacache Milu. Ei duc o carte de chinäciune din partea Moldovei Caterina, carte ce

cu apelativul : Intru toate prea luminatä, intru toate prea blagorodnick covârsitoare,

de

Doanmä

Incununatá, singurä stäpânitoare, mare Impäräteasä a Rusia, prea milostivä

Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 795. 2) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 797.

www.dacoromanica.ro

49

supunere Cu Indatoritä si plecdciune, toti aducem prea puternicei stdpänirei Voastre." apoi räsboiul Caterinei contra Turcilor cu al lui Constantin mare contra lui Maxentiu, multumes: pentru marele bine ce le-a scotindu-i de sub jugul turcesc sfärsesc declarând : adutoat bunavointä pi cent supunerea cea robeascä, primire, pi slujitoare pi credinta noasträ

cea

jurdmâut.

Cartea de este pi de o insemnare de ponturi ce s'au dat de deputatii Moldin dovei, pentru cereri ce s'au socotit ca partea obstiei la Imperatritä, pentru ocârmuire. Foarte interesante sunt aceste ponturi dintre cari iatä cele vrednice de luare aminte: La ocgrmuirea fie aristocratie, aded sA se 12 boeri mari de starea cari fie aceiasi cinste nume de boerie, precum mai inte, apoi de la vel-logofät. rarea atributiunilor boerilor ce vor fi la conducerea treburilor publice. de oaste, câtä SA se cee un general cu o

va fi din destul, pentru paza marginilor tärei, carele lasi de aici ränduiascd oastea pe la margini. Slujba cea a generalului fie ocârmuirea atát din cât pi ostilor, ce vor fi de din läcuitori. Pe boerii ce vor fi alesi la ocârmuire, fie-carele cu nume de boerie, generalul cu

sä fie

caftan." 2)

boerii Moldovei pástreazd o de autonomie boerii Munteniei nu mai nimic, ei tree marginile pi propun supunerea pi incorporarea definitivä a la ruseasa Delegatia Munteniei se compune din OreM. Kogälniceanu Arhiva româneascd vol. 1 pag. 152. 2) M. Kogälniceanu Arhiva vol. 1 pag. 202. 4

www.dacoromanica.ro

50

Mitropolitul visternicul Mihail Cantacuzino pi logofdtul Nicolae Brancoveanu. Cartea de incepe ast-fel:

Prea puternicei, prea binecredincioasei de Dumnezeu cinstitei, pi prea cinstitei unsei Domnului, biruitoarei, purtätoarei de semnul biruintei, singurä stäpânitoarei Impärätesei a toatä Rusia, Doamnei pi noastre cei mare la nume Ecaterina. Plecatä aducem,

pi

cioarelor Tale celor pi singure stäpânitoare! pe larg asupra binefacerilor aduse Munteniei de Caterina, declarând, ca

multumirile cele mai calde

sfársesc

deapururia prea credincioase

slugi pi prea ferbinti slujitori pi f de lene tori poruncilor pi supusi; pi märturisind toatä supunerea cea credincioasä ca la prea cinstita mare unsa pi stäpânä

Impäräteasa noasträ, ne atre Dumnezeu 1) Adresa Muntenilor este pi ea de o de cereri privitoare la organizarea mai nepatriode cât ale Moldoveiiilor. Iatä cele mai principale : se tot una cu eparhiile ce Rusiei, pi la vrestdpâneste prea puternica mea päcei ce se va face, ni:i cum si nu se lase

tice

Tara

sä

iarä-si la tiräneasca cea dintäi a Agarinenilor. De vreme cä locul nostru, din nestatornicia Turcilor, au cäzut supt desävdepiti neoränduialä, ne rugäm ca sä se aseze in tara noasträ legile pi ränduiala Rusiei pe deplin. Partea mireneascd pi bisericeascä sä fie supt dreptarea St. Sinod, obiceiurile. st. biserici din Rusia; pi sä stäpânire mânästirile asupra liganilor pi a mosiilor, dupi afiorosirele pi hrisoavelor domnesti, care sä se pi mai

Fiii

casele boerilor celor mari pi al doilea, din mila pi sä se

cd§tige privilegiile impäräteascä.

1) M. Kogälniceanu Arhiva

www.dacoromanica.ro

vol. I pag. 180.

51

Averile

la

pi

tiganii

se pi

doph

rAnduiala Rusici." cari erau simtimintele pi mentalitatea claselor diriguitoare din Tärile acele In fata strAinilor pi a greutätilor de tot felul, patria nu are nici o valoare pi nu mai gäseste nici un in inima Ion. Boerii moldoveni mai pästreazA doar o din ea; boerii Munteniei o distrug nici nu mai de patria ci de locul nostru" cer incorporarea ei imperiul rusesc. Tot ce-i preocupA este interesul Ion personal : setea de putere-o putere ilusorie pi aceasta-si dragostea de avere. Cea mare parte din cererile Moldovenilor sunt privitoare la intocmirea boeriilor, la atributiunile pi avantajele privire tot la privipi numai ici-colo, in treacät legiile pi avantajele boerilor, se de unele afaceri ale tärei, ca finantele, pi administratia. Munse aratA jos ca Moldovenii pi privinta patriotic-dacA o comparatie se mai poate in privinta organisärei pi sub raportul cultural-adresa de o prolixitate pi de o redactare Ei sacrifica pi ford pi legi pi bisericä, totul in pi se ocupä numai de privilegiile pi de tigul material. Biserica singurul asil al ionalitätei, poate sA se insträineze, numai mánästirile pästreze tiganii pi cari sä pi se mai incA. Tara poate deveni provincie ruseascA, ha chiar voesc pi cer aceasta, numai boerii cästige privilegiile averile pi ganii sA se ba sä se mai i din mila Despre vre-o indreptare a Wei, despre vre-o mäsurä privitoare la public, despre vre-o a stärei acelui nenorocit popor, asupeste pra apasau toate care treceau toate valurile, nici un gänd, nici o privire, nici o alusie. El nu esistä pentru nu era o vindeau, ca pi a lui, ci numai a boerilor, pi !

M. Kogálniceanu

romdneascd vol. 1 pag. 210.

www.dacoromanica.ro

52

sä-si asigure pi averi. Aceasta era conceptiunea politica a claselor diriguitoare din Moldova pi Muntenia timpul Caterinei a II. Foarte insemnate constatari, pentru cele ce se vor petrece mai târziu.

Tot ca o ilustratie a mentalitätei claselor diriguitoare de atunci, de nu are importantä politicä, este adresa ce o fac o seamä de jupänese väduve din Molce se dova cätre Caterina a II. In acea adresä, pläng, unora le-au murit boerii din randuiala lui

Dumnezeu, altora din strâmbdtatea pi räutatea nilor Turd, le-au rämas copii de crescut fete mari de cdsätorit, stransorile pi zestrile räsapit pi s'au prädat, s'a rápit hrana caselor, trupurilor, bucatele, straile, s'au räsdpit pustiit casele, in au rämas la cel din urmd istov"; atâta tânguire pi jalanie, s'ar

párea aceste jupänese sdrente pi pe drumuri, zind mâna treatorilor Impärätesei; conclusia este cererea de a fi volnice sä-si mosiile satele, cu slugile ce se aflä de ne slujesc pentru casele noastre, iobagii nostri, cu robii ce

avem la casele noastre;

supärate a se lua oameni de oaste din Sd nu iobagii nostri sau din robii de pe la casele noastre. 55 nu däm bir sau dajde pe toate bucatele noastre ce vom avea, epe. cai, vaci, boi, oi, stupi, tori, sau pe vin din noastre, cum nici din toatä hrana pämäntului, ce am face din mosiile noastre. 55 fim volnice a ne lua tot venitul pi dijma de pe drepte mopiile noastre, din toate rodurile tului, din cele vietuitoare dobitoace....

dar jupänesele, ce se cd-s apa de säracite, singure cá mosii, case, vii, vite, iobagi, robi, cu atâta azi chiar ar constitui insemnate averi; säräcia era numai ca capete scutiri pi privilegii. De avea sufere cine-va de greutätile räsboiului, acest cine-va nu trebuiau fie jupanesele M. Kogälniceauu

www.dacoromanica.ro

vol.

pag. 176.

53

cu mosii, case, vii, vite, iobagi, robi, ci tot ticálosul

taran, care nu mai avea ce perde, pi era deprins a feri. Ce va fi zis Caterina a de simtimintele ideile claselor diriguitoare din ambele principate Din toate acestea reese cu prisosintä ce usor era atunci ori-cui de a supune Tärile pentru terina a II lucrul era usor, cáci aceste täri, prin representantii cei mai autorisati, i se cate ele singure pi cereau a fi incorporate Rusiei, iar dänsa putea invoace dreptul de cucerire; totusi Caterina a nu a fäcut-o. Nu numai nu a trat supunere aceste tari, ce de fapt erau supuse, pentru ele planuri de märete, in la realisarea nu s'ar fi opus räutatea consecintele ar fi fost necalcu-

dar

noastre ar fi ajuns la o desvoltare, de care nici nu ne putem da seamä. totusi urmä Caterinei a fost criticatä cu apa patimä nedreaptd, labile, pi tärile

binefacerile ei negate, intentiile ei tägäduite, multe fapte cine räscoleste toate trecute sub acestea pi le cu nepärtinire, in refleyul luminos

al trecutului, nu poate sä nu fie cuprins de gratitudine pi de admiratie, pentru aceastä mare pi mare sustinätoare a tärilor noastre. E de remarcat faptul, cä in concertul criticelor pätimase, ocasie sos'a ridicat un glas mare pi autorisat, lemnä, glasul unui mare ministru idei foarte democratice liberale, ca sä spuic adevärul pi prinosul recunostintei lui pi a tärei mernoriei pärätese. M. Kogälniceanu in discursul säu fata congresului din Berlin, in ziva de Julie 1878, spune: indeplini datoriile de recunostintä de aceasta. Ea uitä nici istoria, nici nurnele binefäcätorilor ei; ea venereazd in Caterina cea mare pi in Niculae I pe generosii autori ai

Romania

si a dat adesea

tratatelor de la Kainardji 1) M.

pi

Adrianopol 1). Este o primä

Corespondenfa

pag. 206.

www.dacoromanica.ro

vol.

1

54

recunoastere a binefacerilor ce ne-a adus Caterina a II; faptele ce vor da prin ele alte dovezi comentarii. Caterina a II n'a avut nici-odatd intentia a-pi anexa Täri le Române. dete un afirmativ cerenevole

rilor de supunere fäcute de deputatii Moldovei teniei, o pentru a nu-si insträina

pi

pi

increderea Ea nu putea pune oameni, ce abia atunci vedea pi a

curent pe nipte sentimente idei trebue sä-i fi dat mult de gândit, cu planurile intime politicei sale. Caterina independente Moldova Muntenia unindu-le singur

stat, sub un prin( sträin. Cadidatul ce Caterina avea

in pectore" pentru noul principat, era Principele Enric

Prusia, fratele Frederic cel mare. Enric era un cult, inteligent mai mari generali ai timpului

Principele

de

pi

unul din motive

dictau aceasta: sentimentele pi mila de niste popoare nenorocite, de aceiasi religiune dänsa, ce-i implorau sprijinul pi-pi puneau ea ultima nädejde, lucru ce reesä din toate manifestärile Caterinei; interesul politic de a crea stat mai puternic intre ea pi Turcia, un fel de état-tampon, rupt din turceascä,

gänd de-a o micsura, a o släbi, a-i pune un vräjma

Probabil Caterina, care 'pi de politica nesincerä a Austriei, hotarele Rusiei pi Austriei, un stat necesar a ridica de oare-care importantä, menit a tendintele de expansiune ale Austriei spre Dunärea pi Marea Neagrá. Caterina a fost cu 80 ani premergätoarea ideilor politice de la 1856; prin ea, unirea principatelor principele sträin s'ar fi realisat 80 ani mai curând, iar in

pe tronul acestui principat ar fi stat, gratie Caterinei a din

mai

Hohenzollern.

de umilire decadentd ar fi fost inläturatä, un lung de lupte, sacrificii pi primejdii ar fi fost evitat. Tärile Române unite ar fi putut 80 ani mai pe calea progresului; acei 80 ani, in

www.dacoromanica.ro

55

jur'ärile de atunci, ar fi echivalat 200 ani de Docurnentele timpului sunt de dovezi pentru aceasta. Este special de mare in aceastä privintä corespondenta diplomatica a lui Frederic al H ambasadorii sOi, Von acreditat pe Curtea din Petersburg, Von Zegelin, acreditat pe Curtea din Constantinopol; ele sunt publicate de D-1 N. Iorga in Colectiunea de acte pi fragmente, privitoare la Tärile Române". Frederic al aliatul Caterinei, era natural sä la Petersburg unul din mai abili diplomati; pentru aceasta scrisorile lui Von Solms sunt de o veracitate afará de ori-ce de o importantä esceptionald prin secretele ce contin. Primele indicatiuni despre sus mentionatele idei ale Caterinei se chiar din Mai 1770, la o lunä ce primise juramântul de supunere al Moldovenilor i Muntenilor. Aceasta e o Impäräteasa acceptase numai de acea supunere, dach intentiile ei, de a face independente Moldova pi Muntenia, sunt deja obiectul corespondentelor diplomatice in Mai pi lunie 1770, este imposibil cA acest plan sA

nu fi fost conceput mai de juramântul de supunere, ce deputatii Moldovei pi Munteniei depusesera numai cu o in ziva de 10 April 1770. ci inch odatä Caterina acceptase numai de supunere, neavând incredere in deputatii moldoveni munteni, spre a-i initia planurile sale.

La 17 Mai 1770 ambasadorul francez de SaintDucelui de Choiseul ca lordul Catheavorbepte de gelosia ce se presupune a fi prins

Priest

i-i

Curtea din Viena din pricina succeselor Ru§ilor in lachia, Moldova la Marea el pretinde ca aceasta nu poate fi adevarat, pentru cA Curtea din

Viena plie, ca Rusia nu voqte pentru ea nici Valalda, nici Moldova alt raport al lui de Saint-Priest cAtre Ducele de Choiseul, adresat din Constantinopol la 16 lunie 1) Hurmuzaki, Documente vol. 1 supl. I pag. 806.

www.dacoromanica.ro

56

1770, acesta

din curierul ambasadorului engles,

ce i'a fost comunicat de un lacheu polon, a aflat acesta (ambasadorul engles) Curtea din Petersburg, pentru asigurarea datá celei din Viena, ca nu va pästra sine nici Valahia, nici Moldova, destäinuire de care el se teme, ca aceasta tea din Viena) st nu fact rea la Constantinopol. 1) arati aceasta, prea Frederic raportul al II, adresat din Petersburg la 19 lunie 1770; el conMai

bine informatul Von

Von Sohns nu putea sä nu arate

tine purul adevär, Regelui

Mai,

adeväratele planuri ale aliatei

gurdri, a face din Moldova

lui. Mai asi-

compromite, pot da nu are nici de provinch i Valahia

de a

fdrd

Ea ar voi sä le substragd de sub donzinafiunea

de

ceascä, are intenfia a face din ele un de tere intermediarä. ce ca Impäräteasa Caterina nu-si va pune in esecutare planul, de a pe Frederic, aliatul ei, ti-I sfätueste a se sulta lege cu Austria in aceastä privintä, prevede et Impäräteasa ar putea impinge lucrurile pânä la o gratie din aceastä Dad lucrurile s'ar curea iute de cum s'a crezut acum, e de presupus acest cas, ci se vor gäsi aici oameni destul de cari, pentru a o incäerare generald in Europa, ar face tot posibilul spre a tdri pe Impärdteasä la acest proiect, mindu-se de a dirima Hotinul Benderul, ce le va fi luat, a restitui Turcilor toate locurile cucerite. 2) Lucrurile si din ce ce, din causa optia Austrici la planurile Caterinei, in despre Von Solms asigurä din nou pe Regele tentiile Impärätesei prin raportul din 6 lulie 1770: In i) Hurmuzaki, 2) N.

Acte

ti

vol. I fragmente vol.

I pag. 808. pag. 29.

www.dacoromanica.ro

57

dacea ce priveste faptul, comtele Panin I) spune, Curtea din Viena n'ar vedea de fel alta nevoie de de cât incepe un ast-fel de Rusia ar vai sä pentru dânsa Moldova pi Valahia, atunci se poate spera ca ea va face de evenimentul va da dreptate Impärätesei Rusiei, ea

a

n'a avut nici o daiä intentia.,..

La 28 lulie 1770 Ministerul afacerilor sträine din

Francia serie ambasadorului de Saint-Priest: Trebue sä vä pun in vedere, Domnule, cd demersul Rusiei pe

Iânga Curtea din Viena destäinuirile ce aceasta din urmd ne-a facut, ne aduc la fapte foarte importante: Rusia pi-a luat angajamentul de a pästra pentru dansa nici Valahia, nici

Moldova; al doilea, Curtea din Viena este constringd Rusia a restabili posesiunea in statu-quo,., ) La 2 August 1770, Frederic al scrie lui Von Zeambasadorul sän din Constantinopol cd se vor , intimpina greutati, Rusia va insista ca sä fie de la Turci pi declarate ca

si

dependente de imparätia turceascä.... o foarte La 9 Decembre 1770 Caterina a II a importanta scrisoare lui Frederic al in ea conditiunile In care an fi dispusä pacea cu Turcii, intentiile sale mai sus expuse asupra principatelor, hotarirea ei a nu ceda nimic. Scrisoarea aceasta totul a Caterinei a impresionat pe Frederic al care a pi insärcinat pe ambasadorul sau Von Solms sa prin ministrul de externe al Rusiei, Panin, a atenua la ori-care punct conditiile impuse de Caterina. Von Solms raporteaza Regelui

la 30 lanuar 1771 a fäcut representatiuni comtelui Panin, cd cum s'a pärut Majestätei Voastre ditiile sunt prea ca ele vor intimpina , foarte mari obstacole, cd acea scrisoare nu era de Comtele Nichita Panin, ministrul de externe al

Acte ni fragmente vol. II pag. 32. ) Hurinuzaki Documente vol. I s upl. I pag. 811. 4) N. lorga Acte fragmente 11 pag. 33. N

www.dacoromanica.ro

58

fi cât o apologie a sentimentelor Impárätesei; dar ca, pentru a linisti pe Majestatea asupra de cari pare a se teme din pricina hotärirei,

cu care Rusia insistá asupra conditiilor propuse, el (Panin) ar fi putut angaja pe Suverana lui a face cunoscute articolele asupra ea s'ar putea hotäri

sä accepte oare-care modificare, niai ales cea ce priveste independen(a Moldovei Valalziei...." 1) Caterina rämâne fermä hotärirea ei de a face din Tärile Române un stat separat independent, Von Solms raporteazd lui Frederic al la 21 Mai 1771 o conversatie a lui cu comtele Panin, care mentioneazä printre mäsurile de sigurantä la incheerea cu Turcii acea dacd s'ar face din Moldova pi din Valahia un asezemânt separat...." S'a zis mai sus ci Impäräteasa Caterina avea in pectore" candidat la tronul Tärilor Române unite pe Principele Enric de Prusia. Ea nu voia sä anunte aceastä candidaturd, de cât in extremis", când ar istovi alte argumente; de acea diplomatii nu aflä despre aceasta de cât la inceputul 1771, spre marea rare incurcáturä a Von Solms raporteazd din Petersburg Regelui Frederic al la 24 Mai 1771: Pare

in

sfärsit

Curtea din Viena in aparentä,

ce

ea s'a convins, cä aceste provincii (Moldova lahia) nu vor face parte din imperiul Rusiei, nu-i mai repugni atäta ca trecut a le vedea luate de la Turci. In convorbirile ce am avut Principele Lobkowitz 9, m'a lasat sä ci asupra acestui lucru

s'ar putea gäsi mijlocul a se pune de acord, 5i in ar voi altä zi mi-a spus in mod hotärit, ca a se aduce aceste provincii Principele de Prusia,

el nu se Curtea sa n'ar fi multumitä de de Inaintat, cät acest vecin.... 4) Lucrul pärea

pag. 35. fragmente vol. fragmente vol. II pag. 37. Principele Lobkowitz, ambasadorul Austriei la Petersburg N.

Acte

N. lorga Acte

in acest limp. N. lorga Acte ri fragmente vol.

pag. 38.

www.dacoromanica.ro

59

lucrul ar fi conlms in raportul oho, trar intereselor lui Frederic dorintei Principelui Enric si cu toate acestea, la cea ce, cum cred, Alteta Von

Sa

ar fi obligat a se

Frederic al H, care lash cunostea bine jocul al politicei austriace, scrie lui Von la 28 Mai 1771 : Judecând, duph cele ce mi-au parvenit asupra modului de a gándi al acestui prim-ministru austriac '),

el nu va voi s audä a se vorbi despre independenta Moldovei Valahiei". ')

al 11 din La 8 lunie 1771 nou pe ch dintr'o comunicare ce baronul Von Swiezen, ambasadorul austriac la Berlin, a mi-

ch Curtea din Viena nu va voi audä vorbindu-se de independenta Crimeei, ca si de acea a Moldovei Valahiei...."

nisterului prusian,

raporteazd din La 28 Julie 1771 Von lui Frederic al 11 o conversatie avutä cu comtele Panin, care pe deoparte se vede hotárirea nesträmutatä a

Caterinei de a nu admite vre-o modificare asupra ditiei de a lua Moldova Valahia din mâna Turcilor,

sentimentele generoase crestinesti de cari dänsa era animatä pentru Wile noastre, a merge phob la ca sh le apere. Comtele Panin mi-a declarat positiv, ai un principiu nesträmutat de onoare de religie, ch dupä ce a avut aceste täri crestine de la puterea fcricirca mahomedand, nu le remitä nici-odatä unei alte pateri, de a crestinilor; ch ea ar fi gata accepte ori-ce ce s'ar putea imagina, spre a asupra acestor cea ce o priveste, renuntä in cd totul, dar cä ar putea-o obliga sd le respe de alta es la

titue Turcilor....

La 20 August 1771 Von lui Frederic i) Venceslas Anton, Principe de Kaunitz-Rietberg, prim-ministru ni cancelar Austriei, unul din mai mari dusmani ai

prilor

Române.

N. lorga Acte N. lorga Acte

4) N. lorga Acte

1i

fragmente vol. II pag. 38. fragmente vol. II pag. 39. fragmente vol. II pag. 41.

www.dacoromanica.ro

60

nestrámutatd a Caterinei: Din modul in care se priveste aici afacere, nu cred a fi de-a angaja pe restitue aceste provincii Portei, Curtea din Viena ar voi s'o oblige s'ar naste din aceasta o care nu s'ar in timp de generatii, ar reinoi, in rtsboiul ce ar resulta, toate ororile cru-gi ciadelor ale rdsboaelor religioase.... dea Austriei una din Impiráteasa Caterina

al

formale mai categorice declaratiuni, menitä pretexte a face convingerea ori-cui judect drept, la 1771 in mod ori gânduri rele. Ea cele

dential, prin cancelarul ei, intentiile sale Printului Lob-

kowitz, ambasadorul Aus:riei, spre a fi transmise de din Viera, aceste sunt de luminoase ele cristalisate, cât pentru ori-cine intregime acest ar fi fäcut ori-ce imposibild. comunicat, unul din cele mai insemnate documente din timp :

Majestatea Sa Imperiala in mânele sale cele douI principate cucerite armele, pe cari Ea ar putea le prin dreptul de cucerire pentru despdgubirea sa, sä le conform cu eca st fie in purtarea ei nimic, de chitatea proccdeele general admise in ori-se sisau, putin, Ea ar putea cere sechesguvernului acestor provincii, trul administratiei

pentru un numAr de ani

la aco-

perirea despdgubiri cheltuelelor efective ale rdsboiului. Dar Majestatea Sa Imperiali, nevoind fel, ca din motivul nurnai al propriului interes, ori nici a cat de drept ar fi el, pacea st fie face nenorocirea särmanilor locuitori crestini ai provinciilor acestora, cart cer in numelc religiei al drep-

st nu fie pusi din nou sub jugul Mahomedaniior; jertfeste favoarea unei celei-l-alte consideratiuni, N.

Acte 5i fragmente vol. 11 pag. 44.

www.dacoromanica.ro

61

ant

de

pi

inimei sale, despitubirea ce

renuntä Dânsa necontestat este in drept sä o ea chiar din acest moment fatä de ca Valalda Moldova, co intinderea (ardor apa

la

au Jost

sub domnia Turcilor. fie recunoscute ca independente, scoase ca de , sub domnia Ea ca le din Viena Berlin ')." unsärcinarea a garanta acest Si toate acestea Austria nu vra nu vra

state

libere

0 se

In sfârsit Caterina desperatd de a Austriei, se hotäräste apel la diatiunea lui Frederic al Von Solms raporteazd la

voitoare

aceastä privintä: Se doreste mult a se asigura, dacA Majestatea Voasträ ar binevoi sä facA aceastä ultimä incercare, spre a cAuta sä acea Curte (din Viena) fäcut o idee pentru a o scoate din greseala ei, acest scop jestatea s'o asigure: ci Impäräteasa (Caterina) nu urmäreste absolut alt lucru, de cit a släbi pe vräjmasul ei, spre a se pune la de a fi din nou atacatd; ca prin modul care propune a face aceasta, ea ar aduce, In acelasi timp in care pentru propriul imperiu, un serviciu Intregei tinätäti, Austriei mai ales; ea este gata re-

30 August 1771

nunte complect la ori-ce pretentiune asupra Moldovei

si a Valahiei; cd ea ar din Viena hotdrirea a le da ori-cärui principe crestin ar voi sau cui ar crede ed aceste provincii pot conveni, numai nu se mai de sub stäpânirea Portei.... 0). Poate mai luminos ca ori-unde, reese din acest document generositatea pi abnegatiunea Caterinei, care spre a asigura mai mult pe Austria de intentiile ei curate,

a dispune Onsa asupra soartei acestor asupra principelui, ce ar fi li se dea. mai categorici declaratie, o asigurare mai formali, luând o

1) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 2) N. lorga Acte at fragmente vol. II pag. 45.

www.dacoromanica.ro

62

garant pe un Rege ca Frederic al nu se putea da; dar Austria nu se convinge nid ava, nu voia sä se convingd. Interesul ei nu era sä asigure independenta pi unirea Tärilor Române, voia Caterina, ci sä le Intentiile Caterinei de a realisa independenta prilor Române se dovedesc din alte isvoare. Von Zegelin, ambasadorul lui Frederic al II la Constantinopol, raporteazd la 3 August 1771 : Observ cd cele conprincipale, anume independenta Tatarilm; ca

a Moldovei pi Valahiei, ar fi supuse la infinite greutäti. ar fi silitä Poarta, grelele conclitiuni actuale, sä le primeascd, atunci e foarte natural, ca la prima ocasie cu Rusia, acel cas poate nu-i va fi de usor acestei din urmä puteri sA tie sub pumnul ei pe Turci. ce aratä putinele avantaje ce Rusia ar trage din independenta Tatarilor, Moldovei Valahiei, Von Zegelin Aceasta ar desvolta cu sigurantä la Austriaci o mare gelosie,cu atât mai mult, cu cât câte-va mii de familii Moldova, cari s'au stabilit Ungaria pi din Valahia Transilvania, s'ar reintoarce, ceea ce ar da o ocasie Curtei din Viena, ca sä se facA asupra ca Turcia s'o poatä impedica." provinciilor, Intr'un alt raport din 17 Septembrie 1771 Frederic al II, Von

cdSultanul

zece ani rdsboiul, al Ill mai ar continua de cât sä primiascd conditiile injositore de-a acorda independenta Tatarilor, Moldovenilor pi Valahilor. 2). Insupi de Saint-Priest, prietert atât de bun al Turcilor al Rusilor, comentând raportul

Ducele de Choiseul, trimis din Constantinopol la 17 Mai 1771, conditiunile de pace ale Rusiei, spune Asupra punctului al doilea, Impärdteasa cere ca un drept acela de a proteja popoarele dintre Da-

cAtre

') N. larga Acte 2) N. lorga Acte

fragmente vol. 11 pag. 43. fragmente vot. pag. 47.

www.dacoromanica.ro

63

ghestan

muntele Caucas, läsand neutra restul lor intermediare celor Ceea ce se prin aceasta nu-i mai putin de independenta provinciilor Moldovei Volahiei acea a Tatarilor, asupra Impäräteasa ar putea, zice Ea, sä un vechiu drept de suve-

ranitate, de care se desista.... ) Cum dar in urma tuturor acestora s'ar mai

sinceritatea intentiilor Caterinei

fatä de ? cu toate acestea s'au gäsit nu de rând, ci scriitori de ce nu puteau sä nu cudocamentele de mai sus, cari totusi au pasiunea ji tägada adevärului pint acolo, to au scris in lucrki de valoare puterile europene au

oprit pe Caterina sä fact din fruntaria ori nid acum nu trebuia ca Rusia ptrtliel una din dorintele ei cele mai vii, pust nerea stäpânirei pe Tkile Române !" S'a mers pint acolo,

luându-se ca motiv o adresatä feld-maresalului Rumianzof contra unor

volintiri" ce fäceau prädäciuni prin Moldova, sä fie aarmatä ruseascd, comancusatä de acestea Românii prin dominarea rudantii ei, st se mai greu" ca seascr erau apasati tot atâta, dact nu sub Turci! Las'ci prin scrisoarea nitre Rumianzof, ca nu se face cea prin ardtarea de starea mai reclamatie contra armatei rusesti sau comandantilor ei, ci se spune despre volintirii sträini si cei de care cei din fard mai malt s'au pentru ca scutiascd casele de proviant de alte trebuincioase armiei, cum pe fratii pe ru-

deniile lor mai departe ci cele luate la armie nu s'au cunoscut, ce s'au luat din tart s'au sfârsit": dar tocmai se ci s'a cerut lui Rumianzof sä ränduiascd un impärätesc dant la lasi ", care sä organiseze modul de hprovisio1)

Hurmuzaki Documente vol. 1 supl. 1 pag. 844.

www.dacoromanica.ro

64

nare al armatei, cea ce Rumianzof a Va

era

pi a ). de ni5te vagabonzi, cari la ne pe la finale lui 1769,

ceputul rasboiului numai la vre-o trei luni dupa trecerea armatelor

in Moldova-tocmai profitänd de faptul Lomandantii rusi nu avusesera rechizitioinrile, timpul a de incurcaturile inerente unor ast-fel de imprejurari, se dädeau la jafuri pi ! Sa admitem chiar, lucrul s'a fi putut intâmpla, ca vre un ofiter rus ori vre-un sä fi comis vre-o nedreptate sau vre-un abus, abusuri se comit situatii tulburi, pi azi co atAt mai mult se cornite in timp de acum 150 ani; dar a solidarisa acestea o pasul e foarte riscat ! o mare armatä Anul 1772 a avut p mare importanta din pricina a pi

evenimente : conventiunea secreta austro-turca

afacerile Poloniei. El imparte rasboiul de la 1768-

1874 in douä fase, prima la 1772, a doua dupä 1772. Din cele mai inainte expuse s'a riclicat putin välul

asupra politicei interesate a Austriei contra noastra, prin opunerea desperata la intentiile Caterinei a II, de a ne da independenta pi unirea sub un print In cele ce se vor vedea ce o pe Austria sä se opunä, pi scopurile interesate ce urmária. Austria cäuta sä profite de imprejural ile de atunci a pune pe o din daca n'ar putea sa le intregime pentru aceasta nu-i convenia nici o dispostie favorabila principatelor. Ea cristaliseaza aceastä politicä a ei printr'o fairnoasa dilema, instructiile date 1771 Printului Lobkowitz, ambasadorul la Petersburg, care-i raportase Caterinei privitoare la independenta principatelor Ia unirea sub un principe strain. In Leea ce priveste Moldova pi Valaha este deopotriva incompatibil s'guranta pi sfatelor austriace, ca a-

ceste doua provincii sä principe slab sau tare, acea ta

) M. Kogälniceanu

domnia tot

Arhiva rornânea ca

www.dacoromanica.ro

I

inui alt :

eSci,

20o.

65

dad el ar fi puternic, acest câstig (principatele) märind in mod considerabil puterea s'ar distruge echilibrul, pe care linistea Europei general, mai ales a puterilor vecine, fac indispesabil; in schimb, el ar fi slab, Moldova Valahia in mânele sale, n'ar mai fi o barierá stare a opri incursiunile Tatarilor, cari de voe sau nevoie trecând prin aceste douä provincii, ;,ar putea tot momentul sä devasteze statele narhiei austriace aceastä parte..., Nu esistá dar mai pretioasá despre nesinceritatea Austriei, care

un singur scop, a pune 'mâna pe

principate. nu-i convine nici o nici o alternativd. Basatä pe aceastä politick ea nu se sfieste a ridica la pretentiile sale, servindu-se pentru

tigul cause, când de amenintári, când de promisiuni. La 18 Mai 1770, de Saint-Priest raporteazd deja din Constantinopol Ducelui de Choiseul o pace nu se va face Poartä Curtea din Viena, ori dacá armistifiul nu se va npäratal (Maria Teresa sau al ar putea foarte bine sä gândiascä a relua ceea ce a perdut prin pacea de la Belgrad." Prin pacea de la Belgrad Austria perduse Oltenia, deci la reluarea acestea fintea. La 3 lunie 1772 de Saint Priest raporteazd ministrului frances Ducele d'Aiguillon, Poarta va ceda Curtei imperiale (din Viena) o parte din Valalzia i et

va fixa limitele spre satisfactiune

Valahia Transilvania, din Viena." ) Bine informatul Von Solms raporteazd Regelui säu

de la 28 lunie 1771 despre pretentiile Austriei, ce i-au fost comunicate in mod oficial de Principele Lobkowitz de altá parte acest ministru mi-a spus, cä duct Curtea sa (cea din Viena) ar avea o fi acea de a restabili vechile limite ale Transilvaniei, in pdnd la ') Hurmuzaki rocumente vol. I supl. I pag. 858. 2) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 807. 8) Hurmuzaki Documente vol. supl. I pag. pag. 40. 4) N. lorga Acte fragmente vol. 5

www.dacoromanica.ro

66

Austria fácuse importante pregátiri militare spre a pune mâna pe principate prin tarp, dart n'ar fi putut reusi prin tratative diplomatice. laid ce Valcroissant la 4 Septembrie 1771 ministrului francez D'Aiguillon: Diversi ofiteri austriaci sositi la Mile Mehadia,

venind de la cordonul ce-1 riale in Transilvania, spun positiv

trupele

se fac drumuri

pentru a pätrunde in Moldova pi Valahia, atât din spre Bistrita, cât pi din spre Braslavia (Brapov ?); cd diferite trenuri de artilerie pi in general tot ce-i de nevoie spre a intra campanie, au ajuns la Hermanstad

si

in diferite alte orase ale numitei provincii, unde se fac magasine considerabile; cd Impäratul (Idsef al

trebue sä vie incognito; acest Principe va merge inainte spre a recunoaste diferitele trecdtori; ca se tae s'au ales caiii ce sunt necesari escortei, pädurile; Majestätei Sale Imperiale.... 2). In sfârsit Austria

ajuns scopul,

prin

intimidäri pe de o parte, prin promisiuni pe de alta, respepte a smulge Turciei, faimosul tratat secret din 6 Iulie 1771. latá continutul Art. I. Sublima

:

va pláti Curtei Imperiale pentru cheltuelile pregätirilor de doud-zeci mii

oungi de argint, fie-care de cinci sute piastri....; dad Curtea Imperiald ar socoti necesar sä intrebuinteze douä sau trei mii pungi pentru isbända oari-ceiror secrete, Ea poate s'o ce va avisa despre aceasta, va fi indemnizatä, pi numita suma va fi plätitä de Sublima Poartd. Scopurile secrete erau conruperea de constiinte, pentru care Austriei nu erau de ajuns cele doud-zeci mii de pungi, ci tot Turcia trebuia sä plätiascä. pi desinteresatä Art. II. Sublima Poartá spre a märturisi dinea perfecta ei recunostintá pentru procedee asa de generoase, manifestate de M. M. L. L. L I. pi I

1)

Ofiter francez, recomandat de guvernul francez pi de amserviciul

basadorul de Saint-Priest; el venise spre a se pune Portei

al confideratilor de la Bar. Hurmuzaki Documente vol. 1 supl. I pag. 851.

www.dacoromanica.ro

67

l.

R. Apostolice, le va remite de band voie

ddrui toatá partea dependen(ilor provinciei

le va Valahiei,

märginite de o parte cu hotarul Transilvaniei a natului de parte eu Duarea, de cea-l-altd parte cu Curtea Imperiald va mai esercita superioritatea sa asupra riului Olt. Sfaturile de odinioarä ale lui Steinville se puneau practicd; Austria nu se mai multumia numai cu Oltenia, ea punea stäpânire pe tot era urmeze ai departe.

Art. III.... Se va

se va

h

l'amiable"

vechile hotare dupá Incheerea acest aranjament se va a satisface Curtea Imperiald."1) Evident, Curtea Imperialá bine ce inseamná rectifica hotarele viitorul apropiat o va dovedi numai de cât. latá dar, dovedit prin propriile ei acte, cine era vrajma§a noastrá cine sä ne ! Austria nu se sfie§te macar a spune In acest tratat, cä l'a

din datorii mutuale de prietenie", din procedee generoase", dintr'un scop foarte salutar a restabili pacea mod convenabil cu demnitatea periului otoman Turcii puteau drept cuvânt sä I

zicá: fereste-ne, Doamne, de

prieteni

continutul acestui tratat, Când s'a aflat esistenta s'a produs la Petesburg o indignare extraordinara legitimä. Rusia, care de mult bänuia intentiile Austriei, Panin comunicase lui Von Solms, ca de-ar fi sä cedeze at-va asupra principatelor, aceasta sá se fárá intervenirea Curtei din Viena, spre a nu se crede acest sacrificiu i-a fost smuls de acea Curte se a lua másuri extreme, unele irealisabile chiar, pi se cu sträpicie de räsboiu contra Austriei.

ambasadorul frances de la Constantinopol de Saint-Priest, amicul Turcilor foarte bine-voitor 1) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 86. pag. 2) N. lorga Acte fragmente vol.

49.

www.dacoromanica.ro

68

Curtei din Viena, e desgustat de läcomia Austriei, pe care o blameazá mai multe rapoarte Ministerul de Externe al Franciei. Intr'un raport la sfär§itul anului

Läcomia austriacd a cäutat sä

1772 el

ce aratä continutul tratatului austro1771, spune nici-odatd nu mai susceptibile de tot felul de terpretäri. Dar, Turcii nu mai mult. De almintrelia starea in care se aflä, interesa atât de ca sä câstige un aliat de puternic, in cât nu mai dräzniau a fi pointilleux. '). La 14 Martie 1773 de Saint-Priest din nou cd secret al Curtei parte."

turc din 6

lie

din Viena este mereu de a-§i menaja cesiunea hiei austriace (Otlenia), pentru care ar da la 12 milioane chiar amicii Austriei sunt desgustati de purtarea ei o ast-fel, cari ar putea fi sentirnentele oamenilor impartiali ! Afacerile Poloniei erau menite aibi mare rire asupra evenimentelor. Anarhia din starea de släbiciune care se inspirase

lui Frederic al II idea de a pune mâna pe o parte din ea, care-i era foarte necesard, spre a-§i mári uni po-

sesiunile sale spre Marea El nu putea face singur aceasta, a provoca nemultumirea Rusiei Austriei. Spre a evita aceasta, emise idea impirtirei Poloniei aceste trei puteri ralieze pe Rusia Austria la planurile lui. El intrebuintä acest scop toate mijloacele, ce-i oferiau inteligenta lui. Caterina nu planurile lui Frederic. Ea voia si mântie integritatea Poloniei, esercitând influenta sa, ca Suverana unui stat vecin mare Dar Frederic §tiu profite minunat de imprejurdri si intrebuinteze fatá de Caterina toate mijloacele de persuasiune : din orient a nemultumit pe Austria Francia, cea

s'a aliat

Turcia, iar cea de a doua

1) Hurmuzaki Documente vol. I pag. 873. 2) Hurmuzaki Documente vol. 1 supl. pag. 879. A. Rambaud Histoire de la Russie pag. 468.

www.dacoromanica.ro

69

tot sprijinul; s'ar putea expune la un cu Austria Francia pe cu Turcia; el, a-

liatul ei, n'ar putea-o ajuta, snit in urma a mari rasboaie, cel pentru succesiunea Austriei cel de sapte ani; s'ar putea despagubi de cheltuelile rásboiului, cu o parte din Polonia, dandu-i drept compenprincipatele române, compensatie ce Caterina n'a admis cu nici un pret. Frederic a insistat atunci, ca renunte Caterina la independenta principatelor, nevoind sä accepte propunerea de a se da tronul fratelui Principele Enric, le restitue Turcilor; et aceasta, cu o cesiune din teritoriul Poloniei, ce s'ar face Austriei, ar multumi-o, renunte la vräjmäsia ei contra Rusiei la alianta cu Turcia. Caterina se gásia in grea cumpänä: din causa unui de patru ani cu Turcia Polonia, amenintatä de Austria, de Francia, riscând a perde alianta cu Frederic, care tocmai se isprävia atunci, se reste in fine a primi propunerile acestuia. La 17 Februarie 1772 se inchee intre Prusia Rusia tratatul de Poloniei, la care Austria cu grabá entusiasm Aprilie acelasi an. Prusia lua un toriu 900.000 locuitori, Rusia unul cu 1.500.000 locuitori, iar Austria, obiceiul ei, Intrebuintând toate mijloacele, niste false, uitând vechea telegere cu Turcia de a-i face parte din desmembrarea Poloniei, ia partea leului, un teritoriu cu 2.500.000 Ast-fel invidia läcomia Austriei, interesele lui Frederic al II paralizeaza independenta unirea noastre sub un print plänuite de Caterina a II. Tot atunci se a se face pacea cu Turcii. Se adunä congrese, la Focsani in August

1772, altul la in iarna anilor 1772 1773, cari nu dau nici-un resultat, din causa Turcilor, ce se opun indtrjire pretentiilor destul de reduse ale Caterinei. Rasboiul reincepe, dar la sfârsitul lui 1773 murind Sultanul Mustafa al III urmandu-i pe tron AbdulHamid 1, o serie de victorii ale Rusilor,

www.dacoromanica.ro

Turcii se hotäresc sä primiascä pacea

la 10

lie

tratatul de la Cuciuc-Cainargi, compus din 28 articole. Din acest tratat tot art. 16 este privitor la Wile noastre, pentru aceasta il däm Intregime: Imperiul rusesc inapoiaää Sublimei Porti toatä sarabia, cu orasele Akerman, lia, Ismail, cu toate tärgurile satele cu tot ce contine aceastä provincie, precum de asemenea cetatea Bender. Asemenea imperiul Rusiei Sublimei Porti toate cetätile, oraprovinciile Valahia Moldova, sele, târgurile, satele tot ce ele cotin, Sublima Poartá le primeste conditiile urmätoare, cu a le päzi cu sfintenie: a) De a observa de tog locuitorii acestor principate de ori-ce consideratie, rang, stare, chemare sau origine ar putea fi, cea mai esceptie, nistia absolutá uitarea stipulate in primul articol al acestui tratat in favoarea tuturor acelora, cari de fapt ar fi comis vre-o crimä, ori ar fi fost bánuiti cd au avut pagube intereselor Sublimei restabilindu-i in vechile demnitäti, ranguri stdpâniri, restituindu-le bunurile de cari ei se bucurau de actual. b) De a nu impiedica nici un mod liberul 1774

citiu al religiunei crestine, a nu pune nici o pieded la constructiunea de noi biserici la repararea celor vechi, cum s'a mai 'nainte. c) De a restitui mândstirilor altor particulari pdmânturile stäpânirile ce le apartineau mai cari le-au fost luate nici un drept, asezate imprejurimile Bräilei, Hotinului, Benderului, etc. numite astd-zi raia.

d) De a avea pentru ce se cuvine stärei lui. e)

De

consideratia deosebitä

a acorda familiilor, ce doresc sä-si

esire siasca patria pentru a se stabili aiurea, iar pentru ca aceste familii cu toate bunurile li se cum se cuvine afacerile poatä

www.dacoromanica.ro

71

un termen de un an pentru aceastä liberä emigrare din patria socotindu-se din ziva care acest tratat va fi De a nu cere nici a impune vre-o pen-

tru datorii vechi, de ori-ce ar fi ele. g) De a nu cere de la aceste popoare nici o contributie nici o platä pe tot timpul duratei iar din causa devastdrilor la cari ele au fost expuse, de a le scuti de ori-ce imposit pe timp de doi ani, socotindu-se din ziva intärirei presentului tratat. h) La Implinirea termenulni Poarta a intrebuinta toatä umanitatea generositatea la impunerile bani ce va face, de a le primi prin deputati ce-i vor fi trlmisi la fie-cari doi ani; la ter-

menul de platá al acestor

imposite, nici pasii, nici persoanä ori-cine ar fi, nu va putea tolera, nici cere de la dânsele alte pläti sau impuneri, sub ori-ce pretecst sau numire ar fi; ele trebue a se bucura de toate acele avantaje de cari s'au bucurat timpul domniei defunctului Sultan. i) Poarta permite principilor acestor douä state sä aibä pe lângä dânsa câte-un insärcinat de luati dintre crestinii de comuniune greacä, cari vor supraveghia afacerile privitoare la zisele principate, vor fi tratati cu bunätate de Poartä, cu toatá putina

guvernatorii, nici

importantä, considerati ca persoane bucurându-se de dreptul gintilor, adecá la addpostul ori-cdrei violente.

j) Poarta consimte de asemenea, ca

cum

imprejurdrile acestor principate vor putea cere, ca ministrii Curtei Imperiale a Rusiei, residând pe lângä ea, poatä vorbi favoarea promite de a-i asculta toatä consideratiunea ce se cuvine puterilor amice respectate. 3). Ast-fel se

soarta

aceastä mare dramä,

care

Române a trecut prin toate fasele, de la

Acest tratat este dat in Hurmuzaki Documente, vol 1 supl. pag. 898; V. A. Urechiä Istoria Romdnilor, vol. pag. 24;

vol. V pag. 191; Ein RamaA. D. Xenopol Istoria nischer Senator Russisch-Türkischen Verträge pag.37.

www.dacoromanica.ro

72

cele mai triste perspective, de a fi acaparate de Austria, la cele mai strälucite, de a fi transformate de Rusia singur stat independent sub domnia unui principe sträin. Soarta a voit sä rämânem tot cum eram sä induräm calvarul, dar tratatul de la CuciucCainargi dä o sperantä o dovadá de märinimia siei. In preocupärile grave prin care trecea, ea nu uita särmanele popoare ce-si ridicaserd ochii spre ea, speranta in ea. Neputând realisa tot binele ce voia, cauti ne dea, macar cât ne putea da. Ci-

tirea punctelor din art. 16 al tratatului este suficientä; compararea inbunätätirilor propuse cu ticilopia stärei trecute ori-ce critid face ori-ce comentariu. Nu vorbim de dreptul de intercesiune,

la punctul j; avantajele ce el ne-a adus, vor reesi singure din cele ce urmeazä, mai bine de cât din ori-ce am spune acum. Am arätat la început aprecierile lui Mihail Kogälniceanu fäcute congresul de la Berlin asupra Impärätesei Caterina a II a tratatului de la Cuciuc-Cainargi ); vom pärerea marelui istoric patriot V. A. Urechiä : Rusia pe de o parte prin

art. 16 al tratatului de la Cuciuc-Cainargi se multumia cu un minimum de privilegii acordate principatelor de

cdtre Turcia, iar pe de altä parte, pe sub mini, intetia divanurile române tot mai mult sä indrumeazd ast-fel tärile spre independen(ä. Facem noi

oare din aceastä constatare o acusare pentru Rusia ? Nu, negresit; chiar protectiunea Rusiel pe la 1774, arätat, s'ar documenta räu intentionatä penIn tru viitor, istoricul nu poate sa-i aducä imputdri, cäci causa era pe atunci generos in defnitiv independenta, ori cât ar fi crezut Rusia cá va servi vederilor ei politice, avea si fie, precum o vedem astä-zi, o mare dobändä a tärilor noastre ). 1) Vezi pag. 53. 2) V. A. Urechiä

Romdnilor vol.

www.dacoromanica.ro

I

pag.20.

73

b). Bucovinei

Intentiile de cotropire ale Austriei asupra tärilor noastre erau mai de mult cunoscute; toate faptele documentele timpului le dovedesc. Faimoasa scrisoare a generalului Steinville ) tot planul Austriei, pe care l'a urmärit un secol jumätate cu o neclintitä indârjire. Pacea de la Belgrad opreste pe Austria din avântul ei smulge din Oltenia,

de pämânt räpitä

atâta fätärnicie

läcomie, portita

prin care pajura austriacd se furisa sä-si facä drum, färä demnitate dar pe pämântul nostru. tria nu se putea idea ch i-a prada cäuta sä profite de ori-ce imprejurdri, sä o recapete din mai mare, mai frumoasä, dar tot pe furis, färä risce nimic, s'o coste nimic. Ultimul räsboiu dintre Rusi iTurci i se päru cd-i alert minunatä ocasie. Din cele mai sus expuse, din corespondenta a timpului, s'a väzut rile de cotropire ale Austriei. Tratatul secret dintre ea 1771 2) párea cä va asigura Fourth de la 6 Austriei prada urmäritä. Imprejurärile au tinut-o pentru moment In aici, ca sä-si pue ghiarele pe o pradá mai mare, Polonia. Austria nu indeplinise nici una din conditiile acelui tratat, nu armase nici un soldat Portei din banii ce primise de la aceasta, dar abia se pacea de la Cuciuc-Cainargi, Austria gäseste mo.ive ca sä räpiascá o bucatä din pämântul rilor noastre, a provinciilor, cari, putin oficial liticeste apartineau Portei, ei, cäreia-i promise aajutor parare In cercurile diplomatice apucdturile Austriei se nosteau de mult. de un an mai bine incheerei de la Cuciuc-Cainargi, Austria incepuse 1)

ezi pag. 32.

2) V ezi pag. 66.

www.dacoromanica.ro

74

cotropirea Modovei. lath in ce termeni raporteazä la 17 Februar 1773 de Saint-Priest ministrului de externe al Franciei, raport de o mare importantä, din el se vede pe de o parte apuaturile necorecte ale Austriei, pe de alta modul cum le chiar un al Austriei un sustindtor al politicei sale, cum era ambasadorul frances de la Contantinopol: Cred a fi cunostiintat deja, nereusita stabilirei hotarelor Moldova se datoreste läcomiei pi nedestoiniciei comisarului austriac. E usor a intelege, Poarta n'a avut nevoie de insinuAri sträine pentru a respinge niste ce depäsiau cererile Curtei din Viena, arätate i ntr'o hartä ce ea a presintat-o pi care a servit ca basä conventiunei Gcneralul Barko a mai cerut 32 sate peste linia trash pe hartä, färä a mai vorbi, eh cale de 30 ceasuri ea a fost depäsitä regiunea muntoasä; ch Poarta era prin acest mod de a procede pi ea nu vedea putinta sh peste cele 32 de sate chestiune; e datoria Curtei din Viena

a face

s'ar

ratiune

lucrurile

pi

dreptate,

pi

totul

di momentul ce s'ar reveni la termenii din conventiune. M'am silit mult a o cedeze, panändu-i in vedere ne mai smulge Curtei din Viena ceea ce a apucat, ar fi mai bine sä consimtä de voie, de cät a läsa subsiste un shinbure de neintelege cu o Curte vecinä pi puternicd In fapt, nu pricep cum Curtea din Viena a pus hartd mai putin de voia capete pi s'a putut

gratuit expune la violarea unei conventiuni curand incheiatä. ') incheerea

Austria merge repede,

apa

de

de la Cuciuc-Cainargi, indigneazd pe diplomati.

raporteazd din Peterzburg la 18 Octombre 1774 lui Frederic al comtele Panin i-a spus cä Austria a pus stälpi de hotar parte a Moldovei,

Von Solms

pe care o revandicd ca o veche a Poloniei. De oare ce el nu crede Poarta va consimti la a1) Hurmuzaki Documente vol.

1

I pag. 877.

www.dacoromanica.ro

75

ceastd pretentie, lui nu i se pare imposibil ca Poarta sd nu-i declare care ea (Austria) nu se poate bizui pe sprijinul puterilor, pe cari le-a ofensat prin procedeele sale, Rusia nu are de sigur intena-i da cel mai sprijin." Putin mai târziu la raportând lui Frederic 28 Octombre 1774, Von asupra aceleasi chestiuni, zice: Intinderea Austriacilor

in

Moldova este privitá ca o läcomie

ca o

ciune contra cärora adevär nu i s'ar putea opune, ceea ce s'ar vedea pläcere,

cum e

credinta

Turci. 2).

ca se

va face de

Nu era vorba numai de Moldova, ci de Muntenia, a incälcare se fâcea deopotrivd. din 1773 Poarta are cunostintä, cA trupe austriace au intrat Oltenia, cerând esplicatiuni, i se dspunde cA Austria voind construiascd o hartä nouä, are nevoie de niste másurdtori, voeste a stärpi niste bande de hoti Poarta replid drept cuvânt nu s'au mai asemenea mäsuri luate pe teritoriul ei de o cere retragerea acelor trupe spre a amid aliatä, evita urmári despläcute. 8) Dar Austria nici nu vrea s'audä, ea merge Von Zegelin, ambasadorul prusian din Constantinopol, la 16 Noembre 1774 lui Frederic al : Acum causa pentru care Curtea vienesä se pune in stäpânirea Valahiei austriace (Oltenia).Aceasta din incheatá de Poartá cu Thugut la 6 lulie 1771. Cu toate Poarta a plätit din stipulatele 10 milioane piastri la suma de 750.000, totusi Curtea vienesä n'a indeplinit nici una din obligatiunile ce luat prin aceasta, ci mai mult a läsat Poarta nici un ajutor... Cu toate acestea ea nu se sfieste pue stäpânire pe Valahia austriacd ei polonä in acesi timp N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 76. 2) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 77 3) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 101. N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 73. 1)

www.dacoromanica.ro

76

Moldova. Sunt curios sä aflu, cum priveste Poarta lucrurile " 1). Cam timp de Vergennes, noul ministru de externe al Franciei, informeaza la 20 Decembre 1774 de esplicatiunile ce i le-a dat comtele de Mercy, ambasadorul austriac la Paris, uimirea asupra procedeelor pi spuselor Austriei : Am onoarea a vá

face cunoscut, Domnule, declaratiunea pe care D-1 comte de Mercy mi-a fäcut-o Marti 29 Noembre lativ la sgomotgle ce se raspandisera asupra ocupatiunei cMor-va districe ale Moldovei Valahiei de trupele austriace. De pi spusele sale imi din mai multe puncte de vedere amfibologice, negarea ori-cdrei de formalä, nu in Moldova era

se putea pune la indoialä o asertiune, pe care nimic nouä declaradin partea noasträ nu o provocase. tiune, pe care acest ambasador mi-a fäcut-o Martia trecutd,

cu totul fata lucrurilor

confirmä tot

ceea ce din ptiri particulare se räspändise asupra acestui punct. ce de Vergennes recapituleazd cu-

Trebue sä adaog, Domnule, ca in comunicare Domnul comte de Mercy a amestecat in Moldova Valahia, in nu-i posibil a pricepe ceea ce a voit sä-mi spue. E de prisos previu observatiile pe cari

noscutele pretexte ale Austriei,

tesätura acestei insinudri vi le vor naste. märginesc numai a releva: nu vad de ca tratatele intre Poartd pi Austria fi läsat hotarele nesigure pi 2

pând in momentul cand am päräsit Constatinopolul 2), nu fusese din partea Curtei din nici-o

chestie relativä la ci numai pentru a face pacea vesnicd."3) Ambasadorul frances tot cam atunci raport al procedarea Austriei de uswpare, de oare ce conventiunea de la 6 1771 nefiind eseActe fragmente vol. II pag. 80. Fusese ambasador al Franciei Constantinopol. 3) Hurmuzki Documente I I pag. 913. 1)

N.

www.dacoromanica.ro

77

lasi cutatä, nu-i poate constitui un tiflu. ') dor prin alte rapoarte din 17 Februar 1775

pi 2 Martie 1775, in prim rdspunsurile contraditorii pi afirmärile neesacte ale diplomatiei austriace chestiunea Bucovinei de al doilea subliniazd desgust mijloacele nedemne intrebuintate de Austria pentru cotropirea Moldovei, cä nn esistä document, care sä justifica usurpArile" Austriei

spune cä invasiunea este

se va

ea cuprinde

pi nu se uncle acum a cincia parte

a provinciei mai bun pämânt, unde se gäsesc mai mult de 300 3) ce idee are despre faptele pi purtarea Austriei, chiar diplomatia unei Curti inrudite, prietene francesd.

binevoitoare, cum

era

Curtea

Planurile Austriei asupra Munteniei erau cunoscute la Petersburg, Von Solms scrie lui Frederic al la 25 Martie 1775: ....Trebue a se admira procedeul mult incunjur, mestesugit al Principelui Kaunitz. el pipäe Poarta asupra intreprinderilor din sA atingh pe cele din Valahia, reservánMoldova, du-le de sigur ca de gratie, când va vedea Poarta se cum el se mäguleste a crede, pi

asupra primului punct. 4). La inceputul anului 1776 Frederic al II

pe Von Zegelin la Constantinopol prin Von Gaffron, cest din urmä mai favorabil causei Românilor. In interesantele lui rapoarte se aratA foarte luminos toate mestesugurile politicei lacome a Austriei. La 3 lunie 1776, acesta raporteazd lui Frederic al H: ,....Indräsnesc a meu märturisi sinceritatea, de care pentru serviciul Majestätei Voastre fägädueste ertare, de a nu putea bAnuiala, Poarta se mA-

guleste

in casul unei noi

cu

1) Hurmuzaki Documente vol. supl. I pag. 915. 2) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 920. 3) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pug. 924. 4) N. lorga Acte fragmente vol. II pag.103.

www.dacoromanica.ro

Rusia,

78

ar fi ajutatá de Austria. Poarta nu va fi mai putin dar e de ajuns ca Curtea din Vie-

ca

na

aibá mâncárimi de a pune din mâna pe Valahia austriacd, in urmä a se apropia de Marea Adriaticd, unde totul este devotat, pentru ca acesta sä fie momentul a Mgädui totul, a risca nimic, cuvântul. Cáci, când un interpret al Portei zice-ce ar fi fost oare, Austria ne-ar

fi cerut din nou Valahia, asupra areia dänsa are pretentiuni intemeiate"-sunt drept a crede totul e posibil La 18 Noembre 1776 Von Gaffron scrie Austriecii au cerut Portei Incä o parte din Valahia 2), iar la 25 lanuarie 1777 Von Solms scrie lui Frederic al H, a prevenit pe comtele Panin, Austriecii ridia pretentiuni asupra Valahiei

la

8).

Von Gaffron raportul de la 18 Februar 1777 demasa admirabil uneltirile jesuitice ale Austriei: ....Imi pare a vedea foarte planul Austriecilor, prefácându-se a se forta sä reinceperea rdsboiului intre Poartá Rusia, n'a fost, decât ca intimidänd Poarta, s'o facá a veni a-i Valahia, pentru a

angaja Curtea

in

cas

de rupturá

a nu lupta contra Rusiei,

aceasta,

putin a rámânea

neuträ."4). Intr'un alt raport Von Gaffron spune s'a pus in corespondentä cu Gregore Domnul Moldovei, spre a putea pdtrunde intrigele austriace. Tot in acelasi sens raporteazd Von Solms lui la 9 Mai 1777 Printul Kaunitz spre Frederic al ,,a asigura Curtei sale câstigarea Valahiei a dat Portei fägAdueli de 5). din cele de mai sus, Se vede färä urmá de de cotropire ale Austriei In Moldova Muntenia. Afará de acestea sunt numeroase dovezi in 4) N. lorga Acte 8i vol. II pag. 127. N. lorga Acte ni fragmente vol. II pag. 129. N. lorga Acte pi fragmente vol. II pag. 130. 4 N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 131. N. lorga Acte 0i fragmente vol. II pag. 132.

www.dacoromanica.ro

79

colectia de documente a lui Hurmuzaki

a

N.

Cari sunt motivele pe cari Austria le invoad pentru rápirea Bucovinei ? Ele sunt comunicate oficial siei de Principele Lobkowitz, ambasadorul austriac la Petersburg, in sensul urmätor: câ de mai multe veacuri hotarele dintre Austria Turcia erau nesigure, ceea ce provoca conflicte neintelegeri, pentru rarea Austria a cenit de mai multe ori Turciei numirea unei comisiuni, dar färä resultat; la

ceputul din 1768-1774, ca se apere de invasiunea ciumei a trupelor neregulate tnrcesti, a fost nevoitá tragh un cordon, ca sä nu-si creeze a crezut necesar trage dincolo de hotarele litigiu; 3 asupra districtului

vinei putea dovedi cu acte cu alte probe, el apartinuse Pocutiei, iar Poarta il smulsese câte putin pe nedrept. Austria a mai adaos in urmä alte motive, ca oprirea desertiunilor diu armata austriacd unei comunicatiuni mai directe Galitia Transilvania. 2)

E inutil a mai discuta valoarea acestor motive. Nu

numai faptele toti istoricii nostri le reduc la nimic, dar diplomatii acelui timp, in loath corespondenta le gäsesc valoare, considerd Austriei ca niste usurpatiuni le vestejesc in termenii ce päreri avea despre acestea cei mai aspri. S'a acel cum le taxa chiar diplomatia francesä care timp era cu Austria. Mai la acestea

raportul lui de Saint-Priest din 29 lanuar 1774, in care

vorbeste de läcomia Impäratului Austriei de a pune mäna pe vechea Orsovä pe un colt al Moldovei ,,dintre Transilvania 4), acel din 14 Noembrie 1774, care spune politica austriacd n'are lorga Acte ai fragmente vol. II pag. 88. A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. V pag. 210. N. 2

Vezi pag. 74, 76. 77. 4) Hurmuzakt Documente vol. I

I

pag. 889.

www.dacoromanica.ro

80

pentru moment alt ceva vedere, subalternd ce manifestä, ce-mi pare incompatibild cu

ideile mari." 1). Citatiunile s'ar putea la corespondenta dintre Ministerul de externe al Franciei cu ambasada din Constantinopol, publicatä in colectiunea Hurmuzaki. Tot la fei considerd faptele Austriei diplomatia prusiand, care se concermereu asupra mijloacelor de a-i pune le une ori in termeni, cari intrec ori ce reservä diplomaticd, insusi Frederic al II scrie la 18 latot-deauna nuarie 1775 lui Von Zegelin: Austria are gust sä se fare ceva vecinilor, din

Poarta pofta ei de a se intinde nu va Austria va merge mai departe de poate fi

cat se

2).

Austria a intrebuintat cele mai perfide

spre a putea pune

mijloace

pe Bucovina. Ea a spus tot

felul de neadeváruri fatä de Turcia, ropene, fate de toatá ba

de puterile eae o rectificare de

fatA

ba un schimb de teritorii, ba are vechi drepturi asupra Bucovinei, f dovedi nici-odatd nimic. Prin subtilitáti reserve mintale a inselat buna credintä a Turciei, aliata ei, conventiunea secretA de la 6 1771 cuvintele in aranjamentul

a satisface Curtea Imperialä, ca de acest lucru sä se folosiasca ca de o politä alb, spre a lua ori In toatá coreshotarelor, Poarta se va

pondenta diplomaticd asupra Bucovinei, dintre Kaunitz, ministrul de externe al Austriei, Thugut, ambasadorul austriac la Constantinopol, mai inversunati mai neleali dusmani ai Romänilor, se vede seamAn ura patima in potriva noastrá, läcomia de a ne insinuárile cele mai ordinare, mijloacele 1) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 909. 2) N. Acte 8i fragmente vol. II pag. 94. coresponclentä e publicatá In Hurmuzaki Docuparte In Th. Codrescu Uricarul vol. XIV mente vol. VII pag. 257.

www.dacoromanica.ro

81

cele mai jesuitice pi mai nedemne ce-si indicau unul altuia spre ajunge scopul. Austria vântul sfiald, scrieri pi härti false, mereu teritorii peste teritorii pi când e prinsä in flagrant delict, se cu senindtate de dar tot nu restitue dere arund vina pe generalii ce a luat. 1) Se serveste de cei mai ordinari spioni, ca de un Iacovache Rizu, socru lui Gregore Ghica, la Consa trada tantinopol, care merge cu degradarea secretele ginerelui säu, Domnul Moldovei, cu risicul positiei vietei acestuia; ba cea ce e mai trist, ipi face un spion chiar din Domnul Munteniei Alecsandru Ipsilante. latá ce raporteazd Thugut lui Kaunitz in aceastá privintä la 4 lanuar 1775: ....Pentru ch Printul Alecsandru cu mine am discutat in ce mod am putea tinea o corespondentä mai strânsh, Voevodul insusi a spus, ch ar fi nimerit procur o cifrä datä de mine,

cu ajutorul ne am putea scri de riositatea celor-alti. Cum nu se poate prevedea ce loase s'ar putea aduce Curtei din intelegerile secrete cu Printul Alecsandru, mai ales considerand viitoarea stare a acestei täri (!), cât pi in ceea ce priveste negocierile districtului bucovinean,

dacd n'ar crede nimerit

propune Altetei voastre inpärtásiascd o

francesä sau italiand. 2). In aceiasi zi Thugut alt raport plin de perversitate pi de aratá lui Kautoate mipcdrile lui Gregore Ghica, Domnul Moldovei, denuntate lui in mod secret de Alecsandru Ipsilante. Când toate aceste mijloace nu-i par suficiente, Austria la conruptie, la conruperea constiintilor prin mdguliri, intrigi pi fägddueli, la conruptia cea mai degrädätore, prin bani. Ea pe Tahir-Aga, 1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 121. 2) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 111. Acest raport de cea mai mare importantä e publicat In Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 112 In Th. Codrescu vol. XIV pag. 257. G

www.dacoromanica.ro

82

comisarul turcesc pentru delimitare, cu 1000 galbeni 1); cumpere cu 30.000 fiorini pe Melek-Mehmed, supravegherea papa din Hotin, insärcinat de Poartä de delimitare 2); lacovache Rizu cu 1000 galbeni, ca arate lui Thugut toate hártiile veniau din Moldova 3); conrupe la Constantinopl pe Effendi, bani cu daruri de pret, ca asigure lui ochii asupra tot convine Austriecilor 4); pi pe multi alti mijloacele nevrednice de o mare impárátie, ce se fäleste cu titlul de romano-catolicd, ca o unor tárisoare nenorocite, a bucatO din popor a avut naivitatea sä i se Printi tregi, a riscat positia via)" din

devotament pentru ea. Care a fost rolul Rusiei aceastá dureroasá cere pentru ? S'a zis Rusia a rämas indiferentd la despoiarea noastre, nu le-a dat nici un sprijin, n'a de ocasia ce i se oferia spre a esercita dreptul de intercesiune favoarea noasträ ce-si reservase prin tratatul de la Cuciuc-Cainargi, a lua armele, la rigoare ar fi trebuit sä

ca sä ne apere. Vom analisa aceste critici, spre a do-

sunt nedrepte din pasiune. Rusia ar fi rämas indieste neesact ferentä. A ridicat glasul la Constantinopol foarte sus, basa dreptului de intercesiune, a rechema pe ambasadorul ei, Printul Repnin iar mai s'a opus cu toatá energia la incAlcári ce voia sä Austria cu delimitarea Bucovinei 7); a intervenit cu ener-

vedi

Mai

1) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 173. 2)' N. lorga Acte pi fragmente vol. II pag. 122. A. D. Xenopol Istoria Românitor vol. V pag. 222 3) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 197. 4) N. lorga Acte fragmenle vol. II pag. 125. Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 182. 5) Vezi Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 180, 182, 188, 196,

253.

Hurmuzaki Documente supl. I vol. I pag. 911, 912. 7) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 253, 262, 271.

www.dacoromanica.ro

st miste gie pe lângt Curtea din Viena; a favoarea noastrt Curtea prusiand, cu care Rusia era chiar imposibilul in acel timp, aliatt; a

st dispue pentru noi Curtea din Versailles, propuindu-i pentru tármurirea apucáturilor Austriei; dar n'a reusit. Cele ce vor aduce dovezi materiale despre toate acestea. Din ce causA n'a ? Din cauza situatiei politice generale a Cu toate succesele ei, Rusia se gtsia politiceate isolatá pânt la oare-care punct. Cu Turcia abia incheiase pacea dupA un de ani. Aceastä pace, care Turcia perdea foarte putin, i se párea totusi umilitoare pdgubitoare, dupA instigarea credinth in tide Austriei. Poarta aratá de la executarea tratatului de la Cuciuc-Cainargi; ea respinge stáruintele Rusiei a se da domnia pe domnilor Moldovei Munteniei; le tributul, contra stipulatiunilor tratatului de representatiunile sA tie Rusiei; cautá din ori ce un motiv de ceartt pare gata sA rdsboiul. lath ce raporteazd aceasth din Constantinopol Von Gaffron lui Frederic al la 3 lunie 776. ....Poarta ref usA categoric a executa toate punctele tratatului de pace se poartá in tot-deauna ast-fel,

in

cAt s'ar zice cA ea doreste mai curând st rdsboiul, ori ce s'ar Intâmpla, de cât sA suf ere ca Principii Valahiei Moldovei sä domniascd pe viatA,

mai ales sA nu máriascd,

consimtimântul ministrului

Rusiei, tributul anual ce acesti Principi plätesc Portei. Acest ultim articol a dat nastere la vii discutiuni Poartá ministrul Rusiei.... 1). Deci de partea aceasta, incápátinare, Rusia se lovia de reavointA in aceste chestiuni, cât a Bucovinei, nu avea nici o posibilitate de succes pe cale Austria era partea interesatä. De Rusia o primise lucrurile la Poloniei, unde Invârtise cAt

luase o parte atât de mare cât a celor-l-alti doi aimpreunt, Austria nu devenise amica Rusiei, iar

1) N. lorga Acte

fragmente vol. H pag. 126.

www.dacoromanica.ro

84

noun ne era vräjmasä pe fatä. Rusia face representala Viena, cere esplicatii ambasadorul vienes din

Petersburg, dar acesta, conform sistemului austriac, ráspunsuri indoelnice pi confuse, invoacá motive neesacte, lucrurile ca câstige timp. 1) Rusia vedea bine nici de la Austria nu poate nimic pe cale pasnicá era convinsä ca ambasadorul fran-

ces de Sainf-Priest, ca din Viena nu i se mai poate smulge .ceea ce a apucat. 2) De la Francia, Rusia, nu poate nimic astepta, cáci aceasta sustinea politica Austriei, cu care era unitá prin de prietenie, iar Curtile prin legáturi de rudenie. Von spune chiar lui Frederic al II, cd Austria este unitä cu Francia, in scop, ca cea dintäi realiseze planurile sale asupra Munteniei, iar cea

de a doua

creeze Rusiei preocupäri. 4) De almintrelia

ministrul de externe al Franciei transmite de mai multe ori multumirile Regelui ale sale proprii rului de Saint-Priest, pentru sprijinul ce l'a dat Austriei afacerea Bucovinei. La 4 1775, Ministerul afacerilor sträine scrie lui de Saint-Priest: Veti

cá

Dom nule,

Curtea din Viena ne-a comunicat incheerea tratatului cu Poarta privitor la hotarele Moldovei. Regele arMat satisfactia cea mai vie cea mal sincerá asu-

pra acestui eveniment. Pe deasupra, nu pot de cât sA vä repet ceea ce v'am mai spus deja, despre aprobarea ce Majestatea Sa a dat-o purtärei voastre tot cursul acestei pi am satisfacerea a Curtea din Viena vä recunoaste acelasi merit. Când mai târziu se Austria pi neintelegeri

Turcia pentru delimitarea Bucovinei, de Saint-Priest demnase pe Turcia cedeze, ministrul afacerilor sträine scrie la 2 April 1776: Pe deasupra, Dom1) N. lorga Acte pi fragmente vol. II pag. 88. 2) Vezi pag. 74 3) Regele Franciei Ludovic al XVI era cAsätorit Antoneta, fiica Mariei Tereza, Impäräteasa Austriei.

4) N. lorga Acte frajmente vol. II pag. 133. 5) Hurmuzaki, Documente vol. I supl. I pag. 936.

www.dacoromanica.ro

Maria

85

nule, Regele este foarte multumit de purtarea de limbajul ce ati avut aceastä ocasiune. Ali Indeplinit perfect scopul M. S. care era de a dispune Poarta des complaisances par des insinuations ménagées". 1). totusi Rusia nu desesperd. Ea Prusia Francia de nedreptátile comise de sä Austrieci, ca toate trei o care ar fi singurul de a impedica usurpärile pi planurile de cucerire ale Austriei 2). Lucrul nu reuseste, chci era imposibil a hotäri pe un Rege slab ca Ludovic al XVI, care se conducea vederele sale Maria Antoneta, principesa austriacd, sä legdturile tocmai Curtea austriacd, care se apa de aproape. sprijin de cát Rusia nu putea Prusia, adevär Prusia da sprijin, dar numai moral, sfaturi, diplomatick incurajdri la resistenta, dar nimic alt ceva. Rusia, pe cale nu ajunge la nimic, se a lua armele, de pi era totul obositä urma unui rásboiu de ani, abia care-i provocase mari cheltueli pi mari pier-

de oameni. Ea era gata la acest nou sacrificiu-lu-

crul se va dovedi din cele ce urmeaza-dar chiar

sprijinul Prusiei se opreste aici; Prusia din diferite motive nu voeste de pi face totul spre a

opri pe Rusia de la aceasta. La 20 Decembre 1774 Von Solms

lui Frederic al II, in urma unei intercomtele Panin: ....Aceastä intervorbire

pare a dovedi, cd In ceea ce'l priveste, comtele Panin ar fi foarte dispus sä fach a interveni Curtea sa in afacerea hotarelor, ar fi vorba numai de ideile

Majestätei Voastre; dar concursul intereselor din Viena aceasta, nesiguranta asupra Indeplinirei päcei si evenimentelor ce s'ar produce Curtea din Viena pi imi par a fi causa care '1 fac nehotärit reservat a se decide.... 8). 1) Hurmuzaki, Documente vol. I supl. I pag. 948 Vezi inch op. citat pag. 951, 952. 953. fragmente vol. II pag. 141, 144. 2) N. Acte 3) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 87.

www.dacoromanica.ro

86

Diplomatia francesä indignarea de Saint-Priest scrie la Paris de la 2 rhea Rusiei, de din Decembre 1774 ca Rusia este aceasta causA, in aceasta trebue sA fie causa rechemärei Printului Repnin la Petersburg La 9 April 1775 de Saint- Priest comunicA Ministerului afacerilor Frederic al H a comunicat ambasadorului sträine, din Contantinopol cA cu toatä istovirea din causa

ultimului räsboiu, el nu ar putea sA rAspundä, Rusia nu voeste deja sA armele aceasa vio2).

ce scrie Frederic al la 5 Martie sAu Von Zegelin la Constantinopol: Sä nu crezi cumva cA Curtea ar fi in gere cu mine cu Rusia. Rusia e foarte de in

1775 ambasadorului

acest lucru, i dacd n'ar fi rdsboiu, m'api pune

de ultimul

cd de mult s'ar fi luat

de cu Austria." 3). La 13 Martie 1775 Von Solms scrie din Petersburg lui Frederic al II ca comtele Panin l'a

sA cA s'ar fi cuvenit a se opune usurpatiunilor Curtei din Viena in Polonia in cresterei puterei ce capätä, chiar cu riscul Moldova unui pi cd aceasta a fost pdrerea lui, pe care v'a cunoscutd, Sire, in modul, de a

cu Curtea sa" 4) Cine dar putea

mai bine

planurile Caterinei de singurul ei aliat sincer, Frederic al II, ambasadorul Von Solms, prin care se toate propunerile intregul schimb de Dar Frederic al este cu contra rAsboiului. El scrie de la 26 Noembre 1774 lui Von Solms: FAM nu convine intereselor noastre actuale sA ne opunem Austriei prin sau prin demersuri, cari ne-ar putea expune unui rásboiu." . In raportul sus citat din 13 Martie 1775 lui Von Solms cAtre 2

3 4

Hurmuzaki Documente vol. 1 supl. I pag. 911. Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 929. N. lorga Acte fragmente vot. II pag. 99. N. Acte fragmente vol. pag. 100. N. Iorga Acte fragment vol. II pag. 83,

www.dacoromanica.ro

87

.,..Dar cum Majestatea Voasträ a fost tot-deauna de pärere, ca n'ar trebui Curte (vienesä) ati desfátuit a se lua mäsuri, ce ar fi putut sä ne a ne declara conFrederic al H, acesla

tra

ei,

Curtea Rusiei, care,

prin situatia ei, este

cea mai indepärtatä de a se putea teme de puterea austriacd, s'a conformat acestei páreri, ca nu dea de cale de luat, de cât a läsa sä lucre-

ze Curtea din

Viena...., rámânând ca prin alte mijloace s'o impedice a intra in posesiunea pâmântului La 8 April 1775 Frederic al II scrie din

Ati putut vedea, pi din cele din urmá ordine imediate ale mele, ca gândul meu nu-i de sa recurgem acum la arme, spre a ne opune intreprinale Curtei din Viena, dar derilor fmi pare a fi in interesul comun al celor puteri (Rusia Prusia) a ne intelege pi a ne concerta din timp asului Von

in mod eficace, pra mijloacelor de a pune, bune stavile vederilor ambitioase ale Casei de Austria... Ce mai putea dar face Rusia In aceastä situatie ?

Era posibil a declara ? Omeneste judecând era peste Ea ar fi avut contra ei pe langa Austria pi pe Turcia ca putere beligerantd, cáci pe deoparte aceasta, nemultumitä de tratatul de la Cuciuc-Cainargi, ocasia reinceapd rdsboiul, pe de parte influenta covársitoare a Austriei la Poartä mijloacele de cari se servia, ar fi târît-o cu la contra Rusiei. Francia era devotatá a Austriei, sustinea politica ei, casele domnitoare erau înrudite de aproape; in casul unui rásboi s'ar fi dat cu sigude partea Austriei. In Polonia, prin intrigele austriace pi francese ar fi isbucnit revolutia contra Rusiei. contra ori-cdrui rásboui, nu i-ar fi dat nici Prusia, un sprijin, s'ar fi märginit poate in casul cel mai bun a pastra neutralitatea. Rusia s'ar fi intr'un cu din Europa, o revolutiune coastä, la interval numai de un an alt rásboiu, 1) N.

Acte

fragmente vol. II pag. 106.

www.dacoromanica.ro

88

ce finuse ani, in care fäcuse atätea sacrificii de bani oameni. Un singur one poate merge cu dragostea cu sacrificiile pentru cineva la uitarea de sine, rdspunderea lui e limitatá redusä nurnai la el; dar rdspunderea unui Impârat sau a unui de stat este imensä, cáci el poate aduce sacrificiul unui popor ruina natiunei sale. A cere sacrificiul unui stat pentru altul, este omene§te imposibil: esemplul aceasta nu l'a dat niel odatá istoria, tocmai imposibil.

In ast-fel de imprejurfri, Rusiei nu-i mai rämäsese un singur a satui, a Poarta prin toate mijloacele sä se la sacrificarea Bucovinei läcomiei austriace. Rusia unire Prusia au fäcut tot ce le a stat putintä. 1). Dar Turcia era prea prea rduvoitoare de noi; oamenii ei politici prea venali; politica austriacd prea lipsitä de scrupule; imprejurtrile ne au fost prea dureros fatale.

un

de a

din istoria noastre. Austria este parta$ la uciderea lui Gregore Ghica, nefericitul Dom n al

dovei, ce a plätit cu sângele säu de ce o apara ? Din corespondenta urmatá intre Kaunitz

Thugut relativá la Bucovina ura ce acesti vräjmasi ai Românilor aveau contra lui Vonfärä Ghica. Ei nu-i menajeazd epitetele de Grec

de criminal"; mäsurile lui de apárarea le numesc proiete oribile uneltiri veninoase"; ca doi räu voitori ce stau la ori curse, ei pun la cale adoarmá pe Ghica cu vorbe frumoase

fägddueli; dar fapta e premeditatd, conceputä nu de cât momentul esecutdrei. 2). Deja la 4 lanuar 1775 Thugut lui Kaunitz relativ la Gregore Ghica Vezi in Hurmuzaki Documente I I in N. large fragmente vol. cele ce se la anii 1774-1777. corespondenta dintre Kaunitz Thugut in Hurmuzaki Documente vol. VII Th. Codrescu Uricarul vol. XIV ag. 257. Acte

2)

www.dacoromanica.ro

89

afacerea districtului Bucovinei, nu se va putea a-1 aduce la acere de cât prin frica ce i-ar ins-

pira-o forta

a Prea Inaltei Curti Imperia-

le",1) iar la 3.Iu lie 1775 Thugut devine categoric i preanuntä crima: Dupd timpuri pi Imprejuräri s'ar putea un ton mai ridicat, precum i contra lui amenin(drile cele mai serioase, cu atât mai usor cu cât a pedepsi ar atârna de pläcerea Curtei prea prin másuri de fapt pe acest Grec clziar personal fals pi ca pentru aceastá sä se

nascd cu Poarta vre-o neintelegere.

Crima este märturisitd, ba se chiar complicii: Este imposibil a se aduce in apärare motivele, in timpul asasindrei lui Ghica, Thugut nu mai era Constantinopol, cu Tassara; ch nu se vede plänuindu-se nimic despre uciderea lui Ghica in corespondenta dintre Kaunitz pi Tassara; Austria nu mai avea interes fie ucis cáci se consumase pirea Bucovinei. Se poate prea bine ca Tassara sä nu fi fost amestecat in asasinarea lui Ghica, cáci planul fusese conceput mai dinainte de Kaunitz pi Thugut, cari momentul favorabil spre a fi ezecutat; tocmai

pentru aceasta Kaunitz nu mai avea nici o nevoie a cuno§tintä pe Tassara. Cei ce concep stapune nici o datá in cubilesc planul unei crime, nu nevoie. Austria avea pi pe altii, de cari tocmai interes ca sä nu mai esiste. Ea nu renuntase la planurile de cotropire in Moldova pi Muntenia, chiar timpul uciderei lui Ghica erau inch neintelegeri pentru hotare; se temea dar ca in impremai favorabile, opunerea pi patrioticd a lui Ghica i-ar putea aduce mari piedeci pi strica planurile, in iar esemplul shu ar putea gäsi imitatori. Deci Austria primul interesatd ca Gregore G'Aica sä nu mai esiste. In aceastä afacere, ca in toa e afacerile de criminalä, fapta se dovede§te prin corespondenta fapTh. Codrescu Uricarul vol. XIV pag. 265. pag. 185. 2) Hurmuzaki Documente vol.

www.dacoromanica.ro

90

tasilor, prin desfäsurarea Imprejurärilor, prin interesul ce acusatii aveau ca victima sä verdictul istoriei

nu poate fi altul, decât cá Austria este vinovatä ca asasinarea lui Ghica Von. autor moral c).

Rdsboiul de la 1787-1791; pacea de la de la Pacea de la 1774 era mai mult aparentA. Turcia, de instigatä de Austria pi pänä la oare-care punct Francia, punea o fenomenalä rea vointä in esecutarea tratatului, inclinând mai mult a incepe un nou rásboiu. Von Gaffron deja

despre acestea pe Frederic

al II de la 3 lunie 1776. 1) Poarta se aratá de dapmänoasä cu noi, cât nu pierde nici o Imprejurara

de a ne lovi. In interval numai de 16 ani de la 1774-1790, ea ne face cele mai mari rele: vinde Bucovina Austriei; sacrifica interesele noastre economice Austriei, prin con-

ventiunea comerciall ce a incheiat cu aceastä putere In 1784: ucide doi domni, pe Gregore Ghica 1777 pi pe Nicolae Mavrogheni In 1790. 2) Dacá Portei nu putea conveni politica lui Gregore Ghica, purtarea lui vrogheni serviciile ce el a adus Portei la inceputul räsboiului sunt mai pe sus de ori-ce bänuialä. Mavrogheni a fost cel mai credincios Domn cOtre Poartá uciderea lui sälbatea pi prin nimic justificatä, este dovada cruzime

pi

destrabälärei politicei

care

nu-si mai cruta nici prietenii cei mai devotati. Tot intervalul de timp de la 1774 pânä la 1787, când isbucneste räsboiu, este ocupat de apucAturile neomene0i ale Turcilor, de planurile Austriei a ne cotropi, de sfortärile Rusiei a face sä se respecte tratatul de la CuciucCainargi, a ne proteja a ne apara. Pentru aceasta Rusia e nevoitä sä se razeme de mai multe ori pe dreptul de intercesiune.

Prima afacere ce ese la ivealä este acea a consuVezi pag. 83 2) Nicolae

Domnul Munteniei de la 1786-1789.

www.dacoromanica.ro

91

latelor. Rusia cäpätase dreptul prin art. 11 al tratatului stabiliascA consuli pi vicede la Cuciuc-Cainargi, consuli ori unde ar crede; dispositia era desävärsire clarä pi nu mai putea da vre-unei interpretdri. Rusia voe§te din 1779 useze de acest drept al ei, dar Poarta se opune prin toate mijloacele cu atâta ener-

Von Gaffron scrie la 11 Decembre 1781 lui Frederic al II Sultanul Abdul-Hamid I a avut idea de a risca mai curând jumdtatea din lui, de cât consima la stabilirea unui consul rusesc in Jasi....") Motivele invocate de Poartá sunt de putin temeinice, in cât ambasadorul Franciei de SaintPriest o consiliazd in rânduri satisfacd cererile Rusiei, cari sunt drepte pi conform tratatului, de cât ca o sä devie causa unei Totu§i Poarta se opune, tärägäneaza conform obiceiului säu, pi dupä tot felul de intorsäturi incurcáturi, abia in Derecunoascerea primului consul rus cembre 1781 Lascarof pentru Moldova, Muntenia pi Basarabia, cu resedinta in Bucure§ti. 2) A fost atacat pi acest pas al Rusiei, zicându-se consulii ei In principate ar fi fost sploni, agenti provode desordini pi elemente de rusificare. Asertiunea e gratuitä pi nu o dovede§te nici-un fapt. Ea se sprijinä numai pe o alegatiune a ambasadorului austriac din Constantinopol, baronul Herbert Rathkeal, inteun gie,

raport din 10 Septembre 1782 dire Kaunitz. In

el

ca sä justifice apucAturile agentului austriac Raicevici, spune cá Domnul Munteniei Caragea ar intretinea re-

consulul rusesc Lascarof, cá locuinta acestuia ar fi frequentatA de boeri cä consulul s'ar amesteca in protectiuni pi intrigi.8) Adid tocmai raportul ambasadorului austriac se fie luat ca dovadä de bunä credintä pi sinceritate pentru noi pi contra Rusiei? Vom 1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 155. 2) Chestia infiinjärei consulatelor este pe larg tratatä muzaki Documente vol. I pag.986-1002 V. A. Istoria Românilor vol. I pag. 179-189. Documente vol, VII pag. 371.

www.dacoromanica.ro

Hur-

92

Herbert Rathkeal cautá sá ponegriascá pe Lascarof, tocmai ca sá poatá justifica pe Raicevici. Austria ce auzise Rusiei s'a recunoscut dreptul de a hnea consuli in principate, cere ea acest drept pe un oare-care Raicevici, pe care Poarta, fárá greutatea ce opusese Rusiei, recunoa0e consul austriac la 25 Septembre 1783. Acesta este un fel de 'n lunä." Despre el faptele lui vom lasa sá vorbiascá documentele contemporane. descrie Caragea 1) printr'un raport adresat Portei la 9 lulie 1782, de a fi recunoscut consul: Este cá numitul Raicevici, ragusan, care de notorietate timp de sau opt ani consecutivi a fost serviciul predecesorului meu, in calitate de secretar penräu, tru limbele france, cunoscut vestit ca §i intrigant, dupá fuga copiilor predecesorului meu, a päräsit serviciul, urmând pe numitii copii, vedea

s'a dus la Viena, unde neincetând

scântea desordinei timpul instigatii

incurcâturei,

acum

tot

uneltiri. 2) Abia numit consul

lui Alecsandru Mavrocordat, Domnul Moldovei, 3) cá cere sá-i prepare gazdä. Mavrocordat, nu numai cá-i prepará gazdá, dar la sosirea lui In la§i, trimite salute de buná-venire. Raicevici pe trimi§ii Domnului o mojicie estremä, le spune Domnul va avea un trist sf befit, face la adresa

va veni

a tot felul de oameni insinuatiunile cele

mai calomnioase pe Domn, va aráta el, ce-i stare sä agentul din Viena. Mavrocordat raporteazá toate acestea cá nu poate transminte toate vorbele necuviincioase, ce protesteazá Raicevici le a rostit. 4) Poarta se supárá ambasadorul austriac; aceasta, intr'o scurtá pe

notä din 21 Noembre 1783 recunoa0e de formá drep-

Mcolae Caragea, Domnul Munteniei de la 1782-1783. Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 365. u Mavrocordat I, fiul lui Constantin Mavrocordat, domneste in Moldova de la 1782-1785. 4) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 410. 2

www.dacoromanica.ro

a spune a raportat impiegat nu depinde de jurisdictiunea lui.1) motivul era totul fals, se dodintr'o scrisoare ce acelasi ambasador alui Raicevici la 10 lanuar 1785, in care-i trage linia de de Domnii tärilor române, crisia räutatea caracteristia politicei austriace,

tatea Portei, dar se cazul la Viena, de oare-ce

spune cum l'a justificat la cum a aruncat toatä vina asupra Domnilor. El nu inceleaza de a-i dexteritatea pe cât de activä pe atât de hotáritä, indemlucreze interventiunea ministrilor otomani este mai redutabild in perspectivd,

deck

in realitate",

asigura

treaga incredere a Curtei, zelul

se talentele

de in-

lui, lunga lui

pentru serviciile imperiale

sunt cunoscute. 2) latá ce specimene de consuli tri-

mitea Austria in Wile noastre,

cari

In relatiuni, dar

in

ambasadorul

austriac din Constantinopol nu numai nu se sfia a sta aceastá poli-

acest ambasador, Herbert de Rathkeal, care se la ast-fel de mijloace 9i se servia de oameni ca Raicevici, fâcea insinuatiuni asupra consulului rus, este frequentatä casa de boeri ! Dar care consul rus a comis pe a parte macar fapte ca ale lui Raicevici ? la cine erau sä se boerii ? La un cu firea temperamentul lui Raicevici ? Se poate oare compara purtarea a lui Lascarof a succesorului acestuia Ivan Severin,

apucdturile

Raicevici ? Purtarea

lui Raicevici e o

ilustratie a politicei austriace: mdguliri fägädueli, când are nevoie, brutalitate, când fäcut interesul. Austria nu pierde o ocasiune in interesele noastre economice. Ea incheie Poarta la 24

Februar 1784 o conventie

in care partea

privitoare la TArile Române este opera lui Raicevici. Art. al II al acelei conventiuni in care se 1) Hurmuzaki Documente vol. VII, pag. 411. 2) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 426.

www.dacoromanica.ro

94

drepturile scutirile supusilor negustorilor austriaci ca reducerea taxei vamale la 3°/,, pare a fi indreptat mai mult contra Tärilor Române, când spune in Moldova Muntenia se fäcuse diferite abusuri (?) contrare regulei ficsate in provinciile otomane, când Domnilor energie acestor täri Poarta le atrage atentia cu

ca sä aplice dispositiile nouei conventiuni. Prin aceastá conventiune Române pierd tacsa de transit ce Austria o plátia pentru märfurile transitate prin noastre ca dreptul de pe plätiau supusii austriaci ce locuiau Moldova Muntenia. 1) latá cum V. A. considerd acea : Aplicatiunea acestel conventiuni sau macar silinta ce-si dete Raicevici, agentul Austriei, de a se aplica acea conventie, mai ales cât priveste drepturile pi scutirile suditilor pi de 30 au fäcut In mai multe rânduri obiectul cercetdrilor noastre. Am constatat marile saderi aduse financelor, comerciuld In genere demnitätei statelor române, prin conventia austro-turcd

,

din 1784. 2).

Nerespectarea tratatului de la Cuciuc-Cainargi pi necontenitele abusuri ce Turcia comitea principate o silesc pe Rusia intervie de mai multe ori, la 10 Martie 1779 se conventiunea de la Ainali-Kawak. Aceastá conventiune, 9 articole, tratatul de la Cuciuc-Cainargi. Rusia nu uita nici de data aceasta Române; art. 7 din conventiune este esclusiv privitor la principate, ale drepturi Rusia o datä a le ocroti. In acest articol se prevede, nu se va aduce nici o cultului sau zidirei de biserici; se vor restitui nästirilor particularilor bunurile din tinuturile Hotinului, Benderului, Bräilei i din alte porti, se va lasa stäpânire particularilor asupra diferitelor bunuri ce au in timpul ocupatiunei rusesti; se va Acte fragmente vol. II pag. 178. ') 2) V. A. Urechiä vol. pag. 533. Tot a1

textul conventiei ordinul Sultanului atre Domnul Munteniei pentru aplicarea conventiei. colo

www.dacoromanica.ro

95

respect clerul din principate; et tributul va fi moderatiune adus Portei prin nationali la fie-care doi ani, ca vre-un functionar turc, ori-cine ar fi, sä se poatá amesteca ori cere ceva peste sau de tribut; principatele vor avea la Constantinopol insärcinati de trata impus

conform dreptului ginfilor"; Rusia dreptul de intercesiune favoarea principatelor decât numai pentru conservarea inviolabild a convinctiunilor specificate acest articol. Conventiunea e de Hagi Abdulrezzac, fost ReisEffendi i atunci Nisciangi, de Stachief, ambasadorul Rusiei la Constantinopol. E de observat in aceastá conventiune, in chestia consulatului, extrema a diplomatiei

a nu

ruse§ti, care se fese tot felul de intrigi fac insinuatiunile cele mai räu voitoare,

se

dea Turciei cele mai categorice dovezi de lealitate. pentru aceasta, ambasadorul Stachieff, ca st

Tocmai

ori-ce bánuiald,

prin conventiune, et

Curtea sa nu va interveni favoarea principatelor, de cât când conventiunea va fi La fel procedeazd

Bulgakof, succesorul lui Stachieff in chestia consulatelor, spune lui Reis-Effendi et pentru a inlätura ori-

ce

asupra purtárei consulului

este autorisat sä scoatá din pe acest functionar, la cel dintäi just motiv de nemultumire, pe care l'ar da guvernului." 2). Fart alte comentarii, numai a se face comparatie purtarea ambasadorilor acea a ambasadorului austriac, care nu numai purtarea consulului in urma de temeinice chiar ale Domnilor, ba din contra conspira cu el, incuraja in acea purtarea, indemnându-1 sä a intriga la rásturnarea Domnilor. Ne intrebtm cu mirare fata acestor fapte et nu matiunilor

1) conventiune e publicatä in Ein rumänischer Senator Die russiscz-turkischen pag. 48. 2) V. A. Istoria Románilor vol. 1 pag. 188.

www.dacoromanica.ro

96

necontestate, cum se mai poate afirma consulii rusesti erau agenti provocAtori, asupra celor austriaci aproape se trece cu vederea ? Dar Turcia este incorigibild. Ea de a doua zi conventiunea de la Ainali-Kawak, in interval numai de 13 ani, de la 1774-1787, patru Domni Muntenia: Alecsandru Ipsilanti, Nicolae Caragea, Mihail $utu pi Nicolae Mavrogheni; cinci Moldova: Gregore Ghica, Constantin Moruzi, Alecsandru Mavrocordat I, Alecsandru Mavrocordat al II pi Alecsandru Ipsilante, dintre cari pe unii i-i tine pe tron câte un singur an; impune felurite däri sarcini; märeste tributul veste tot chipul interesele Tärilor Române; face un fel de febricitantd, in care de multe ori nu se mai poate vedea usul ratiunei. Rusia e nevoith mereu sh

dreptul de intercesiune, spre a pune capát abusurilor. La 19 Noembre 1782 ea presintä un memoriu, unde in art. 3 imputh cu energie, nu inceteazd de a calca legamintele ei vedere cu principatele. Rusia le-a restituit in 1774 Turciei conditia espresä, libertatea pi privilegiile acordate de Mahomed al IV locuitorilor vor fi mäntinute in in-

tregime favoarea

Rusia va avea dreptul de a intercede In bosh este mereu gata a ruina aceste schimbänd adesea domnitorii aruncând asupra sarcini, cari apasá pe bietii locuitori. Rusia cere ca Molao a pi Valahia sä fie tratate con-

form

Turcia

pacea din 1774,

pi

ca sä nu mai fie nici o

se esplice Turcia asupra tributului ce principatele vor avea de plätit pe viitor, cum pi despre sarcinilor introduse prin abusuri. 1). In 1783 Rusia intervine din nou contra zilirei lui Caragea sacrificat pretentiilor austriace, carc domnise numai un an, arátând desavantajele causate Tärilor Rornâne aceste schimbdri.2). In 1784 Rusia echivocitate,

face alte interventiuni 2

acelasi scop

când in

V. A. Urechiä Istoria Românilor vol. 1 pag. 200. Istoria Românilor vol. I pag. 221. V. A. N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 176, 177.

www.dacoromanica.ro

97

fine reuseste sä 1784 Sultanului Abdul-Hamid I un hatiserif, cu urmAtoarele dispositiuni favoarea principatelor :

Supusii ambelor

de cit

nu vor mai avea de plätit

nu alte numiri, cari se obisnuiau a se lua tributul

rAsboiu. Voevozii

nu vor

sub deosebite ultimului

nu vor mai fi dest:.tuiti, pe cât timp

niste semne invederate de räscoalä, conform tratatelor ce esistä Curtea Sultanului cea ruseascA. Birul se va de prin agentii Principilor din Constantinopol nu la trimisi turci in

principate. Turcii nu vor avea dreptul de a-si cumpära Tärile de a-si turmele, ori de bile vre-o cerere pe locuitori. Tributul se la 619 pungi pentru Munte,iia, 135 pungi pentru Moldova, 90.000 lei, ambele täri

a

pentru

Bairamului, 65.000 lei pentru särbAtoarea Rachiabie. nu se mai nimic Principilor la confirmarea la schimbarea vizirilor sau altor dre-

gAtori.

Se vede din acestea, ca in timp ce Austria prin toate inijloacele si ne ne distrugd, Rusia, trecând prin toate dificultAtile, infruntand reaua mai mult drepa Portei, se sileste asigure turile principatelor, sä garanteze stabilitatea Domnilor, sä regulamenteze tributul, sä linistea buna stare. Cum dar se poate blama dreptul de intercesiune ce-si reservase Rusia cum se poate sustine dreptul acesta intrebuinta interesul ? tali cum apurtare a Rusiei este judecatä de un martor cular, o desinteresatä distinsA, Von Gaffron, ambasadorul Prusiei la Constantinopol, raportul ai) VII, pag. 420

V pag. 262.

e publicat in Hurmuzaki Documente vol. extras in A. D. Xenopol Istoria 80100000e vol.

www.dacoromanica.ro

dresat Regelui la 26 April 1784: Acest firman este numai efectul representatiunilor verbale ale ministrului Rusiei 1), care, iubit stimat pentru caracterul asezat spiritul impacinitor, a avut creditul adueb la indeplinire un pasaj al tratatului de la Cainargi,

relativ la numitele

principate.... Turci crescând din ce in ce, isbucneste cel de al patrulea räsboiu ei, declarat tot de Poartä la 3 August De data aceasta Austria era pe aliata Rusiei. Vom analisa jocul de influente, planurile politica fäcutä de principalele pueuropene cu privire la Wile noastre in cursul aNeintelegerile dintre

cestui

Austria, coform politicei sale, desnationalisarea Românilor pe toate chile i cotropirea noasträ. Ternându-se de elementul românesc din Bucovina, ea cautä spre desnationalisa colonii armenesti. Kaunitz in 1780 instructiuni lui Herbert de se cu Poarta aceastä 3) Rathkeal La Constantinopol se cunostea dorinta Austriei de a mai cotropi ceva din Tattle Române, cáci la 11 Decembrie 1781, Von Gaffron raporteazd lui Frederic al Austriacii pretind, de niste sume ce nu le-ar fi fost plätite, li se mai cuvine districtul Craiovei un altul Moldova. ') Austria persistá in pretentiile ei, la 17 April 1784, Frederic al II scrie din Petersburg ea lui Von Görtz C), ambasadorul ImpAratul Austriei a cerut Portei un aranjament definitiv al hotarelor voeste sä profite de ocasie numai spre a escamota Portei vre-un district din Sclavonia, dar inch pe acel al Valahiei, Bulgakof ambasador al Rusiei la Constantinopol, la declararea räzboiului din 1787, cAnd este in-

Stachieff,

chis la Edicule. 2) N. lorga Acte ei fragmente vol. pag. 179. Hurmuzaki Documente vol. Vil pag. 318. I) N. lorga Acte ifragnzente vol. 11 pag. 154. Comteie de Görtz este numit ambasador al Prusiei la Petersburg, in retragerei lui Von in Septembre 1779 stA in acel post pAnA in 1785.

www.dacoromanica.ro

intre pi '). In Mai 1784 ambasadorul prusian din Constantinopol Von prin Diez, i se dá acestuia urmätoarele instructiuni:

a se

poate

caute a se informa, afectatiune pi descoperi, despre vederile ce Curtea din Viena sä asupra Moldovei pi Valahiei in in-

tregime sau asupra oari-ckor districte din aceste proea va cäuta apropie vincii. Se crede cea dintäi ocasie partea Valahiei, care este asezatä Dunkea pi asupra ckui district ea formu-

leazA o pretentie pe basa fratatului de la Passarowitz."2). In timpul räsboiului, Austria credea deja scopul ajuns pi Principele Coburg, ce fusese deja insärcinat cu administratiunea Munteniei, impune juramânt, fäcut un anume formular, care cuprindea cä Austriacii mântuind de robia Thrcilor numai prin puterea armelor, Românii jurä pentru dânsii pi pentru urmasii credintä pi supunere Austriei, ca unii ce au font odatä tributari Regilor Austriacii, sä-si justifice falsificau pAnA istoria, ponogrindu-ne trecutul ! In Prusia moare Frederic, al la 17 August 1786 Frederic-Vilhelm al II 4), pi urmeazá pe troll nepotul de o inferioritate absolutá de ilustrul prede-

cesor. Acesta schimbä brusc politica binevoitoare a lui fatä de noi, pi ca sä-si mai bine teresele, se aproprie de Austria. El propune Turciei chiar de la isbucnirea räsboiului urmátoarea curioasä aliantä: Poarta cedeze Austriei toatá Moldova pi Valahia, iar Rusiei Crimea. Otciacov pi Basarabia, conditie ca Regele Prusiei, Francia pi alte puteri, pe cari le-ar face se asocieze, sä garanteze imperiului otoman esistenta sa constantá Europa, dincolo de Unna sä fie mod ca acest in pi

Frederic al

N.

Ade

N. lorga Acte V. A.

fragmente vol. fragmente vol.

II

II

pag. 178. pag. 181.

vol. III pag. 328.

4) Frederic-Vilhelm al II, Regele Prusiei de la 1786-1797.

www.dacoromanica.ro

eternä

imperiul otoman pi cre§tinätate." 1). Poarta nu prime§te acest curios ajutor, prin care o despoia de o parte de insemnatä din 1mphrátia sa, Frederic-Vilhelm II se voie§te imdeasila, dupä proverbul iube§te-mä ori te taiu". pue El la 3 1789 ambasadorului Diez sä spue Portei propunerea lui, nu poate nu voete sä facä Poarta nici-un fel de aliant6; Turcii vor fi norocopi vor face progrese, se vor aräta mai inclinati a-i adopta pi urma planul iar nu, atunci se vor simti foarte riciti a cäuta alianta ajutorul Ba ceea ce-i

mai nostirn, e cä Frederic-Vilhelm al II amenintá pe Poartä chiar räsboiu, numai ca sä-i primiascä desinteresatul rho ajutor. La 4 lulie 1789, ministrul prusian Hertzberg ambasadorului Diez: ch dacá Poarta refuzd aceastä aliantä, am luat deja hotärirea, ch Regele va pentru a esecuta acest plan, chiar contra vointei Portei, ceea ce va face situatiunea ei

mult mai rea. Dach Regele trimite opt-zeci mii oarneni

cdtre Moldova (!) un bun general celor Curti imperiale, afacerea va fu iute isprävitá. 3) Pe partea bufä a acestei amenintäri, mutul unui general, ea mai ch scoala politicá a Austriei bune resultate, cu sistemul de a

tinde unuia mâna ca sä-i iai punga a-I strânge brate strivi. Bietii Turci puteau drept vânt zicá, fere§te-ne, Doamne, de apa prieteni de tot conajutor ! In adevär, cá Frederic-Vilhelm al form scoalei ipi fäcuse bine planul: acorda Rusiei Crimea, pi Basarabia; Austriei Moldova Valahia, ca aceasta sä restitue Poloniei Galitia; iar Polonia sh dea Prusiei Danzig, Thorn palatinatele Posnaniei pi Calisch.4) Toatä lumea ar fi fost multumitä .... et le roi de Prusse, iar.... plätia I 1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 226, 227, 229, 262. 2) N. lorga Acte ri fragmente vol. pag. 274. pag. 275. 3) N. lorga Acte vol. 4) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 228 urm.

www.dacoromanica.ro

101

Francia propune in 1788 o pace care ne sacrifica numai pe jumdtate, in urmdtoarele conditiuni: Rusia renunte la Crimea, Poarta sb-i cedeze in schimb ciacov, Bender Basarabia; Austria capete Belgrad, Hotin o parte diu Bosnia; Moldova Muntenia

provincii independente. ) Dar lucrul nu se reamarea revolutie francesd, lui Ludovic al XVI atätea evenimente ce se precipitä unele dupä altele iau Franciei ori-ce posibilitate a se ocupa de acea politid externä, care nu venia direct in atingere. Cine dar ne mai sustine in câncl Turcia era sdrobitä, când Francia era in revolutie, când cele douä mari puteri europene, Austria Prusia, sunt contra au interes sä ne ? 0 sinputere ne mai de ajutor, Rusia. Tocmai concursul acesta de este o puternicd de sentimentele curate de intentiile bune ce Rusia avea pentru noi. Rusia ar fi voit ne cuprindä, ori s'ar fi desinteresat de noi, putea sta la Austria Prusia, singurele state ce mai lisearb din diferite cause,

rämäseserä putenice in Europa. aveau interesul de a-si hotarele,

aceste state

s'ar fi putut repede face: ori ne-ar fi impärtit; ori ne-ar fi dat Austriei, in schimbul unei largi compensatiuni ce Rusia ar fi obtinut Polonia in Turcia europeand asiaticä; ori ne-ar fi luat ea, compensând Austria largi teritorii Serbia, Bosnia spre Marea Adriatia cei puternici Cine s'ar mai fi putut opune, erau interesati partasi la acest lucru ? Tocmai faptul nu s'a fäcut aceasta, când Austria Prusia o voiau, e Rusia, putere ce se putea opune, s'a opus; el constitue un argument puternic contra cece Rusia ne supunä. Caterina a H urmäreste planul

in privinta prin-

cipatelor, de a le declara independente. La 10 lanuar 1783 ambasadorul prusian din Petersburg Von ) N. lorga Acte

fragmente vol. II pag. 247,

www.dacoromanica.ro

102

Caterina, s'ar sä scoatä Moldova pi Valahia de sub jugul Portei pi le lase intr'o specie de independentä la un al treilea...."') Dupä declararea räsboiului Rusii obtin insemnate

scrie

succese militare asupra Turcilor, pe când Austriacii conmoliciune pi nepricepere pi sunt de mai duc räsboiul multe ori bätuti de Turci pi de Nicolae Mavrogheni, Domnul Munteniei. Din aceastä causä cuvântul Rusiei avea sä aibä mai multä autoritate in tratativele de pace. Propuneri de pace incep sä se de prin 1789 pi Caterina pune ele independenta Tárilor Române. Von ambasadorul prusian la Petersbug 2), scrie la 27 1789 lui Frederic-Vilhelm al II ....cä Impäräteasa este in tratatiVe Impäratul Austriei pentru pacea Turcii mi se spune sigur, cä Ea i-a

trimis un plan de pacificare, care s'ar da Portei cetätile Otciacov pi Belgrad, därämate, provinciile Moldovei i Valahiei la principi independen(i; s'ar insista insä asupra plätei despägubirilor de räsboiu.... 5) In 1790 conditiunile de pace ale Rusiei sunt categorice; ele sunt aduse In mod oficial la cunostinta lui FredericVilhelm al II, care le comunicá tot in acest mod basadorului säu Von la Petersburg: ....CI Rusia voeste a-si pästra tot teritoriul pânä la Nistru, impreunä orasul Akerman; provinciile Moldova i Valahia vor fi ridicate la rangul de principate independente, sub dominatiunea unui principe

de rit

grec,

principele Potemkin...." 4).

Asupra lui Potemkin este pärerea personalä a lui Frederic-Vilhelm. Caterina se din ce in ce mai mult hi idea independentei principatelor, la care nu N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 164. 2) In acest timp ambasadorii prusiani la Petersburg s'au schimbat cam des. Von Görtz päráseste ambasada in toamna nului 1785, este numit timpul ambasadei aruia

moare Frederic al II. In toamna lui 1787 aceasta este Inlocuit cu toamna lui 1789, este care stä pant Von cu Von Goltz. pag. 286. 3) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 292. 4) N. lorga Acte fragmente vol.

www.dacoromanica.ro

voe§te sä mai renunte,

ca

timpul precedentului

räsboiu, ast-fel ca la 9 Martie 1790, Von Goltz raporlui Frederic-Vilhelm al II asupra conditiilor de pace propuse de Caterina: ....Au voit mä asigure ca asemenea independenta Moldovei, Valahiei i presintatä la Berlin ca punct de negociare, a de-

venit la Londra o conditiune sine qua non...."'). Acest fapt este reconfirmat peste câte-va zile tot de Von altä scrisoare câträ Frederic-Vilhelm E lucru curios,

istoricii noWi nu pomenesc de aceste trata-

tive, nici de conditiile favorabile pentru Tärile Române,

de V. A. Urechiä, care neinläturând nici-odatá

faptele, chiar când nu-i convin, spune,

Caterina pro-

puse, cum vâzusem, ca conditiune de pace, se dedare Principatele independente, un Domn Suveran, ca barierd intre Rusia Turcia.... lath enorma deosebire cum ne tratau cele douä puteri aliate: pe când Austria sä ne falsificând i istoria trecutului nostru cu afirmarea cä am fost tributari regilor ungure§ti, Rusia cerea din puteri independenta tärilor noastre din care fäcea o condipune sine qua non. S'a zis ch Rusia sustinand independenta noastrá, ar fi fost interesatd, ca sä dea aceste täri, sau macar MolEste adevärat ca Prindova, Principelui Potemkin. timpul cipele Potemkin avea la§i se incunjurase cu mare fast, trata derei sale special pe afabilitate pe toatä lumea, cu boeri, ca simpatii. Nu este nici-o Rusia

ar

fi

sau impus candi-

1) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 297. Prusia Interveniau pentru pace din aceastá causá se fáceau tratative la Londra Berlin. N. Acte fragmente pag. 298. V. A. Istoria Romdnilor vol. III pag. 302. 4) Gregore Alecsandrovici Potemkin, de stat si general semnat rus, a comandantul fortelor ruseste rásboiu din a condus tratativele de pace a murit in 1787-1791, pe la 1791, In vrástá de 55 Anglia

www.dacoromanica.ro

104

datura lui Potemkin la tronul Moldovei. Afirmatiunea se pe faptul Potemkin se bucura de favoare la Caterina, pe bânuiala dansa ar fi putut merge a-i un tron. Dar Potemkin insu-pi era apa de putin sigur de sprijinul Rusiei, ipi prepara singur mijloacele de a-§i ajunge scopul, pe deoparte a-§i atrage simpatii pi a-§i forma un partid in Moldova, pe de ta umblând sä obtie de la Poartá principatul Moldovei sub suzeranitatea ei. 1). In ultimul timp Potemkit. nici nu era in gratiile pare tesei Caterina 2). de acetsta Caterina a bine o ast-fel de propunere, cât de ar fi fost, tot ar fi putut da nastere la bánueli pi nu ar fi fost accepDiplomatia Europei era contra numirei lui Potemkin, pi Hertzberg, ministrul lui Frederic-Vilhelm al ....Potemkin sä scrie ambasadorului Diez, devie Suveranul Moldovei Valahiei, ceea-ce n'ar con-

veni nici-unei puteri, decât lui singur. Ast-fel nu va fi susfinut de nici-una.... 3). Pentru acestea Caterina nu face nici o propunere in privinta lui Potemkin, nici nu'l sustine fatá cu nimeni.

Diferite aduc sfâr§itul rdsboiului in 1791. Austria pace cu Turci la 4 August 1791, iar Rusia, o serie de victorii strälucite, incheie pacea la la§i in 29 Decembre 1791. Este interesant de pi cu ocasia acestor deosebirea modul in care Austria pi Rusia a trata Române. Austria prin conventiunea de la Reichenbach din 27 lulie 1790, premergAtoare cât prin tratatul de la din moment ce n'a pune mâna pe principate, le lasä in voia soartei, nu esprimä de formä macar un gând sau o idee gesä-§i neroasä pentru ele; se pi 1) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 290 291. V. A. Urechiá Istoria Românitor vol. III pag. 442. 8) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 270.

www.dacoromanica.ro

105

prin acest tratat posesiunea Bucovinei. 1). Rusia era positie foarte avantagioasd; ea repurtase victorii strälucite contra Turcilor, sfärsise räsboiul cu Suedia, era sustinutá de opiniunea pi parlamentard din Anglia, comta pe neutralitatea Austriei, chiar basa de la

ea putea dar sä impue Turciei conditiuni de

pace oneroase. totusi aceastá pace se face pe basa de statu-quo. Rusia, schimbul sacrificiilor pi cheltuese nimic, ba lilor din timpul rdsboiului, nu aratá de generoasä fatä de halul in care se gäsia Turcia, cá pi la despágubirea de räsboiu in sumä de 12 milioane piastri. 2). In timp ce Austria, i se presinta ocasie favorabild, storcea pe Turcia de bani, chiar mimai pentru servicii fägdduite, dar neîndeplinite, Rusia pi la ceea ce era mai in drept sá cearä, despdgubirea de räsboiu. Aceasta ca continutul tratatului de la erau dovezi de sinceritatea Rusiei, când clara ch ....Rusia nu s'a nici-odatá la distrugerea monarhiei otomane, nici la däunarea echilibrului

general, cum au bârfit numai neamicii säi. Rusia nu a uitat un lucru insá nici de data aceasta: soarta prilor Române. Art. 4 al tratatului de la Iasi este consacrat pe de-a noastre. Prin el se impune nou obligatiunea de a indeplini sfintenie clausele stipulate in folosul Valahiei

pi

Mun-

teniei prin tratatul de la Cuciuc-Cainargi, prin conventiunea din 10 Martie 1779 pi prin actul de la 28 cembre 1783; de a la plata datoriilor din trecut; de a nu cere principatelor nici-o contributiune sau platá din timpul rdsboiului, ci din contra a le erta tributul pe doi ani; de a da deplinä libertate celor ce ar voi se mute din acordändu-le un termen de 14 luni. 4). Intregul tratat de la e publicat in Hurmuzaki vol. VII pag. 523. Vezi V. A. Istoria vol. III pag. 434 A. D. Xenopol Romdnilor vol. V pag. 301. 2) V. A. Istoria Roncleilor vol. III pag. 443. V. A. Urechiä Istoria Roindnilor vol. III pag. 439. Tratatul este publicat pe de-a intregul In Ein rumänischer Senator Die russisch-tiirkischen pag. 55,

www.dacoromanica.ro

106

Ast-fel când Rusia nu ne poate cu un pas se silepte prin toate mijloacele a ne apara a ne garanta ce obtinusem.

www.dacoromanica.ro

V.

Evenimentele de la 1802-1812 Cu toate sfortärile Rusiei prin tratatul de la Iasi, prin precedentele tratate, conventiuni interveniri, ca sä asigure oare-care liniste prosperitate Tärilor Române, starea devine din ce In ce mai nenorocitä. Turcia pärea ajunsä la zilelor sale. Situatia ei internä, ca cea externä erau intolerabile. ConducAtorii imperiului otoman, incapabili pi venali, perduserd cu desävâr-

sire capul. In politica Turciei nu mai e urmä de judecatä, de consequentä, de bun simt. Ceea ce se hotärise azi, in formele cele mai solemne, era calcat a doua zi, despretul tratatelor angajamentelor de onoare. Nedreptätile cele mai mari, cruzimele cele mai neauzite, combinatiunile cele imposibile, erau fructele unei sari de lucruri, ce dovedeau descornpunerea pi anarhia complectä in care imperiul otoman la sfârsitul veacului al XVIII. Tärile Române in prirnul Inc s'au de plecta desorganisare pi desechilibru al Turciei. Räul mai mare, desele schimbäri de domni,

ajunsese la paroxism. In interval numai de 10 ani, de la 1792-1802, se schimbase domni io Muntenia, cinci in Moldova. '). parte din acesti domni nu erau I

Mail

1)

In Moldova

In 1791-1793 Moruzi 1793-1796

2 Alecsandru 3 Alecsandru Ipsilanti 1796-1797 4 Constantin Hangearli 1797-1799 5 Alecsandru Moruzi 1799-1801

6 Mihail

I) Alecsandru Moruzi 1792-1793

2 Mihail

1793-1795

3 Alecsandru Calirnali 1795-1799 4 Constantin Ipsilanti 1799-1801 5 Alecsandru 1801-1802

1801-1802

www.dacoromanica.ro

108

lipsiji de bune intenjiuni; unii incepuserä

ia chiar

oare-cari mäsuri de indreptarea tärilor. Dar ce puteea face ei, in domnii de un an sau doi, la tot pasul

de nedreptäjile neomenoase ale Turciei, tremurând in fie-ce moment, cä vor perde nu numai tronul, dar viata. La toate mizeriile anterioare din principate, schimbarea domnilor, apäsärile Turcilor, boerilor, greutatea därilor, extrema säräcie a locuitorilor, nesiepisotii, se mai aepidemii daugä una grozavä in Muntenia: Pasvan-Oglu. Acesta era un aventurier, ce se stabilise pi se fortificase in Vidin. El teroriza Turcia, dicta la Constantinopol, chci toate de a-1 stâmpära rämäseserä zadarnice. Pasvan-Oglu era o groazá pentru vecinätate special pentru Muntenia. jefuia, incendia, ucidea, färä nici-o milá. Poarta impunea mari rechisijionári in Moldova, pentru armatele ce Muntenia, ba chiar zicând sä apere Muntenia contra lui PasvanOglu. Aceste rechisijionäri intreceau toate margenile complectau desävârsita miserie a populajiei. In schimb armatele turcesti se uniau cu oardele lui Oglu pi se revärsau asupra nenorocitei sä prade trimitea,

ce mai era de prädat. latá tabloul esact stärei Munteniei din acel timp, fäcut de

al D-1

A. D. Xe-

nopol :

ce soseste aproape de Dunärea, CaDe pitan-pasa scrie lui Hangerli, Domnul Munteniei, ca caute a porunci tuturor ispravnicilor de prin judeje, sä indestuleze ostirile sale cu zaharele, orz, oi, vaci, unt, sare ori-ce ar trebui, ca nu

va

tânjiascä ostirile. Pe Iângä

trebuia o

câtime prea insemnatä de provizii spre indestularea unei armate de numeroase, apoi se mai

si o

neprecugetatä in pástrarea celor adunate, era greu, cu in asemenea bonavointá a domnului, de indeplinit cu esactitate cererile turcesti. bunä-oarä Mina, care se cara peste

www.dacoromanica.ro

närea, in de a fi pästratá in saci sau pusä in hambare, era turnatá pe jos in movili imense spulberate de sau prefäcute in aluat prin aderea ploiei. Vitele adunate cu mare greu erau adese-ori de cei ce le päziau, mai departe. Ne mai gand Muntenia a indestula aceastä päráduialä, Hangerli aduse zaharea din Moldova. Pentru procurarea nesfarsitelor

Se

trebuitoare era

nevoie de bani.

pune domnul pe lucru pentru a-i stoarce si din piaträ; ie vinäriciul oieritul indoit, impune mänästirilor cea din aceste de care sele fusese totdeauna scutite, mai indatorindu-le a contribui in naturá cu mai multe din obiectele de aprovisionare. cá atari nuite nu isbuteste a aduna trebue pentru intimpinarea trebuintelor,

mai vackit pe

mai ales In pungile lui,

era de nevoie sä

vroeste sä scoatä care de la Constantin Mavrocordat nu mai fusese ridicat. Mitropolitul insä boerii gäsind darea aceasta legatá cu afurisenie, nu indräsnirá sä o deslege. Hanger li propuse atunci, ca sä scoatä contributia sub alt nume, acel de gostinärit, numele därei ce se lua pe mascuri nu pe vite. Boerii nu se invoirä nici la acest mijloc iezuitic. Domnul trimise atunci de olac la Patriarhul din Tarigrad, rugandu-1 sä desfacä asupra acelei oferind SfintiiSale prin capuchihaia al din Constantinopol 50 pungi de bani pentru ostenealá. Cel mai Malt representant al religiei moralitätei pe se gräbi a räspunde dorintelor compatriotului deslegá darea ritului de afurisenia sub care era inläntuitä. Mitropolitul Dositeiu stárueste in refusul säu de a iscáli deslegarea; tot aoa fac mai multi boeri. Se gäsesc insä vre-o cari iscAlitura pentru un

numär de pungi de bani, primite de ei sub

de

milä domneascd. Indatä ce Domnul avu iscAliturile apärate, el incinse toatä tara cu strasnice porunci, pentru constatarea numärului vitelor. tocmai pe a-

www.dacoromanica.ro

110

nu puturá asde oare-ce le in tätura casei, usei. Apucati pe neasteptate, cuitorii nu aveau bani, cu ce sä darea, care se scrisese surnä insemnatä, anume 2 galbeni de dincoace pi 2 lei dincolo de Olt. Mumbasirii rânduiti peste slujbasi, dintre Turd, Greci pi alte nearnuri tara de la un capät la altul, ca niste lupi flämânzi, sau ca niste haite de lepinati apucau pe oarneni a banii. Acestia neavând cui si vitele mijlocul ernei, negäsind cui munci pentru a din productul muncei

,,tunci

pi

cunde nici-un cap de

lor, neavând nici bucate de prisos pe la casele spre a le desface pi a se pläti din acestora, nu

ordinul aveau nici-o putere. Banii trebuiau strasnic al Dornnului, sä se impliniascä pânä in 15 zile. Incepurä deci slujbasii a stoarce pi a rnunci pe locuitori, inchizând pi femei prin casare, pi fumuri de gunoiu pi de ardeiu, nedându-le candu-i mânele de mâncare, legandu-i pi bätändu-i cu bicele la moarte, sau finându-i picioarele zapada geroasä. Mai multi oagoale ceasuri

ta in asemenea chinuri pi poporul meni pierdurä desperat ducând pe in curtea palatului spre a-i aräta Domnului, acesta le dido raspunsul ingrozitor, ci dea pi nu-i va omori. ').

Despre jafurile lui Pasvan-Oglu, D-1 A. D. Xenopol

de ingrozitor, ca pi de mai un tablou tot pe un comansus: ....EI (Pasvan-Oglu) vestit prin cruzimele lui, Manaf-lbrairn, dant al cu esecutarea Munteniei, pi acesta trecând Dunärea pe cand oamenii se asteptau mai atacá deodatä priiarmarocul de la Clenov din vighind tocmai ca niste varsätori de sânge lupi, când sä gisiasci pe dormind pi pe câni lenevindu-se, ca sä näväliascä sä sfärâme turma. Negutitorii sunt surprinsi in mijlocul schimbului de daraveri, de 1) A. D. Xenopol

Románilor vol. V pag. 313.

www.dacoromanica.ro

salbatecii Pasvangii, cari návälesc asupra cu säbiile scoase, sbierând ca niste lei, groaza cuprinde pe sä f dar impiedicati de neorânduiala iarmarocului, cei mai multi cad in mânele hotilor, cari tot ce aveau la sufletul adaug dupd ce le despoiere, taie pe cei mai multi, pe cruzimea

altii

ciuntesc. Pe când aceste jafuri se petreceau la

alte pärti ale Olteniei, Bucuresti se tea, Pasvangii se apropie de capital& Se datd un mare divan, in care Domino! (Mihail

ves-

in-

tremurând boerilor vestile pe cari le primise de la ispravnicii de peste sfätueste pe boeri caute fie-care scaparea cum va putea,

el

va

addpostire in Transilvania. Un mo-

ment dupt acea butcile domnesti a averea cea mai de pret a urcându-se cu toatä familia casnicii lui in ele, Boerii se gräbesc a-1 imitä.

si panica ne

calea spre Brasov. inchipuie cine-va spaima mai pomenitd, ce in norod, când

vázuse cdpiteniile sale, Domnul de 1 Iatä o

boerii, rupänd-o mai e nevoie, de patriotismul virtutea ! Ce enormä deoseadevdratii boeri de odinioard, cari fata primejdiei, strânsi Domn, sub umbra steagurilor tärei, mergeau sä pentru apararea patriei a neamului, acesti parveniti sau degenerati, intrigi, inchinati sträinilor, gudurándu-se fata celui urmä turc tremurând numai la auzul numelui unui aventurier ce dispunea de câte-va mii de ! s'ar fi fost scurs veacuri acest Mihail care páräseste tronul tara ce-i alt incredintate, de frica unei bande de hoti, Domn sträin, Niculae Mavrogheni, care räscoin cenusä virtutea a Românilor, la räsboiu

cu ei sä cuceriascä victorii de la armate in re-

1) A. D. Xenopol Istoria Romänitor vol. V pag. 331. 2) A. D. Xenopol Românitor vol. V pag. 333.

www.dacoromanica.ro

112

de chiar pentru cause sträine de Cu cu domni ca Mihail utu, nu e de mirat ca sä fi ajuns, unde TArile Ambasadorul lui Frederic Vilhelm al III 1), Regele Prusiei, Von Knobelsdorf 2), trecând prin Bucuresti in

boeri

!

lunie 1803 la inceputul domniei lui Constantin Ipsilanti 3), face Regelui säu un detaliat raport asupra tristei stäri in care se afla Muntenia, din causa lui Pasvan-Oglu:

Chiar in seara sosirei mele, Domnul mi-a fäcut o visitä incognito. ce mi-a märturisit, cu loath efusiunea inimei sale, sentimentele viei sale recunostinte pentru interesul ce Majestatea bine-voeste aibd pentru persoana lui, mi-a fäcut un tablou cu devdrat a situatiunei critice, in care se de la venirea lui aici. In toamna gäsise tara desavârsire ruinatä opt ani consecutivi de nenorociri; ch pentru a o parte a räului, el pase numai decal tara de trupele turcesti, plâtindu-le

solda intârziatä, »a

Valahia;

tenentii säi nu

ast-f el multumindu-le, le angajase locode atunci, Pasvan-Oglu

incetaserá a-i stoarce sume foarte visteria goalä; semnate; cä tara era istovitä somatie a lui Manafsituatie de desastruosd, o Ibraim punea t-i arata ch va preface totul in foc in sânge dach trei zile. ,.nu-i va remite suma de 128.000 piastri, provisuni nutret pentru trupele lui bogate pentru el.

Principele, care nu-i lipsit de energie, e de aceiasi

rere cu mine,

singurul

de a scapa de toate

Frederic al succesorul lui Frederic al Rege al Prusiei de la 1797-1840, este nenorocitul adversar al Napoleon I, care-si vede tara anihilatä dupá bätália de la in 1806 tratatul de la Tilsit in 1807. 2) Maiorul Von ambasador prusian la Costantinopol in locul lui Diez, la 21 April 1793. Constantin Munteniei de la succesorul lui Mihail este lui Alecsandru Ipsilante, fostul Domn Moldova. Prin fuga lui Muntenia Dimitrie la Viena in 1731, pe tatál a cu fratele renunta la domnia Munteniei causase multe despliceri.

www.dacoromanica.ro

113

aceste supärki, ar fi sä-1 pe Manaf-Ibraim de a trece Dunkea. Dar, departe de a se putea spri-

jini pe ajutorul absolut necesar al boerilor, lasitatea este de mare, in cât ei voiau, cum au anul trecut, st fugá in Transilvania; ei n'au putut fi

retinuti deck printr'o proclamatie a Principelui, prin boer, ce care-i amenintä va capul celui ar da semne cá se pregkeste piece.... 1). triste imprejurári, o parte din boerii MunIn teniei se gändesc din nou la Rusia cer protectia Tarul Paul I. 2). Scurta domnie a lui Paul I nu e lipsitä de griji. El ia parte la a doua coalitie contra Franciei, in special vestitul Suvorof, repoartá insemnate succese; in urmä se cu Napoleon I acceptE planul acestuia, spre domnia lumei. Cu toate aceste preocupatiuni, Paul I nu nepäsätor la plängerile boerilor munteni. El dA ordin ambasadorului sAu din Constantinopol, care face o energicA intervenire la Poartá, ca st pue captt sordinilor jafurilor comise In Muntenia. In acelasi timp Paul I scrie in mod foarte sever lui Pasvan-Oglu de a präda Muntenia, amenintandu-I st cas contrar va trimite armatA contra lui. Cea ce nu era stare sA Turcia cu armata ei, Tarul Paul I face numai cu autoritatea sa. Pasvan-Oglu se supune numai Paul I, Muntenia decât ast-fel, grape intervenirei este lasatá pace la moarte acestuia, de venturierul de la Vidin. In care generalii sAi,

lorga Acte pi fragmente vol. pag. 382. 2) Paul I, Tarul Rusiei de la 1796-1801, fiul lui Petru al al Caterinei a II, se urcá pe tron la moartea mamei sale, In 6 Noembre 1796. Avea multe calitäti naturale, dar caracter sombru bänuitor. declarat al principiilor revolutlei francese, el este reactionar aboleqte unele luate sub regimul liberal al Caterinei. Cade victima unei revolutiuni de palat la 12 1) N.

Martie 1801.

Dionisie Eclesiarhul pag. 203. 8

www.dacoromanica.ro

114

mai agiFiul Alecsandru I I) are o domnie tatá decât tatäl shu, din causa räsboaelor napoleonice; Române devin din ce totusi relatiunile sale cu in ce mai strânse. Debuturile lui sunt de cea mai mare bundvointä pentru principate; el este cel care, chiar in celor mai grave evnimente, prode ele, ch sä Portei o aplicare a dispositiilor din tratatele de la CuciucCainargi, Ainali-Kawak ladi. Stricându-se prietenia sea Francia, din causa expeditiei lui Napoleon in Egipt in 1798-1799, Turcia vâzându-se amenintatd in existenta

cu Rusia un tratat

de aliantä la 23 Decembre 1798. Basat pe influenta ce-i dädea aceastá alianta, Alecsandru nu scapä ocasia sä

1802 capätä de la Inch un mare bine principa(elor Poartä o notá categoricd in favoarea Tärilor Române. In notä Poarta spune: .... In basa condi-

tiunilor tratatului de pace dintre Sublima Rusia, aceastä din putere având dteptul de intercesiune in favoare susziselor asupra notei ce ne-a presentat, din ordinul Curtei sale, amicul nostru, prea nobilul trimis al Rusiei, resident la Constantinopol, care, spre a da numitelor conditiuni o fort& care sä le esecutarea, el cerea girea câtor-va articole urma mai multor tratative amicale cu trimisul Rusiei, asupra celor ce cerea aceastá chestiune; s'a regulat s'a couferintd, o discutiune dispositiunile dinainte vor fi confirmate consolidate prin adäugirea altor articole la cele vechi deja esprimate prin cele sublime firmane trimise numitelor provincii cu datele citate mai sus...."2). Rusiei de la fiul lui Paul I, 1) 1, mare. Inceputul domniei lui este contimporan lui Napoleon e foarte agent din causa räsboaelor napoleonice a situatiei interne. Rind pe vrajrnas ori aliat al lui Napoleon, sandru ia parte la toate coalitiile contra acestuia suportu ribila campanie a lui Napoleon in Rusia in 1812.

Petrescu, D. A. Sturdza

Acte

documente vol.

I

part. 2 pag. 263.

www.dacoromanica.ro

D. C. Sturdza

115

un firman in Odatä cu aceasta Poarta trimite ambele principate, in cari, ce pi reste dispositiile din alte firmane anterioare, date tot pe basa tratatelor Rusia, adauge urmdtoarele dispositiuni

Si litra nu va mai fi culeasá in de Turcii trimisi acolo, ci cumpâratd pi transportatä cu platä la schelele Dunärei. Vama din Galati sau Bräila va fi perceputd de Gospodar prin oamenii pi nu va mai fi apucatá de perceptorii turci din Chilia. Dregdtoriile provinciilor române vor fi

boerilor celor mai destoinici, deosebire de sunt greci sau pdmânteni. Poartä nu va fi mai mare deDarea cat suma de 619 pungi pentru Muntenia pi 135 pungi si 445 lei pentru Moldova. Zaireele pi avaidurile ce se cer la confirmarea prin-

cipilor vor fi plätite din veniturile speciale, ale ocnelor pi pi nu din därile supusilor. Domnia Gospodarilor este ficsatä pe ?apte ani. Ei nu pot fi depusi de acest termen, decât pen-

tru o

väditä. Indatá ce o aseminea le va fi pusä seam& Turcia va trebui sä pe ambasadorul rus, care pi dänsul trebue sä se delictul s'a comis, doveditä chip nein-. doelnic vinovdtia domnului, atunci numai depunerea

in

lui va fi permisd....

,

Ast-fel, gratie Tarului Alecsandru I, se/ese din sfera

platonice pi se primul pas real spre stabilitatea domniilor romtne pi inläturarea celei mai mari calamitäti ce cädea asupra tärilor noastre. Alecsandru I, care cât de putin angajamentele fags1) Aceste lirrnane sunt publicate intregi in Hurmuzaki cumente, in Ghenadie Petrescu, D. A. Sturdza D. C. Sturdza Acte pi documente vol. I part. 2, pag. 259, In Th. Codrescu vol. III pag. 181 p In Papiu Ilarian Tesaur de monuextras in A. D. Xenopol mente istorice, vol. I pag. toria Romdnilor vol. V pag. 346.

www.dacoromanica.ro

116

ca nu fie dejucate bundle lui intentii, ale Caterinei a 11, cu cele mai mari garantii schimbarea domnilor. Se va vedea mai jos cum Poarta a respectat garantiile atát de puternice luate de Alecsandru I. Efectele binefäcdtoare ale dreptului de intercesiune al Rusiei eliberdrei celor firmane se vád repecle. Consulul rus se simte acum in a interveni la Alecsandru Domnul Moldovei, spre a pune capät jafurilor din .... Chiar anul 1802, câte-va zile dupd incheierea alcdtuirei raportate, consulul Rusiei din Tárile Române remite lui Alecsandu o care chip foarte aspru toate duelele cum

legile ce se comiteau sub a lui ocârmuire.

prin a pune

El incepe vedere Principelui, co exagerarea ne-

mäsuratä a impositelor, sub care zac locuitorii acestei pe Suveranul sOu, care s'a au umplut de o pärinteascä de ajutor. hotärit a le Dupd aceea, enumerarea impositelor, aratO ingrozitoarea adäugire, cere numai decât reducerea la o suportabilä pentru locuitori. Mai protestä apoi contra despoierei oamenilor de avutul din partea Turciei a Domnului, a li se da despdgubirea corespunzätoare; contra nenumäratelor podvezi cari ar cu totul timpul Oranilor nu le-ar invoi a se ocupa de gospodäria lor; contra numärului mare de Greci adusi de Domn din Constantinopol, care ar despoia tara altele mai multe, cerând un räspuns in scris la aceste observatiuni. '). Rusia aratá Portei starea nenorocitä a Tärilor interveni, ca in casul in care Domnii Române tori ar fi se dea domnia unuia din cipate Constantin Ipsilante. S'a zis ca Rusia a era partisanul tervenit in favoarea lui Ipsilante, 1) A. D. Xenopol Istoria Românilor vol. V, pag. 347 Despre jefuirea prilor Române sub Alecsandru si Mihail pag. 45 si 81. de la 1801-1802 vezi Zilot

www.dacoromanica.ro

117

Constantin Ipsilante in scurta lui domnie in

ei.

Moldova,

de unde Poarta

dovezi a fi un domn bun pi intelept,

scosese nici-un motiv; boerii Munteniei cereau mod unanim, iar pentru el intervenise pi Frederic al III, Regele Prusiei. Ar putea fi invinuitä Rusia, intervenia pentru un numai fiind-cd-i era partisan; cu atât mai Rusia alegea partisani din oamenii buni, iubiti in pi stimati in

Constantin Ipsilante 2) chiar de la inceputul domniei recomandarea Rusiei. S'a ce raporta despre dânsul basadorul prusian Von Knobelsdorf 3); iatá ce scrie despre dânsul de pornit de obiceiu Zilot Românul, contra domnilor greci: .... Domnul a tara cu bune inceputuri, pre boeri cinstindu-i lesnindu-i, pe saraci dorindu-i miluidu-i; asezemânt lui in Muntenia,

fdcu

In toatá tara de se cumpära toate breslele la darea dAjdiilor stare pi putere, cu un cuvânt arata de nu se l'au cerut Domn.... 4). Ipsilante se ingrijepte numai a pune tara stare de aparare contra Pasvangiilor; aduce de peste grániceri si panduri, oameni de strânsurd, negutitori pi Moldoveni pi tuturor le uniforme un corp de artelerie; alatueste in pi arme;

totul o armatá de vre-o 8000 oomeni; acestor

Pasvangiii

Dunärea

gratie pi nu

sä mai prade tara. 5) El se poartá cu pi basat pe sprijinul Rusiei, când Turcii, socotindu-1 ca pe alti domni, un de vataf al la Constantinopol niste oi, Ipsilante le cer prin capuchehaia lui, ultimele capitulatiuni tate in afar&

1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 373. 2) Constantin Ipsilante 0i Alex. Moruzi numiti Domni, mul In Muntenia, al doilea in Moldova, In basa firmanelor de la 1802, domnesc de la 1802-1806. 8) Vezi pag. 112 8)

Zilot Românul 82. A. D. Xenopol Istoria Romdnilor pag. 354.

www.dacoromanica.ro

118

ale Munteniei cu Poarta, sub garantia Rusiei, se opun la cerere. '). De multä vreme Poarta nu mai capatase un Române.

atât de demn de la un domn din Mile

Se acusä Alecsandru I, cd infelegea prin dreptul de intercesiune, a se amesteca in afacerile interne ale Turciei pi a dicta Portei. Rusia avea dreptul de intercesiune de 25 ani prin tratatul de la Cuciuc-Cainargi fusese reconfirmat prin conventiunea de la Ainali-Kawak Impáräteasa pi prin tratatul de la Iasi; totusi, Caterina a II se incredea in angajamentde Turcilor mod blajin, fägAduelele turcesti au rämas intervenia atâta vreme moartä pentru noi. Alecsandru I, fire mai hotäritä, nu intelegea se mai eludeze in chip tratatele; ce i s'a presintat ocasia, a intervenit cu energie, iar resultatele s'au Din nenorocire aceste bune inceputuri paraprin isbucnirea celui de al cincilea Rusia

Turcia de la 1806-1812. Poarta, sub teroarea

politicei personale pi interesate a lui Napoleon I, toate dispositiile tratatelor anterioare dintre ea pi Rusia, dändu-se la amenintäri acte de ostilitate contra Rusiei. Scoate din domnie, motiv pi contra firmanelor din 1802, pe Constantin Ipsilante pi pe Alecsandru Moruzi, lipsind putin ca celui sä nu-i ia pi ordine mai multor pasi din Rumelia trimitä trupe la

Ismail spre a forma un lagär; garnisoanele din Hotin pi Ismail la 10.000 oameni fie-care; in Rumelia o armatä numeroasd sub conducerea pasei

Scutari; pune flota pe picior de se adune insemnate provisiuni pentru trupe; trecerea vaselor rusesti de priu Bosfor pi Dardanele, ce fusese asiguratá Rusiei printr'un tratat formal in Septembre 1805; lasä a injelege nu s'ar putea opune trecerei armatelor lui Napoleon prin torul turcesc in casul unui cu Rusia, atinsä in demnitatea pi siguranta ei, nu pu1) A. D. Xenopol Istoria Românilbr vol. V pag. 355.

www.dacoromanica.ro

119

indiferentd. Ea cere explicatiuni pi intervine cu energie la Constantinopol pentru respectarea tratatelor. Impäratul Alecsandru sigur de mai 'naconform obiceiului Turcilor, nu va nici ales categoric, nici satisfactie complectd, acum când ei erau sub dependenta absolutä a lui Napoleon, ordin, pentru a ma mult cererile sale, ca un corp de ocupatiune sub conducerea generalului Michelson in principate. Alecsandru lush modul cel mai categoric atât Portei, cât pi representantilor puteriIor sträine, ca pi locuitorilor din principate prin manifestul nu are câtu-si de putin de a declara räsboiu, va retrage ostile sale din principate, imediat ce-i vor fi satisfäcute tea

In adevär Poarta

pe Principi, dar nu

satisface nici-una din cererile cele-alte ale Rusiei: nu va inceteazá cu preparativele militare, nu läsa navigarea vaselor rusesti prin Bosfor Dardanele, nu nici-o asigurare impotriva trecerei eventuale a armatelor lui Napoleon prin Turcia. Evident, in timpuri normale, Rusia s'ar fi putut multumi numai cu reintegrarea Principilor Moldovei Munteniei. Acum când vârtejul napoleonic vântura toatä Europa, fapte pi asigurdri isolate pi vagi nu mai erau de ajuns. Austria, Prusia, statele italiene sguduite din temelii, erau la discretia lui Napoleon. Prin cuprinderea Dalmatiei, ratul frances pusese piciorul Peninsula balcanicä, iar Turcia, in starea ei de sldbiciune decadent& nu oferia cea mai garantie s'ar putea opune neas-

tämpäratului cuceritor, când i-ar veni pofta de Contra cui s'ar mai fi putut armele lui Napoleon? Contra singurilor state ce mai remäseserd in picioare Europa, Anglia pi Rusia. Cu Anglia era deja rândul Rusiei, ce luase parte la toate coalicontra lui Napoleon, nu putea

intârzie. Intr'o ast-

fel de eventualitate foarte probabild, Turcia ar fi fost re-

morcatä impotriva Rusiei, iar trupele turcesti, deja puse

www.dacoromanica.ro

120

pe picior de ar fi servit drept avangardd matelor napoleonice. Alecsandru I bine derea Bosforului pi Dardanelelor era impusä Turcilor de Napoleon, ca flota ruseascb sä nu face nici-o miscare sä in Marea ca basen. Prin urmare nu lucruri de nimic, ori sperante vagi de a smulge ceva Turciei causau cererile pi procedarea lui Alecsandru I; numai moment prielnic pentru ceva nu era acum, când pe deoparte Rusia se vräjmäsie cu Napoleon, pe de alta Turcia tea sub influenta a acestuia. Rusia se simtia amenintatd in siguranta ei; teama pi prude* dictau ori capete din partea Turciei, ori pi le ia

Turcia n'a voit ori n'a fost lasatá a satisface celui Alecsandru pi a declarat rásboiu Rusiei la sfârsitul anului 1806. A fost lung acest pi periexpunere nu intrá lui numeroase, a le noastre au avut suIn cadrul acestui studiu. fere mult In timpul rdsboiului, care s'a terminat cu o nenorocire pentru noi, perderea Basarabiei.

A cui a fost idea, ce cause au dcterminat luarea ce ne pi cum am ajuns la ea, restul acestui capitol. Fost-a ideea aceasta a

Basarabiei

ratului Alecsandru I? Nu, nici de nici timpul rdsboiului la anului 1807, Tarul Alecsandru I nu s'a gândit un moment a cuprinde

rile Române sau o parte din ele; din

sä le arate cea mai mare

vedeste In mod neIndoios prin faptele

Aceasta se cores-

diplomaticd din acel timp. Pe la Inceputul nului 1806, Rusia pi ea de Napoleon bätälia de la Austerlitz la 2 Decembre 1805, se simte ameninde Napoleon pi e foarte Turcia cu care nu va putea opune, din causa släbiciunei era sale, o resistent Impäratului frances. Pentru aceasta ea face preparative militare spre frontiera Molle Intrebuinta la primul semnal dovei, pe cari

www.dacoromanica.ro

121

al lui Napoleon, pune in pe Turcia despre aceasta. Ambasadorul Prusiei Von Goltz cuno§tea preparativele, le aduce la cuno§tinta lui Frederic al Ill, aliatul Rusiei, prin raporul din 26 lanuar 1806, In care ....Rusia n'are inten-

tiunea a provoca pericolul, dar crede trebue infrunte la nevoe i ajutorul aliatei sale (Turcia). Ea crede de almintrelia, acest plan nu ar esclude posibilitatea unei care ar putea-o aceasta ar voi s dea asiapropia de Francia, gurri cu desávrsire satisfäctoare pentru mnfinerea integritätei viitoare a Portei otomane....

Temerile ch Napoleon va pe Turci contra Rusiei persistau la Petersburg, din causa atitudinei nice a ast-fel cd la 19 Martie 1806 Von Goltz raporteazA lui Frederic al III: Din prinde din ce ce mai mult aici idea de a se aduna trupe considerabile la hotarele Moldovei Manteniei, ultimul timp s'a ridicat chiar Consiliul

imperiului o voce, care a necesitatea provincii. Impratul Alecsandru s'a opus acestor

s'a

cci el nu voeste s dea semnalul alarmelor false;

a se lua toate trebuitoare, spre a putea preveni pe Francesi, casul vre-unui proiect de a face intre trupe pe teritoriul

sub ori-ce pretext ar fi.... 2). La 12 lulie 1806 Tarul Alecsandru I, ca sA asigure despre intentiile sale pe amicul aliatul sAu gele Prusiei Frederic Vilhelm al III, printr'o conventiune secretA In 7 articole, semnate de Alecsandru, tratatul dintre Rusia Prusia din 1800. Prin art. 3 aI acestei conventiuni ambii Suverani reciproc independenta integritatea o3)

DupA ocuparea principatelor, ministrul de externe N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 405. N. lorga Acte oi fragmente vol. II pag. 406. 8) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte 0i documente pag. 505. vol. 1 partea

www.dacoromanica.ro

122

al Rusiei aratá ambasadorului prusian Von Goltz la 25 Octombrie 1806, numai motive de au dictat ocuparea principatelor .... Subsemnatul e foarte multumit a ed da asigurarea cea mai formald

Majestatea Sa Impäratut va fi gata a retrage tru-

pele din cele douä provincii, imediat ce Poarta va fi dat justá satisfacere tuturor nemultumirilor pe cari Curtea imperiald este indrept a le formula, dupá stipulatiunile cele mai precise ce esistO cele imperii. De almintrelia sincerä a Majestätei Sale Imperiale

o

este, ca ocupatiunea celor princlpate de trupe sä nu aducä de o rupturä cu Poarta, si ministerul imperial n'a neglijat nimic da a presinta la Constantinopol operatiune in adeväratnl ei punct de vedere....

Tot acelasi sens se dau instructiuni precise ambasadorului rusesc la Constantinopol ltalinsky Noembrie 1806, spre a declara in modul cel mai categoric ....generalul Michelson, comandantul suprem

al armatei de la Nistru, a primit ordin de a Moldova, nu ca vrajma$, cum reaua nu va Intärzia de sigur presinte, dar cu singurul scop de

a face

raporturi, ce au esisimperii, conform tratatelor; de a preveni efectele periculoase ale influentei francese, care se stabileste la Constantinopol care amenintä Poarta cu o compleetä supunere; sfârsit de a paralisa planul pe de ambasadorul Sebastiani ca facä a trece o armatä francesä prin statele otomane, pentru a veni ne atace la Nistru.... In nota Rusiei din 4 Noembre privitoare la ocupatie, dupá ce se aratá cá ea e provocatá, diu

tat

se restabiliascä timp intre cele

)

Turcia 1) N. lorga 2)

angajamentele ei privitoare la prinfragmente vol. II pag. 411. Comte Horace Sebastiani, ambasadorul lui

Acte

poleon I la Constantinopol, joacá un foarte mare rol in aceste imprejuräri in capitala Turciei.

3) Dim. Sturdza

vol. I partea II pag. 518.

C. Colescu-Vartic Acte

www.dacoromanica.ro

documente

123

cipate, cá a fäcut preparative militare contra Rusiei pi din alte cause, conchide .... In aceste circumstante, Majestatea Sa Impäratul a simtit nevoia de a-si pune hotarele la adApostul ori-cArei insulte; de a proteja popoarele, le-a promis, consimtimântul Portei, a le conserva privilegiile ; de a preveni pi a dejuca planurile vrâjmasilor ). La 11 Decembre 1806, ambasadorul prusian Von lui Frederic Vilhelm al III .... Nu

mai stä in puterea Rusiei de-a

ruptura cu Poarta otomanä, dacä aceasta voeste sä considere ocuparea principatelor pi Valahiei ca un act de agresiune. Rusia s'a explicat deajuns prin declaratiunile sale anterioare.... Ea a presintat mäsurá foarte de curánd sub adeväratul ei punct de a declarat, din movedere la Constantinopol,

mentul ce Poarta se va

Indepliniasca con-

ctitiunile tratatului, Rusia nu va face nici-o greutate retrage trupele din cele provincii sus menfionate. toatá Cererile, asupra arora se

gerea, sunt urmatoarele patru: 10 Restabilirea Gospodarilor; Mântinerea

linistei in aceste douä pro-

vincii pi la hotarele posesiunilor rusesti; 30 Libertatea trecerei pavilionului rusese; 40 Reinoirea tratatului cu Anglia. 2). La 18 lanuar 1807 Von Goltz scrie din nou gelui .... Majestatea Sa Impäratul Rusiei, care nu sunt pretinde nimic pentru el, va consimfi, in sigur, la retragerea trupelor sale din Moldova Vace Sublima Poartá se va decide a satislahia, "face dreptele sale cereri, bazate pe tratate." La 25 Martie 1807 Von din nou: ....Acest ministru 4) mi-a spus: noi vom face mâni pace N. lorga Acte N. lorga Acte

fragmente vol. I pag. 412. fragmente vol. II pag. 415. N. sorge Acte fragmente vol. II pag. 420. 4) Andrei de Budberg, ministrul de externe al Rusiei. 2

www.dacoromanica.ro

124

Poarta, dad ea voeste si se holdreasci a indeplinl tratatul, nu ne va trebui nimic mai mult pentru a

retrage trupele noastre din Moldova si Valahia."9 In lunie 1807 se presintä un memoriu rus, cuprinmai multe puncte de discutat plenipotentiarii rail francesi. Punctul 3, privitor la le are urmätorul continut: Evacuatiunea Moldovei Valahia. Ar fi de ca ficindu-se pacea cu Francia, putem facultatea de a ne intelege noi cu Poarta. Cum nu se poate a evita interventiunea lui Bonaparte in aceastä intelegere, ar trebui Incercat, promitându-se evacuarea celor principate, obtinea conditia, la pacea definitivä Rusia si Francia, ca Moldova Valahia in sävarsitul esercitiu al drepturilor privilegiilor, ci s'au concedat tratatul de la Cuciuc-Cainargi. 2) de un memorandum rus sub Acest memoriu este titlul Dupd ce a fäcut räsboiul cu lealitate, Rusia va Rusia este face tot ast-fel pacea. In el se spune gata a se cu Poarta prin mediatiunea Franciei si pe basa tratatelor ce au esistat la ultima ruptura. Ea va sacrifica chiar acele avantaje, ce-i erau asigurate prin tratate, atit va fi posibil (trecerea vapoarelor de Baratarii, etc). ocupatiunea Mecklemburgului s'a fäcut in urma ocupatiunei Moldovei Valahiei, pare din momentul ce acestea vor fi evacuate, Mecklemburgul asemenea sä fie res-

a

tituit....

In intr'o notä autografd adresatä de Tarul Alecsandru I lui Napoleon la 5 lulie 1807, acesta reconfirmA evacuarea principatelor. 3).

La 24 August 1807 se

incheie la Slobozia un Turci. Prin acest armistitiu se pretrupele rusesti vor evacua principatele in timp

Rusi

vedea

1) N. lorga Acte

fragmente vol. 11 pag. 421.

2) Dim. Sturdza si C. Colescu-Vartic Acte

vol. 1 partea a pag. 565. 3) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte vol. 1 partea a H pag. 575.

www.dacoromanica.ro

documente

ti

dociunente

125

de 35 zile,

efectele

munifiunile ce se

din prinocupatiunei. Trupele turce§ti vor cipate ele in timp de 35 zile, pästrând Ismail, Giurgiu. contractante nu se vor amesteca adminstrarea celor principate Moldova Valahia, pânä la sosirea plenipotentiarilor cu incheierea atunci trupele turce§ti nu vor putea ocupa nici o cetate, cari vor fi, conform armistifiului, evacuate de trupele ruse§ti; numai locuitorii vor putea in ele.Rusia va evacua insula Tenedos ori-ce alt punct din Arhipelag vasele ruse§ti de vor reintra in porturile ast-fel ca stâmtoarea Dardanele fie cu totul Vasele turce§ti de boiu, ce ar fi fost capturate de Ru§i, vor fi inapoiate se vor restitui in mod Turciei. Prisonierii de reciproc. Armistifiul era pe timp de 8 luni, la 21 Martie Acest armistifiu confinea condifiuni ce nu puteau conveni Ruslei. Generalul Michelson, Rusiei cu tratativele de pace, murind chiar atunci, armistifiul este semnat numai de Lascaroff ratificat de generalul Meyendorff, care nu avea nici instructiunioici imputerniche pentru aceasta. Cu toate aceste trupele ruse§ti mi§carea de retragere din principate. Dar Turcii, ce observA aceasta, armistifiul, trec Duteritoriul muntean de pe ocupA

nevoite cA

Gal*.

Turcii

Din

causA, trupele ruse§ti sunt armistifiul nu mai esistA de fapt,

imediat, constringând pe Ru§i

a lua de apararc. Aceste fapte sunt confirmate in mai multe feluri. Baronul Senfft de Pilsach, noul ambasador al Prusiei la Constantinopol, pe care Poarta nu voise a-1 primi Bucure§ti, prin urmare in care se chiar a cunoa§te lucrurile prin el raporteazd Regelui sAu la 15 Septembrie 1807, cA ....Turcii, ce Ru§ii 1) Ein rumänischer Senator Die russisch-turkisclzen Ver-

träge pag. 65.

www.dacoromanica.ro

s'au Indepärtat de Dundee, n'au lipsit de a trece acest fluviu, de a prada tam, de a masacra pi a maltrata pe locuitori. Poarta otomanä nu este stare a reprima aceste desordini, arora Valahia este expusä de mai multi ani, pentru cd pasii i agalele ce comanda in lungul Dunärei, sunt ca independenti pi considerd jáfuirea Valahiei ca un drept pi ca un venit al lor asigurat.... 1). La 6 Noembre 1807 ministrul de externe al Rusiei comunia comtelui vedere basadorul rusesc la Paris, spre a pune comtele Rumianzof

nistrului de externe al Franciei, motivele pentru cari Rusia nu mai poate executa armistitiul de la Slobozia: ....Acest general (Mekendorff), care a dat ratificarea sa, imputernicire, a ordofärä cerceteze pi sä nat evacuarea provinciilor, fidel acest punt instrucfiunilor pe cari predecesorul (Michelson) le primise. Evacuatiunea promisd se efectua dar; ins' momentul de a se indeplini, aceastä mäsurä a trebuit sä fie schimbatä de nevoie, pi chiar acest Meyendorff, care se gräbia atât de mult stipulatiunile unui armistitiu, ce n'avea nici-o validitate, a fost impedicat

de Turci

de a

evacuatiunea deja inceputä.

Cu toate stipulatiunile, cari puneau Dunärea ca barierá, Turcii trecurä acest fluviu comiserä tot felul de escese, neajunsuri jafuri; doi ofiteri trimisi de gu-

vernul acestor

provincii, furä sacrificati turbärei lor barbare. Dar ceea ce impuse generalului Meyendorff de a comanda trupelor sale se opriascä, fu ocuparea

de Turci a Galati, pe care trupele noastre o evacuaserd. Cu toate acestea art. 3 din armistitiu spune: pânä la incheierea trupele otomane nu vor patea ocupa nici o cetate, cari, ca urmare a acestui mistitiu, vor fi evacuate de trupele rusesti; numai locuitorii vor putea tetra ele. Generalul Meyendorff a ocupat din nou cu trupele noastre pi Turcii au 1) N. lorga Acte 2) Fiul

fragmente vol. pag. 430. Rumianzof din timpul Caterinei a

www.dacoromanica.ro

127

plecat la apropierea

ce fac, et evacuafiunea

Este evident dupt narafiunea era legatä cu incheierea

§i ratificarea armistifiului, cu toate et aceasta nu esistä, nefiind fact daft sancfiunea evacuafiunea fusese ordonatä st aibt efect desevâr§it. Mai este evident, cä Turcii, de la originea armistifiului, Pau anulat ei prin unuia din articolele cele mai consequente. De atunci, ne-am gäsit, contra voinfei noastre, färä armistifiu, prin urmare starea de mai adid starea de rdsboiu...." 1). In acela§i timp Tarul Alecsandru I comunicA acestea printr'o scrisoare autografd lui Napoleon I: ....In ceea ce prive§te Poarta, am fost nevoit sä opresc evacurea Moldovei Valahiei iatá motivele: armis-

tifiul a fost

räu incheiat, au fost inserate articole, ce nu le pot admite. Am pedepsit pe generalul ce permis ratifica, generalul st aibá drept,

suprem murise decursul acestor fapte. Abia acest armistifiu fusese ratificat, Turcii permis infracocupând fiuni, trecând de mai multe ori Galafii. Insu-§i general s'a nevoit din aceastä sä evacuafiunea, ce

deja. De atunci am propus schimbdri in armistifiu, de

cari

generalul Savary 2) a dat comt Majestäfei Voastre,

dar Turcii au refusat a le admite; prin urmare, armistifiul nu esistä nu pot a-mi retrage trupele.... 3). Generalul Savary este convins de dreptatea Ru§ilor la 18 Noembre 1807 lui de Champagny, ministrul de externe al Franciei: Esplicafiunile succesive, pe cari le-am avut aceastä ocasiune de cari fac o dare de esactä M. S. vor pune posifia

de a

adevdrata causä a neevacuärei Moldovei

§i Valahiei. Prima

a fost din nenorocire a Tur-

C. Colescu-Vartic Acte 1) Dim. Sturdza vol. 1 partea a pag. 631.

2) Generalul Savary, ambasadorul lui Napoleon burg. vol. I,

Dim. Sturdzi C. Colescu-Vartic Acte partea a pag. 660.

www.dacoromanica.ro

documente, I

la Petersdoctunente,

128

cilor

de Ru§i. din urmá voiau sä angajamenetele lui; cei-dintai le-au dat un pre-.

tecst mai mult deck indestulätor, spre a reveni...."

La 26 Noembre 1807 cancelarul Rumianzof cornucomtelui alte ale armistitiului de la Slobozia, comise de Turci: .... Abia armistitiul a fost incheiat, Turcii au trimis mai multe bastimente incarcate cu munitiuni de rásboiu, mai ales cu pulbere, destinate sá aprovisioneze garnisoana din Ismail. Posturile noastre pe oprirá aceste bastimente, in urma raportului adresat mareplului Print Prozorowsky, acesta s'a multumit numai a le retrimite Marelui Vizir spunandu.-i aceasta era cea mai mare dovadä ce ar putea sá-i dea despre moderatiunea dorinta lui de pace.... 2).

Din toate acestea se vede neindoios, ca la sfarpitul anului 1807 Tarul Alecsandru I n'avea cel mai de a cuprinde Tärile mic el nu voia

sá se apere de pericolul mereu al lui Napoleon. Cum s'a näscut idee, cine a infiltrat-o mintea Tarului Alecsandru pi a consilierilor ? Insu-si Napoleon I; el este autorul moral al pierderei Basarabiei. Napoleon In aventurioasa lui politicá nu mai respecta nimic, nu mai cruta nimic. Prietenii aliante vechi, tratate formale, monarhii institutiuni, regi oameni de stat, toate se rästurnau dintr'un moment in altul, totul era calcat in picioare de marele rasboinic. ce nu. se pomenia eri, esista azi, pentru ca sá dispará.

Foarte multe din aceste combinatiuni de o zi n'aveau alt

scop, deck satisfacerea unei ambitiuni de moment al celui ce ajunsese ordone lumei dupá aceasta nici-un plan consistent, nici totul disparea, nu determinata; adesea resultatele acestei politici de o salturi erau daunätoare intereselor Franciei. C. Colescu-Vartic Acte 1) Dim. Sturdza partea a pag. 671. C. Colescu-Vartic Acte 2) Dim. Sturdza vol. 1 partea a 11 pag. 677.

documente

vol.

www.dacoromanica.ro

mi

documente

129

Intre Francia

Turcia esista o prietenie foarte

che; s'a vázut chiar paginele trecute de mult a sustinut Francia pe Turcia in diferite imprejuräri. Napoleon in 1798, condus numai de idea de a puterea in Marea Mediterand de himera de a da Angliei o loviturá teribilä, atacandu-i coloniile din India, face o expeditiune contra Egiptului, ce apartinea Turciei. El nu se gändi ch prin aceasta atingea gray Turcia in demnitatea puterea ei, pentru apararea rora era ia armele. Ast-fel Napoleon, dibácie prevedere, in picioare prietenia Turciei, ce putea fie de mult iar Francia perde increderea de care se bucura la Constantinopol. Atunci Turcia se cu Rusia, Anglia, Austria regatul Napolilui contra lui Napoleon, a doua coalitiune contra Francie 1799-1801. Curänd pe deoparte animositatea dintre pe de parte insinudrile fine ale

Tarul Paul I, determinard pe ce repurtase la atätea victorii contra Francesilor, a doua coase disolvä. Afecjianea entusiasmul lui Paul I lui Napoleon pe acesta iasä din

pentru Napoleon crescurá de mult timp de scurt, in trimise pe Kolisef indemne pe Primul-Consul a se declara Rege al Franciei ereditatea coroanei in dinastia sa ca singurul de a converti principiile revolutionare, ce au armat toatá Europa contra Franciei", propunere ce Napoleon se mai mult dispus a o satisface. Atunci se tratativele de pace Napoleon I Paul 1, alatuind marele proiect al unei expeditiuni franco-ruse India, spre a o scoate de sub dominatiunea 1). Prin expeditiune, Napoleon avea mari turcesti cutreerau deja Arabia provinciile otomane din Asia. Ast-fel Poarta priveste din ce in ce mai neincredere vrájmäsie pe Napoleon. 1) A. Ramband Histoire de la

pag. 523. 9

www.dacoromanica.ro

130

Asasinarea lui Paul I la 11 Mantie 1801 cât-va lucrurilor. Succesorul acestuia, Alecsandru I, nu avea acelasi entusiasm pentru Napoleon; totusi la 8 Octombrie 1801 se incheie tratatul de pace Rusia Francia, la 11 Octombre an o conventiune in care printre altele se stabilia incheierea Mire Francia i Turcia prin interventiunea Rusiei. Pentru moment expeditiunea in India este la o parte. Pacea Francia Austria se incheiase prin tratatul de la Lunéville; in curând se pacea Mire Francia pi Anglia prin tratatul de la Amiens. Pacea párea pentru moment asiguratd, dând lui Napoleon o imensä preponderentd; el se in 1804.

In curând tratatele litie,

se o multime de a treia coacalcate In 1805 se din Anglia, Rusia, Austria, Suedia,

gatul Napolilui, urmatä repede de a patra coalitie 18061807. Se desläntuirä lupte eroice, in cari armatele cese se acoperird de glorie, iar Napoleon ajunse in culmea puterei. Turcia preocupatä de starea a-

din läutrul ei, nu luase parte la aceste

tiuni. Napoleon aducându-si aminte,

i-ar putea fi de oare-care

imperiul otoman

ca un

spin in coasta Rusiei, incepe sä cultive prietenia Sulta-

nului Selim al

trimite ca ambasador pe generalul

Sebastiani, care toate mijloacele, pe deoparte a pe Napoleon fata lui Selim, pe de altä parte vräjmäsi cu Rusia, sprijinul prietenia lui Napoleon. Incetul cu influenta lui Napoleon ajunge atât de mare la Costantinopol, Poarta este la discretia lui, jar Sultanului Selirn do adevärate ordine, impunändu-i o pe fatá Rusiei, in timp ce aceasta era aliatá Turciei. Toate acestea se foarte din faptele corespondenta timpului. La 30 lanuarie 1805 Napoleon I adreseazd din Paris Sultanului Selim al III o foarte importantá scrisoare, in

www.dacoromanica.ro

131

care pe deoparte se vede modul autoritar

batjocu-

care Impäratul frances trata pe Sultan, pe de

ritor

alta intrigele insinuatiunile meOesugite spre ridica impotriva Rusiei. o foarte pompoasä introducere, ce nu de el cu restul scrisorei, Napoleon cepe imediat: ....Tu, descedent al marilor Otomani,

pärat

uneia din cele mai mari

din lume, tu de a domni ? Cum suferi tu, ca Rusia sä-ti dicteze legi ? Tu refusi a-mi da ceea ce-ti dau:

a-i

al

de orb asupra intereselor tale ?

»Rusia are 15.000 oameni la Corfu, crezi tu

sunt

contra ? Bastimentele sale iau obiceiul a se presinta fata Contantinopolului: e§ti tu atât de orb pentru a nu vedea zi, fie sub pretextul de a duce In Rusia trupele cari sunt la Corfu, fie sub nacela de

o

o

fa-

vorisate de Greci, vor invada capitala, imperiul va deodatä cu tine ? Dinastia ta va descinde in noaptea Reis-Effendi te tradeazd; din divan este Rusiei. Moartea lui Capitan-pa§a

ti-a

Te-am prevenit Gone§te divanul domne§te in Conspedepse§te pe Reis-Effendi tantinopol, almitrelia e§ti pierdut. In ceea ce prifiu prieten. a-mi reve§te, am voit fusa ceea ce Francia a avut totdeauna, primul pas tu voe§ti rämâi supus la Constantinopol, mod servil vräjma§ilor täi, mä voiu ridica pi eu de a-

de

pe

daub

mai bun

ori, te previn a

al

semenea contra ta; n'am fost nici-odatä un duman

slab

Selim. Chiamá minister pe amicii pe träddtori; increde-te adeväratilor tai amici, Fracia sau Prusia, ori vei pierde fara ta, re-

ligia ta pentru

familia ta. Adeväratii

ei voesc a domni

vräjma§i sunt RuO,

Marea nu Constantinopolul; pentru-cd sunt

pot aceasta sa de aceia-§i religiune Grecii, care e a unei A§tept rdspunsul pentru a din supu§ii fac. tu nu mai trebue gändesc pi

www.dacoromanica.ro

ce

132

nezi,

tu esti totul la dispositia vräjmasilor relei politici Franciei, voi plânge din causa orbirei a celui mai vechiu aliat al Franciei; dar voi de mare, voeste cä destinul, care te-a fäcut distrugd imperiul Solimanilor, Mustafa, Selimilor; cäci totul se schimbá pe pämânt, totul piere; Durnnezeu

singur nu va peri

1).

La 5 lunie 1805 Napoleon scrie ministrului oho de externe Talleyrand ce fel de instructiuni sä dea lui Sebastiani la Constantinopol, foarte importante de asemenea, ele desväluese hi planurile lui Napoleon hi mijloacele de a le executa: ....Tinta constantä a poli-

ticei mele este de a face o triplä alianjä mine, Poartä Persia, indreptatä indirect sau implicit contra

Silinta constantä a ambasadorului meu trefie de-a arunca descredit asupra Rusiei; trebue sä deprecieze ei militare, vitejia trupelor sale, In toate chipurile neIncetat; a fi legatiunea rusä in relatiuni reci färä multä consideratiune; a o trata

Rusiei

bue

55

mai mult de sus decât

oare-care

Telul

tuturor negociatiunilor trebue sä fie Inchiderea Bosforului Rusilor interzicerea trecerei din Marea Medi-

tuturor bastimentelor armate terand In Marea sau nearmate; sä opriascá a naviga vre-un Grec sub pavilion rus; a fortifica arma toate contra Rusiei; a supune pe Georgieni a face pe Poartá sä reia domnia absolutä asupra Moldovei Valahiei. Nu voesc de a imperiul Constantinopolului; de mi s'ar sferturi chiar, nu voesc de Voiu sä consolidez acest mare imperiu, si a servi ast-fel de dânsul ca contra Rusiei. 2). La Decembrie 1806, Napoleon, pe lângä instructrimise lui Sebastiani, o scrisoare din Posen

Dim Sturdza documente C. Colescu-Vartic a II pag. 431. Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte ni documente vol. 1 partea a II pag. 4E8. vol. 1 partea

www.dacoromanica.ro

133

Sultanului Selim al III in care, ce-i aratä succesele lui, escitä din nou contra Rusiei: ....Alungá Gospodarii rebeli (din principate) pe cari cea nedreaptd te-a obligat sä-i pui la in despretul fir-

manului täu, ce-i declarase trädätori. Pune din la locurile pe adevaratii täi servitori pi Gospodari dupá alegerea ta. Nu acorda Sârbilor concesiunile ce ei cer cu armele in mâná. DO ordin trupelor tale sä asupra Hotinului; n'ai sä te mai temi nimic de Rusia. Am insárcinat pe ambasadorul rneu sä contracteze cu tine toate invoelile necesare. ai fost prudent acum, o mai condescendentä ar pierde imperiul täu. 1). cätre Rusia ar fi släbiciune din faptele, scrisorile Se vede dar foarte instructiunile lui Napoleon, cl el este agentul provocator räsboiului ruso-turc din 1806-1812. el, acest räsboiu, timp care Rusia Turcia erau deopotrivä amenintate de dânsul, in care ele aveau cel mai mare interes a fi aliate a se apara, n'ar fi avut Napoleon doria pentru interesele lui: a face Rusiei, a o forta intrebuinteze parte din armata ei in altá directie, spre a nu o putea opune intregime lui. Rásboiul s'a voia contra intereselor ambelor puteri beligerante;

ele s'ar fi putut foarte usor

alte Imprejurári

Rusia cerea lucruri de detaliu, foarte drepte pi conforme tratatelor, iar Turcia era atât de slabä, cât cu nici-un pre( n'ar fi tin rásboia. Ea l'a declarat cu cea mai mare fortatá de Napoleon. Ce putea Turcia, in starea care se gäsia, de ast-fel de de uneltiri pi de presiuni ? Resultatul acestui rásboiu provocat de Napoleon nu-1 putea prevedea nimeni; el a fost pierderea Basarabiei.

Din cele expuse se mai vede

cáci

un fapt:

dreptate avea Tarul Alecsandru I sä ceará Turciei garantiile cele mai serioase pi ia mäsurile cele mai vol.

1) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte pi documente pag. 527. I partea a

www.dacoromanica.ro

134

nergice in aceste imprejurdri. El perfect intrigele lui Napoleon la Constantinopol, scopul politicei sale, Indemnurile amenintärile adresate Portei spre a declara rásbois Rusiei. Era convins ch Turcia nu va putea resista lui Napoleon, care va impinge-o la boiu mod sau in altul. Incredintat dar ch boiul devenise inevitabil, chiar voia Turciei, el era sä ia másuri pentru apararea sale. Din toate acestea reesä ch ocuparea principatelor avea in adevär caracterul pe care'l aratä cu atâta energie Alecsandru aparare, gata a I, o provisorie de precautiune o revoca, imecliat ce i s'ar fi oferit garantii suficiente. Din nenorocire totdeauna mai tari de cât oamenii, au schimbat mai târziu caracterul acestei ocupatiuni. Napoleon era tot de nesincer In dragostea ce lui, afecta acum pentru Turci, ca In toate actele dictate numai de pi interesul momentului. In acelasi timp care pe Turci la promitându-le tot sprijinul pi garantându-le trata cu Austria, ca ne dea ei. Intr'o scrisoare a ministrului de externe Talleyrand, adresatä din Strasburg la acesta-i 11 Octombrie 1805 comtelui de Hauterive planurile lui Napoleon: Venezia va fi independentä pi nu va fi nici nici Austriei. Napoleon va la coroana Italiei, precum a promis.

Suabia, care este un vesnic subiect de nemntelegeri

intre Electorul Bavariei Austria, va fi datá Bavariei, »sau altui principe. Austria va fi spre a pune pe Valahia pe Moldova. In aceste conditiuni Napoleon va face cu Austria un tratat ofensiv defensiv ori-ce idee a unei aliante cu Rusia se va duce dracului.... 5). Telleyrand face acest sens un raport lui Napoleon la 17 Octombre 1805, care vor1)

1754-1830.

de Hauterive diplomat frances,

2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte vol. 1 partea a II pag. 435.

www.dacoromanica.ro

doeumente

135

bind de Austria, de pierderile ce are sä sufere cornpensatiunile ce are i se dea, zice: .... In schimbul statelor venetiane, a Tirolului, a posesiunilor din Suabia si a pretentiunilor sale asupra statelor vecine, i se va da Valahia, Moldova, Basarabia partea septentrionald atunci pe douä provincii fertile, a Bulgariei; cdpätând pentru vectile sale state un debuseu prin Dundrea, care va fi aproape sub dominatiunea sa, o portiune din coastele Märei Negre, ea ;nu va niste compensate cu atâta mai regreta de imbelsugare...." 1). Tot atunci se face un proiect de Austria 14 articole, din cari tratat Francia art. 9 cotinea urmätoarele: .... M. S. Impäratul Francesilor nu se va opune de ca ratificarea presentului tratat, M. S. Impäratul Germaniei Austriei sä ocupe cu trupele sale pi sä stäpâniascä suveranitate, el,

succesorii

sdi pe vecie, Valalzia, Moldova, Basarabia pi partea Bulgariei la nordul unei trase de la confluenta Siretului la Mangalia, pe Marea

Neagrd. 2). Propunerile lui Talleyrand reflectau propriile idei ale lui Napoleon, sä plie Napoleon nu permitea nimánui sä to lucrurile cele mai alte päreri, decât ale lui. Lucrul nu s'a realisat din causa necontenitelor schimbäri pi främântäri produse de lmpäratul frances. Napoleon n'a fost numai provocatorul rdsboiului ruso-turc din 1806-1812, urma am pierdut Basarabia; el este chiar autorul material al acestei piercare nu s'ar fi efectuat dänsul. Vesnic schimbätor simpatiile politica sa, Napoleon luptele de la Eylau pi Friedland, se la 25 lunie 1807 pâräul Tarul Alecsandru I la Tilsit, pe o plutá Tilsa. La 7 lulie 1807 se la Tikit un triplu 1) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte I partea a pag. 439. 2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte vol. I partea a II pag. 443. vol.

www.dacoromanica.ro

documente documente

136

tratat Napoleon Alecsandru, prin care cel dintâi nu numai cä päräseste pe Turci, pe cari cu câte-va luni fortase sä declare räsboiu Rusiei, le tot sprijinul, dar sugereazd lui Alecsandru inbucdtirea imperiului turcesc propune Basarabia, Moldova pi Muntenia. Din cele trei tratate, primul, 29 articole, stabileste pace pi amicitie Francia Rusia pi se ocupä mai mult cu aranjarea afacerilor din Germania. Al doilea tratat contine 7 articole separate, in care se chestiunile privitoare la Cattaro, lele Ionic; regatul Napolilui, Baleare pi Creta, Westfalia câte-va mici din Germania. In fine cel de al treilea,

in 9 articole, este un tratat secret de aliantä ofensivä Francia pi Rusia, prin care cea din pi defensivä urmá se angajeazd a se alia celei dintäi la mäsurile coercitive pi la räsboiului contra Angliei. Art. 8 al acestui tratat este privitor la Turcia pi ne direct. El este ast-fel conceput: De asemenia, in urma schimbärilor ce s'au produs la Constantinopol Poarta

nu va accepta mediatiunea Franciei, sau dupá ce va fi acceptat'o, se va intämpla. ca termen de trei luni de la deschiderea negociatiunilor, ele nu ar fi ajuns la un resultat satisfácátor, Francia va face caus comund cu Rusia contra Porfei otomane, cele

inalte strage

contractante se vor

pentru a sub-

toate provinciile imperiului otoman din Europa,

afard de Constantinopol pi provincia Rumeliei, de sub jugul pi apdsdrite Turcilor. 2). Cum de sigur negociatiunile n'ar fi dat resultat satisfädtor, sorta imperiului turcesc era de mai hotäritä. Pe deoparte continuând räsboiul

Anglia, care

1) Sultanul al III fusese detronat in vara anului 1806 printr'o revoltä a ienicerilor, pe cari voia sä-i disfiinteze, Inlocuit cu Mustafa al IV, ce nu domni un an, la 28 tot ienicerii uciserk la tron pe Mahlulls 1807, al

11.

2) Toate aceste tratate sunt publicate Intregi in Dim. Sturdza si C. Colescu-Vartic Acte documente vol. I partea a pag. 576-584.

www.dacoromanica.ro

137

opunea o resistentá din cele mai energice, pe dealta, Napoleon rásboiu in Spania; apoi ivindu-se el Alecsandru I unele diverginte de veneinsemnate pentru moment, indicii a ceea ce avea se in viitor, cei doi au o intervedere la Erfurt 1808, scop de a alianta dintre ei a pune basele himericului plan al lui Napoleon, ca sä o expedi(iune franco-rusä in India, spre a sdrobi pe Anglia coloniile sale, i a domnia lumei Rusia Francia. la realisarea acelui plan se la Erfurt in 12 Octombre 1808, conventiunea secretä de aliantá dintre Francia Rusia 14 articole. In art. 5 se prevede inaltele pärti tractante se angajeazá a privi ca conditiune absolutá a pdcei Anglia, ca aceasta sä recunoasca Finlanda, Valahia Moldova ca fácând parte din imperiului siei, art. 8 se prevede Impäratul Rusiei zindu-si deja limitele imperiului pänä la in aceastä parte, reunind Valahia pi Moldova la periul neputând conditie SS re-

cunoascd integritatea imperiului otoman, Majestatea Sa Impäratul Napoleon mentionata unire mitele imperiului rusesc in aceastá parte la närea. 1). De la cine a venit propunerea a se da Rusiei Mile ideile Române? De la Alecsandru nu putea veni, lui in privintä se el le fäcuse cunoscute la Tilsit nu se gândise nici-un in toate modurile; moment la apa ceva. In de aceasta, Alecsandru fusese de Napoleon mai multe bätälii, Turcia era in räsboiu, situatia Rusiei era destul de grea; Alecsandru deci nu se putea gândi tocmai lui Napoleon

Propunerea n'a putut veni decât de la Napoleon.

Cercetarea

Francia era de 12 ani

dovede§te foarte u§or aceasta. neintrerupt cu Anglia,

in Dim. Sturdza partea a II pag. 926.

1) Conventiunea publicatä

Colescu-Vartic vol.

I

www.dacoromanica.ro

C,

138

afará de un scurt interval, ce a urmat de la Amiens. Vrájmäsia aceste douá tári ajunsese la cule, ura lui Napoleon impotriva Angliei pi ambitia de

ao

nu mai cunosteau margeni. Napoleon

cercá toate mijloacele pentru aceasta, färä a putea reusi pe deplin. In adevär el invinsese toatá Europa centralä,

la nevoie o putea constringe sä adopte mäsurile dictate de el ori s'o remorce la räsboiu contra Angliei. Mare incredere nu putea pune aceste state, care-I urmau de silä ori de fricá. In Europa mai erau daub state, de cari Napoleon se putea folosi, Turcia pi Rusia. Turcia putea aduce, starea de incurcatá in räsboiul cu Rusia, plOns in care se gásia de chiar Napoleon. Pe urmá Turcia pi Anglia f usese de multä vreme prietenie aliantä. E drept incercarea putin fericia politicá a amiralului Duckworth de a forta Dardanelele pi a bloca tinopolul 1807 stricase pentru moment relatiunile Turcia pi Anglia, dar pi una alta dädeau cä mai mult amestecul lui Napoleon fusese causa. Motive puternice, cari sá pue dusmánie pi dor de rdsbunare Anglia, nu erau, pi relatiunile dintre ele Mire Turcia

se puteau usor lega din nou. Apoi distanta cea mare

dintre Turcia pi Anglia, desorganisarea armatei flotei turcesti promiteau putin ajutor efectiv lui Napoleon. Cu totul almintrelia se presinta Rusia. In adevár armatele ei fuseserä bátälii, dar nu

putin timp ea putea ridica armate nouä; iar pacea probabild cu Turcii, ar fi lasat disponibile armatele rásboiul cu aceasta. Rusia era un stat mare pi puternic, bine organisat, dispunând de multe mijloace. Câtä vreme Rusia ar fi rämas Indärätul ori contra lui Napoleon, sau mai vârtos dacá s'ar fi aliat cu Anglia pentru o luptä decisivä in contra lui, acesta nu putea fi sigur a-si atinge distruse;

ba s'ar fi gäsit In pericol chiar, când aceste doub puteri ar fi atras de partea alte state, pline de resentimente Impotriva Impâratului frances.

www.dacoromanica.ro

aliantä

139

ar fi sortii de ai lui Napoleon. In primul complect sigur Europa, cáci nimeni nu s'ar mai fi putut ridica contra lui. Aderarea Rusiei la blocul continental Angliei o loRusia

cu o

cáci perdea singurile relatiuni ce-i mai remare, cu care fácea un foarte in-

tins. Napoleon mai o gliei: o expeditie in India, pe care s'o scoatä de sub independenta principilor indieni domnia Angliei, pentru el punctele principale. Aceastä expenu putea reusi decât cu ajutorul Rusiei,

drumul pe mare nu era sigur, iar pe uscat nu putea

trece decât pe teritoriul rusesc sau imediatá apropiere de el; deci sprijinul Rusiei pentru aceasta era indispensabil. Pentru aceasta Rusia trebuia mari sacrificii pi SS loviascá chiar in unele interese ale ei. Un räsboiu impotriva Angliei pi o expeditiune in India costau enorm pi Rusia perduse foarte oameni cheltuise

foarte multi bani in lupte aproape continue de vre-o 50 Vräjmäsia cu Anglia era o mare pierdere pentru rusesc, cáci Anglia se exportau mai toate cerealele Prietenia veche a Angliei nu se desmintise nici ea era folositoare populard, pe când alianta cu Napoleon, detestat in Rusia fi intimpinat nu numai din toate punctele de vedere, neincredre, dar opunere vrâjmäsie. Napoleon cutoate acestea pi simtia, spre a aceste obstacole pi a-pi atrage increderea Rusilor, trebue le dea la impärtirea domniei lumei, ce era se discute mai târziu, avantaje imediate palpabile. deocamdatd n'avea ce ofere Rusilor mai potrivit pi mai apropiat, le

TArile Române. Cu aceasta Napoleon atingea un scop: provoca contra Rusiei nemultumirea pi gelosia Austriei, care a pune in totdeauna mâna pe Prile Române. Ast-fel Napoleon atragea pe Rusia o lovituri de

cu Austria. Acest plan este mArturisit de

www.dacoromanica.ro

140

Napoleon mai multe documente din tiunea D-lui Dim. Sturdza. Acestea se invedereaza nu numai din logica evenimentelor, dar dintr'o multime de dovezi din sorginte ruseascä francesä, din alte párti. Alecsandru I a sustinut toate imprejurärile cu Napoleon i-a oferit Täri le Române. La 26 Noembre 1807, la patru luni numai pacea de la Tilsit, relatiunile dintre Alecsandru Napoleon erau din cele mai cordiale intelegerea dintre ei perfectd, n'aveau nevoie de reticente, de reserve, ori de interpretäri, arätau adeväratele sentimente, comtele Rumianzof, ministrul de externe al Rusiei, dä comtelui Tolstoi, ambasadorul sesc la Paris, urmätoarele instructiuni relative la tratatul de pace Turcii, ce trebuia sä se prin mediatiunea lui Napoleon: ....Majestatea Sa doreste. Domnule Ambasador, ca esplicafi incunjur, manifestand dorinta de a conserva prin acest tratat de pace stäpanirea Moldovei, Valahiei acelei inguste limbi de pämant, care neformând o provincie, poartá numele de Basarabia, Majestatea Sa nu manifestá nici-un proiect nou de intindere. In diferitele desele intervederi, pe cari Majestatea Sa le-a avut Impäratul Francesilor

si pe cari Ea

le reaminteste

mai de

multe ori convorbirea dintre doi avu ca obiect Poarta otomaná. Majestatea Sa ratului Francesilor modul de a-si fi fixat sale privitoare la Turcia. Ea aminteste cu talent cu energie acest Suveran i-a dovedit necesitatea absolutä de a impinge atre Asia aceastä putere, atät de deosebitä de acele cari compun Europa, prin principiile unui guvernämant tot de barbar, ca mo-

ravurile ei. Majestatea Sa

anzinteste ed Impdratul lui tnsu-si Morea, Albania pi Napoleon, Insulele Janke, pe cari le posedä deja, a hotdrit in adauge la imperial ei comun acord, ca Rusia confine un Moldova pi Valahia. Tratatul de ticol relativ la acest subiect, care »de vive voix a tre-

www.dacoromanica.ro

141

buit sd fie

i mai mull precisat. Reesä din acest tablou

fidel CO Impäratul Rusiei nu propune nimic nou, nimio care sä nu fi fost convenit, i El dore$e aceastd deplinire a condifiunilor pe cari Impdratul Francesilor le-a pus.... 1) La 6 Decembrie 1807 generalul Savary, ambasadorul frances la Petersburg, raporteazd lui Napoleon, conversatia ce-a avut-o cu Tarul Alecsandru, care altele declará textual: .... (Napoleon) va da dreptate amintindu-si nu i-am vorbit de despre lahia i Moldova, el mi-a vorbit mai cd un lung trebue a se nafiunei cu o care s'o a uita sacrificiile.... 2). La 23 Decembre 1807 de noul basador frances la Petersburg, raporteazd lui Napoleon prima conversatiunea ce-a avut cu Tarul Alecsandru I, care între altele t-i spune: .... Napoleon a pronunfat la Tilsit cel cuvOnt asupra Moldovei Valalziei, ca asupra unei alte pärti a Turciei. El singur lotul El singur s'a considerat desfäcut de ori-ce angajament prin depunerea Sulta-

nului Selim.... 8). La 20 Februar 1808 acelasi ambasador raporteazä

lui Napoleon o altá conversatie cu Alecsandru I, care acesta-i declará din nou: .... Eu sunt fárá ambitie nu tin la aceste provincii decât pentru a consolida sistemul actual 4) a evita värsarea de sânge. Francesilor, nici nu m'ai fi gdndit la ele. Ele au suferit atât, cât trebue o jumä-

tate de secol spre a le îndrepta....

vol. vol.

Toate aceste de-

') Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte i partea a II pag. 674. 2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte I partea a II pag. 683. Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte

vol. 1 partea a vol.

.

pag. 689. de aliante

i

documente documente documente

al lui Napoleon.

Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte partea a pag. 766.

www.dacoromanica.ro

documente

142

claratiuni räsfrâng adevdratele sentimente ale lui Alecsandru I, ele nu erau fäcute nici spre a fi cate, nici spre a da o justificare, nici a servi ca argument,

cum se petrecuserd. ci numai sä se arate faptele Diplomatii francesi sunt ceva mai reservati in afirmarea acestui lucru, voiau sä dublu

la oare-care punct relatiunile cu

menajindu-si

Turcia. Totusi sunt numeroase dovezi. La 12 Noembre 1807 printre instructiunile ce se dau lui de Coulaincourt, acestea: noul ambasador frances la Petersburg, sunt ....Impäratul nu se prea opune la aceastá ocupare a Valahiei Moldovei de Rusi. Din oare-cari puncte de vedere, ea poate servi interesele lui, punandu-I in ca- sul de a primi equivalentul prin posesiunea oare-cdror provincii prusiene, ceea ce, släbind aceastá narhie, consolideazä sistemul federativ al lui..,. 1). La 9 Februar 1808, ambasadorul rusesc la Paris comtele in urma mai multor intrevederi Napoleon, aratä printr'o scrisoare ministrul de externe rus planurile Impäratului frances: .... Din aceastä confidentä din mai multe alte indicii, cred

a intrezäri planul de a ne tot mai mult cu Poarta de a nutri In noi cât mai mult posibil rinta de-a avea cele deaf principate, la cari Impäratul

Napoleon e foarte departe de a voi ca noi renuntäm; greu, este numai pentru a ne face el se si sä plätim mai scump acest câstig. Sunt deaf märturii foarte pretioase ale lui Napoleon, 1809 1810, când relatiunile Mire Francia Rusia incepuserd a se care când se nu mai

Impdratul frances,

pästra nici-o reservä lasa la o parte diplomatia, scrie foarte supärat la 9 Decembre 1809 lui de Champagny, ministrul de terne, altele cele ce .... Ducele de 1) Dim. Sturdza

C. Colescu-Vartic Acte

vol. I partea a II pag. 653.

documente

2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte pi documente pag. 746. vol. 1 partea a

www.dacoromanica.ro

143

spue D-lui de Rumianzof Vicenza trebuie nu-i nimic purtarea voasfrasä proprie: Pricepeti trá ca Impäratul sä nu fi simtit; in afacerile

cu Austria ati fost culoare. Cum s'a purtat Impdratul? V'a dat o provincie ce pretueste mai mult deck cheltuelile ce ati fäcut pentru räsboiu declarä foarte sus ati retinit Finlanda, Moldova Valahia la imperiul vostru.

Napoleon nemultumit de atitudinea ambasadorului la Petersburg, ce i se pärea prea moale, ordin lui de Champagny la 23 lulie 1810 comunice acestuia urmátoarele: Aratati nemultumirea Ducelui de Vicenza, fiind-cä sufere cä D-1 de Rumianzof spue lucruri atât de absurde atât de contrare caracterului meu, ca imputarea cá eu fi pe Turci a le face cá ar fi obtinut ast-fel Moldova Valahia mea. Ar fi trebuit sä-i räspundä, cd dacd n'ar fi convenit politicei mele vointei ca Moldova Valahia ad parte din rusesc, nu prin niste miserabile intrigi m'asi fi opus, dar cu o armatä de 400.000 oameni, cari ar fi fäcut, sper, o sabild diversiune.... Planurile lui Napoleon asupra Impártirei Turciei cesiunei tärilor noastre Rusiei erau cunoscute

altor curti

europene. Comtele Metternich, ambasadorul austriac la Paris, raporteazd la 18 lanuar 1808 ministrului de terne din Viena, cä Talleyrand, esind de la o conferintä cu Napoleon, i-a spus cä acesta voeste sä cu Rusia imperiul turcesc a se asocia Austria. 4).

Prusia era de asemenia in curent. Von Schladen, ambasadorul prusian la Petersburg, raporteazd lui Ambasadorul frances la Petersburg. 2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte vol. I partea a II pag. 938. 3) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte pag. 952. vol. I partea a 4) Sturdza i C. Colescu-Vartic Acte vol. 1

a

pag. 719.

www.dacoromanica.ro

documente documente documente

144

Freederic Vilhelm III la

Noembre 1808: ....Francia, pro-

mitind prin pacea de la Tilsit de a interpune bunele ei oficii pentru a restabili pacea Rusia Poarta otomand, se pare cd de atunci s'a servit cu nare de aceastä circumstantä pentru asigura cre-

ditul de ambele pärti. Moldova fie

tersburg,

pi

Valahia vor trebui

zi pretul buneivointi a cabinetului din Pe-

timp ce la Constantinopol se provincii prin protectiunea lui Napoleon.... La 18 Decembrie 1810 Frederic Vilhelm al Ill sgrie lui Von Schladen : .... De altä parte, stim din prea bun Impdratul Napoleon a zis Printului Kurakin 2), la plecarea sa din Paris, de oare-ce era In interesul ca cele Curti periale (Austria pi Rusia) sä nu fie prea bine

a

aceste

el ar fi foarte multumit sä

Rusia In posesiunea

aceasta ar fi un subiect de perpetuä gelozie Mire Curtile dn St. Petersburg pi Viena.... 3) La inceputul lui 1811, pe când Francia nu se stricase cu Rusia, Frederic Vilhelm al III Molclovei

pi Valahiei,

lui Von Schladen: .... Se pretinde ch scrisoarea Irnpäratului Napoleon prin D-1 de Cernisef Impdratului Alecsandru contine altele sfatul de a nu Acorda de Turcilor conditiuni favorabile decât cele ce s'au acordat.... 4). Turcia se depteptase pi Sebastiani raporla 15 Februar 1808 resultatul unei conferinte a lui cu turci: Inältimea Sa, a observat cu o schimbul ce s'a cut dispositiunile Franciei. aici M. S. Impratul Francesilor de prietenie pi interes, cari '1 consolau in nesiguranta pi primejdiile sitiunei sale. Astä-zi, face cunoscut un care Turcia cele groaznice desortrebue II pag. 442. 1) N. lorga Acte fragmente 2) Ambasadorul rusesc la Paris. N. Acte ni fragmente vol. II pag. 456, 4) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 457.

www.dacoromanica.ro

145

dini nici o

nu

o comunicare de importantä cu de ajutor, nici o promisiune de spri-

jin. Nici-odatá Sublima Poarta nu va a ceda de o mie de ori pi Valahia; ea boiul aceastá umilire.... 1)

-Moldova

Când relatiunile dintre Francia

a isbucni, Napoleon politicei sale, lust bine timp

Rusia se

ele este pe punctul de

cu desävärsire

schimbe din nou jocul falsitate El cautá a se pune Turcia, in

cu Austria pi uneia pi alteia Tárile Române, cu reserva a le da

cui interesele lui i-ar dicta mai mult. Ast-fel la 27 pril 1811 Maret, ministrul de externe al lui Napoleon instructii lui Latour-Maubourg, ambasadorul frances la Constantinopol, ca a face cu Turcia, promitindu-i Francia ar garanta Porfei Moldova pi Muntenia, in cas de succes, ceea ce nu e indoelnic,

cele

armate s'ar combina pentru a reda Crimea.... Toate acestea trebuesc spuse cu prudenfd alianfa cu Rusia nu este Idrd a compromite nimic, ruptä file se pot aplana.... 2). In acelasi timp Napoleon Austriei RoLa 25 Martie 1811 el instructiuni ambasadorului frances la Viena comtele Otto, ca sä ne ofere Austriei, schimbul ajutorului ce aceasta i-ar da boiul contra Rusiei 3). La 17 Decembre 1811 in ce Printului de Schwarzenberg, ambasadorul austriac din Paris, Napoleon Austriei

noastre. Metternich, in raportul fäcut Impäratului Austriei asupra acestei spune: .... In ceea ce pricosecintele : Imparatul Francesilor privege Moldova Valahia, ca Serbia, ca provincii austriace; ca apa a garb trebue Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte 1 partea a pag, 758. 2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte vol. 1 partea a 11 pag. 997. 3) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte vol. 1 partea a pag. 938. 1)

documente documente documente

lo

www.dacoromanica.ro

146

s'o avem, fie ch Turcii tele provincii.... 1)

ori nu Rusiei numi-

Ast-fel sármanele noastre täri ajunseserä mâna lui Napoleon I o minge, pe care o arunca cui avea pläcere. Dar vulturul era el ränit, sä tie meni; campania din Rusia va cu dânsul se vor toate planurile lui, pe cât de indräsnete pe atât de schimbdtoare. Anul 1812 este hotäritor. Alecsandru I nu tinuse nici-odatd prea mult anexa Tärile Române, cum el declarä de mai multe ori; el, ca atâta lume, chzuse sub influenta lui Napoleon pi Mcea jocului acestuia. Chiar o parte din consilierii erau contra acestei Ast-fel la 6 Februar 1811 Principele Kurakin, ambasadorul rusesc la Paris, ce aratá lui Alecsandru raport necesitatea de a face pacea cu Turcii, a da motive de nemultumire Turciei

Austriei, de a se

apara contra lui Napoleon,

....

Cele

cu acestea spre a se putea

principate

Tarului urmätoarele conSerbia, ridicate ca

state independente, sub tripla garantie a Rusiei, Austriei Portei, care s'ar märgini a lua o anualä mi se pare un aranjament ce s'ar putea cu declaratiunile noastre anterioare in privinta acestor provincii ar fi de sigur de a nu fi respins de guvernul otoman. Pacea care ar resulta din aceasta o defensivd cu Austria Prusia n'ar fi oare, proiectele ce Impäratul Napoleon reste contra noastrá, rnult mai utile deck astigarea Moldovei Valahiei ?.... 2) Italinsky, fostul ambasador rusesc la Constantinopol, insárcinat cu tratativele de pace, este contra anexiunea principatelor cere rechemarea lui. 1) Dim. Sturdza ri C. Colescu-Vartic Acte partea a II pag. 1009. 2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte vol. partea a pag. 980. N. Acte fragmente vol. 11 pag. 466.

documente

vol.

www.dacoromanica.ro

documente

147

Ast-fel Alecsandru I la MolMuntenia incheie cu Turcii tratatul de pace in Bucuresti la 28 Mai 1812, prin care totusi ne este reservatd o dureroasd pierdere: Basarabia. Rusia avea mai multe motive spre a lua Basarabia, cari din nenorocire nu compenseazd perderea ce am suferit. Rusia fusese angajatä voia ei in räsboiul cu Turcii, care ani, timpul cäruia suferise dova

mari

Rusii

usul

boiului aveau dreptul la despägubiri. Despägubiri nu puteau sä astepte de la Turcia, starea ei de mizerie; nu puteau capata despägubiri teritoriale. Napoleon, Rusia stricase reDin causa vechea ei brietenia Anglia, ceea ce-i latiunile dusese mari pagube, din pricina paralisdrei comertului ei cu din sale hark

armate pe picior de politick ce pärea personald a lui Alecsandru, nu era agreatä de nimeni mai mult cu Napoleon era absolut in Rusia, detestat. Generalul Savary lui Napoleon I il tratau toate cercurile rusesti, de cari nu se putea apropia '), timp ce mai toti ambasadorii rusi la Paris, Marcof, Tolstoi, Kurakin, suferiau pe Napoleon, toatä corespondenta aratau neincrederea in el, ba Tolstoi cere chiar sä fie rechemat relatiunile cordiale cu Napoleon erau numai aparente. Din situatiunea a Rusiei era de incordatd, Napoleon e in instructiunile ce trimite la 29 lanuar 1808 lui de Coulaincourt, ambasadorul säu la Petersburg, i-i spune urmätoarele: .... Esaminati, Domnule, dacä Impäratul lecsandru, ajutat de tot sprijinul ce-i dA numele de aceste ? Momentul critic Impârat, poate va fi primavara viitoare. Atunci intreruperea relapag. 551. 1) A. Rambaud Histoire de la 9) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte vol. I partea a II pag. 642.

www.dacoromanica.ro

documente

148

Anglia va fi mai viu tiunilor comerciale Impäratul Alecsandru poate el, a schimba sistemul, sau pericolul unei revolutiuni, sä astepte iarna srmätoare, a zice popoarelor sale: Gratie aliantei mele cu Francia, am crescut imperiul Rusiei, ati suferit oare-cari privatiuni, ele sunt niai mult deck cornpensate prin strAlucirea ce numele rusesc prin unor bogate provincii, cari märesc gátia imperiului odatá cu puterea ? In fine cât timp credeti s'ar putea conserva linistea acestui imperiu, numai nutrindu-i sperantele, pe cari pacea va dispensa de a realisa ? In toate aceste instructiuni se vede teama lui Napoleon de o revolutie in Rusia de rästurnarea lui Alecsandru. '). Napoleon avea dreptate. tocratismul rusesc nu a fost in totdeauna o garantie sipentru Tari: sfärsitul lui Petru al Ill, lui Paul I altora dovedesc aceasta. In ast-fel de putea Alecsandru I sA renunte definitiv la ceea ce-i däduse chiar Napoleon, la provinciile ce le avusese deja un mare risic ? in mânä, Totusi Impäratul Alecsandru I ar fi renuntat, dar de patima erau doi oameni, cuceririlor, cari '1 dominau; acestia sunt generalul cancelarul Rumianzof. Ast-fel aratä pe Cutuzof mianzof de Champagny in scrisoarea lui cAtre Napoleon In jurul sAu

care e gata a pune din 6 Octombre 1808: .... mâna pe o pe care a poftit-o de multA vreme, bucuria este surd la toate argumentele ce pot D-1 de Rumianzof a lui. Sunt trei-zeci de plAnuit acest este triumful sistemului sAu;

aceasta e reputatiunea onoarea lui. Ori-ce alt teres pare nensemnat pe lângä acesta.... 2). AstJouffroy 8) raportul sAu cAtre Frederic Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte pi documente

fel vol.

aratA

1

partea a 11 pag. 732.

2) Dim. Sturdza

C. Colescu-Vartic Acte

vol. 1 partea a 11 pag. 923.

documente

3) Jouffroy este numit ambasador prusian la Petersburg in locul lui Von Schladen.

toamna anului 1811

www.dacoromanica.ro

149

Vilhelm al III din 23 Mai 1812: .... consiliile funeste ale cancelarului Rumianzof n'ar fi prevalat intenfiile Impdratului, pacea ar fi putut fi de acum luni Rusia ar fi tras avantaje incalcula-

bile; dar

mianzof, in

este de mare orbirea comtelui de Ru-

a refusat in totdeauna propunerile modeste ale plenipotenfiarilor turci, chiar, clad

Francia indreaptä contra acestui imperiu forfele celei mai mari pärfi a continentului, el a incercat prin toate mijloacele posibile, de a impedica o pace, pe care totul o dicteazd. Impäratul Alecsandru o dorea in mod sincer. n'ar fi fost consultat decal el, sul li-ar fi impus, ca sä o capete, cele mai mari sacrificii; dar ministrul säu, vorbindu-i fárá de impresiunea desavantajoasd ce ar produce pentru Rusia o pace, care ar reda Turcilor toate cuceririle fäcute, si silindu-se a-i dovedi cä se va obfinea mai mult prin fermitate prin anula bunele disposifii ale Suveranului. Tofi cari inconjurau pe Majestatea Sa Imperiald gemiau din causa acestei increderi margini acordate cancelarului.... Amiralul Ciciacof, insärcinat de Alecsandru a pacea cu Turcii, spune despre resistenta disperatä a lui Rumianzof la aceasta peripefiile prin cari a trecut spre contrabalanfa. 2). Turcii oferiserd ei singuri Basarabia de la Inceputul era foarte greu de renunfat la ceea ce tratativelor, insu-si dusmanul oferia. 3). Este o considerafiune. Nici Rusia, nici Turcia, nici alte puteri nu considerau Basarabia ca park ci ca o provincie turceascd, independentd din de Moldova. Ast-fel de ori e vorba de Tärile

Basarabia, nimeni nu o cuprinde in cele dintäi, ci totdeauna o pune separat, zicandu-se: Valahia, Moldova Basarabia. Ast-fel este pusä in tratatul de la Acte fragmente vol. II pag. 481. Amiral Ciciacof Memorii pag. 51. 3) Vezi N. lorga Acte fragmente relative la anii N.

1812, vol. H.

www.dacoromanica.ro

1811

150

Cuciuc-Cainargi, tratatele ulterioare dintre Rusia Turcia in toatä corespondenta diplomaticä. Rusii luând Basarabia, erau convinsi cä iau o provincie turceascd, nu o tarä româneascá. In toate luptele dintre ei si Turci date sub zidurile Hotinului, Benderului, Ismailului, ei avuseserä in fata numai fortárete trupe turcesti. In adevär lia si Cetatea fuseserá luate de Turci din timpul lui Stefan cel mare la 1484 toatä partea de jos a Basarabiei transformatá raia. Sultanul Soliman al II, dupä fuga lui Petru Rares, alipi la aceste tot teritoriul dintre Nistru, Prut Marea Neagrä, transformându-1 in sangiac. Benderul

Turcilor de Aron Tiranul, Hotinul a fost cuprins de Turci räsboiul din 1711, färä a mai fi restituit Moldovei. Cancare cunostea atât de bine Moldova, ca unul ce-i fusese Domn, cum dä lista tinuturilor principatului. Tara sau partea de jos cuprinde 12 tinuturi anurne: 1) Iasul, 2) 3) Roman, 4) Vaslui, 5) Tutova, 6) Tecuciu, 7) Putna, 8) CovurIui, 9) Fälciu, 10) Löpwa, 11) Orhei, 12) Soroca. In tara de sus erau 7 anume: 1) Hotin 2), 2) Dorohoi, 3) Härläu, 4) Cernäuti, 5) Suceava, 6) Neamt, 7) Badu Priutre acestea se vede dar cä numai trei de peste Prut mai apartineau domnilor Moldovei anume tinuturile pusna, Orhei Soroca. In privinta Basarabiei scrie: Pe aceastä parte de au luat-o Turcii pentru acea a nu fi toatä Moldova supusä mai este acum sub stäpânirea domnilor Moldovei, Ducar de sunt târgurile ei satele de pe närea de MoIdoveni hristiani, cari rabda stápänirea cea tiraniceascä a Turcilor a Tatarilor. Logiumátate Tatari, cari cuitorii sunt giumátate Turci sunt sub stäpänirea unui Seraschier. 4). Nu se poate cu patru tinuturi se

1) Gr. G. Tocilescu Istoria Ronidnitor editia a 11 pag. 268. 1712. 2) Canternir aratá cä Hotinul a fost luat de Turci 3) Dim. Cantemir Scrisoarea Moldovei pag. 58. 1) Dim. Cantemir Scrisoarea Moldovei pag. 71.

www.dacoromanica.ro

151

contesta adevärul celor afirmate de Cantemir, cäci cine putea mai bine ca el, Domn priceput al Moldovei, tinuturile ce administra plätiau däri. Esistä o a liuzilor pe 1803 din timpul domniei lui Alecsandru Moruzi in Moldova, in care se aratä toate tinuturile Moldovei, din Basarabia nu sunt trecute ca apartinând Moldovei decât tinuturile Orhei, Soroca niste teritorii, Grecenii, Codru Hotárnicenii. Condica aceasta este iarä-si foarte esactä, liuzii sunt oamenii adusi de peste hotare de proprietari mänästiri pentru munca bor. Ei erau de ori-ce dare; din aceastá causä visteria sä noascá foarte bine asezarea pe distributia dovadä de ce micA este dar o parte din Basarabia mai apartinea Moldovei la putul secolului al XIX. 1). Chestiunea Basarabiei in 1812 a fost resultanta i-au modificat imprejurkilor ce au främântat Europa de atâtea ori harta in timp. Furtuna ridicatá de Napoleon I ne-a atins pe noi, in timp ce sguduia din puternice. Rusia a fost atâtea state mari ea victima politicei lui Nepoleon; in acest mod a fost si joace un rol ce nu-i convenia, sä lucreze contra propriilor interese, dezicá ceea ce fägäduise. Consecintele sunt regretabile din puncte de vedere: noi am perdut Basarabia; al doilea, s'a aruncat o umbrä asupra relatiunilor alit de strânse Prile Române asupra bunelor indintre Rusia tentiuni ce dânsa a avut pentru noi. Cei interesati au putut sä denatureze fapte intentiuni, ascunzând adevaratele cause, caute a determina un curent ce nu corespunde nici istoriei trecutului, nici necesitdmomentului, nici viitorului. 1) Aceastá este publicatä de Th. Codrescu in vol. al VII pag.

241

urm.

vol.

VIII pag. 241

urm.

www.dacoromanica.ro

VI

Evenimentele de la 1821-1829 a), Revolu(ia de la 1821

urmörile ei.

Dupá 1812 atentia Europei este concentratä asupra luptei epice, pe care o duce Impotriva celui mai glorios cuceritor ce timpurile moderne. Anul 1814 inseamnä prima cädere a lui Napoleon I, de care Tarul Alexandru I a fost mai leal mai desinteresat adversar. In 1815 are a doua 9i definitiva cädere a lui Napoleon I, esilarea lui la St. Elena congresul din Viena, In care avea se facá restauratiunea Europei. Acel congres este urmatä de altele, finute la Aixla-Chapelle, Carlsbad, Troppau, Laybach, Verona in

celasi scop. In toate Alecsandru I se aratä pätruns de spirit de pace 9i de echitate, de simtiminte umanitare liberale.

In timpul unor lucräri

de importante, nu se

de Tärile Române. Poarta numeste Domni, in basa firmanului din 1802 a mai ocupä nimeni de Turcia

tratatului din Bucuresti, câte pe 7 ani, pe loan Caragea in Muntenia pe Scarlat Calemach Moldova. 1) Printimpul rdsboiului din 1806cipatele suferiserd mult 1812 aviau nevoie de o guvernare

loan Caragea, fiul lui Nicolae Caragea, fostul Domn al Muntenia de la 1812-1818, Scarlat Moldova de 1812-1819.

Munteniei, Calemach domneste

www.dacoromanica.ro

153

Calemach ca pi Caragea aveau unele apucaturi bune, cari erau covâr§ite prin nesátioasa läcomie de bani; pentru aceasta ei pun biruri foarte grele apasá toate clasele sociale de boeri; din urmá in special o avere De la dänsii au remas cele legiuri ce poartá numele fuga lui Caragea pi implinirea termenului de domnie al lui Calemah, Poarta nume§te Domn in Muntenia pe Alecsandru in Moldova pe Mihail 1). unul pi altul sunt lacomi, storc tara pronemultumiri.

Indatá ce afacerile Europei putin ragaz, aceste propune cu tot dinadinsul sä Rusia apucAturi lacome ale Domnilor, mai ales timp când noastre erau atât de säräcite. Baronul Strogonoff, ambasadorul Rusiei la Constantinopol, este un adevärat protector al nostru, de o lealitate seamän. El intervine cu toatä energia contra unui imposit nedrept ce voia sá-1 pue Caragea, sub pretecstul repardrei pavelelor din Bucure§ti; se opune la un imposit de 1.250.000 piastri plänuit de Calemach are din lungi discutiuni conflicte cu mini§trii turci. 2). Von Schladen 3) In raportul din 13 Noembre 1818 Regele Frederic Vilhelm al III aratá silintele baronului Strogonoff aceastá privire: .... Principii lahiei pi Moldovei au fost foarte jenati in operatiunile lor financiare prin severitatea pi vigilenfa, care baronul Strogonoff controleazd; cel dintli percepea, Inaintea sosirei ministrului rusesc la Constantinopol, peste 16 milioane piastri anual; tratate, el nu

era autorisat a lua clecât vre-o 5 milioane pe an,

Alecsandru in Muntenia de la 1818 la 18 lanuar 1821, moare; Mihail domne§te in Moldova de la 1819-1821, fuge din causa participärei sale la Eterie. Ei sunt ultirnii domni fanarioti. urm. 2) N. Acte fragmente vol. 11 pag. 512 3) Von Schladen fost ambasador al Rusiei la Petersburg este transferat la Constantinopol in 1818, in locul baronului Senfft de Pilsach, unde rämäne pini In Octombre 1820.

www.dacoromanica.ro

154

principatele nu puteau fi lovite cu vre-un alt imposit

nou,

consimtimântul ministrului Rusiei. Rigoarea,

cu care baronul Strogonoff privigheazd la esecutarea acestei conventiuni, a privat pe ministrii Portei de un insemnat de a se dauna acelor nenorocite provincii...." 1) Tot ast-fel Strogonoff se opune lui Alecsandru care-i ceruse sä mai adauge câte-va ajutoare la veniturile domnesti, räspunzându-i consimte la cererile lui, condijia ca reformele proiectate sä nu fie protivnice drepturilor legitime ale boerilor pi ale poporului, ce echivala cu un refus." 9. Strogonoff nu avea mäsuri pi trata cu aceiasi severitate pe functionarii sii. El scoate din functie pe Kirico, consulul rus din Bucuresti, trimite la Petersburg, se justifice de plängerile ridicate contra gestiunei sale.

Ministrii turci sä profite de plängerile lui Strogonoff Impotriva lui Caragea pi Calemach, ca sä pro-

voace o schimbare de Domni, atât de profitabild Strogonoff nu le face jocul; el le räspunde scurt ci reclamatiunile lui au de scop aducä indreptare in Tirile Române, iar nu schimbdri de Domni, ce nu le va admite pentru nici-un motiv implinirei termenului de 7 ani. Poarta aleargi atunci la o siretenie, spunând Domnii vor abdica, nu poate pedice nimeni de la aceasta. De oare-ce aceastä eventualitate nu era preväzutd in firmanul din 1802 pi tratatul de la Bucuresti, Strogonoff trimite peste curled la Caragea

Calemach, indemnându-i ca nu cum-va

sä abdice, dändu-le sfaturi recomandatiuni 4). lati dar pe Strogonoff, sustinând chiar pe Domnii ce-i atätea motive de nemultumire, numai ca sä nu se calce tratatele pi sä impedice schimbärile de domnii, apa de noastre. 1) N. lorga Acte pi fragmente vol. II pag. 535. 2) A. D. Xenopol Romdnilor vol. V pag. 439. 3) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 507. 4) N. Acte fragmente vol. II pag. 524.

www.dacoromanica.ro

155

Fuga lui Caragea aduce alte greutäti lui Strogonoff. nuPoarta interpreta aceasta ca un delict voia un succesor. Strogonoff munci din nou s'o aducä la respectarea tratatelor, care stabiliau se cerceteze mai numai

natura delictului imputat Gospodarului, casul când vinovätia lui ar fi recunoscutd, atunci Poarta putea inaintea implinirei termenului de 7 ani, ce nu se fäcuse in specie. Strogonoff dach articolul tratatului va fi ast-fel indeplinit, Rusia nu pretinde sä se amestece in alegerea pe care Inältimea Sa ar crede cu cale sä o iar Impäratul Alecsandru, nu se va pune chiar la numirea Principelui Alecu contra cdruia Majestatea Sa a obiectat altä datd.... 1). In adevär Alecsandru a pi fost numit Domn al Mun-

ca Rusia sä se opue. Cum se mai poate

teniei,

Rusia se amesteca provoca schimbarea domnilor in principate ! Miscarea lui Tudor Vladimirescu pi eteria greceascä eh

din 1821 aveau sh dea foarte mult de lucru Rusiei o puneau In mare impas. Rusia cunostea bine suferincrestinilor din imperiul otoman. Tarul Alecsandru I avea toatä simpatia pentru ei, iar spiritul shu liberal pi

mereu sä le

umanitar

soarta. Pe de altä parte Alecsandru nu putea sä se fach sustinätorul unei revolutiuni armate, el care pi suferise resultatele atâtor revolutiuni Europa fusese promotorul Sfintei Aliante. Capii celor douh miscári, Tudor Vladimirescu pi Alecsandru Ipsilante erau ambii simpatici, aduseserd servicii Rusiei ode ea. Tudor Vladimirescu luptase pentru Rusi

de la 1806-1812, ipi câstigase de parucic (locotenent) decoratia St. Vladimir. Alecsandru Ipsilanti, crescut in Rusia, foarte tänär in armata ruseascd, luptä vitejeste in rdsboaele napoleonice, pierde o in bätälia de la Dresda, ajunge pi adju-

in

1) N.

Acte

fragmente vol. II pag. 526.

www.dacoromanica.ro

156

tant al generalului de cavalerie Rajevschi 1). Alecsandru I se gásia in grea cumpänd: deoparte atragea simpatia simtimântul de umanitate, de alta ratiunea de stat. Aceastá din a Toatá lumea doria ajutorul Rusiei. vanul Moldovei Mihail ajutor lui Alecsandru favoarea Grecilor. Ipsilante ceru prin scrisori ajutor lui Alecsandru lui Strogonoff. Tudor Vladimirescu causele ráscoalei sale prin scrisori, Portei, alta Curtei imperiale una prin representantul säu lui Alecsandru I dojenindu-1 pentru participarea sa in Mihail carea vreme când acuma parte cea de la a Europei priveste urmând una alta din toate pärtile cârtirile cele de revolutie." I-i refusä ori-ce ajutor, relatiunile dintre Rusia Turcia din cele mai bune, spune cd a ordonat baronului Strogonoff, ad dea Portei asigurdrile cele mai formale ceastä privintä. Incheie spunändu-i: .... Ca legea iubirea de oameni nu iartä toate acestea de a Tale asilum care '1 cei pentru Ináltimea Ta, pentru familia Tale, 5i pentru Moldovenii cari s'ar crede cd nu mai sunt siguri patria 2). La 21 Martie 1821 Pisani, consulul rusesc din lasi, adreseazd urmätoarea proclamatiune poporului moldovean:

Mai jos iscalitul Consul al Märirei Sale Impdratul protectuitoare pe Rosielor numele Moldoveni, care in intämplärile de fatä s'ar fi a se din datoriile de a-si veni supune legiuitei puteri a impärätiei stápânitoare, aceasta singura mijlocire, de a scapa de pedepsele, pe care Curte le va cere, a voi sä le micsoreze, impotriva tuturor acelora, care cu indärätnicie vor rämäne lucrare din 3). 1) C. D. Aricescu Istoria

iei romäne de la 1821 pag.

47 spune cä Ipsilante era general-major, comandant al unei de husari adjutant al Impäratului Alecsandru. 2) C. Erbiceanu Istoria Mitropoliei Moldovei Suceveipag. 112. C. Erbiceanu Istoria Mitropoliei Moldovei Suceveipag. 111.

www.dacoromanica.ro

157

Tot Pisani face la 28 Martie 1821 urmátoarea eteristilor: lui Ipsilante Mai gios iscdlitul Consul al sale riri Impâratului a Rosia, face prin aceasta chemare acé mai dinadinsul acé mai formalnicd Prinjipului Ipsilant tuturor ai säi atarnätori de la stäpanirea Rosiei, de a se trage Rosia unde vor tepta sale asupra purtärei lor, arätandu-le indestulare la chemare, se vor supune räsplätirii stäpanirii otomaniceste ca niste turburätori linistei Prinjipaturilor de opo-

trivä

cutri Poartä.

Curtea

Mai gios iscälitul face asemenea chemare tuturor supusilor rusesti sau acelora de sub protecsie Rosiei,

care au putut

la acest pas a lui Ip-

silanti.

Lui Ipsilante Capodistria, ministrul de externe al Rusiei, in nurnele lui Alecsandru printr'o scrisoare la 14 Martie 1821, in care-i spune ci ratul desaprobá miscarea, nu era timpul de a o face, tocmai când Impäratul cu Poarta e sigur ci va ajunge la bune resultate pentru imbunätäjirei stärei

Grecilor, cä nu va avea nici un ajutor din partea Rusiei. I-i Moldovei,

a

buna sprijinul Rusiei

a locuitorilor indeamni

mai e timp, de la cele ce a incept. 2). Impäratul Alecsandru prin urmätorul ordin de zi dat in Zarskoe-Zelo la 14 August 1821 pe Ipsia se opri,

lante din cadrele armatei rusesti: Prinjul Alecsandru Ipsilante, adjunt al generalului de cavalerie Rajevski, maior al regimentului de din lista de serviciu. 3). sari a gardei, este Tudor Vladimirescu este el desavuat prin depesa lui Capodistria adresatá lui Pini, consulul rus din 1) C. Erbicanu

Mitropoliei Moldovei

2) C. D. Aricescu Acte justificative la

1821 pag. 104.

Sucevei pag. 112. revolu(iei din

3) Th. Codrescu Uricarul vol. VI pag. 34.

www.dacoromanica.ro

158

curesti, in Februarie 1821. El spune Impäratul a prima ce factiosii din Valahia au cutezat adreseze numele poporului român, de o copetitia Marelui Senior 1). pie miscarea lui Tudor cu miscärile revolutionare din Por-

Napolilui, aratä pericolul tugalia, Spania aspecial pentru imperA otoman al acestor invitá purtarea lui Pini in aceastä afacere se din rangul ,.a declara Vladimirescului nu mai are voie a purta ordinul de locotenent Vladimir care l'a onorat Rusia. I vei spune CS

nu mai poate spera

in viitor la protectia Majestätei

Sale Imperiale...."

Pe acestea Alecsandru I alte moduri de a-si arata lealitatea lui de La 22 Martie 1821 baronul Strogonoff printr'o Portei protestä in privinta insinuatiunilor ce se fac, Rusia ar sprijini pe insurgenti .... Autorii acestor

instigatiuni vor fi curând ei vor pe socoteala CS numele Augustei Curti Imperiale a Rusiei nu trebue SS fie de profanat; el n'a servit nici-odatd pi nu va servi nici-odatä ca cuvânt de apropiare la intreprincleri de naturd.... ce Impäratul Alecsandru din cadrele armatei rusesti, desavueazd intreprinderea lui, CS generalul Witgenstein, comandantul armatelor de la Prut, va posatra cea mai strictä neutralitate, decide: cestea se vor ministrului Rusiei din Constan-

La 29 Martie 1821, Ipsilante va fi

tinopol, ordin de a le face cunoscut Portei, de dânsa asigurdrile france reinoi in acelasi timp

a

si leale care i s'au dat ocasia rdscoalei din Valahia. Baronul de Strogonoff va declara anume CS politica M.S. Impäratului este pi va de intrigele cari ar 1) Sultanul Mahniud al II.

2) C. D. Aricescu Acte justificative la Istoria revoluf

1821 pag. 117. N. lorga Acte 5/ fragmente

pag. 557.

www.dacoromanica.ro

din

159

putea ameninta

pi

de a turbura linistea vre-unei

de apa ar fi contrarii curatelor intentiuni ale Impäratului, relatiunile sale cu Poarta, M. S. n'are alt scop, nici altä pi stricta esecutare a tratatelor fiintinde ambele puteri." '). Capodistria de asemenea trimite scrisoarea sa o arate Ipsilante prin baronul Strogonoff cu ordin

ori-ce

adaugandu-i

asiguräri

esplicatiuni for-

male. 2).

Alecsandru I fäcuse tot ce-i dicta datoriile de leaTurcia, cu care era in pace pi amicitie. Tarul Rusiei nu putea cu nici-un sä ia contra crestinilor, Greci, sau de alte pe cari-i sufereau sub jugul otoman litate

dreptate aveau räsculandu-se. Din aceastä mäsurile luate de Rusia sunt foarte blAnde. Ea dä sfaturi revolutionarilor, sfaturi indemnuri la liniste mare numär, pe une locuri amenintä, a pune in aceasta practicä amenintärile, iar ia reducandu-se la destituiri, retrageri de e foarte de ranguri ori decoratii. cum ar fi putut face alt-

fel o mare

de un Impärat

liberal, revoltatii erau crestinii, ce luptau pentru lege pi libertate. Diplomatia se conduce natural ea ideile pi sentimentele Impäratului. caimäcämia Mun-

teniei cere voie lui Pini, consulul rusesc din Bucuresti, sä cheme in ajutor pe pasii de pe Dunärea, acesta se eschiveazä, mäsura aceasta este greu de luat: o nu este ertatä de tratatele dintre Rusia nu se vede a fi neaparat pi Turcia, de Pini rdspunsul mod foärte caracteristic: .... Cu toate acestea subscrisul se vede silit, de pi cu mare mähnire sufleteascä, aici 1) Th. Codrescu Uricarul vol. VI pag. 33. C. D. Aricescu Acte justificative la Istoria revolufiei din 1821 pag. 106.

www.dacoromanica.ro

160

aceastá bägare de seamä istoriceasd a asupra de acum ale adunärei: cá dacá s'ar

fi

mai putine zavistii, pi mai

ziere chibzuirele sale pentru trebile obstesti, cum pi mai mult preget, pi mai multá sträsnicie la punerea in lucrare a mijloacelor ce a gäsit cale pOnd acum,

spre incetarea räsvrätirei, poate cá ar fi fost de prisos acum a alerga la mijloacele cele de pe urmä. 1). (Interventia armatei turcesti). Pini mijlocul impäciuirei in acest scop chiamá pe Tudor la el, dar mândrul Oltean nu voi, când poporul nu-1 lasä a veni singur, ca peste puva veni la Bucuresti de tot poporul. Baronul Strogonoff, care bine ce vra sä zicä pi pacifidrile turcesti, este constant contra trecerei trupelor otomane principate. El ade pärerile lui Capodistria printr'o notá adresatä Portei la 25 Februar 1821 se opune caocupatiunei turcesti. El considerä mäsura aTurcia, pi nu o putea admite, fie chiar in mod esceptional, cAt printr'o comunä basatä pe urge* recunoscutA de ambele basa unei cereri ofipi

ceasta contrarie tratatelor dintre Rusia

dale din partea autoritätilor locale. 3) Capodistria pi Impäratul Alecsandru consimt a se cere un ajutor Pasei din Vidin, numai in casul când fortele din Muntenia n'ar fi stare a reprima carea. 4).

Baronul Strogonoff se opune mereu ocupatiunei concede, numai in casul estrem, ca pacificarea turcesti principatelor sá se facá in cooperare Rusia, spre a 1)

C. D. Aricescu Acte justificative la Istoria revolutiei

1821 pag. 119.

2) C. D. Aricescu Istoria revolutiei de la 1821 pag. 170. de la 1821 pag. 5) C. D. Aricescu Istoria revolu(iei 176.

172 4)

C. D. Aricescu Istoria revolutiei

pag. 171.

www.dacoromanica.ro

de la

1821

161

evita Cruzimele la cari matá turceascd.

s'ar fi declat

Strogonoff urmäre§te cu vie tot ce se petrece in principate, informeazd necontenit Curtea din Petersburg, consilii cere instructii, tine din scurt pe mini§trii Portei, silindu-se din rdsputeri a ori-ce ori de rdsbunare contra Române. act, de

uciderea lui Tudor pi Infrángerea eteriOilor, mise putea socoti in principate. Trimiterea armatelor turce§ti nu mai avea alt scop carea

cât represiunea violentd, conform obiceiului turcesc. Stro-

gonoff, informeazd despre acestea cabinetul din Petersburg, capätä autorisarea lui, pi se opune cu o energie trimiterei trupelor turcepli. El aratá ordinea este restabilitd, nu mai e nici un motiv a trimite trupe, cari n'ar fi destinate decât a comite alte masacre pi a devasta tara, Impdratul nu va mai in nici un cas la Intrarea trupelor otomane i va a face i se respecte interventiunea sa. 2) Ceva mai târziu, la 12 lunie 1821, Strogonoff protesteazd contra abusurilor ce Poarta deja a comite In principate, o consiliaza de resculati pi Inlesniascd fuga capilor, ca ast-fel In mod bländ pi sguduiri 58 se stabiliasca lini$ea. Pe aceste cere: 1° A respecta pi a face se respecte persoanele, privilegiile pi proprietätile Valahilor i Moldovenilor, neurmärind decât pe insurgentii in mash. 2

A nu permite nici un fel de esecutiune militard, in ade casul resistentei armate sau a recursului caiputerea lor. 3). macamilor pentru a

Turcia Imprejurare pierde capul ca in de obiceiu, nu mai bunele consilii, face numai pasiunea, trimite trupe in ceea ce-i principate pi cooperarea Rusiei. 4). Aceasta era o N. lorga Acte 2) N.

Acte

3) N. lorga Acte 4) N. lorga Acte

fragmente vol. II pag. 587. fragmente vol.. I pag. 589. fragmente vol. II pag. 582. fragmente vol. pag. 589.

www.dacoromanica.ro

162

urmárile se puteau usor väditä violare a tratatelor, prevedea: violentile cele mai sälbatice aveau sä se comitä. Baronul Strogonoff, cd nu mai rämâne nici-o putintä de cu Poarta, päräseste Constantinopolul la 10 August 1821. Plecarea baronului Strogonoff din Constantinopol ruperea relatiunilor cu Poarta este datoritä numai nedreptätilor violentilor ce se fáceau Tärilor Romäne, pe cari ambasadorul rus, cu toatä autoritatea lui, nu le putuse impiedica. Unii istorici cd plecarea ba-

ronului Strogonoff ar fi fost datoritá purtärei sälbatice a Turcilor, cari, nici-o judecatd, au spänzurat pe Pabisericei, au pfuit matriarh in ziva de Pasti in sacrat o multime de crestini. Aceste fapte se petrecuserä la inceputul lui April 1821. Ambasadorul rusesc protestase ceruse satisfacere cu mare energie, provocând chiar o schimbare momentand a Marelui-Vizir. Dach ar

fi fost aceasta causa plecärei sale, el ar fi plecat imediat, n'ar fi stat inch patru luni, in cari a negociat mereu, dându-si toatä silinta a noua urgie ce Turcia voia sä abatá asupra Tärilor Române. El a cat numai când a väzut cá nu mai poate face nimic pentru noi, când s'a gäsit In fata faptului indeplinit, a trecerei trupelor turcesti pe teritoriile noastre, cu gând de urä rdsbunare; plecarea sa este dar determinatä de nereusita lui in apararea tärilor noastre. Ast-fel rile Române pierd pe mai sincer mai energic apárätor ce aveau la Contantinopol. Baronul Strogonoff prevAzuse bine lucrurile. adeväratä urgie se abate asupra särmanilor noastre tári, cu armatelor turcesti in ele. Toate scrierile din acel timp aratá starea desperatä a färä de legile neauzite ce se comiteau. laid ce se spune despre starea Moldovei intro scrisoare adresatä de la hotarele Bucovinei in 6 Februar 1822: .... Indatá dupä sosirea armatei turcesti, ienicerii

si capul Kiaya-bei al seraschierului din Bräila, cari veniserä cu scopul de a ruina aceastä nenorocitä

www.dacoromanica.ro

163

tark bisericile, le profanark casele boerilor, magasinele, práväliile depositele ce se gäsiau, atat in cOt pi in toatá intinderea tärei pi chiar provisiile nenorocitilor incendiard o multime. Vitele rapacitätei Ei transportard Moldoveni nu o parte la pi alta la hotare, unde le vindeau cu

un de nimic: de esemplu, boul un galben, vaca Evreii, profioaia, un o jumätate de galben de aceste desastre, cumpärard despoierile Moldovei.

Sälbaticii musulmani de acestea, violente nemai auzite; ei smulgeau femeile din bratele barbatilor, fetele pi bäetii din casa pärinteascd,

din singurdtatea manästirilor, pentru a-si potoli patimele infame; ei vindeau dänsii fortau chiar a-si schimba religia. Spitalele erau de copii, de un sex pi de altul, din cari mai multi victime brutalitätei acestor barbari, cari ucideau ori pe cine cuteza sä murmure contra acestor violenti; nu e vre-un soiu de atrocitate, care sä nu fi fost

comisä.... ').

Spatarul Bucsänescu aratá printeo scrisoare din Moldova la 13 Decembrie 1821 Mitropolitului Veniamin Costachi, care se refugiase la Colincduti in sarabia, enormitatea provisiunilor ce Turcii ridicau din .... Vre-o altä idee nu am mai dobandit, deck pe la tinuturile din tara Moldaviei, iaste prápádenie cu cererile lemnelor pi a oilor, fäcandu-se o socotialä din insemnärile cererilor se vede suma chilelor de popusoi iaste 75.000 chile, 40.000 curb lemne, 40.000 45.000 oi, 7500 vaci; iar si orz pi ovOs, tot vor afla la un fir, in scurt

pretul acestor cersute sä acum numai, la 3.000.000 lei, trei milioane lei, de 120.000 chile ce au luat acum; numai de la Dumnia-lui Visternicul Mecu au luat 1400 chile päpusoi pi de la Vornicul Toader 800 chile, präpädenie, de se cererei va putea sä se anine in cartea Cneazului N.

Acte

fragmente vol.

pag. 623.

www.dacoromanica.ro

164

»de acum,

numai

ca

o

la lapi trebuesc

150,000 carA, in de bani trei milioane vine toatá zahareaua de mai 'nainte." 1). In Muntenia se petrec acelea§i grozävii. Consulul austriac din Bucure§ti raporteazd la 6 Martie 1822 : .... Esistenta unui caimacam pi a unui divan, este, in de indoialä, dar sfera activiatei e cu adevdr, desävâr§ire circumscrisä prin ingerinta arbritrard pi violentá a comandantilor turci. Trupele otomane tiate in toatá permit spoliatiuni, escese pi devastdri, sfâr§it numär. Richisitiile continui §i exorbitante a tuturor felurilor de provisii, cu cari se impovoreazä valah, a dus la culme miseria in acearta clasä locuitori, pe cari calamitätile neauzite a unui an intreg i-au aruncat de altmintrelea stare de deplorabild, o in-

dreptare a atâtor rele, ei vor fi in curând prada nenorocirilor unei foamete generale.

Peste 20.000 care de fân, de patru chintale fie-

care, au fost furnisate acum pentru trupe, numai in ora§ul Bucure§ti. Garnisoana acestui crap cere, afard de aceasta, pe fie-care 4000 care lemne de ,foc, pi totu§i. nu sunt cinci-zeci case, a cheer u§i, garduri coperi§uri sä nu fi fost stricate de trupele o-

tomane.

Cu tot escesul miseriei ce domne§te in clasa agricold, impositele in bani sunt strinse in modul cel mai

nemilos. Nimic n'ar putea da o dovadä mai decât plata aproape a nouä zecimi din aceste taxe mici parale, pi nevoia in care se gäsesc de a Iua micele monede legate la capul gâtul copiilor, pentru a se achita de aceste cople§itoare imposite. Simtomele unei boale contagioase, care in mai multe districte s'a manifestat printre vite, au venit sA aceste rele, deja prea mari. 2) 1)

Erbiceanu Istoria Mitropoliei Moldovei

pag. 185. 2) N. lorga Acte

fragmente vol. II pag. 634.

www.dacoromanica.ro

Sucevei

165

Aceste sälbätäcii ingrozitoare ajunseserä la urechile ambasadorilor din Constantinopol. cd Poarta le desmintia in modul mai categoric, afirmând cá starea Tärilor Române este foarte bunk lordul Strangford, ambasadorul Angliei, se hotäreste a trimite un curier la Bucuresti spre a face o anchetá discretä. laid ce raprivinta Regelui la 25 April 1822, Von Miltitz, reprezentantul Prusiei la Constantinopol: .... Acest curier s'a eri dimineatá ne-a adus rapoarte cu datá din 13 a. c., cari presintä un tablou späimântátor, nu numai de desordinile oribile pe cari ienicerii nu inceteazá a le comite in principate, in despretul ordinelor Ináltimei Sale, dar de stoarcerile ingrozitoare, ce-si permit pasii cu caimacamii. Contrazicerea manifestä aceste rapoarte, -din nenorocire prea esacte, pi asigurärile repetate ale a orPortei, a indignat pe lord Strangford, donat primului interpret al ambasadei sá declare lui acum, pe Reis-Effendi, cá roseste de a fi fost lângá guvernul säu a! Curtilor aliate, organul asigurärilor false pi date cu de el recunostea acum tristele desministerul otoman; tine ale Portei trebue se indepliniascä pi cä o lasá in voia funestei sale soarte, desávârsire

de a páräsi mai curând postul säu, decât sd continue bunele sale oficii, in favoarea unui guvern capabil de

o asemenea duplicitate.... 1). In adevär lordul Strangford, dupä ce timp de cinci luni toate mijloacele in favoarea noastre, neisbutind negociatiunile sale convingerea ca pi baronul Strogonoff, cä nimic nu se mai poate de la Turci, a cruzime, orbire rea vointä intrecuse ori-ce margine pi exasperase ori-ce räbdare, päräseste el Constantinopolul la 6 Septembre 1822. 2). 1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 638. 2) Vezi descrierea detailatá a acestor sälbátácii corespondentele timpului publicate de Hurmuzaki Documente vol. X, N. Acte fragmente vol. II. Const. Erbiceanu Istoria Mitro-

poliei Moldovei si Sucevei.

www.dacoromanica.ro

166

Poarta numeste in vara anului 1822 domni pámânteni in principate, pe Gregorie Ghica Muntenia loan Sandu Sturza Moldava totusi starea Tä-

rilor Române nu se inbunátäteste numai cu aceasta.

Trupele turcesti rämân principate pânä in vara anului 1826, comifând tot felul de escese. Poarta pusese pe lângä Domni, odatá cu numirea câte-un Miter turc, bas-besli-aga, a-i controla. Ei gând de a-i spiona comiteau actele cele mai arbitrare, impietau asupra toritätei Domnilor, cari erau la discretia incurajau acoperiau toate violentele ostirilor turcesti. Ocupatiunea

musulmand costa foarte mult; birurile crescuserd, nouä se impuneau, traiul devenise foarte foametea se simfi, lipsind de multe ori chiar pânea alte de prima necesitate. Speculantii falsificau nedele ori le depretiau. Focuri se intâmplau mai pe loath ziva, unele distrugând cartiere Hofii asasinate se comiteau peste tot. Episotii, duma alte epidemii se semnalaserd diverse puncte. La acestea se adáugiau rele de altá naturä. Nu domniile pámântene. Se tuft boerii erau mulfumiti formaserd diferite partide, ce se certau intrigau pentru boerii privilegii; unii boeri umblau rästoarne pe Dom ni, ca sä le ia locurile. Un complot chiar se urzise in cu scop de a ucide pe Sturza pe Mitropolitul Veniamin Costache. Sturza nu posedau calitäfile cerute spre Ghica a face fafá unei situatiuni de grele. Ei nu aveau nici destulá inteligenfä, nici destulá autoritate, mai ales suficientá finefä, cât comit mai multe greseli, ce le posifia. Sturza agenfia in conflict austriacd diferifi sträini asezafi Moldova, indispunând cercurile diplomatice din Constantinopol. felegerile dintre el boeri devin tot mai mari, o delegatie de boeri pleacá la Constantinopol ca sä clame Porfei. Sturza face greseala de a interveni ca 1) Gregorie Ghica,

Munteniei,

Domnul Moldovei, domnesc de la 1822-1828.

www.dacoromanica.ro

167

cere un ajutor armat pasei din -Silistra; fie arestati aceasta nemultumirile. In Bucuresti este arestat aga Vilara, aparentd, dus in Turcia iinchis. Toatá lumea crede Ghica nu este sträin de aceastä afacere. Lordul Strangford scrie energice, prin care '1 Indeamnä, interesul lui, eliberarea lui Vilara judecarea lui in dar Ghica nu-i räspunde nimic. Gresealä mare, ce '1 face simpatiile ambasadorului engles, care ne .susla Constantinopol cu multä Se chiar, Domnii nesimtindu-se destul de siguri pe tronurile recomandau pe sub mând a nu retrage trupele din principate. Rusia de reträsese representanta sa din Constantinopol, totusi nu a interveni mereu la

pentru stärpirea violentilor din principate mai ales pentru evacuarea de trupele turcesti, ce nu mai aveau nici-un motiv de a sta, de oare-ce nici-o de rebeliune nu mai esista. Toti ambasadorii cererile special lordul Strangford. multe greutáfi Rusia trinlite pe cavalerul Matei Liovievici Minciaky reia Poarta dänsul soseste la Constandirect tratativele tinopol lanuar 1824. Instructiile sale sunt primul a silintele lui cu ale representantilor celor-alte sträini

spre a grábi evacuarea a celor principate de trupele turcesti. 3). Minciaky cere la 24 Decembre 1824 sä se restabistatu-quo 1° Inlocuirea principate celor doi bas-besli-aga, cari in trecut se alegeau de principi dintre subalterni, iar acum numiti de dintre superiori, concursul principilor; 2° Modificarea atributiunilor ce s'au dat, 1) Vezi acestea

N.

lorga

Acte

fragmente

685.

II

pag. 682

2) Vezi pentru toate acestea corespondentele timpului publiN. lorga Acte Hurmuzaki Documente vol. X

cate mente

3) N. lorga Acte

fragmente vol. II pag. 690.

www.dacoromanica.ro

168

cari sunt

de mari,

ating suveranitatea gos-

podarilor. 1). Minciaky cererea sa In Mai 1825, asociindu-se ambasadorul austriac, pe care Poarta greutate se hotäreste a o satisface pe la finele anului 1825. La 19 Noembre 1825 murind urmând pe tron Nicolae I 2), acesta se mai fatá de Turd. In

Alecsandru I la o numai

un ultimatum al lui Minciaky presintat la 5 April 1826, Poarta se a retrage definitiv restul trupelor sale din principate 3), a accepta ca numirea celor doi ba§-be§li-aga sä fie de Domni a trimite plenipotentiarii

la frontiera

definitiv cu Rusia asupra stärei

spre a se

organisärei principatelor. Ast-fel gratie stäruintilor energice neobosite ale Rusiei, la cari s'a unit Anglia alte puteri,

Române au putut scapa de ocupatiunea turceasca, care timp de patru ani a fost o adevaratä urgie, de cei doi ba§-be§li-aga, care devenisera o calamitate peste ele. Conven(iunea de la Akerman mai multe tratative plenipotentiarii ru§i turci 25 Septembre 1826 la Akerman o conventiune in 8 articole, din cari art. al III, privitor la Române, are cuprinderea urmatoare: Jratatele actele relative la privilegiile de cari Moldova se Valahia, confirmate printr'o clausä expresä a art. 5 din tratatul de la Bucure§ti,

Sublima Poartä se angajeaza solemn a observa zisele privilegii, tratate acte in ori-ce ocasiune cu credinta cea mai scrupuloasä, promite a in timp

1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 710. I Pavlovici (1825-1855) al treilea f iu al lui Paul I, 2) urma renunfärei Marelui Duce Constantin, ce ocupo tronul era mostenitorul de drept. Este un Impärat autoritar energic care a adus mari servicii noastre. 8) Hurmuzaki Documente vol. X pag. 352 354. Ultimele trupe turcesti au Muntenia Moldova la finele lui Mai.1826.

www.dacoromanica.ro

169

de

luni

ratificarea acestei conventiuni, hati-

§erifele din 1802, cari au specificat garantat aceste privilegii. Afarä de aceasta, avandu-se vedere nenorocirile ce au suferit aceste provincii de pe urma ultimelor evenimente, având in vedere alegerea de boerii valahi moldoveni a celor ce trebue fie Gospodari in cele daub principate, vedere a dat asentimentul cA Curtea Imperiald a la s'a recunoscut atât de Sublima hatiperifele mai sus Poarta cât de Curtea Rusiei, mentionatm din anul 1802 trebue numai deck sä fie complectate, prin clausele consemnate actul separat

aici alaturat, care a fost stabilit inter plenipontentiarii

care este va fi considerat, ca fäcând respectivi, parte integranta din presenta conventiune. Actul separat ce se conventiunei este mai acum important deal tot ce se stabilise Rusia Turcia privitor la Wile noastre. El cuprinde o multime de dispositiuni, unele de politica, altele de administrativa, din cari vom espune analisa pe cele principale. Dispositiuni de : Gospodarii Moldovei Valahiei ale§i printre boerii indigeni, alegerea tor va fi de acum cutd, voinfa Sublimei Porfi, de adunarea generald a divanului, conform vechiului

biceiu al Wei. Boerii divanului din fie-care provincie, ca corp constituit al Wei, in infelegere locuitorii, vor alege, pentru demnitatea de gospodar, pe unul din boerii cei mai mai capabili a o plini, ei vor presinta Sublimei Porti printr'o (arz-mahsar) pe candidatul ales, care, agreat de Sublima Poartk va fi numit gospodar pi va primi vestitura. Daca pentru motive grave, numirea candidatului

ales n'ar fi de acest cas,

conformA cu

Sublimei Porti,

ce aceste motive grave vor fi re-

www.dacoromanica.ro

170

cunoscute ca atari de ambele Curti, va fi permis a recomanda numitilor boeri sá la alegerea unei alte persoane convenabile. Durata administratiunei gospodarilor in trecut, la complecti intregi, ca nu vor putea fi desincepând din ziva numirei

tituiti

acestui termen.

DacA in timpul duratei administratiunei ei ar comae vre-un delict, Sublima Poartä va informa despre aceasta pe ministrul Rusiei, pi duph verificarea fäcutä de o parte pi de alta, se va constata adevár gospodarul s'a fäcut vinovat de vre-un lict, numai in acest cas destituirea lui va fi permisä. Gospodarii, cari vor fi termenul de sapte ani, sá fi dat, fie celor douä Curti, fie Wei, vre-un motiv de plângere gravä, vor fi din nou numiti pentru alti ani, cerere s'ar fi fäcut Portei de divanurile provinciilor. dual consim-

general al locuitorilor s'ar manifesta in voarea Dacd se va ca din gospodari sá abdice inaintea implinirei termenului de ani, din causa bätrânetel, a boalei, sau din ori-ce causä, Sublima Poartä va incunostiinta Curtea Rusiei dicatiunea va putea avea

bild

cele

Curti.

dupá o intelegere preala-

Dispositiuni de naturä administrativA : Hatiseriful din 1802 ordonând abolirea impositelor, redeventelor requisitiilor introduse de la anul 1198 (1783), gospodarii cu boerii divanurilor respective vor determina pi vor fixa impositele sarcinile anuale ale Moldovei Valahiei, ca basä regulamentele ce s'au stabilit in urma hatiserifului din 1802. Gospodarii nu se vor putea in nici-un cas abate de la stricta indeplinire a acestei dispositiuni. Ei vor tinea de representatiunile ministrului M. S. 1. pi de acelea pe cari consulii Rusiei vor face, dupá ordinele sale, atât mântinerei priaceastä chestiune, in

www.dacoromanica.ro

171

vilegiile Wei,

mai ales asupra observárei clauselor

Si articolilor inserate in presentul act.

Gospodarii, de acord cu divanele respective, vor

ficsa in fie-care provincie numärul besliilor, dupä acel turburärilor de la 1821. Acest nuce esista

mär odatá ficsat, nu va putea fi märit sub nici-un pretecst, afará numai dacä urgenta necesitate nu va fi recunoscutä de o parte de alta, pi bine inteles cá beslii vor continua fie formati pi organisati, cum erau intea turburärilor din 1821; agalele vor continua

fie alesi

si

pi

numiti in felul urmat

de numita

in sfärsit beslii pi agalele nu vor indeplini nici-odatä de cat functiunile pentru cari au fost de la inceput instituiti, a putea SS se amestece in afacerile Wei, nici a-si permite vre-o altä Sub lima vedere nenorocirile ce au apasat asupra principatelor Moldovei pi Valahiei, de

pe urma ultimelor turburäri, le va acorda pentru doi ani scutire de tributele pi redeventele ce sunt datoare a-i pläti; la espirarea termenului scutirei sus mentionate, zisele tribute redevente vor fi achitate in modul ficsat prin hatiseriful din 1802 pi nu vor putea fi märite in nici un cas. Sublima Poartä va acorda locuitorilor celor dead provincii libertatea comertului pentru toate productiunile i industriei de cari vor putea dispune, cum li se va mai nimerit, afará de restrihunile cerute deoparte in derea furniturilor datorite anual Sublimei Porti, aceste provincii oare-cum ei, pe de alta pentru aprovisionarea Wei. Toate dispositiunile hatiserifului din 1802, relative la aceste furnituri, la plata regulatä preturile curente, cari ele trebuesc plätite, pi a taxare va apartinea, in cas de litigiu, divanelor respective, vor fi puse din nou in vigoare si observate pe viitor cu o scrupuloasä esactitate. Turburárile in ultimii ani in Moldova §i Valahia, aducând cea mai gravá lovire ordinei in diversele ramuri ale administratiunei interioare, gos-

www.dacoromanica.ro

172

podarii vor fi obligati a se ocupa

cea mai cu divanele respective, de mäsurile necesare pentru imbundtáfirea stärei principatelor incredintate ingrijirei aceste msuri vor face obiectul unui regulament general pentru fie-care provincie, care

va fi pus imediat in practica.

Importanta conventiunei de la Akerman este ea pune capät de data aceasta mod finitiv arbitrarului turcesc in Wile noastre. Tarul Nicolae I nu voeste a mai fi purtat cu vorbe, pi 50 ani de la incheierea de la Cuciuc-Cainargi, Poarta acum constrinsä de-a binele a-pi este pentru prima respecta angajamentele. Fie-care punct al conventiei se la cáte-un fapt precis, de care Rusia aducea aminte cum fusese schimbat sau eludat de de acea fie-care punct al conventiei confine dispositiuni ast-fel ca Poarta sä fie categorice cu sanctiunea pusä In imposibilitate a le mai calca. Dispositiunile politice ale conventiunei de la Akerdomnii man cuprind primul trei principii: 1° a diva-. vor fi pämanteni, alesi de adunarea domnia va avea un termen de 7 nului; 2° ritoare,

ani implinifi; alegerea se va face general al locuitorilor.

Punctul I, alegerea de domni

este ca-

pital; prin el se recunoaste din nou individualitatea noastrá ca stat pi ca pi suveranitatea ei. Prin acest punct se positiunea ce o avuseserd färile noastre trei sute de ani in urmä, sub voevozi pämanteni. Poarta ar fi putut sä domni cOt de buni, starea tärilor noastre ar fi putut fie de infloritoare, timp Poarta numia acei domni, din propria-i vointä pi din propria-i alegere, ideea de stat, de natiune pi de suveranitate nu putea sä esiste; 1) Intreaga conventiune de la Akerman ca actul aditional relativ la Moldova Muntenia sunt publicate In Ghenadie Petrescu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza Acte documente vol. I partea a 11, pag. 310 11 urm. in Ein rumänischer SenMor russisch-turkischen Veträge pag. 72

urm.

www.dacoromanica.ro

173

in

ori-ce cas Wile noastre in aceste conditiuni erau

provincii turce§ti, al dror stat social pi politic Poarta putea schimbe ori-când, bunul plac.

la aceasta nu s'ar fi putut nimeni opune: Poarta tocmai pe lipsa ori-cdrei suveraniati nationale in statele noastre, care piatra unghiulard a esistentei de stat, putea cu drept cuvânt respinge ori-ce interventiune, socotind aceste provincii ca integrante din imperial turcesc pi netolerând vre-un amestec in afacerile celor ce stäteau in interne ale Impärätiei. Faptul pul noastre li se acorda titlul de domni sau gospodari nu avea nici-o importantä; titlul nu le dea nici-o putere, nici-o umbrá de independentä, nu numai tronul, dar pi viata era la dispositia cum s'a in atâtea casuri. Poarta putea cu aceia§i sä in capul tärilor noastre pa§i sau guvernatori turci,

f

ca positia

fie

dt-va schimbatd; i Poarta n'a fäcut-o, a fost numai din causa profitelor materiale ce aduceau desele

schimbäri de domni. A fost un noroc pentru noi, pe deoparte starea de släbiciune a Turciei, pe de alta interventiunile energice ale:Rusiei pi in special ale Tarului putem din aceastá stare de adeNicolae I, ca väratá pi complectd supunere. Cu totul se presintä lucrul, când domnii vin nationali pi ale§L Aceastä alegere putea fi ori-dt de intrigile puteau fi cât de mari pentru aceasta,

domnii ar fi putut fi ori-cât de incapabili sau lipsiti de autoritate, era salvat principiul suveranitdtei nationale. Tara alegea ea conducdtorul pi el pata de la tara puterea de a domni, nu de la sträini. De aici in colo tronurile se sprijiniau pe natiune, oricum ar fi fost ea de sau iar nu pe poftele pi pe interesele functionarilor Portei otomane. De acum domnul putea cere ca glasul fie ascultat ori-unde, el representa tara care-I alesese, nu mai era un simplu functionar numit de Turci pe un timp foarte scurt, al glas putea mult

www.dacoromanica.ro

174

aibá ascultare la pasale sau viziri, era acornpaniat de sunetul delicios al aurului. Istoria ne presintá numeroase esemple de state foarte slabe, cu suverani de nimic, dar timp aveau suveranii proprii, nu numiti de sträini, au fost tot-deauna socotite state independente. au fost Francia Germania epoca a suverani aveau mai puputere chiar de vasalil Din contra o fie ea de infloritoare, vreme n'are propriul ei conducdtor, ci e numit de alt cine-va, nu are propria ei suveranitate, nu e un stat. Un exemplu tor ni-1 dau coloniile englese de azi, cu stare destul de infloritoare, cu self-government, dar cari pe timp au fruntea un guvernator engles, nu sunt nici imperii, nici regate, nici republici, ci sunt tot colonii englese, acel guvernator, are tocmai in primul misiunea de a representa suveranitatea Conventiunea de la Akerman mai stabileste un principiu foarte important, divanele vor alege pe domni in intelegere locuitorii. Este dar principiul monarhiei representative, conventiunea nu dä acest drept numai unor clase de locuitori, ci stabileste ca sä fie generalä locuitorii Wei. Ce principiu mai liberal se putea pune pentru alegerea domnilor noastre la 1826 ? aceastä stipulatiune a conventiei nu a fost indeplinitä, poporul nu lua parte la aceste alegeri, este o altä chestiune, este reaua a-

plicare a principiului, ori eludarea lui de cei interesati. Principiul pus nestirbit, s'ar fi gäsit oameni cari sä sau a fi aplicat, el nu putea sä nu fie. acest principiu este pus de un Impärat autocrat, de Nicolae I, care poate nu l'ar fi admis in statele sale ! Al treilea principiu politic este stabilitatea domniei pe timp de ani, ce punea capät mizeriilor provocate de desele schimbári in domnie. S'a zis de unii, aceastä domnie pe ani, era tot un provisorat, dornnii erau tot niste functionari. E just, o dom-

www.dacoromanica.ro

175

nie pe timp märginit nu are prestigiul autoritatea unei domnii pe viatä ereditard. Dar ce putea face Rusia mai mult deocamdatä ? Poarta era de mai mare rea vointä au trebuit cinci ani de interventiuni stäruinte din partea Rusiei, sprijinitá de Anglia, Prusia Austria, ca sä a-si retrage trupele de ocupatiune din principate sä acorde cele ce-a acordat prin conventiunea de la Akerman. Domnia pe ereditard n'ar fi admis-o cu nici-un orbirea ei, ar fi fäcut mai curând cum a fäcut de atätea ori. Tarul Nicolae I nu voia aceasta; el nu sistemul omului sau pornit, care totul, nu mai voieste nimic. El nu poate starea tárilor noasvoia o gradat, nu putea tre, se s'o dintr'o

De almintrelia n'a asteptat mult

prin

trei ani, a fäcut tratatul de la Adrianopol. numai domnia pe Tarul Nicolae I nu este un ilusionist, nu se lasä de angajamente conventiuni färä sanctiune; de experienta doveclise In de ajuns câtä valoare adisposihile conveau acestea. Pentru acea, el ventiunei de la Akerman cu cele mai puternice garantii. dreptul de suzeranitate al prin aprobarea alegerei domnilor, el reduce la aceastá strictä semnificare, land Porte! ori-ce posibilitate a provoca sau inlesni schimbarea domnilor de termenul ficsat. Nicolae I bine firea boerilor din noastre, pofta de putere de domnie, intrigile mijloacele la cari alergau spre a reusi. Istoria noastre este cu prisosintä plinä de aceste fapte, ce provocaserd atâtia interdesele schimbäri ale domnilor pämânteni ventii sträine, unite cu tot cortegiul de nenorociri. in timpul domniei fanariotilor intrigile pentru a capata domnia incetaserä, causa nu e ci boerii se potoliserd, dar Poarta nu mai numeste domni dintre ei, ci dintre fanarioti. Cu restabilirea don, niilor pämântene, pentru domnie

www.dacoromanica.ro

176

cici in noastre nefiind dinastii domnitoare, toti boerii se socotiau in misuri pi cu drept de-a ajunge la domnie. Cu venirea in scaune a lui Gregore Ghica pi loan Sandu Sturza, boerii incep din nou si se agite,

trimitä plângeri la Constantinopol, si intrigi pi comploturi. Nicolae dedea bine seami ca intrigi pi tendinte vor gäsi totdeauna la Constantinopol urechi plecate spre a le asculta pi secunda, uncionarii erau tot atât de interesati ca boerii români la schimbarea domnilor. Ca sä acest lucru imposibil, domnia pe papte ani sä fie o realitate, nu o fictiune, Nicolae I hotiripte prin conventiunea de la Akerman, ci alegerea domnilor nu pote fi casatä de Turcia, decât in intelegere cu Rusia, delictele ce s'ar putea atribui domnilor, nu vor fi socotite atari, decât dupi verificarea de ambele Curti. Se punea

dar unui mare isvor de intrigi. Boerii de acum se puteau agita, intrigile reclamatiunile Ipi puteau face drum la Constantinopol, dar pentru inlocuirea domnilor mai trebuia ceva, mai trebuia consimtimântul Rusiei, pi acesta nu se putea obtine pentru satisfacerea poftei boerilor români sau a functionarilor turci. Nicolae I nu uitä Portei boerilor le mai mânea un subterfugiu spre a provoca schimbarea domnilor, acela de a-i forta sä abdice. Acest lucru Poarta incercase cu loan Caragea pi Scar lat Calemah, pentru a eluda ast-fel dispositiile hatiserifului din 1802 a tratatului din Bucuresti, spre marea desperare a baronului Strogonoff, care se lovise de aceastä din numitul hatiserif pi tratat. Nicolae I prin conventiunea de la Akerman previne pi acest subterfugiu, stabilind acelea-si norme pentru aprobarea abdicdrei, pi

asentimentul Rusiei. prin conventiunea de la Akerman, S'a zis

colae I micsura dreptul de suzeranitate al Portei, oblicu Rusia. chiar de ar fi, gând-o unde e räul ? Modul cum a Turcia dreptul de suzeranitate, a fost un pie neintrerupt de nenorociri

www.dacoromanica.ro

177

umilinte pentru noi timp de trei secole, ce ajunsese a transforma tärile noastre in ni$te provincii turcesti, domni sträini numiti de ea, fäcând din ele prada pi sälbätäciei sale. Acest fel de suzeranitate regretäm se ? In definitiv ce drept aroga Nicolae I? Acela de a asigura alegerea domnilor pi de a desele schimbäri de domnie. Dar cine ar putea ridica vre-o obiectiune contra uneia sau alteia, cid alegerea de domni pämânteni schimbärilor de domni era un mare bine, indepärta cele mai mari rele pi nenorociri. Aceasta suzeranitate ? Arogatu-$i-a Nicolae I dreptul de a numi domni Tärile Române ori de a-i scoate voie, cerutu-le-a tribut, impusu-le-a vre-una din acele obligatiuni, cari implice recunoasterea suzeranitätei Rusiei ? Absolut nici-una, toate le-a lasat Portei. A intervenit a se stabili ordine, a le imbunätäti starea, a le apara impotriva nedreptätilor turcesti, care de trei secole le schingiuia Aceasta inadeväratul al cuvânseamni un protectorat tului, un protectorat leal pi sincer al unui Impärat crestin, milos pi binevoitor. cäci nu se poate gási in timpul domniei de 30 ani a lui Nicolae I cel mai mic act sau cea mai intentie voitoare contra noasträ. n'ar fi intervenit acest protectorat al lui Nicolae I, am fi rämas pi mai departe sub apa zisa suzeranitate la 1821, nu s'ar fi putut stabili staturceascd de pi de

rea de linistea de la 1834-1859. Nu o fi fost idealä aceastä perioadd, dar are un mare merit. In ea s'a

starei pi independentei de pi a incoltit ordinea pi linistea, azi. In aceastä s'a s'a desvoltarea culturald pi trezirea poporului, s'a fäcut revolutia de la 1848, s'a fermentat s'a copt idea unirei, mai mare act din istoria nationall Sä läsäm la o parte procesul de rile gratuite Rusia pi prin conventia de la Akerman sA ne rusifice pi sä ne ce revin ca un ri-

runcat

12

www.dacoromanica.ro

178

tornello, de câte ori e vorba de relatiunile noastre cu Rusia. Acusdrile trebuesc sustinute fapte nu cu vorbe pi la invinuirile de rául ce ar fi avut de gând Rusia ne fad, se räspunde cu dovezile palpabile de binele ce ne-a fäcut. administrativá din conven-

Dispositiunile de

de la Akerman sunt tot de importante ca pi cele de politicd. Una din plägile noastre

a fost pe de o parte numärul

neechitatea impositelor,

pe de alta nenorocitul sistem de percepere. Impositele apasau numai pe cei saraci pi ceea ce era mai räu, domnii le máriau pi le voia pi necesile percepeau când le trebuia, foarte adesea prin sträini, anticipat pi mai multe la un ba

le

dedeau

pi

Prin conventiunea

de la Akerman se pune capät pentru tot-deauna acestor neauzite abusuri; de aici incolo nu vor mai apärea vre-o datä nici impositele nedrepte pi apásátoare de cum, nici nenorocitul mod de a le percepe. Pentru impositele aveau se ficsese de domni cu divanele, tocmai ca sä evite o intelegere a cu clasa priviligiatd boereascd, care arunca toate sarcinele asupra dander de jos, Nicolae I insereazd dispositiunea domnii vor de representatiunile consulilor In aceastá privinte. Este o garantie pe care Tarul Nicolae I o lua in favoarea claselor de jos contra cIaselor priviligiate, ce au fost tot-deauna apásatoare, pi e foarte de mirat, cum pi aceastá dispositie a fost atät de criticatá pi de räu interpretatd, ca o marginire a autoritätei domnilor. Da, era o margine a abusurilor, ce domnii comiteau in dauna poporului. Conventiunea de la Akerman limiteazd nurnärul liilor, acelor soldati sträini, adusi cu scop de-a asigurarea linistea in comitând in realitate cele mai mari violente, s'a väzut revolutiunea de la 1821. Nicolae I domnii aveau interes de acesti beslii, cu toate violentele ce comiteau, ca prin ei sa-pi impue autoritatea in diferite

www.dacoromanica.ro

179

juräri. loan Sandu Sturza ceruse pa§ei din Silistra sporirea numärului ca sá intimideze pe boerii ce incepuserä sá se agite trimiseserd delegatiuni, ca

reclame la Constantinopol. Conventiunea stabile§te numárul be§liilor nu va putea fi sporit, färä a se stabili domn divan, conditionând ast-fel interesele unuia de aprobarea celuilalt. De asemenea se numirea acelor ba§-be§li-aga, de Poartä din of superiori turci, inovatiune introdusä cu patiunea din 1821, adevärati tirani, cu autoritate mai mare decât a domnilor, cari comiteau patronau toate abusurile, cum s'a vázut in timpul acelei ocupatiuni. Se lasá acelor comandanti de rangul de ofiteri feriori, numiti de domn, ridicându-le puterea enormä ce aveau reducându-i la adeväratul rol de mai dispositiune foarte importantä a conventiunei este garantarea libertätei comertului. Pâná acum Wile noastre nu aveau dreptul sá vândä produsele In altä parte de a se indestula Turcia, Turcia nu

se indestula nici-odatd, tot ce se producea la noi, reale, vite, lemne. sare, miere, ceará, unt, era luat In Turcia. Prefurile erau derisorii, Turcii plätiau cât voiau costau pe dacá voiau. Cu toate tunci, din causa preturilor fabulos de eftine, nu se cä§tiga mai nimic. Nimeni nu indemn sä munciascá, cáci tot produsul muncei era luat de Turci aproape pe nimic. Agricultura era foarte restrânsä, iar economicd aproape nulä. Libertatea comertului

stabilitd prin conventiunea de la Akerman, desvoltatä prin tratatul de la Adrianopol regulamentele organice, resultate binefäcdtoare ce se vád repede: suprafata terenelor cultivate se in fie-ce an, productiunea se märe§te, calitatea produselor se se desvoltä prefurile se In fine conventiunea de la Akerman hotäre§te turf

un fapt de cea mai mare importantä, efectuarea unui regulament general pentru Moldova Muntenia, un de statut care sä ficseze organisarea definitivá a färilor,

www.dacoromanica.ro

180

ca

pue capät arbitrarului ce

acum domnise

in toate.

dispositiunile principale din conventiunea de la cum Akerman, cum sunt trecute in textul ei, privite in lumina curatá a faptelor, nu prin prisma nedreptätei. SO aceste disposipasiunei in noastre, fiuni cu ceea ce era mai punem starea färilor noastre dinaintea convenfiunei cu cea de conventiune; consecintile pi faptele vor fi de dares contrastul de isbitor, ele formeazá elogiul cel mai mare al conventiunei

de la Akerman pi rdspunsul cel mai bun criticilor ce i s'au adus. Mihail Kogälniceauu recunoaste cu drept in Nicolae I pe generosul autor al tratatului de la Adrianopol, dar tratatul de la Adrianopol nu este decât rolarul completarea conventiunei de la Akerman. In conventiune Nicolae I a pus tot gândul säu bun simfirea lui generoasá pentru noi; ea este basa tratatului de la Adrianopol, marea linie de demarcare trecutul nostru viitorul ce se intrepunctul de la care a se renasterea noasträ.

Rsboiul din 1828-1829

pi

de la Adrianopol

Afacerile Greciei provocarä de al Turci. Armatele rusesti ocupará prinsingurul drum de inaintare spre Turcia, pi sub comanda generalului Wittgenstein

boiu cipatele,

apoi sub a generalului Diebici repurtard o

mai

de succese repezi pi strälucite. De astäfoarte numai un an, iar la 2 Septembrie 1829, se prin interventiunea Prusiei, serie

tratatul de la Adrianopol. Art.

5 din acest tratat e privitor la

noastre

este ast-fel conceput: Principatele Moldovei Valahiei, in urma unei capitulatiuni, puse sub su-

www.dacoromanica.ro

181

zeranitatea Sublimei Porti, Rusia garantându-le prosperitatea, se cd ele vor conserva privilegiile pi imunitätile, cari le-au fost acordate, fie prin capitulatiunile fie prin tratatele Incheiate cele douä imperii, sau prin hatiserifele emanate diverse timpuri. In consecintá, ele se vor bucura de liberul eser-

citiu al cultului, de o sigurantd perfect& de o administratiune nationald independent& pi de o depliná libertate de comert. Clause le aditionale stipulatiunilor antecedente, socotite necesare ca asigure acestor provincii esercitiul drepturilor sunt consemnate actul separat aici aläturat, care este va fi considerat

ca fäcând parte integrantä din presentul tratat. Acest act aditional, este din cele mai importante ce s'a Rusia Turcia privitoare la Wile noastre; el nu numai art. 5 al tratatului din Adrianopol, dar desävârseste opera ceputá prin conventiunea de la Akerman. 1). De la actul stabileste urmátoarele: Cèle puteri contractante, cofirmând tot ceea ce

s'a stipulat prin actul separat al conventiunei de la

Akerman, relativ la modul alegerei Gospodarilor Moldovei Valahiei, au recunoscut nevoia de a da administratiunei acestor provincii o basä mai stabilä pi mai conformä adeväratelor interese ale celor Pentru aceasta s'a convenit s'a regulat definitiv ca du-. rata guvernämântului Gospodarilor sä nu mai fie märginitä la papte ani, ca trecut, dar cd de acum

inte ei vor fi învesti(i demnitate pe afarä de casurile abdicArei voluntare pi a destituirei

pentru causá de delicte, prevdzute prin zisul act separat. dar cea mai mare reformä cea mai salutard mäsurä de Rusia principate. ce colae I nu putuse face prin conventiunea de la 1)

actul adiiional refe-

tratatul de la Adrianopol,

ritor la Mile Române sunt publicate In Ghenadie trescu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza Acte documente vol. 1 partea a 11 pag. 318 in Ein rutnänischer Senator Die russisch-tiirkisclzen Verträge pag. 79

urm.

www.dacoromanica.ro

182

Akerman, desävârseste prin tratatul de la Adrianopol. Faptul era important din puncte de vedere, al dreptului pi al practicei. Domnii Tärilor Române

acel caracter al domniei temporare, ce-i asemana cu niste funtionari superiori, capátä pe acel al suveraniatei definitive. Alesi de pi având domnia pe ei se cu prestigiul monarhiei definitive, pe cari domnii tárilor noastra perduserd de la Petru din punct de vedere practic Rare pi Mihai Viteazul. avantajul este imens: el pune capät pentru tot-deauna schimbärilor de domni; distruge mai isvor de intrigi al boerilor pentru rästurnarea domnilor, cáci

acestia având domnia pe nu mai aviau nici-o posibilitate a-i scoate din tron; se pentru totdeauna intrigi interventiuni sträine, ce au adus trei secole de nenorociri noastre. In Nicolae I ia prin acest tratat o multime de dispositii foarte favorabile principatelor. Evident, ele sunt palide pe marea reformá a restabilirei domniei pe totusi au mare importantä, cáci sunt menite a stärpi numeroasele rele pi abusuri din trecut.

Spre a pune capät jafurilor, ce comiteau Turcii

trecând

noastre, tratatul de la Adrianopol

hotäreste: Sublima Poartá promite pi se angajeazd de a veghea cu scrupulositate, ca privilegiile acordate Moldovei Valahiei, sä nu mai fie in nici-un mod calcate de limitrofi; de a nu tolera nici-o in-

gerintä din partea

afacerile celor provincii impedica ori-ce incursiune a riveranilor de pe färmul drept al pe teritoriul valah ori dovean. Vor fi considerate ca fácând parte din acest teritoriu toate insulele apartinând stâng al

si de a

Dundrei,

tor

mane

pi

talvegul acestui fluviu va forma limita ce-

principate, de la intrarea sa in statele oto-

la confluenta ei cu Prutul. Pentru a asigura mai bine inviolabilitatea riului moldovean valah, Sublima se angajeazd

a nu mai conserva nici-un punct fortificat, a nu mai

www.dacoromanica.ro

183

a supupilor sAi tolera nici-o a§ezare de ori-ce musulmani pe färmul stâng al Duntrei. Prin urmare, este definitiv et in tot lungul acestui färm, in

labia mare pi micA, ca pi in Moldova, nici-un mahomedan nu va mai putea sä-§i vre-odatg locuinta,

§i se vor admite numai negustorii, imputernicifi cu firmane, cari vor veni sA cumpere pe propria cotealg in principate produsele necesare consumatiei

din Constantinopol sau alte obiecte. turce$i asezate pe al Dandrei vor fi, cu teritoriile restituite Valaldei, pentru a fi de acum alipite acestui cipat, fortificatiunile, ce esistau mai 'nainte pe acest färm, nu vor mai putea fi nici-odatd restabilite. sute Prin aceste dispositiuni Muntenia reintrá de ani in posesiunea intregului ei teritoriu, recgpätând Giurgiu, Bräila

tot

pi

alte puncte

de a mai fi cuiburi turce§ti In propria noastrá urgia musulca din ele sA se arunce mai asupra Muntenia capätä la 1829 hotarul ei natural spre sud, pi ne§tirbit, cum poate nu-1 mai avusese nici-odatá. Cu drept cuvânt se poate zice monumentul et Nicolae a scapat tara de Turci, trebue fie privit cu respect comemorativ de la de tot Românul. Tratatul de la Adrianopol, ca st puie unui de abusuri, interzice a se mai face Tärile Române furnituri pentru consumatia din Constantinopol, pentru aprovisionarea cetätilor de pe malul drept al Dunärei pi pentru nevoile arsenalului. Tot asemenea interzice a mai lua muncitori pentru lucrárile fortgrefelor, corvezi pi beilicuri de ori-ce ar fi, pen-. tru toate acestea a se da o compensatiune bine, et Românii erau mai bucuro§i a plâti Se ceva, decât sA se vadá de la munca indatoriti la transporturi pi corvezi grele, expu§i la cele mai mari jafuri.

Tratatul

din nou libertatea comerfului sta-

www.dacoromanica.ro

184

bilitä prin conventiunea de la Akerman, prevede scutirea tributului pe doi ani pi mai multe alte avantaje de ordine secundarä.

Iatä ce a fäcut pentru Tarul Nicolae I numai in scurtul timp de patru ani de la urcarea lui pe tron. Românii au in acesti patru ani de protectorat rusesc, ceea ce au perdut patru sute de ani de suzeranitate turceascä. Sunt acestea faptele unui ce ascundea in gândul de a supune pi de a incorpora in imperiului lui Wile noastre ? Oare Nicolae I consilierii lui n'ar fi fost in stare pritoate mäsurile acestea erau sä in Wile noastre ordinea, linistea buna stare ? Oare nu fi putut inchipui, poporul român linistit pi asigurat esistenta lui, ar cultive mintea, sä esploteze productive ale sale, pi desvolte industria pi comertul, starea läuntricd a ? Nu era natural ca din acestea se destepte, individualitatea poporului se accentueze, idei sä cari sä-1 indrumeze un alt viitor ? Nicolae I era un inteligent pi pätrunzator, incunjurat de multi oameni emiAcestia nu-si dädeau de fermentul aruncat Europa de revolutia francesd, de ideile de

libertate

emancipare ce se iviau peste

? $i nu

fäcuse el rásboiul cu Turcii, tocmai pentru libertatea Grecilor ? Rusii de un secol pi mai bine in contact cu Românii, in cât i-i perfect. Lot nu le putea scapa din vedere inteligenta boeresti pi puteau prevedea cu acesti boeri sau calitätile pi-ar pi ale sufletului directiune bunk ar putea produce cruri insemnate. Lor nu le putuse scapa din vedere nici calitätile acestui popor român, räbdarea, tenacitatea, energia potolitä dar temeinick extraordinara

de a suporta cele mai mari greutäti mizerii, trându-si cu toate acestea credinta, limba obiceiurile. Care alt popor ar fi putut resista sute de ani la cele

www.dacoromanica.ro

185

mai mari nenorociri, la cele mai neauzite apisiri venite totusi se cite destepte, poporul se ridica cu un cu un curaj neinchipuit. Nu numai un Tudor Vladimirescu, care era ramie 5i chemä poporul la liberdin

din

un glas care

tate, dar un Mavrogheni, un domn lupte pentru o causä adormit

calitáti militare, in

care-I cherna in acest popor in scurt timp in

conditiuni defavorabile, scosese din el ostasi cu cari si invingi vechile armate austriace. Puteau Rusii sä nu ca acest popor conditiuni mai favorabile sub conducátori mai buni, s'ar destepta repede, deschizändu-si drum in lume ? Diplomatia printre calitätile ei a avut una pe care nu i-a contestat-o

meni: prevederea. Dach a putut prevedea lucruri mai grele mai indepártate, n'ar fi putut prevedea cele ce aveau si se cu un popor pus la hotarele rusesti, care-I cunostea de bine ?

Nicolae I

logica faptelor este asa, ce nevoie avea ne soarta?

ne organiseze,

ar fi fost a ne supune n'ar fi avut oare tot interesul a ne starea care eram ? Acea decade* pi politick acea mizerie intrigi pi tulburdri n'ar oare un teren mai bun scopurilor sale, decit

späimantätoare, acele fi

reformele pi ? Nicolae I nu avea cooptiinta puterei Rusiei ca pi a sldbiciunei Turciei ? oare nu-si putea ocasia s'ar presinta ci atunci favorabild, ar putea mult mai usor prosupuni

vincii turcesti, cuib de intrigi pi de desordini la marginile impärätiei lui, tiri linistite, cu organisatiuni domni proprii, locuite de un popor ce renästea, spre progres pi civilisatie ? Ar trebui dar rästurnatá pi logica faptelor pi desfäsurarea evenimentelor spre a se admite conclusiuni din

siune sau din prejudecatd. In relatiunile noastre cu Rusia timp de 120 ani, de

www.dacoromanica.ro

186

la 1711-1829, se observá trei stadii principale la interval de câte 60 ani unul de altul. In prim stadiu, format de Petru cel mare tratatul cu Dimitrie Cantemir, politica ruseascä ne este binevoitoare, dar färä tate, din pricina Imprejurárilor. Al doilea stadiu este presintat de Caterina a II tratatul de la Cuciuc-Cainargi, care Rusia ajunge la politica de tratate, dar ale dror efecte sunt mai mult platonice, mereu anihilate de Turcia. Al treilea stadiu este al lui Nicolae I, care prin conventiune de la Akerman tratatul de la Adrianopol, trece la politica de fapte, ale drei efecte sunt reale. Petru cel mare, Caterina a II Nicolae I sunt cele trei

mari personalitäti ruse, cari au avut un rol decisiv in

relatiunile noastre cu Rusia au stabilit in istoria noasträ trei puncte culminante ce se intâmplärilor zilnice. Cei-l-alti, cari au lucrat aceastá sferä de actiune, sunt colaboratorii sau continuatorii iar faptele,

ce au decurs între aceste trei momente istorice, constituesc lanjul ce le-a unit.

www.dacoromanica.ro

VII.

Kisseleff

Regulamentele organice

In partea finalh a actului aditional conventiunei de la Akerman se stabilia Gospodarii vor fi obligati a se ocupa cea mai cu divanele respective, de mäsurile necesare pentru

tätirea starei principatelor incredintate ingrijirei si aceste msuri vor face unui regulament

neral pentru fie-care provincie, care va fi pus imediat practicd. Prin tratatul de la Adrianopol Poarta se angaja mod solemn a confirma regulamentele. In adevär chiar din anul 1827 s'a numit pentru aceasta câte-o comisie ambele principate. Dar aceste comisiuni, compuse numai din boeri, aveau prea aplicare pentru o serioasá de reforme; ele erau lipsite de plan pi de conducere luminatd; n'au lucrat mic pi in 1828 cu inceputul rdsboiului s'au disolvat de la sine. Starea noastre era de rea pi nevoia reformelor atât de

local Tarul Nicolae I

dat

nu se mai poate pierde nici-un minut. Pentru aceasta, chiar de la inceputul ocupatiunei din 1828, el ch

a trimis in principate pe secretarul de stat Da§cov, cu insärcinarea de a studia starea pi nevoile a-i un ante-proiect de reforme. Da§cov alcatuind acest anteproiect, l'a inaintat Impäratului, care l'a aprobat la 6

www.dacoromanica.ro

188

lunie 1829. La 19 lunie an s'a intrunit in Bucomitetul ales de divanele pentru alcätuirea regulamentelor organice pe basa proiectului aprobat de Impäratul Nicolae I; presedinte al comitetului fu numit consilierul de stat Minciaky, fost consul sesc in principate, ce condusese tratativele rusoturce, cari au precedat conventiunea de la Akerman, ce cunostea foarte bine afacerile principatelor. Incepând räsboiul din 1828-1829, se decisese parea principatelor, Rusia a se numi un admicu titlul de Pregdinte nistrator suprem peste plenipotent al divanurdor Moldovei insärcinare se comtelui pus sub autoritatea comandantului corpului de ocupatiune. Comtele Pahlen era un cult cinstit; el a servit In totdeauna ministerul trebilor sträine, se nu-

mara

diplomatii iscusiti, mai ales nici-o regulä, ci numai abuzuri nu numai sä cármuiascd, ci sá

tru administratie,

el nu era apt penunde nu era

intrigi, unde trebuia

organiseze, sá creeze o administratie. El nu mergea cu obiceiurile stricate orientale; aici trebuia un cu vointa de fier, aceastä lipsia; el a recunoscut aceasta la sfärsitul anului 1828 trimis dimisia Impâratului, care i se incuviinta in 25 lanuarie 1829. 2)

In locul lui Pahlen fu numit generalul Jeltuhin. Acesta era cu totul contrar lui Pahlen; deprins numai cu treburile era rigid aspru, energia lui se confunda adesea cu violenta severitatea cu lipsa de urbanitate. Aceste apucdturi erau mai nepotrivite bländeta moliciunea lui Pahlen, misiune de delicatd, energia trebuia unitá cu tactul, iar severitatea sä alterneze cu bländeta urbanitatea. Jeltuhin fu el demisia, iar in locul 9i bolnav numit la 14 Septembrie 1829 generalul Dimitrievici Kisseleff. De astä datá Impäratul Nicolae I avu mâna ') A. Papadopol-Calimachu Generalul Pavel Kisseleff pag. 18. 2) A. Papadopol-Calimachu Generalul Pavel Kisseleff pag. 11.

www.dacoromanica.ro

189

fericitä soarta tärile noastre; evenimetele vor mai capabil spre a aräta ch rare-ori s'a gäsit un

duce la bun sfärsit una din cele mai grele misiuni, mai pe sus chiar decât tuturor.

Generalul Kisseleff, inch, numai de 41 ani, avea un strälucit stat de serviciu. Näscut la 8 lanuarie 1788 dintr'o familie nobiliard, el fácu studii frumoase inträ la 1805 in cavaleria gardei imperiale. S'a distins bätäliile de la Austerlitz 1805, de la Borodino in 1812 la asediul Parisului in 1814. La 1815 e colonel adjutant al Impäratului Alecsandru I, pe care-I la

congresul din Viena. La 1817 este general-major. Alecsandru I il avea in stimä, il probe et véridique et brave garçon d'une franchise et loyauté toute La 1819 Kisseleff este numit marelui stat major al corpului al II de comandat de generalul Wittgenstein, aceastá calitate ia parte

la campania din 1828-1829.1) Cariera de acum a lui Kisseleff aratase un escelent militar. Misiunea lui principatele române, timp de aproape 5 ani de la 1829-1834, ni'l ca un om politic de frunte, ca minunat organisator administrator. Kisseleff face parte din mica clash a oamenilor priviligiati, despre cari pärerile nu mai sunt Ni-

meni nu s'a gäsit

conteste

lui

merite, iar contimporanii lui ai aduc un larg meritat tribut de laude. In 1830, când era vorba ca Kisseleff sä se boerii Munteniei intervin la comtele Nesselrode, cancelarul Rusiei, la Impäratul Nicolae I, ca nu accepte retragerea lui. In adresa Nesselrode, ei spun : A-

ceastä alegere (a lui Kisseleff) se socoteste cele insemnatoare de bine, dar cuvinte ce le-am auzit altele la vremea Escelentei Sale de aici la Iasi, ne-au dat oaresi care grijä, ch poate a nu se mai intoarce. Domnule Graf De s'ar putea a ne fi ertat ca arätäm cea dorintä a noasträ, ar fi 1) A. Papadopol-Calimachu Generalul

Kisseleff pag. 5.

www.dacoromanica.ro

190

cea aceasta sä binevoiascd Márirea Sa sitá bundtate, vreme ne vom Invrednici in bunätätilor administratiei Märirei Sale, sä petrecem subt

ockmuirea acestui President vrednic de a representarisi pe Márirea Sa.... In adresa Impäratul colae I, boerii spun: Pdrinteasca ingrijire a

Tale,

si aceasta au prevázufo cu milostivire, alegerea Generalului Kisseleff, pe carele ai binevoit a orândui deplin imputernicit President vreme, când au a se intocmi lucrurile pe un statornic temeiu, au indeplinit toate dorintele noastre. Administrator fiind râvnitor de a aduce sávârsire pärintestele cugetári ale Märirei Tale, cu ale sale osteneli cele pregetare sträsnicia dreptätei sale, ne face a ne noaste fericiti de o asemenea alegere. La mäsurile sale cele infelepte la luptdrile cele cu osârdie, suntem datori pe cele-alte pentru incetarea epidemiei de care curgere de pple ani zadarnice toate mäsurile câte putea povätui omenesti.

Prea Inältate Impärate ! De s'ar putea a ne fi ertat ca sä arätäm, cea singurf dorintä a noastrá ar fi aceasta,

sä binevoesti Märirea Ta cea desevârsitä bundtate, ca vreme ne vom invrednici bunätätilor administratiei Märirei Tale, petrecem sub

rea acestui Presedinte, vrednic de a representarisi pe Märirea Ta." 1)

La plecarea definitivä a lui Kisseleff din principate, obsteasca adunare printr'o ce spune in care cele ce a Kisseleff pentru Wile noastre, aratá urmdtorul mod sentimentele ei: Pomenirea acestei

faceri nu va putea peri; fies-care minut va fi in noi aceastä aducere aminte, precum fies-care din asezemânturile intocmite in patria noasträ va vesti va proslävi numele lui Pavel Dimitrievici Kiselev. Domnule Gheneral, pänä când natia româneascd va putea Escelentei Voastre dovezi mai infiintate, prin

care

a sa

se

1) Hurmuzaki Documente

recunostintä, Obsteasca IV

www.dacoromanica.ro

I

pag. 348.

Adunare se socoteste norocia de a fi acum organ tälmdcitor al sentimenturi al dorintelor de fericire, ce locuitorii acestui Principat nu vor de de a avea pentru acela care le au fost fäcdtorul bine, pe care pururea vor privi ca un adevarat pArinte." ')

Ins* D-1 A. D. Xenopol, de obiceiu defavorabil lor in aprecierile sale, nu poate sä nu recunoascd merite ale generalului Kisseleff. El caracteriast-fel: Kisseleff temându-se a lua asupra-si punderea unei de complicate, vroi la in-

ceput sä o refuse; dar fu determinat a o primi prin insusi stäruintele Impäratului, alegerea aceluia vrednic, care se de uriasa lui o lepadare de sine

asupra unui lucrare cu o

oimitoare. Ori câte nedreptäti am fi suferit de la Rusi (?!), istoria nu va putea decal sä recunoascd nu numai fap-

tele, dar mai mult

scopurile cele bune, pe care Kisseleff le-au avut cu poporul român. Ceva mai departe, D-1 A. D. Xenopol adauga: De astá datä omul ales de spre a îndeplini tinta politicei rusesti (?!), se intâmplase pentru fericirea române, sä fie o minte un caracter liberal peste mäsura de prihanit, care era sä interesele politice ale Rusiei ingrijirea de acele românesti. Kisseleff ar fi fost alcdtuitorul intregului complex de legi, care poartá numele de regulamentul organic, el ar fi imprimat organisdrei politice acelasi spirit liberal de dreptate, care

întroduse de el. 2).

ce am cine era omul, trecem acum sä vedem opera lui. Aceastä opera este de mare, cât o complectd a ei nu poate in cadrul unui capitol. Ea meritä un studiu aparte de aceia lucrarea de se va a însira cele mai remarcabile sau acele ce comportä oare-care discutie. Hurmuzaki Documente 2) A. D. Xenopol 1)

IV

I pag. 462. VI pag. 85

www.dacoromanica.ro

93.

192

feluri: administrativd Opera lui Kisseleff e de legislativd. Ele se fac concomitent, chiar de la venirea lui Kisseleff principate. Mäsurile administrative se rea-

imediat, cáci de cele mai multe ori ele se pi instructiunile date de Kisseleff, pe când legislative au suferit oare-cari intârzieri, din cauza filierei

aplicau numai din ordinile

prin care trebuiau pi

Principalele administrative luate de Kisseleff resultatele sunt urmátoarele: 1) 1) Conservarea salubritätei publice. Ciuma bäntuia

cu furie nepomenitd in principate; pentru aceasta cele

másuri luate de Kisseleff pentru stärpirea ei, pentru asigurarea sänätätei vietei locuitorilor. Gratie acestor mäsuri, epidemia are urmätorul mers : In anul 1828 sunt 1609 morti

, »

1829 24.560 133 1830 , 1831, 1832, 1833

mort de e-

demii.

Mäsurile luate sunt: impärtirea principatelor in circumscriptiuni de observare; organisarea serviciului medical, prin crearea de comitete medicale, rânduirea de medici in capitale pi târguri, revisii medicale in loath tara, introducerea vaccinei; infiintarea de carantine rioase in tot lungul Dunärei. Abia se stinsese ciuma pi apare holera. Kisseleff in personal pi in privinta holerei mäsurile cele mai severe, ca mijloacelor de lecuire pi pregdtire de doctori spitale, construirea baracelor de isolare, etc. se prePrin aceste mäsuri, de pi epidemia de sintase cu o violentá extraordinard, victimile sunt relativ 1)

Vezi därile de

detaliate in Hurmuzaki Documente

vol. IV, supl. I pag. 433-457; Th. Codrescu Uricarul vol. IX pag. 399-432 vol. X pag. 273-297; A. Papadopol-Calimach Kisseleff pag. 50-84; A. D. Xenopol Isloria Romänilor vol. VI pag. 96-133.

www.dacoromanica.ro

193

putin numeroase, comparativ Ast-fel in

cele fäcute in Ungaria.

Locuitori S'au imbolnävit Morti 9.000.000 - 501.657 - 217.594 Principate 2.871.162 - 33.560 - 20.218 Kisseleff, influenta ce clerul avea asupra locuia

in combaterea epidemiilor pi prin el imparte toate sfaturile pi instrucjiunile sanitare. 2). Incetarea abuzurilor. Abuzuri de tot felul se comiteau in principate: unii oameni erau scutiti nici

torilor, pi-1

un drept de contribujii, altii erau împovorati, slujbele

se cumparau, funcjionarii conrupji, practicând luare etc. de peschesuri pi Kisseleff infiintä comisiunile de revizuire, spre a stabili contribujiunile in mod regulat pi echitabil; interzise funcjionarilor a mai primi pesches; desfiinjä taxa ispasului vitelor rätácinde; proibi Evreilor a tinea drciume prin sate; dispuse ca toate surile administrative privitoare la däri prestajiuni se la cuno§tinta tuturor prin ziare publicajiuni. 3). Magaziile de Recolte rele se foarte adesea In principate, Kisseleff ia disposijia a crea magazii de spre a evita foametea pi a pedica urcarea nemäsuratd a prejurilor, escelente,

ce era vorba a se relua chiar timpul nostru.1) Astfel la lanuar 1833 reserva din magaziile Munteniei era de 377.752 sferturi de porumb pi 32.480

sferturi de meiu, in acest an pânea se scola 10 parale ocaua. 4). Organisarea S'a organisat politia gosoraselor, pavat cu piatrá mai multe strade in Bucuresti, Focsani, Bräila pi Giurgiu, s'a iluminatul sträzilor in toate orasele, s'au s'au imbunátätit cismelele, s'au adus pompe de incendiu s'a infiinjat un corp de pompieri, s'au fäcut peniten1) D-1 1. Lahovari, Ministru al Agriculturei, Industriei, Comertului Domeniilor de 1904-1907, propusese infiintarea

pätulelor de reservä.

13

www.dacoromanica.ro

194

felul crimelor, s'a bunätätit foarte mult starea sanitard. Ca prentimpine cheltuelile necesitate de aceste mäsuri, Kisseleff a determinat venitul constant al oracare se compunea din: a) taxa din averile apalpriviligiate, b) taxa din introducerea bäuturilor, ciare, impártite

de joc. Veniturile oraselor cresc

tul

in trei ani,

1831, 1832, 1833, ele se la suma de 2.554.577 lei. Cheltuelile se fac cu rost cumpätare, ele se pe cei trei ani mentionati la 1.773.521 lei, cu toate imbunätätirile fäcute, la finele anului 1833 mâne un escedent de 781.056 lei, lucru ne mai pomenit atunci.

5). Organisarea drumurilor. Se face o cale de la Prut la Silistra prin Focsani Bucuresti, s'au construit cái nouä s'au reparat cele vechi, s'au reparat construit din statiuni postale, s'a imbunätätit serviciul postal, s'au construit poduri peste Arges, mita, Buzeu, Siret acestor corespondenta

si

de 22 poste,

se primia foarte esact, 36 ore. 6). Siguranta nu mai esista; bande de prädau la lumina zilei, nu numai pe drumuri prin sate, dar chiar in mijlocul oraselor celor mai mari. Kisseleff interzice portul armelor, expulseazd parte din vagabonzi, altä parte o la lucrdrile publice particulare. pentru paza corpuri de dorobanti slujitori, Moldova in numär de 1074 oameni, in Muntenia de 4470 imparte pe la isprávsantineala cordoanelor din nicii prin carantind din oamenii satelor de la hotare, ce serviciul cu schimbul. Prin acestea, la finele anului 1833, siguranta interns este stabilitä

nici un cas in-

semnat nu s'a mai petrecut in ambele priUcipate. 7). Inceputul armatei nationale. Kisseleff a fäcut, douä secole mai bine, inceputul reorganisdrei armatei nationale, sub numele de gardá teritoriald. Stabileste sistemul recrutdrei, ficseart termenul de serviciu

www.dacoromanica.ro

195

la vase ani, formeazá trei regimente in Muntenia unul in Moldova, fie-care din câte douä batalioane infanterie douá escadroane cavalerie. S'a Inceput instruirea

matei, s'a format un corp ofiteresc compus din 177 o36 Moldova, pus in cea dintäi sub comanda spatarului, in cea de a doua sub comanda hatmanului. S'a un statut militar, s'au prevkut

fiteri in Muntenia

regule pentru haine, hranä, comtabilitatea, justdie instructie militard, s'a aprovisionat echipat armata dupá modelele cele mai S'a format un buget al armatei, care se ridica in Muntenia la 2.765.000 lei, in Moldova la 650.000 lei. 8). Instituguni de i Kisseleff institue epitropii, cari sä verif ice sá caute mijloacele de a spori fondul milelor, ch de la 1830-1834, In Moldova se cheltuesc 349.168 lei pentru 2574 saraci In Muntenia 411.300 20.750 Total 760.468 23.324 Se Inmultesc spitalele se inbunätätevte starea ca la anului 1833 se presintá urmätorul mers al bolnavilor : Intrati In Moldova 2858 In Muntenia 2091 Total 4949

Vindecati 2515 1738 4253

Se iau mäsuri spre a se infiinta lanuarie 1834 erau:

Morti 211 281

492 elementare,

cä la

In Moldova In Muntenia

Total

899 2955 3854

Invätätori 22 42 66

Au fost insärcinate deosebite persoane a se ocupa cu infiintarea de superioare, s'au cercetári economice, geograf ice, filologice, istorice arheologice. S'a fäcut prima hartá a principatelor, s'a ficsat latitudinea longitudinea, s'a determinat prin observa-

www.dacoromanica.ro

196

muntilor mai intiuni barometrice inältimea oraselor semnati in raport cu nivelul Märei Negre. 9). Delimitarea cursului Dandrei. Prin aceastä limitare Täri le Române au câstigat apele canalului principal al Dunärei pe o lungime de 600 verste, cu 88 sule dintre cari 6 populate cu 400 familii, pämânturi locuite pe Dunärea in intinclere de 445.648 po-

goane de Muntenia. S'a numit o comisiune spre a termina cari din aceste pämânturi apartin particularilor cari statului s'a gäsit ch 186.925 pogoane se vin la diversi particulari, restul s'a dat statului, adu-

cându-i chiar de atunci un venit anual de 488.099 lei. Pânä atunci statul nu avea nici-o proprietate, ast-fel ch Kisseleff face primul al domeniilor statului. pentru desvoltarea comertului intern 10). extern. Kisseleff a luat mai multe másuri pentru desvoltarea comertului intern extern, precum: a desfiintat interná, care sugruma ori-ce incercare de indus-

trie; a desfiintat taxa ce se percepea pe toate produsele sätesti la intrarea in orase, lash neumanä care lovia al täranilor; a liberul cocel mai cu sarea, supus aici la o multime de restrictiuni; s'a rechisitia pentru cu antreprisa aprovisiondrei cu grâne; prin diferite mäsuri s'a favorisat exportul, impedicându-se monopolisarea produselor; s'au magasine portofrancuri la Bräila Giurgiu; s'au creat tribunale de la Bucuresti, Craiova Galati. Prin aceste mäsuri s'a desvoltat continuu, exportul a importul, cum se vede din urmdtoarele cifre: 1831

Import lei Export lei

1832

1833

21.721.700 49.665.847 47.716.097 . . 32.955.671 60.813.585 70.987.933 Esced. in fav. exp. lei 11.234.971 11.147.738 23.271.836 11), Finantele se gäsiau in cea mai rea stare una .

.

.

din primele griji ale lui Kisseleff fu indreptarea El luä urmdtoarele mäsuri, trecute mai pe urmá in regulamentele organice : fixarea contributiunei personale la

www.dacoromanica.ro

197

30 lei de familie, desfiintarea tuturor impositelor de ori-ce natura, infiinjarea regulelor pentru licitatiuni, incasarea veniturilor in europeand dupä un curs definitv fixat. Gralie acestor dispositiuni toate veniturile principatelor se repede: venitul därilor se de la 5.962.826 lei la 14.474.331 lei; venitul de pe sare

de pe

desfiintarea vämei interne, se de la 2.132.626 lei la 7.325. 136 lei. foarte repede Starea finantelor se in locul deficitelor cu cari se saldau bugetele principaatunci, de la 1830-1833 bugetele se saltelor cu escedente, dintre cari unele destul de cu

nate, cum se aratá mai jos :

Venituri

Cheltueli

-

In 1828 lei 7.469.293 8.817.177 care se adaugh imprumuturi de 3.760.631 In 1829 . lei 12.230.721 13.269.977 18.279.990 12.996.584 In 1830 20.879.497 14.392.713 In 1831 23.540.102 20.271.705 In 1832 22.270.481 22.154.397 In 1833 7.681.052 Datorii plätite din urmá Total . . . 108.430.717 99.583.608 Escedentul veniturilor asupra cheltuelilor pe timpul de la 1828-1833 este de lei 8.847.109. Prin urmare gratie mäsurilor administratiunei inteligente a lui Kisseleff, numai veniturile ordinare ale anilor 1830-1833 se echilibreazd bugetele, se plätesc datorii in de 7.681.052 rämâne un escedent in casele statului de 8.847.109 lei. 12). Músuri judecátorgti. era de distribuitä, aproape dispäruse idea de dreptate. la aplicarea regulamentelor organice, Kisseleff ia mai multe mäsuri folositoare: instituit divanuri pentru judecarea ultima a afacerilor civile, s'a compunerea departamentului criminalicesc pentru judecarea afacerilor criminale, s'a desfiintat pedeapsa

www.dacoromanica.ro

198

cu moarte, tortura täierea membrilor, s'a stabilit deosebire gradatie in pedepse, s'a personalul judeatoresc, s'au luat garantii de onestitate s'au sporit lefele.

Opera legislativd a lui Kisseleff este cuprinsä numitele regulamente organice." Cu toate dificultätile ce-a intimpinat, in primul lac din pricina priveligiate boere§ti, Kisseleff, prin tactul

0i

energia sa,

luând parte singur la lucrarile comisiunei, a reu§it desävâriascä numai in câte-va luni alcatuirea

mentelor organice pentru ambele principate. In Mai 1830, ele au fost presintate la Petersburg spre aprobare, in 1831 au capatat intärirea Obste§telor Adunäri, ast-feb cá la I lulie 1831 s'au pus in aplicare in Muntenia, la lanuarie 1832 in Moldova. Predecesorii lui Kisseleff principate, Minciaky, Pahlen Jeltuhin lucra-

foarte putin; mai tot regulamentul organic este pera lui Kisseleff, dupá cum era organisare administrativä.

Regulamentele organice sunt prima constitutie a Române. Ele contin un complex de principii de naturä politick judiciark socialk economick financiará administrativk din cari uncle au remas pânä astá-zi. cuprinde urmätoarele chestiuni: A. Partea 1). Alegerea Domnilor. Dupá dispositiile tiunei de la Akerman tratatului de la Adrianopol, domnii trebuiau sä fie ale§i dintre boerii Regulamentele stabilesc ca aceste alegeri sä se facá de adunki extraordinare compuse in Muntenia din 190 membri, in Moldova din 132 membri i anume: a) tropolitul episcopii eparhioti, b) din boeri de starea I a proprietari de averi c) din tinuturilor dintre proprietarii locali, d) din dedin clasa negustorilor. 2). Adandrile legislative. Regulamentele organice pentru prima datä esistenta adunärilor legislative noastre, un adevárat de parlament, basat pe sistemul electiv. Aceste adunäri, numite Obs-

www.dacoromanica.ro

199

te§ti obi§nuite adundri", in numdr de câte-una de fie-care principat, se compun in Muntenia din 43 membri, in Moldova din 34 membri, alesi dintre inaltul der, boere0, din deputati dintre boeri prin alegerea finutali ale§i de proprietarii locali. Adundrile se nesc la finele fie-carui an au urmdtoarele atribufiuni: cercetarea incuviintarea proiectelor de legi; verificarea comturilor diferitelor ramuri de administrafiune; cercetarea votarea bugetelor. Adunärile mai puteau aduce la cuno§tinfa Domnilor prevaricafiunile comise, ceränd urmärirea vinovafilor, diferitele cereri plângeri ale lo-

in fine ori-ce chestiuni privitoare la binele obi§nuite aveau dar rolul parlamentului de azi, constituind puterea legislativd, In plus cu oare-cari atribufiuni de a cotrola a da sfaturi. de consiliu de mi3). Consiliile. Se institue un care cu domnul puterea eseAcest consiliu pentru esecutarea afacerilor obisse compunea din pre§edinte, vornicul trebilor din läuntru, vistiernicul postelnicul. Pentru afacerile mai importante, consiliul se märia prin participarea logocuitorilor ob§tesc.

dreptdfei treburilor biserice§ti, a pämânte§ti pi a marelui controlor.

4). Idea unirei. Regulamentele organice in partea au un merit escepfional. Ele pentru prima datá insereazd in mod real text de legi idea unirei, idealul mântuitor al Românilor, cel mai mare act al nafionale. Art. 425 din regulament enunfa idea unirei zicând: Originea, religia, obiceiurile asemänarea limbei locuitorilor ambelor principate confin elementele unei uniri intime, care a fost impedicatä prin imprejurki intâmplätoare pi de a doua mând. Foloasele urmärile binefäcdtoare ce ar isvori din intrunirea acestor popoare nu ar putea fi puse la Elementele contopirei poporului moldo-valah sunt chiar puse in acest regulament prin asemänarea administrafiei ambelor färi. lar art. 426 confine aplicarea a principiului din articolul precedent,

www.dacoromanica.ro

200

anume: Instituirea unei comisiuni mixte din partea guvernului ambelor principate, cu menirea a preface singur trup moldo-valahe, identitatea legislatiunei unul din mijloacele cele mai potrivite pentru a aduce la plinire unire Dar asupra acestora se lucrarile preparatorii ale unirei

va reveni capitolul privitor la unirea principatelor. B. Partea judiciara pentru prima in noastre principiul separatiunei puterilor statului, despärtind puterea judecdtoreasc de cea esecutiva. Se trei instante judecatoresti succesive corespunzand aproape cu cele actuale: a) Tribunalele de prima sau de judet, cari jaded civile, comerciale penale, aducând la Indeplinire hotärkile

valoarea causei nu trece de 1500 lei. b) sele ce numb merg In apel, cele civile la divanul judecatoresc, echivalent de apel, cele comerciale la tribunalul de cele criminate la departamentul criminalicesc. c) A treia o formeag de Inaltele Divanuri, echivalente cari täräsc mod definitiv causele de ori-ce supun hotäririle aprobarei domnesti. Regulamentul organic mai stabileste principiul aupricinile odatá lucrului judecat, prevázind, formele statornicite, nu mai pot fi supuse unei alte cercetári, rámân pentru totdeauna neatinse. Ast-fel se pune capät pentru totdeauna enormului abus, ca procesele sfâr§ite sä fie redeschise cu fie-ce schimbare de domnie, nu mai era nimeni sigur pe hotärirea .

judecatile continuau zeci de ani, spre ruina judecatori.

Se mai hotäresc regulele de procedura, datoriile logofatului dreptätei ale procurorilor, se prevede infiintarea unor comisii speciale de hotarnicie, spre a hotärnici motile i a necurmatele procese de hotarnicie. Ast-fel prin aceste

din regulamentele organice

se stabilesc cele trei puteri constitutive ale statului, le-

www.dacoromanica.ro

201

gislativd, esecutivä judiciard, se determind se fáratribufiunile fie-cAreia. De aici incolo, cum istoria o probeazd, ele se vor desvolta separat in sfera de vor contribui in mod inchlefri reciproce, la treptata desvoltare a statului a societäfei. C. Reformele sociale economice cuprind mai multe

párfi, dintre cari cele mai insemnate sunt: '1). Rela(iunile dintre boeri In primul stá o foarte umanitard, desfiinfarea serbiei, hotdrându-se libertatea färanilor de a se muta

de pe o mosie pe alta

chiar in orase.

Se stabileste indatoririle färanilor de proprietari proporfional pämântul de muncä ce se fie-cdrei familii färänesti. Socotindu-se valoarea produ-

selor de pe acel pämânt se desface In trei cari una sä acopere darea cätre visterie, a doua

din servitelor sale,

viasch la intrefinerea färanului, familiei a treia parte sä proprietarul ca platá a tului de ce acesta-i dädea. Plata insh nu avea se facä bani, ci socotindu-se câte 12 zile pe an. Câtimea de pe se stabilia ast-fel Moldova: 14 präjini in sau 9 in pentru fie-ce päreche de boi, 12 präjini 16 präjini secere sau 20 prhjini cosit de falce de fân cosit 4 zile de munch. In Muntenia pe zi echivala se hotária la 10 prájini pogonesti pogon praeilá, 3 elf i a câte 26 snopi secere. Cositul unui pogon de fân echivala o zi de munch, iar strânsul cläditul lui stog alta. Locul ce proprietarii din Moldova trebuiau si acorde färanilor se in modul urmätor: 10 präjini fälcesti pentru casá grädinh, 1' falce phmânt de 40 prájini fänaf 20 präjini independent de numärul vitelor sale; apoi pentru o 60 präjini imas, nefiind reche de boi 60 prhjini fäng

dator proprietarul a da pentru mai mult de 4 boi 1 vad; un total deci de In Muntenia lucrul era aproape identic. 2). Desfiinfarea scutelnicilor

poslusnicilor. Se su-

www.dacoromanica.ro

202

aceste clase de oameni, cari constituiau un privilegiu färä sens un abus neertat al clasei boere§ti. Spre despägubire se rândue§te boerilor un fel de pensie, proportional numärul scutelnicilor poslusnicilor ce avuseserd, pensie ce in Moldova se la un milion lei, in Muntenia la un milion jumdtate. 3). Comer(ul. Regulamentele organice libertatea comertului, preväzutä prin conventia de la Akerman tratatul de la Adrianopol. Se legifereazd toate surile luate mai de Kisseleff, pe cale adminis-

ca desfiintarea vämei interne, amenzile pentru vitele de pripas, därile pe industria satelor, se stabi-

le§te libertatea absolutá a exportului. D). Reformele financiare prevAzute in regulament insumeazä toate mäsurile luate mai de Kisseleff oare-cari adaose. Se toate impositele indirecte prestatiunile ficsându-se darea pe cap, câte 30 lei

de familie pe an. Se

ca din suma adunatá nele a§ezate pe sate.

locul prestatiilor, sarci-

se esecute poruncile

patenta pentru meseria§i

Se

se impart in

Cei

unde fie-care familie

cutiile

câte 3 lei pe an,

trebuia

clase:

clasa a II

negutitori.

clasa I cu 90 lei

60 lei. Negustorii sunt de o patentä 240 lei, a II cu 120 lei a III cu 60 lei. Se regulamenteazd venitul pe otcupurile in trei clase: clasa I

ei

mei

pescariei.

Se

bugetul. Cheltuelile se distribue pe

paragrafe anume: a) pentru intretinerea domnului, b) pentru administratia c) pentru a§ezemintele lini§tei

obste*ti, d) pentru institutiuni de binefacere. Se desfiinteazd veniturile indirecte ale functionarilor. Se stabile§te modul perceperei veniturilor, se reguli pentru finerea comtabilitätei statului 0i se un serviciu de control.

www.dacoromanica.ro

203

E. Partea administrativá contine toate mäsurile ce mai de Kisseleff, având pi ea unele

se addugiri. Se

un departament al trebilor din läuntru, cu trei atributiuni insemnate: polifia, institutiile de salubritate publicä, gospodäria. Administratia o indeplinepte in capitalä aga de polffie, in judete ispravnicii, având ca subalterni pe (politai) in orase, privighitori (subprefecti) in pläsi. Se un de dorobanti pentru paza linistei interne. Se institutiuni de salubritate publia Se eforii de orase, un fel de consilii comunale, in sama cärora cade rânduiala oraselor in toate gospoddriei

Se face legea drumurilor, singurul lucru pentru care se pästreazd prestatia in Se institue un comitet de spre a se ocupa construirea zidirilor publice, drumurilor pi podurilor. F. Partea privitoare la institutiile de pi binefacere cuprinde urmätoarele dispositii: Infiintare de Incepätoare prin târgurile din jucentrale in capitale. Se prevede modul defe pi de de administrare, mijloacele de regulele de predare. Infiintare de spitale pi case de ajutor pentru saraci. Infiintarea a trei seminare. ca o parte din veniturile mânästiresti Se de sä serviascd la binefacere.

Regulamentul organic n'a putut fi criticat de nimeni toate lui. Mäsurile administrative luate de Kisseleff indatá ce a intrat in principate, dispositiile din regulament privitoare la organisarea judecátoreascd, l'a la administratie au rämas mai pe sus la S'au formulat critici asupra altor de ori-ce asupra tendintei lui. din regulament pi in primul

www.dacoromanica.ro

204

se pi in ocasia aceasta, cá regulamentul organic era fäcut cu tendinte: tendinta de a ne rusifica pi a ne alipi Rusiei. Acusarea se rástoarná atât prin mäsurile lui Kisseleff pi dispositiile regulamentului, cAt prin faptele pi afirmärile celor ce au avut parte de activá in aceste chestiuni. Másuri de salutare o legiuire atât de complexá, cari, cum s'a väzut, organiseazA din temelii douá tAri, de la cele la idea de stat suveranitate pi mergând din urmá dispositiuni administrative, stabilind peste tot ordinea in locul anarhiei, desvoltând simtimântul national pi demnitatea personalá in locul decdderei conruptiunei, nu puteau pregáti nici rusificarea, nici alipirea la Rusia. Intentiile regulamentului nu puteau fi detocmai contrarii, dupä cum au fost resultatele. Nici nu se poate sustine, oameni ca Tarul Nicolae I, generalul Kisseleff, mini§trii Nesselrode Orloff, ambasadorul Butenief, cu inteligente superiore, cu tact trundere nu ar fi putut prevedea aceste sultate nu fi dat seamä de elementarul fapt, cl chemând noastre la o viatá nouä, intr'un timp cand toate popoarele aspirau libertate pi independentd, le-ar fi deschis singuri ochii aceastä parte, iar nu la supunerea cätre Rusia. La acestea coroboreazä faptele pi corespondenta din spune, ca citindu-se Impäacel timp. Kisseleff ratului Nicolae I adresa boerilor Munteniei, la punctul unde se spune cá ei vor purta eternelle fidélite", Tarul

a intrerupt lectura esclamând: Eu n'am nevoie de ea, ,,si le voi nici prin cap nu le unirea cu Rusia." ') In adevär cancelarul comte Nesselrode respunzind numele Impäratului la adresa boerilor zice : D-voastra

nici au titi cá gândul Impärätiei Sale nu este staturile Sale cu paguba fost vre-odata spre a provintielor ce li se vecinesc. Soarta dar a D-voastre 1) A. Papadopol-Calimach Generalul

www.dacoromanica.ro

Kisseleff pag. 8.

205

este aparatd de ori-ce cugetare, ce priveste spre castigare

de

1)

Din toate faptele de la inceputul chiar a ocupatiunei din 1828 reesh Tarul Nicolae I cancelarul Nesselrode, aveau o deosebitá afectiune ingrijire pentru

rile noastre, considerându-le ca protejate, nu supuse, cum aratá pi A. Papadopol-Calimah: Principatele se socoteau nu ca supuse, ci ca amice protejate pi pentru aceasta contributiunile naturale de mai sus trebuiau sä fie implinite prin mijlocirea autoritätilor locale. 2) Adânc cunoscátor a stärei noastre pi a conruptiei claselor diriguitoare se in rescriptul adresat comtelui

Tarul Nicolae I, când spune is-

sat numai 20 pravnicii sunt in stare sä arate case, unde sunt 28, venitul de la cele 8 ascunse intrebuinteazä in folosul

dânsii

locul a una mie

de podvoade, ce se cer de la judet, scot in modul cel mai insolent mii, la din acestora permit a se räscumpara pentru un destul de mare.... Despre boeri spune: Cu pärere de räu

insä trebue a märturisi, cá

de

e

ambele principate din deasa cu noi comunicatie oare-care

grad de civilisatie, totusi existä incuibate in ea ce caracterizeazd pe supusii turcesti. Nu amor patrie, nici a virtutei, ci pasiunea spre avutire este principala a tuturor silintelor lor. Din aceastä Nicolae I are deosebita milá pi simpatie pentru noastre. In rescriptul adresat generalului Wittgenstein, comandantul corpului de ocupatiune, el nu inceteazá de a-i pune vedere serviciile ce principatele au adus Rusiei, atentiunea ingrijirea ce ele meritä, pi de repetate ori recomandd a face sá domgreuniascä echitatea, linistea prevederea, a

a pedepsi cu cea mai mare de asupra asprime pe culpabili, a privighea ca armata sá pästreze 1) Hurmuzaki Documente vol. IV supl. I pag. 331.

Kisseleff pag. 9. 2) A. Papadopol-Calimach 3) Hurmuzaki Documente vol. IV supl. 1 pag. 326.

www.dacoromanica.ro

206

disciplind pe care Noi o cunoastem de Nouä de mult devotatd. 1) Nesselrode cu aceleasi sentimente pentru noi ca

cea mai

pi

Nicolae I spune intr'o scrisoare adresatá lui Kisseleff la 29 Septembrie 1831: In ceia ce priveste garantia ce ne-o poate da ocuparea principatelor, ci aceasta ar ridica svon prin Europa in contra noastrá, dar Turcii ar putea chiar, schimbul neplätei contributiei, si renuntä la suveranitatea asupra principatelor, suveranitatea care pi astäzi chiar e numai nefundatd. Dar atunci ce am face ? Aceasta fi-va oare folositor pentru ? Veniturile principatelor acoperi-vor oare cheltuelele administratiei, pi lasa-vor oare peste aceasta tesaurul nostru o cu contributia

ce avem a lua de la Turci ? Ne indoim. Declara-vom noi oare aceste provincii de alipite catre ? Dar in cugetdrile Impäratului nu de scopul de a intinde hotarele noastre la pi mai Inch Majestatea Sa doreste ca printr'o asemenea hosä dea la nelinstea aliatilor sii la

inamicilor ne trebue mai mult vedem cât de curând principatele organisate, pe Domni la locurile lor, armatele noastre gata iasä din principate, pästrând o cale noi Silistra pini la

Prut. 2)

Dragostea pi interesul lui Kisseleff pentru fi puse un moment la indoiald,

nu pot

lui

Unii au bänuit

noastre o procurätenia

intentiilor lui politice asupra principatelor. Nu a fost aceste ocasie care Kisseleff sä nu nueli pi si nu pue in lumina cea mai limpede gândurile

scrisoarea adresatá lui Nessellui. El le cristaliseazd rode la 29 Octombrie 1831, in care spune: Eu nici-

odatä n'am gândit, ca ocuparea principatelor sä tie chiar atunci, când Turcia ar indeplini datoriile sale: eu am zis numai, noi ne putern folosi de probabila 1) Hurmuzaki Documente vol. IV pag. 333. A. Papadopol-Calimach Generalul Pavel Kisseleff pag. 36

www.dacoromanica.ro

207

intärziere a negocierilor

care ne

la

lui Butenief, ca positiunea noasträ la

mijloace sä avem o influentá hotáritoare asupra Portei, la imprejurarea când evenimentele din pupi afacerile din Europa ne-ar Po nem miscare toate puterile noastre spre hotarele dinspre apus.... Mai papa tad, am putut socoti sitoare unirea principatelor la Imperial rusesc, chiar dacd Poarta ar renunta la suzeranitatea bor. 1) Kisseleff este preocupat tot timpul de dash gânduri: ca Rusia nu positia ei preponderantd orient, dovada unui patriotism luminat, pentru care

meni nu-i poate face vre-o ca regulamentele organice st nu fie trunchiate, distruse ori neaplia lui se de dânsa, cate. El iubia aceastá cum iubeste un pärinte pe unicul copil pi se grijeste de a lua toate de de a-1 lasa singur pe lume. Grija lui cea mare este ca nu o cum-va vräjmasii operei sale de reforme in de a fi prins Orel pi in poporului. Acesti vrájmasi erau boerii, ce deau privilegiile micsurate Itturath, despre caracterul

pi

pi

posibilitatea abusurilor apucdturile Kisseleff

avea o pärere detestabild; ministrii turci, cari perdeau insemnate beneficii prin stabilirea ordinei in principate; in fine Austria, care nu mai putea profite de imprespre a pescui in apt tulbure. Kisseleff vedea o potriva acestor primejdii, adevär garantie

reale: un fel de tutelare a regulamentelor prin prelungirea inch pe un timp determinat a supravegherei ruce ele se vor cimenta. Pentru aceasta el prosesti, pune un sistem micst, care pe deoparte ar prelungi pravegherea pe un timp determinat, pe de alta ar pune imediat pe Sultan in esercitiul unora din drepturile suzeranitätei sale. El ar consta: 1°) confirmarea re1) A. Papadopol-Calimach General&

37, Hurmuzaki Documente vol. Uricarul vol VIII pag. 390.

IV

Kisseleff

I pag. 380, Th. Codrescu

www.dacoromanica.ro

208

gulamentelor cu suplimentele dispositiunile aditionale; 2°) fixarea definitivä a tributului anual, ce trebue plátiascd Portei principatele punerea imea Sultanului in folosinta acestui drept de suveranitate; 3°) mäntinerea ocupatiunei militare pi administratiunei civile pentru un timp Avantajele ce Kisseleff vedea in sistemul propus erau: 1°) de a fixa definitiv spiritul locuitorilor din principate asupra stabilitätei reformei; 2°) de a satisface fägäduiala Nicolae I cä nu va trata Moldova Muntenia ca niste provincii destinate a fi incorporate Rusiei; 3°) de a proba prin fixarea plata tributului, ca Poarta incepe chiar din acel moment a intra in esercitiul dreptului de suveranitate pi mántinerea ocupatiunei nu-i decât o másurd temporard adoptatä prin cu Poarta in interesul conservärei autoritätei sale. ')

Nu se poate de nimeni contesta ca prin regula-

mentele organice Rusia introduce in Wile noastre sistemul guvernamentului constitutional, ce-si gäse§te prima aplica alegerea domnilor, In constituirea pi modul de fuctionare al ob§te§telor obi§nuite adunäri. Acestea de fapt acusatia de rusificare, ce de rusificare ar fi aceia, de a introduce un sistem de námânt institutiuni liberale, cari tocmai nu erau asimtind doptate in Rusia ? Formulatorii acestei mintirei et ea nu poate in picioare in fata evidente a faptelor, aleargä la un subterfugiu, la o terpretare sofisticd. Ei zic et in sistemul constitutional Rusia puterile statului ajung la neintelegeri: comta pe aceste probabile neintelegeri, ca posit indomine. terveni, sä subjuge factorii constitutionali pi Cu acest de critick nu poate esista pe lume, de

cât de altruistä, ca sä nu i se atribue inomului, ce se in foc cu

tentii tendentioase.

1) Th. Codrescu Uricarul vol. IV pag. 379. A se vedea Kisseleff, cancelarul Nesselrespondenta In aceastä privintä rode ambasadorul ruse3c la Constantinopol Butenief in Th. Codrescu Uricarul vol. VIII pag. 334-400 vol. IX pag. 321-396.

www.dacoromanica.ro

209

scape pe altul, se poate zice popularitate, ori a capcelui pe care l'a scapt de la moarte.

risicul vietei sale, ca a aceasta spre tiva Ce

poate sä aibh Rusia dacä sistemul constitutional presintä acest desavantaj prin natura ? Cu

toate acestea, sistemul constitutional e recunoscut ca mai bun sistem de guvernämânt pänä azi. Popoarele au värsat mult sânge, generatiuni de oameni mari s'au sacrificat ca sä Rusia ni-1 la el, prin regulamentele organice, ca ea sä-1 fi adoptat pentru dânsa, timp când inch nu eram preparati pentru el. Cam ce alt sistem de guvernämânt putea sä ne dea Rusia, cáci afará de cel constitutional mai sunt numai republica absolutismul. Nu cred ar putea cine-va sustine ca tärilor noastre le-ar fi convenit atunci guvernul republican, iar Rusia ne-ar fi dat un guvern absolut, cu adevärat ne-ar fi tinut in invinuirile contra ei ar fi avut oare-care fondament. De almintrelia evenimentele ce au urmat dau o desmintire procesului de intentii Rusiei. Sistemul consa läsat sä se deso independentá de caractere cum nu eram obisnuiti a vedea. In obsteasca adunare a Munteniei pe timpul lui Alecsandru Ghica a lui Gheorghe Bibescu opositia era de energicd, ducea lupta nu numai impotriva guvernelor, dar chiar Impotriva

titutional la noi a prins repede välue o energie

Domnilor.

s'au adus regulamentelor orCritici de Rusia Introducea guvernul reganice. S'a recunoscut presentativ, dar un guvern oligarhic, numai in favoarea boerilor. In adevär adundrile extraordinare pentru alegerea domnilor se compuneau numai din representantii a II dintr'o a boerilor de clasa parte a negustorilor; täranii, clasa cea mai numeroasá, nu aveau nici-un representant. nuite nu erau compuse decât din representantii clerului ai boerilor. S'a zis in regulamentarea relatiunilor dintre boeri tárani, cei mentineau

inaltului mich

10

www.dacoromanica.ro

210

cei din urmá nu câstigau nimic, toate privilegiile, din potrivá li se redusese intinderea pámântului de ce aveau sä capete de la boeri. Nu se poate sustine n'au câstigat nimic prin regulamentul organic; desfiintarea a därilor indirecte 0i in a vämei interne, fixarea impositelor regulamentarea perceperei organisarea justitiei, crearea atâtor institutii dispositiuni ce puneau capät arbitrarului abusurilor, sunt un mare câstig, de care primul s'au folosit säde boeri. Este cáci ei erau clasa asupritä 0i din punct de vedere social 0i politic, adevärat täranii nu obtineau atâta, cât se cuvenea obtie. Vina nu este nici a lui Kisseleff, nici a Rusiei, Kisseleff este eel care recunoaste acest defect al regulamentelor organice. Vina era a boerilor inäräviti in cari se opuneau prin toate mijloacele la ori-ce mäsuri in favoarea tdranilor. Boerii formau o din

nenorocire a tot puternicd, pe privilegii, sustinutd prin abuzuri, capabilä a face ori-ce spre a nu le perde. S'a ce bine cunostea Impäratul Nicolae I cum presinta generalui Wittgenstein. Kisseleff, care träia in cunostea mai bine. Timp de cinci ani de zile, Kisseleff a fost cu boerii, ca sä le poatá smulge ce le-a smuls favoarea täranilor. El nu peste tot aceasta.

memoriu adresat comtelui Nesselrode la 8 Martie 1832, iatä cum esplico causa intärzierei 0i greureformelor: Clasa priviligiatilor nu poate prin

mare deck a voi

se

mai mult sau mai

putin integral, vechea stare de lucruri. Ea poate seaza sperantele pe interventiunea Curtei suzerane. Ea i-i este legatä prin puterea intereselor materiale, cu toate in aceastá privintä esistä unele esceptiuni onorabile, totusi aceastä observatiune trebue a-i fi in general aplicatd. ') La 30 Octombrie 1832, Kisseleff scrie indignat Hurmuzaki Documente vol. IV

www.dacoromanica.ro

I pag. 394.

211

lui Buteneff, ambasadorul rusesc din Constanti-

de MA Moldoveni, cari sunt intriganfi dintre tofi

nopol:

reascA.

cu

15 zile

cei mai turbulenfi

ce sub din Constantinopol asupra alegerei foarte

apropiate a Gospodarilor, pune pe tofi in agitafie, si compunerea prin naturA ei, este o

causä de desordine care nu va înceta de a se

si

va vifia mersul guvernului. Nu v'afi puteaface idee, iubitul meu Ambasador, de toate necazurile ce îndur. SA recurg la mijloace represive in de regulament, nu-i posibil; cAd aceasta ar folosi detractorilor noilor institufii ar da la pentru negociafiunile ulterioare. las lucrurile in starea aceasta a provoca desordini nouA a fat-

sifica scopul Rusiei, care este de a stabili la vecinii protejatii nostri un guvern tare drept. Pe de parte, Adunarea formatá din boeri, cari n'au fácut impieteze asupra drepturilor claselor inferioare, Bind constituitA judecAtor propria ei e foarte tural ca ea sä nu caute mári propriile privilegii, in detrimentul altora, earl nu sunt representafi, nici aparafi de nimeni. Aceasta merge de departe, insidios asupra au legat de cA printr'un glie pe ce sunt liberi de drept, fie-ce zi spre a-i apasa tind transforme in mai molt incA. Kisseleff

de unele

defectuoase

din regulamentul organic, cari escludeau masa poporului de la esercifiul drepturilor politice, pArti ce dactate de predecesorul sAu. El scrie in menfionata scrisoare cAtre Buteneff: Astd-zi membrii AdunArilor sunt tofi alesi dintre boeri de boeri. Ast-fel, ei sunt cea mai mare parte oameni conrupfi, partizani ai vechilor se abuzuri, cari cautA ori a le readuce, ori a face lor. simtd oposifia sau Kisseleff este singurul om din principate Hurmuzaki Documente vol. IV

I pag. 406.

www.dacoromanica.ro

212

ce iubeste poporul apärä impotriva boerilor români, cari subjuge despoaie toate modurile. El cu dânsii piept la piept pentru apararea drepturilor poporului, dar indärätnicia räutatea boerilor este de mare, Kisseleff nu poate totdeauna isbuti. El este convins de nedreptatea ce se face Oranului nu poate obtinea tot ce doreste pentru la mijloace läturalnice, nuei pe calea mai sä poatá isbuti. In scrisoarea adresatá comtelui Nesselrode la 8 Martie 1832, el insistä pentru intärirea lárgirea drepturilor poporului: Din comparafiunea intereselor acestor clase ale populafiunei (priveligiati ärani), se ajunge cu usurintä a se vedea primejdia ce s'ar naste, drepturile recunoscute din nou clasei cele mai numeroase ar fi ori dacá menfinerea n'ar fi cu garantatd. Este foarte evident, ca dacá intâmplätor, clasa priveligiafilor putinfa de a din nou restabilirea s'ar gási abuzurilor, ea ar reusi pentru moment, masa

locuitorilor s'ar ridica nu ca In timpul lui Vladimirescu, pentru a cere drepturi pe cari nu le avea Ma ci acum pentru a revendica pästrarea acelora de cari se bucurd. 1).

scrisoare adresatä lui Buteneff la 2 Aprilie 1832, Kisseleff spune ca viitorii Gospodari trebue garanteze Rusiei: Modificafiuni esenfiale indispensabile a se face disposifiunea unor articole din regulamente, privitoare la drepturile datoriile pro»prietarilor muncitorilor, redijate de care boeri, ce par n'au consultat decât interesul esclusiv räu inteles al proprietätei, prin urmare recunoscute in urmä pufin echitabile pentru sáteni. Nota aici aläturatd sub litera A. va in aceastä privintä esplicafiunile necesare." latä ce confine aceastä notä : In timpul redactiunei articolelor celor regulamente privitoare la drepturile datoriile proprietarilor muncitorilor, s'a propus, pentru a unora altora despägubiri Hurmuzaki Documente vol. IV

www.dacoromanica.ro

I pag. 394.

213

echivalente concesiunilor ce erau chemati a face, de a märi pe deoparte redeventele boeresti ale taranilor, de a redu ce pe de alta sarcinele corvezile acestor din inlocuindu-le printr'o capitatie pi Cu toate acestea comitetul special redactarea acestor articole, compus din proprietari

funciari, a lasat sd se strecoare, din

ori

de

gdnd ascuns, dispositiuni ce

arbitrarul,

oneroase

pi nedrepte pentru säteni. Adunarea extraordinard, compusä de asemenea din boeri, s'a gräbit,

poate pentru aceleasi motive, dea sanctiunea ei acestor clause. in urma acestora Kisseleff o serie de modificatiuni indispensabile in favoarea tdranilor dar pe patriotii boeri români, faptuind fraude chiar, anihileze frumoasele dispositiuni ale lui Kisseleff in favoarea täranilor Desesperat de toate acestea, Kisseleff la o stratagemd, ca poatä veni in favoarea täranilor. Regulamentele trimise la Constantinopol spre aprobare, pi el cA nu mai dispune de nici un mijloc spre a introduce in ele modificdri favorabile täranilor, in scrisoarea ce adreseazd lui Buteneff la 30 tombrie 1832, I-i sugereazd urmdtorul plan: .... In ca

!

teptare,

spun, iubite Apolinar Petrovici, pentru a te

tinea curent cu cele ce se petrec la noi, pentru a te angaja, se poate, retragi sub un pretext oare-care regulamentele din mâna Turcilor,

pune sä

a dis-

la articolele ce privesc disposifiunile administrative favoarea poporului, ce nu poate fi dat pradd inedledrilor dasei insereze

boeresti,

si

a pregâti desordini funeste pentru pentru

protectoare.

Stiu foarte bine, toti acesti intriganti sunt pe atât de pe cât sunt de tulburätori pi de neastâmpärati, exilând doi sau trei membri, cei-I-alti ar deveni

cu

desávárpire

docili; dar atunci gälägiosii tuturor natare despre tirania moscovitä,

tiunilor ar tipa sus

1) Hurmuzald Documente

IV

pag. 397.

www.dacoromanica.ro

214

ca lucreze din in Internuntiul ar Principate pi sä poatä pescui in api tulbure, ca mai înainte." 1) extraordinar, din Generalul Kisseleff este un felul acelora, sute de ani, pänä unul. El toate calitätile unui de stat, rar-nu are nici unul din defectele Cunostintele lui sunt pe de variate pe de vaste; patrunderea a situatiilor merge deopotriva repede pi a oamenilor pi a mediului. Energia perfecta curnpätatä statornicä se tactul pru-

luminatá.

Toate aceste minunate calitäti-alt lucru foarte rarle pune In serviciul unei care nu era nu avea sä fie a lui, un devotament printr'o munch seamän. El se aflä in mijlocul unei societäti conrupte la fie-ce pas piedici de tot solul rauvoitoare, pericole ce-i

o

dipl SI stea pe

Kisseleff nu se privinja

ori sä dea înapoi;

ceasta e soldat, el trebuie pänä la capät datoria, intample-se ori-ce, chiar cu risicul viejei lui. In lunie 1831 apare holera Ia§i, de unde se intinde In loath Moldova, cu o furie ingrozitoare; numai Ia§i face de la 150-180 victime pe zi. Tooth lumea fuge: fug Mitropolitul, pi säracii, fug fug functionarii judecatorii, serviciile sunt päräsite, tribunalele práväliile inchise. un medic pencapitala Moldovei, cei-l-alti sau Kisseleff Ia§i, boala moartea, un curaj pi cu un supraomenesc, pi boala nu indrdsnepte El râmâne singurul ce primejdiei pi a mortei cugetá pi sä Ingrijepte de in cei nenorociti. Infiripeaza cum poate administratia ia cele mai mäsuri sanitare, organizeaza el singur e in tot local, la spitale, la cacarantine, rantine, la patul bolnavilor pi muribunzilor. Ca soldatul, care in focul luptei, a§teaptä dintr'un moment in altul Documente vol. IV

www.dacoromanica.ro

I

pag. 407.

215

glontul ucigátor, Kisseleff in duman, se a§teaptä fie-ce

cu formidabilul El

sä fie

prevede aceasta, dar nu se teme, nu se retrage; cu judecatá rece senind, el designeazá inlocuitorul dispune ce se casul când ar lar moartea lui o nume§te un simplu accident : in cas de accident, locotenentul-general Dietrici, mä va inlocui"; se ingrijete el de sine atâta scrie despre eventuala lui moarte comtelui Nesselrode. 1) Comtele Diebici, statului major rusesc, scrie: Impäratul vra ca Kisseleff in principate, ca

sä

se lupte cu frigurile, cu ciuma, cu hotii ru§i români." Kisseleff rnuncia de dimineafa seara, totdeauna senin, totdeauna linistit, färä a se plânge ori a testa. Rare ori, momente de deprimare, scape câte-un accent de amäráciune scrisorile adresate prietenilor se vede in scrisoarea generalului Zakrevschi la 18 Martie 1830: Doamne, Dumnezeule, ce Nu am .nici-un moment de paos pi de multumire. Hârtii pi eu, eu pi hârtii, toatd viala mea! 2) Kisseleff este un cuceritor de pe cari le prin minunatele lui calitáti. El, care pentru realisarea operei lui, ar fi putut intrebuinta asprimea, violenta chiar, nu se decât de blândetä. El câte-ceva pentru popor intregi de la indärätnicii boeri, induplice prin terea convingerei lui, când nu reu§e§te, nici atunci nu ajunge la asprime, care i-ar fi asigurat succesul, cum spune scrisoarea Buteneff, ci la alte mijavantajele ce dorea pentru popor. loace ca Kisseleff reu§e§te Gratie acestor eminente de rela bun sfâr§it marea lui nu numai sä 1)

Aceasta admirabila scrisoare e publicatä in

Documente vol. 1V supl.

pag. 375.

2) A. Papadopol-Calimach Generalul Pavel Kisseleff pag. 20. 3) Vezi pag. 213.

www.dacoromanica.ro

216

forme, dar sä-§i asigure iubirea pricipatelor. In primdvara anului 1831, ob§tea§ca adunare a Munteniei cetätenia. Dar Kisseleff la una, caracteristicd oamelui calitäti, mai cetdtenia pentru nilor superiori: modestia. El nu urmAtoarele motive, ce le aratä in scrisoarea

Episcopului Neofit la 5 lunie 1831: Cu toate acestea, pe de mare e pretul ce pun pentru obtinerea unei ast-fel de märturisire, tot pe de circumspect trebue sd fiu a la dorintele manifestate de adunarea generald, cari mea nu pot fi admisibile, atunci când regulamentul organic va avea putere de lege, cetätenia n'ar fi numai un act de stimä din partea Wei. aceste consideratiuni, vd va fi usor Monseniore, atunci când mä voi gäsi eu insu-mi de ori-ce atributiuni fald de principate guvernul viitor va veni sä inlocuiascd administratiunea provisorie, capul statului ca adunarea generals vor putea in numele

Wei,

aceastä chestiune. Eu

atunci

nemai putinta de a se produce interpretdri neesacte, basat pe asentimentul general, voi primi cu toatd multumirea ce meritä, o ce n'ar fi espresiunea recuno§tintei nationale." Unspreze ani aceasta, adunarea Munteniei o din nou lui Kisseleff cetätenia

de 15.000 galbeni spre a i se ridica un monument

Bucure§ti. Kisseleff, cu invoirea ImpAratului Nicolae I, cetätenia, dar cu aceia§i modestie ref monumentul in urmAtorii termeni: In ce prive§te monumentul pe care mi l'a votat adunarea, räspund cu curatd, consciinta mea opre§te primesc acest

semn de consideratie, pe care numai posteritatea are

drept

da, atunci când vremea

esperienta dau drep-

tate definitiv opiniunei contimporanilor. Eu doresc cu mi se ridice un alt-fel de monument anume: Valahia sä in sine, prin necurmata 1) Hurmuzaki Documente vol. IV supl. I pag. 373.

www.dacoromanica.ro

217

cooperare a locuitorilor tuturor claselor, puterea de a pastra in intregimea a§ezemintele cari au de scop prosperitatea Mrei, prosperitate, pe care Rusia in marinimoasa ei ingrijire a asigure, punând-o sub scutul tratatului. 1) Ca Eminescu, care ori-ce

Rege el insu-§i al cugetdrei omenesti, care alt Rege ar fi putut sA-1 distingA", tot Kis-

decoratie,

seleff refusA monumentele ficute de oameni, monumentul mai mare avea sA i-1 ridice opera lui in fata oamenilor pi a vremei. Pe lume sunt atätia monumente pigmei, acestea a-i

sunt menite mai mult a

face intru nimic celebri, transmite menilor ori marmora.

nimicnicia

mari este mai

pe când amintirea oadecât bronzul

Opera lui Kisseleff este cea mai mare opera legispi administrativd ce s'a fäcut pAnA atuncia Wile noastre. IncercArile legiuitoare ale lui Matei sarab, Vasile Lupu, Const. Mavrocordat, Ipsilante, Caragea

pi

Calemach sunt incomplecte sau pArtinitoare,

i

pentru acesta nu dau resultatele dorite. Regulamentele organice puteau sA

unele pArti defectuoase, cum

Kisseleff recunoa§te,-ce operA omeneascd este perfectä

ele sunt

un statut organic, care pune definitiv ca-

pAt anarhiei, arbitrarului pi conruptiei. Ele pe autorul rândul marilor ai neamului mânesc, tot atât de insemnatA este opera lui Kisseleff pe organisator pa§nic, pe cât a lui Stefan mare pi Mihai Viteazul pe national pi rAsboinic.

Sunt aproape 40 ani de când a lacks ochii in

dänci bAtrânete acest mare, devotat

vrednic prieten al

Românilor. Dori* lui s'a indeplinit, vremea

experienta au dat definitiv dreptate opiniunei contimporanilor drept a-i da acum monumentul, sAi. Posteritatea este ce el refuzase atunci. Dar sigur, dacA sufletul lui Kis-

seleff s'ar putea

pentru o

1) A. Papadopol-Calimach

el

ar refusa

Kisseleff pag.

www.dacoromanica.ro

218

un monument rece pe o piatá banalá, in schimacelor clase subjugate, unuia ce ar putea fi de le-a iubit singur, in ceasuri pe cari el le-a sprijinit, de intunecime

asuprire.

www.dacoromanica.ro

VIII.

Rusia fatä de domniile regulamentare revolutia din 1848.

pi

de

basa regulamentelor Primii Domni ce domnesc Alecsandru organice sunt Mihail Sturdza In Moldova la 1848 Ghica in Muntenia. ') De la 1834 tiunile dintre Wile noastre pi Rusia au fost normale, mereu a se aräta binevoitoare aceasta din urmä principatelor, a le da sfaturi a le pe calea binelui. S'a intämplat câte-odatä, ca unii functionari sau consuli rusi, din nepricepere sau esces de zel, sä de-

limita; dar guvernul din Petersburg, asupra aveau multä prepoderantä, mai ales ceia ce priveste principatele, Kisseleff pi Nesselrode, pi sub ins-

piratia directä a Impäratului Nicolae I, restabilia lucruadevarata positie, zelul subalternilor, ba pe unii chiar i-a pedepsit pi i-a rechemat din functiuni, ceia ce denotä atentia pi ingrijirea pentru Tärile

rile

Rusia nu voia sä tolereze nici-un abuz adminishail Sturdza domneste de la 1834-1849, are VaLupu cea mai lungá domnie Moldova dintr'o singurá datá se retrage din scaun dupá conventiunea de la Balta-Liman. Alecsandru Ghica de la 1834-1842, este din causa nemultumirilor ce provocase, in urma unei cercetári de un delegat al Rusiei altul al Turciei. 1)

www.dacoromanica.ro

220

trativ

nici-o urcare de däri, lucru ce cu greu se putea administratia de atunci. In 1837 bugetul Molun deficit, pentru acoperirea lui, Mihail Sturdza

dovei cere Rusiei

a-i incuviinta 2 aditionale. Cabinetul cu greutate la aceasta numai ca in anul urmätor bugetul sä se saldeze

din Petersburg se cu

deficit. In 1838 producându-se din deficit, de data aceasta Rusia nu mai nici-o zecime. 1) Mihail Sturdza era in continui neintelegeri cu o parte din boerii Moldovei, cari-i o vie opositie, ba cabinetului de St. Petersburg o plângere contra lui. Rusia nu ast-fel de lucruri, dar simtind reclamatiunea boerilor erau pärti adevärate, Kisseleff se sile§te a calma lucrurile, a restabili bunele relatiuni Domn boeri, lui Mihail Sturdza sfaturi foarte prietene§ti binevoitoare de a

lini§ti spiritele, de a readuce la el pe ni§te oameni, pe cari tara respectd, din cari se printre subscriitorii memoriului. Ba chiar ar fi de neapäratä

nevoe, de a mai bine

tor in

pe câti-va di oamenii cu alto opinia cari prin presenta multä cumpänire sfatul Principelui ar da

guvernului." 2) Pe atunci era consul rus in Moldova Besak. Acesta trebue fi fost un pornit, lipsit de tact. El luase obiceiul a se amesteca in darea justitiei; in urma unei reclamatiuni ale lui Mihail Sturdza, Besak prime§te

ordin formal din Petersburg a nu se mai amesteca in .nici-o afacere judeatoreascd. Besak continuând a produce nemultumiri dificultäti lui Mihail Sturdza, can-

celarul Nesgelrode inlocue§te imediat in Aprilie 1838, prin C. de Kotzebue. Domnul Moldovei nu bine nici cu Kotzebue, acesta adresä cabinetului din Petersburg mai multe plângeri impotriva lui Mihail Sturdza, denuntând mai multe pretinse abuzuri: Dar cabinetul crezare pârilor sale, modul cum rusesc nu vol. VI pag. 222. ') A. D. Xenopol Istoria 2) A: D. Xenopol Istoria Románitor vol. VI pag. 219.

www.dacoromanica.ro

221

hail Sturdza conducea trebile era aprobat ruseascd de cea turceascd, care se

de Curtea

chiar a fe-

licita pe Sturdza pentru intelepciunea purtärei sale. 1) cum se desmint prin fapte afirmatiunile acelor ce sustin ch Rusia se amesteca mereu in principate spre a produce incurcáturi dificultäti. In Muntenia, ca in Moldova, practica regulamentelor organice incepuse a da roade bune, cum D-1 A. D. Xenopol recunoaste: Si in adevär in scurtul rästimp, care despärtia inceputul ocupatiunei rusesti de anul 1838, se petrecuse in spiritul public al poporului muntean o schimbare datoritä cultivärei fiilor

de boeri prin por prin

sträine a multor oameni din poinfiintate in tocmai din In-

grijirea lui Kisseleff; nu mai putin desvoltärei bogätiei

prin

deschidered comertului

chine

Wile apusene, in

urma liberdrei navigatiunei prin tratatul de Adrianopoli;

apoi inceputurilor de stiintificd ce se manifestase pe ici pe colo, mai ales concentrdrei intregei nationale societatea filarmonicd. 2) Spiritul public incepe a se forma, caracterele a se Intäri, aratä o puternicd In adundrile opositie, uneori pasionatä escesiva, justificatä numai prin

fi lipsa de experientä a regimului nostru par-

lamentar de atunci.

Aceastá opositie aduce multe

lui Alecsandru

Chica; la aceste greutäti se unesc intrigele consulului

frances Adolphe Billecoq

pupa destoinicie a consulului

rus baronul Rukman, care ceru se in gulamentul organic un articol, ca nici-o modificare sä nu se autorisarea speciala a Turciei in el, cu consirntimantului Rusiei. Lucrul era pe de iritant, pe de inutil, cáci regulamentele organice prevedeau anume ce modificdri nu se mai pot face in ele, iar basadorul rusesc Buteneff explicase printr'o notá adresatá Portei modificarile ce nu se mai puteau face in regur)

A. D. Xenopol Istoria vol. VI pag. 230. A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. VI pag. 142.

www.dacoromanica.ro

222

prerogaanume: la drepturile tivele principilor, adunärilor, perceperea impositelor, drepturile indatoririle agricole, organisarea municipalitätilor, a militiilor carantinelor; dar in afará de atari puncte principale, ar fi ordinea naturalä a lucrurilor, de a prevedea cä pot fie dispositii secundare ale regulamentului, cari sb aibb nevoie de a fi modificate sau complectate. 1) lamentele organice

Violenta opositie contra lui Alecsandru Ghica, moliciunea caracterului câte-va greseli ce comise, a-

duc scoaterea lui din domnie in 1842; in locul

fu

ales Gheorghe Bibescu, pe basa regulamentului organic 2). Scurta domnie a lui Bibescu fu agitatá de o multime de chestiuni importante. In primul iritanta chestiune Trandafiloff, contra chreia s'a dus o luptä din cele mai pasionate, nu totdeauna chiar pi ea este presintatá sub o luminá falsá, ca o uneltire ruseascá. Faptul este absolut neesact Rusia nu s'a amestecat cätu-si de putin, de Trandafiloff era rus. Din potrivá Kisseleff, care era organul autorisat al Rusilor In tot ceia ce privea principatele, pe Bibescu sh fie prudent,

.

nu prea mult opositia, sä se serveascl de mijloace pasnice. Intr'o tars ca a voastrá, zice el scrisoard adresatä lui Bibescu, unde demoralisarea este de douä veacuri, vederile drepte folositoare nu sunt indestulätoare spre a o adunare legislativä. Trebue de toate un sprijin oamenii eel mai cinstiti, pi chiar ce sunt mai putin conrupti. Trebue ori-ce prej se formeze o ma»joritate adunare, pentru a o avea in public; trebue castigatä, precum se obtine copiilor prin de tot soiul, pe cari oamenii vostri de tot felul, cu sau barbä, doresc a le avea, pe cari trebue sä le dai, ori-câtä räspingere a'i simp a o face. 3)

Purtarea augärilor greci Hurmuzaki Documente voi.

afacerea mânästirilor

IV supl.

I

pag. 464.

se retrage din domnie imediat dupt isbucnirea revolutiei din 1848. A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. VI pag. 176. 2) Gheorghe Bibescu domnete de la 1842-1848

www.dacoromanica.ro

223

inchinate devenise un adevärat scandal, cu mai mult, prin §iretenia pi sub masca religiei, se curau de oare-care favoare chiar la Petersburg. Bibesch, foarte competent in materie, aratá chestiunea in rata ei cabinetului din Petersburg, pe care dispuse favoarea Românilor, in acesta ambasadorului rusesc din Constantinopol urmdtoarele instructiuni, ca sä intervind: Dacä de mai multi ani stäruim, pe

lângd clerul grecesc, ca sä-1 aducem sä lasä principatului sfertul veniturilor manästirilor, scopul nostru nu-i atat de a mári veniturile acestei täri, de a pune capM prigonirilor, cari au ajuns un adevarat scandal. De aceia, o caracter obligator, ne-a

plácut in veci mai bine o Domn. Veti face pe St.

catd st pue interesele

pi ch ei

sä inteleagd,

lume§ti din principat sub ocrotirea unei imptciuiri, care ar deveni venic o Indatorire pentru Domn. Indatoririle St. Locuri rees sfar§it din hrisoavele actele de donatiune, ale chror conclitiuni au fost date uitärei pi de tot calcate de persoanele, cari au administrat aceste bunuri. Veti face st observe cui i se cuvine, eo pentru Patriarhi, de a pune capät abuzurilor i risipei de cari se fac vinovati egumenii, cari atrag asupra administratiunei biserice§ti cari nu sunt totdeauna temeiu. ') Turcia prin ultimele tratate comerciale, taxa de import de la la 5° Austria, in totdeauna reu§ise a smulge Turciei concesia, ca pentru märfurile ce ar introduce in principate sä plätiasca numai 3°/e. Prin aceasta se autonomia tärei i se aduceau pagube materiale. Bibescu ceru interventia Rusiei, care se interesä de aceastä chestiune pi de alte dispositii ce loviau comertul Tärei Române§ti, pi dreptate. prin sprijinul Rusiei, Muntenia capätä Nesselrode insupi anuntä aceasta lui Bibescu printr'o ast-fel: scrisoare din 30 Martie 1845, care se Impäratul din inimä la tot ce poate contribui Gheorghe Bibescu Domnia lui Bibescu

www.dacoromanica.ro

I

224

la desvoltarea prosperitätei acestor provintii, puse de tractate sub egida-i ocrotitoare, nu s'a dat de a aproba dispositiunile ce Voastrá priveste ca cele mai proprii pentru a atinge tinta aceasta. Simt mare pläcere, Principe, pot säli vestesc un rezultat atât de conform dorintelor Mtetei Voastre; poftesc tot de odatä pe D-1 Dascoff sä-I dee mai desvoltate deslusiri despre afacerea ce a tratat in sus zisa scrisoare 1). Cu toate ch Bibescu avea cele mai bune intentii pentru tara Muse multe oare-cari greseli, inerente tuturor inceputurilor, formaserd in obsteasca dunare o foarte aternica, nu numai contra vernului, dar chiar contra Domnului. lndependenta caracte-

relor, sinceritatea gândirei, absoluta libertate de actiune cuvânt se desvoltaserä in câti-va ani numai, sub regimul regulamentelor organice pi protectoratului rusesc, astázi de mult pe nedrept hulit. Se formaserd soliterare, cari curând se transformard In societäti politice secrete. tinerime generoasä pi inteligentä, inspiratá de ideile apusului, fäcând greseli pi land ilusiunile sale drept realitate, dar 1nzestratä de un patriotism pi de un democratism mai pe sus de ori-ce laudä, lucra din rdsputeri la regenerarea tárei pi prepara

revolutia din 1848, tocmai sub acesti Domni regulamentari, pe cari critica voepte sá-i presinte ca niste unelte ale despotismului rusesc. Ceia ce nu se putea inchipui macar sub regimul turcesc, se desvoltá numai

câti-va ani, sub regimul regulamentar. Se va zice cä

Imprejurärile erau favorabile acestei desvoltdri. dach regulamentele organice Domnii regulamentari s'ar fi opus

timpul

pi

Adevärat, dar e tot atât de adevárat,

ar fi dutat sä sugrume aceastá miscare generoasä, n'am fi putut avea numai 25 ani, de la 1834-1859, regenerarea complectd a statului pi a socieatei, natä cu unirea pi alegere a lui Sub aceste regulamente organice s'a desvoltat atâta energie 1) Printul Gheorghe Bibescu Domnia lui Bibescu vol.

pag. 168.

www.dacoromanica.ro

1

225

independentä de caracter, patriotism, devotament, minunate calitäti ce nu totdeauna le mai gäsim in generatiunea de azi, care de 40 ani sub regim constitutional. SS vedem se amesteca Rusia afacerile politice ale Munteniei cum intriga contra Domnului, ca sä profite de imprejuräri sä-si absolutismul protectoratului ?! opozitia contra lui Bibescu era mai energicd, Kisseleff interveni personal cbtre D. Cantacuzino, unul din capii opozitiei scrisoare ce-i adreseazA din Petersburg la 14 April 1844, dá cinste

mAtoarele sfaturi :

Numai

statornicei

jiri a Rusiei datoreste Tara Romäneasch binefacerea esistentei ei actuale a elementelor de ordine, de stare, de prosperitate, cari a fost cu marinimie inzestratá. a se putea bosh bucura in toatä intregimea de foloasele pe cari regulamentul organic le-a asigurat Wei, trebue ca fie-care din D-voasträ sä fie adânc pätruns de datoriile ce 'i sunt impuse. Dad pe deoparte, administratia este silitá sä conforme lucrarea principiile consfintite de regulament si nestrAmutat pe calea ce 'i trebue asemenea, pe de alta, ca boerii, insufletiti de sincerä de a lucra la binele dee guvernului un concurs legal se munciascA sä-i vie in ajutor si sprijin, de a chuta sä-i pue pedici sb-i incurcAturi. lnteleg foarte bine ca

adunärei ordi-

nare chemate sä examineze, sä discute mäsurile administratiei, 55 se poatä forma o opozitie, care e in firea chiar a ori-ebrei adunäri deliberante. Dar ca aceastä opozitie fie folositoare ratelor interese ale Wei, trebue ca, desbräcându-se

de ori-ce patemi lAturalnice, sarcina de a lumina, de a conduce, la nevoie de a prestotdeauna in mod consciincios, mersul chimba, dar administratiei; trebue ca ea 55 devie o opozitie, care sä examineze 55 discute in scopul de a regula

www.dacoromanica.ro

226

de a pästra, nu o opozitie, care supere scopul de a a pi

Kisseleff, ca un de partea cei-l-altd,

dresean

la

sä declame pi si 1).

de pace, interveni la tânguirile lui Bibescu, a-

Mai 1844 o scrisoare plinä de sfaturile principaEl ii spune

cele mai sincere

lul este de a readuce mai

spiritele spre Alteta Voastrd, färä intrebuintarea mijloacelor silnice, tr'un guveru ce de alegere, puterea capului este

nesisupusä la mai multe conditiuni ce o fac grea voie vi spun prietene5te, cä Dati-mi

aceastä putere - orick de mare ar fi - nu va fi

timp o veti tinea sitoare guvernului vostru, deck pe reservä, spre a face din ea o Intrebuintare bunä.... Boerii Tärei Române5ti sunt tulburätori, adesea neasculmoran, tätori ; stapiniti prin afara de oare-cari ware demonstratiuni, nurnai de

cauta sä vä spre a-i tinea In supunere. Urimbunätätirile ce trebuia mean o serie de sfaturi

a scris Mitropolitului Neof it spre dispune In favoarea Domnului. Kisseleff reu5e5te si pe D. Cantacuzino Bibescu, va reusi tot ast-fel pi cu altii, anuntä aceasta Domnului multä bucurie printr'o scrisoare din 17 1844, ce se termini cu vorbele

si faci pi spune

nimic bun

folositor nu se face grele neajunsuri pentru acei cari se devoteazd interesului public.

Kisseleff se adreseazd Mitropolitului Neofit, care in domnia lui Bibescu, in timpul revolutiei din 1848, face o din cele mai curioase mai toare, rolul de pace

impacare. 4). Esemplele s'ar putea la infinit. In lucrarea Printului Gheorghe Bibescu este publican mai copi

Gheorghe Bibescu Domnia lui Bibescu pag. 227. Gheorghe Bibescu Domnia lui Bibescu pag. 231. ) Printul Gheorghe Bibescu Domnia lui Bibescu pag. Gheorghe Bibescu lui Bibescu pag. 317.

')

www.dacoromanica.ro

227

respondenta pärintelui

Kisseleff

toatá are acest caracter ciuitor pentru o parte cea-l-altA. gile Rusiei ? aceste sunt intrigi, sunt de in toate situatiile tulburi !

cu alti dem-

nitari

intri-

in Moldova, Revolutia din 1848 isbucneste mai in Transilvania, apoi in Muntenia. Care a fost atitudinea Rusiei fatá de revolutie ? Ea a fost criticatä pe

atât denaturatd, e presintatä sub o cu desävârsire Se arund in spinarea Rusiei acusarea nici mai mult nici mai deck ea a provocat revolutia din 1848 ! latá : Intr'adevär deoparte Rusii pentru a gäsi un pretext de ocuparea impingeau la un act de revola contra Domnului gásiau aderenti printre boerii mari, totdeauna nemultumiti cu Domnii gata sf-i rdstoarne pentru interese particulare 1). Gr. Tocilescu spune Rusia urzi prin partida ruso-fild din Bucuresti prin cdpiteniile Odobescu Solomon o contrarevolutie, care nu izbuti. 2) Al. D. Xenopol, mult mai impartial mai veridic, spune : Revolutia din 1848, de si läsa fapt pe Rusia neatinsd, nu a-i pricinui mari ingrijiri mai ales din causa Poloniei, care la auzul ori-cdrei capul de cu atâta pasiune

a redobándi cu cât vârtejul pornit din apus se apropia de atât grijirea Rusiei crestea mai tare, ea se temea drept cuvânt, ca nu se molipsiasca tara sa de epidemia când atunci n'ar fi fost mai cumplitä decât la dânsa, cât destinderea ei

este intotdeauna acolo mai puternicd, unde incordarea a fost mai mare. Rusia deci crezu necesar a pune paterile sale in slujba despotismului, când revolutia simtind-o ajunse in Austria, ea se pregáti a o e in

urmäria

ajunul de a bate chiar un alt interes

la

ei...

Rusia

sä ocupe principatele,

1) C. Colescu-Vartic Zile revolu(ionare pag. 102. edifia a

2) Gr. G. Tocilescu

www.dacoromanica.ro

pag. 492.

228

anume privigherea mai de aproape a revolutiei ungureti, pe care o putea comprima atunci prin mai multe pärti, prin Galitia, Moldova pi Muntenia. In acest sens trebue numeroasele rostiri ale oamenilor timpului, ch Rusia ar fi favorizat in Täri le Române. 1). Necontestat ciar, Rusia avea interese politice, nationale chiar, mari joc, ca sä stea cu mânele incrucipate in fata revolutiei. In de aceasta, Rusia mai avea inch un motiv foarte puternic. ideile revolutiei din 1848 erau mari generoase, capii rnischrei erau insufletiti de mai cald devotament ; era mai curat patriotism pi de Rusiei a admite bloc aceste idei, pe cari posibil ea nu le putea cari mai ales se indrumau pe calea unei revolutiuni, ce sguduise pi insängerase toate monarhiile Europei apusene pi centrale? Nu trebue sä uitäm ch Rusia era o monarhie, nu o republicd. Oare astäzi statele Europei, chiar cele republicane, nu au cea mai reservatä atitudine casuri identice? Luat-a vreunul din ele partea revolutiei din Macedonia ? Fatä de pa§nica revolutie din Portugalia, n'au pastrat toate statele Europei, chiar Francia republican& cea mai desä?

Cum debuteazä revolutia in Bucure-ti ? La 10

un atentat se indreaptä impotriva lui Bibescu, care se preumbla deschisä pi färä gardä la osea. In ziva 11 lunie se tocsinul. Proclamatia revolutio-

narä se cite§te pe stradele capitalei, mii de oameni se indrepta spre palatul domnesc sub conducerea capilor revolutiunei, iar la barierele orasului se strâng mase mari de tarani. Pe când multimea intäritatä vocifera sub fereso§tirei era §oväitoare, trele palatului, pe când constrâng pe Bicapii revolutiunei pätrund in palat

bescu a semna proclamatia doi capi ai revolutiei Nicolae Golescu

tianu inträ

palat, iau pe Domn

mai in

loan Bräfor-

A. D. Xenopol Isforia Romnilor vol. VI pag. 380.

www.dacoromanica.ro

229

a forma un minister revolutionar sub dictarea lor".1) In fine Bibescu, dându-si de positia in care se gásia pi nevoind sä apel la ajutor sträin, toate in noaptea de 14 lunie plead la Brasov. acestea Bibescu este acuzat urmäria ideia de a produce o miscare caracter seditios, ca s'o prima repede. Bibescu poate fi acuzat tocmai contrar, de nehotärire oare-care de prevedere, dar

ci

de a fi revolutia, cu capul Ce face Rusia de acest debut al revolutiei ? !

Nimic, doar cä consulul rusesc din

C. de Kotze-

bue adreseazd o protestare cd s'a calcat regulamentul organic pi tratatul din Adrianopol la Bucuresti revolutii Timp de o luná de zile se fac aproape zilnic guverne, se contrarevolutii, se se continuu meetinguri organiseazd manifestatiuni

mii de oameni sub cer liber, pe câmpul libertätei. mai toate aceste miscäri au fost pasnice,

E

pi ascendentei ce capii revolutiunei aveau asupra maselor ; nu e mai pucd ne gäsiam in plied revolutie. In atin adevärat

intelepciunei poporului,

celasi timp, unii din capii revolutiei, de un temperament mai viu, ilusionisti pi entusiasti, prin ideile cele mai infläcárate Mceau propunerile cele mai C. A. Rossetti spune cd scopul revolutiei ar fi fost de a ne apara tara cu armele mâni de ori-ce nävälire turceascd sau ruseased, cd Românii bue si aibá gloria a lumea din robie Ungurii ia Viena pi proclame republica. parte in acelasi timp din revolutionari cereau sä se boiu Turciei, Austriei pi Rusiei. loan Brätianu era de pärere Ca in de a se striga, träiascä Sultanul aminte de stirImparatul, Românii si-pi

dardul republicei una pi nedespártitä, pi se ridice 10 milioane de glasuri, cari sä strige :

zi si

1). C. Colescu-Vartic Zile revolu(ionare pag. 150 2). C. Colescu-Vartic Zile revolutionare pag. 102.

www.dacoromanica.ro

urm.

230

liberi, sau !" '). Par'ati vine cum oarneni, ce mai târziu au devenit insemnati barbati de grele, de stat, cari au condus resolvat chestiuni puteau concepe ast-fel de idei, cari compromiteau reformele bune ce voiau fad, pi erau gata a se cu lumea pi a se strica cu toti. Era exuberanta unei tinerete de avânt patriotic, de ilusiuni pi utopii, pe cari experienta vârstei pi a nu avusese de a le cerne. Tocmai le-a considerat pi Rusia. Dânsa avea invadeze in câte-va zile Muntenia cu regimentele sale, pi ce ar fi protestat impotriva Rusiei, care intervenia stâmpere o miscare revolutionard, in niste supuse protectoratului ei, atât de eunoscute Europa. Rusia a rdmas aproape indiferentä la 19 lulie 1848, când o proclamatiune, prin care se ia mai mult la cu revolutionarii, amenintându-i cu interventiunea. Aceasta se atitudine noasá ? Aceasta cu forta o cd Rusia revolutie, ce de ? In sfârsit Poarta se a trimite un comisar,

uniti

vada ce se petrece in principate, cu aceasta pe Suleiman-Pap, suflet blând nobil, de tact pi de Suleiman trece in fruntea unui corp de 8000 oameni, dar se opreste la

ca

pi

de aici intrá

tratative cu revolutionarii.

deosebire de cele ce se petreceau alta ! Suleiman toate punctele constitutiei, admite mare parte din ele institue o locotenentá domneasa din capii revolutiei Eliade, Nicolae Golescu pi Cristian Tell, ce fu curind recunoscutá de o parte din puteri. Suleiman Bucuresti unde i se o primire veni dete el singur banchete capilor revolutionari boerilor, pe cari cautá cu ori-ce pue de acord. Mai mult Suleiman, care cunostea sentimentele boerilor, le ceru sä subscrie o declaratie vor recunoaste locotenenta ca un guvern legitim. Boerii sem1) A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. VI pag. 392.

www.dacoromanica.ro

231

declaratia, dar semnäturi indiscifrabile, din cele 90 semnáturi puse pe declaratie, numai

32 au putut fi citite

pi publicate ! Resultatele daca nu erau complecte,

le-ar fi revolutionarii, erau foarte multumitoare pentru ceput ; putinä räbdare patina prudentá s'ar fi a se putut obtinea pi mai mult. Atunci acumula greseli peste greseli. C. A. Rosetti, care era rectorul ministerului de interne, loan Brátianu, directorul politiei capitalei, publicau pe fatä in ziarul Pruncul articolele cele mai violente la adresa Rusiei. Rusia atinsä in demnitatea ei de aceste atacuri adresate chiar de rnembrii guvernului, protestá la in modul urmätor : Rusia, ca proteguitoare, nu se poate opune la stärei Valahiei ; putin pasä de asezeminte pe cari Sublima Poartä voeste sä

le

; dar Valahia prin guvernul säu insultä pe Imparat pe Rusia. Acest Imparat a clarat datä chiar Sultanului Mahmud, se crezu insultat de Rusia este greu lovitä in onoarea ei ori-cdrei pudeclara rhsboiu Turciei teri, care ar incuviinta purtarea acestui principat. 1). numai prin tinereta oamenilor copildrie,

politici de atunci, pune

indignärei Rusiei. In

ziva de 6 Septembrie o mare multime de oameni se duce la palatul locotenentei domnesti cere exemplarul ; oficial al regulamentului organic al arhondologiei locotenentii domnesti se opun mai mult de pe urmä le dau. Regulamentul arhondologia sunt puse

pe näselii, se organizeazd un cortej funebru in sunetul muzicei pi al clopotelor tuturor bisericilor capitalei, se incepe prohodul se citesc litaniile mortilor. Acest cortej, care pe toate bätea joe pi de reHgia Wei, se opreste in fata consulatului rusesc, unde se tin discursuri pi se invective asupra Rusiei. De la Mitropolie, aici cortegiul, nesupdrat de nimeni, Mitropolitul Neofit este foetal iasä balcon in ma1)

Heliade Mémoires pag. 284.

www.dacoromanica.ro

232

rele ornat arhiepiscopal, mitria pe cap pi in mânä. loan Brätianu, Cesar Boliac pi C. Aristia prodiscursuri prin cari läudau fapta poporului, atacan Rusia pi regulamentul organic. Se fäcu un rug, iar Mitropolitul fu constrins sä cânte vesnica pomenire", sä pronunte anatema asupra lui sä dea o enciclicd anatema asupra regulamenintregi prin care tului pi asupra celor ce ar voi sä-1 mai aseze. Ne intrebäm, daci astä-zi in cea mai puternicd tarä, Francia, Germania sau alta, s'ar petrece o ast-fel de demonstrajie impotriva unei puteri vecine, la cari memguvernului ori sä ia parte direct, ori sä se asocieze indirect prin care cele mai sfinte pi tolerantd, lucruri, ca ritualul morjilor, sä fie batjocorite, Mind forta pe insupi capul bisericei la batjocorirea religiei, n'ar isbucni a doua zi räsboiul ? se face când ? Tocmai când noul comisar al Portei, Fuad-Effendi, ce inlocuise pe Suleiman-Pasa, pi care avea altä fire pi alte sentimente decât predecesorul Muntenia. Tocmai când capii revolujiei trebuiau sä dea dovadä de mai mult tact pi de mai multä prudenjä, ca sä ori sä micsoreze dificultätile, tocmai atunci se dedau la acte, cari nu numai erau nefolositoare pi provocAtoare, dar cari aveau compromitá pe ei pi opera Aceasta a fost lovitura de gratie datá revolujiei de inpipi capii ei. Adresa trimisä lui Fuad-Effendi la sosicuprinsul ei, in rea lui in Bucuresti, atât de falsä care se spunea ca Turcii sunt frati Românii" (I), ingrämädirea nefolositoare a poporului la partite capitalei, in fine tragedia din Dealul Spirei, färä provocatá de Turci, in care cad in mod pe cât de glorios tot pe atât de inutil atâtia viteji Români, complecteazd seria gresalelor. Pe ce se bazau cei ce fäceau asemenea acte ? Pe blândeja, pe tactul, pe buna credintä a ? Când li se Românilor vre-odatä dovezi de aceasta ? Atâta riviriment fäcuse in opinia purtarea lui Suleiman-Pasa ? Dar Suleiman este o escepjie in purtarea Turcilor fatä de noi. Lucrul s'a pi dovedit nu-

www.dacoromanica.ro

233

mai deck. Indatá ce

s'au dedat la obisnuitele nejustificate de nimic,

Turcii au jafuri

in Bucuresti,

orori, neprovocate au trebuit sä intervie con-

sulii sträini la Fuad, ca sä tempereze intru bätdciile soldatilor

In urma acestora Rusia a intervenit, ocupând milicu Turcii ; s'a numit caimatäreste Muntenia cam C. Cantacuzino, la restabilirea ordinei pi numirea noului domnitor. Interventiunea Rusiei era necesard,

nu atât pentru restabilirea ordinei, ce nu fusese atât de mult turburatd, ci pentru preintirnpinarea abuzurilor truturcesti. Evident, duph cum se incepuse chiar, interventiunea Rusiei, s'ar fi ororile ocupatiunei turcesti revolutia din 1821 din alte Ocupatiunea ruso-turcd nu fu apdsátoare. La 1849 se Rusia Turcia conventiunea de la Balta-Liman, prin care se restringeau parte din drepRomâne de regulamentele organice. turile acordate Domnia era iar la 7 ani, Dornnii aveau sä fie numiti de Poartä in cu Rusia, adundrile obsunt prin niste divane alcdtuite din boeri numiti de domni. Rusie Turciei se pärea Românii

au abusat da libertätile acordate de regulamentele organice pi au sä le pe care a dat Rusia cu Turcia

revolutiei din 1848 prin conventiunea de la Balta-Liman, de pi cam pentru noi, este o mai mult contra vesnicilor acusäri de cotropire ale Rusiei. In 1848, Rusiei se- presintä inch o minunatá ocasie de a pune mâna pe noastre, ar fi voit. Cine s'ar fi putut

opune ? Europa era in revolutie, prea mult precu afacerile ei interne, ca mai batä capul ce gândia Rusia asupra principatelor române. Austria,

despre care unii zic cd ar fost o piedia la tendintele Rusiei de a ne supune, se gäsia in cea mai ingrijitoare Teribila revolutiune pusese in pericol existenta monarhiei habsburgice. Frantz-losef ia tronul la 2 Decembrie 1848,

www.dacoromanica.ro

Imparat cele mai

234

tocmai pentru a'si asigura acest tron, pe care nu-1 mai putea sustine cu propriile lui forte,

grele

cere ajutorul Rusiei, ca sä

Oare

astfel de imprejuräri, când

revolutia ungureascä. existenta Aus-

triei era joc, când singurä Rusia o mai putea scdpa, s'ar mai fi a se opune tendintei Rusiei de a subjuga Tärile Române ? Dar dacä Rusia ar fi pus ca conditie ajutorului ce i se cerea de Austria, libertatea ei de actiune principate ? Ar fi stat oare la Austria ? Ori poftä a avut in totdeauna Austria de a pune ea mâna pe Wile noastre, acum, situatie, ea ar fi fost nevoitä a läsa mâni Rusiei in principate, numai ca sä obtie ajutorul acesteia, singurul ce o putea salva de peire. Profitat-a Rusia de situatia desperatä a Austriei, spre a'si asigura Tärile Române ? Incheiat-a macar o conventie secretä, prin care sä'si asigure privilegii avantaje esceptionale principate, ea care era puterea protectoare ? Absolut nimic din toate acestea ; mai desinRusia a dat Austriei 1848 cel mai leal teresat ajutor. acestui ajutor Austria a scipat de peire, schimbul ciruia Rusia nu a cerut un ban, o

concesiune sau un petec de de ce mod a

Se va vedea cât

Austria

arate re-

cunostinta. latä dar un rispuns, dat de fapte reale, nu prin vorbe conjecturi, acelor ce pretind cä Rusia sä ne in 1848, dar n'a putut !

Revolutia din 1848 a avut pentru moment un sultat negativ. Conducdtorii ei prin neexperientä prin unele greseli de au compromis opera ce ar fi reusit cu sigurantä macar In parte. Totusi Românii recunostintä veneratie pentru acei tineri trebue sä entusiasti,

revolutia

din 1848 a avut o influentä

asupra viitorului. Ea a fost repetitia generali pentru marea scenä ce era sä se joace 10 ani mai târziu rolul, cu deplin succes. Poporul românesc principiile de libertate

independenta au

a prinde

rádkini, spiritul public a inceput a se forma, caracterile

www.dacoromanica.ro

235

a se

intEri.

resultatele revolutiei

soarta

torilor ei au fost triste pentru cât-va timp, folosul ce s'a tras pe viitor a fost foarte mare. Conducátorii revolutiei din 1848 au fäcut o adevdratä Ei au a mai bine oamenii faptele, au sä deosebire ideile sändtoase din 1848 cele utopice, pe cari le-au päräsit. Surghiunul i-au fäcut sä-si dea de gresalele din trecut, iar in pelerinajul prin Europa au propagat evanghelia patriei, pe care au fäcut-o cunoscutd. In de revolutionarii ilusioutopici din 1848 s'au transformat barbatii copti la minte cari au strälucita generatie de la rindurile au fa1859. Ei langa, asteptarea noului semnal de luptä. acest semnal s'a dat, mai chiar decât inchipuiau

multi, falanga patrioticd era gata. Lupta a fost repede, decisivä, iar victoria Nu trebue a se uita cä interventiunea Rusiei in rede volutia de la 1848 a fácut un mare bine Rom peste munti. Românii de acolo, revoltându-se contra Ungurilor, luptau cu desperare mai mult pentru monarhia habsburgicd de pentru drepturile Gresealä de repetatá cu de atâtea veacuri ! Interesele române nu puteau sä nimic comun cu cele austriace Românii n'aveau de asteptat nimic de la Austriaci, cum nu primiserd atunci nimic. Causa trebuia separatä de a Austriacilor ; ei trebuiau sä lupte singuri contra Ungurilor cu putinä ar fi profitat de ar fi mai mult. Ideia unei colabordri a Românilor cu Ungurii a fost ponderatä spirite pdtrunzátoare, precum atunci de astä-zi ar trebui mai bine ponderatä studiatä variatele ei N. Bálcescu alti emigranti din Muntenia s'au practicd. dus Transilvania s'o puie nu era oportun de animozitätile Momentul dintre Unguri erau prea mari lupta

prea

Austriacii au fost repede

de Unguri.

www.dacoromanica.ro

236

lupte eroice, au a fi doboriti. Se mai cu vitejii Moti in tinea Avram lancu acest pumn de eroi, vreclnici batici, dar de comparat cu solciatii lui Leonida la Termopile, ar fi

azut. Ce-ar fi suferit de la furia triumfätoare ? Atunci intervin Rusii, in primdvara anului Paschievici in 1849, sub comanda generalilor

mai multe bätälii sdrobesc pe Unguri. Monarhia hubsburgicä este prin ajutorul Rusilor sunt pati Românii de cea mai teroare ce-i astepta. acestui fapt Românii au putut de la Imparatul Austriei câte-va dispositiuni in favoarea Dar monarhia habsburgica, acum ca i in alte imprejurdri, a uitat repede imensele servicii ce Românii i-au adus in 1848, a uitat vitejii Transilvaniei au tinut muriau strigând : träluni pe Unguri in Imparatul. Când s'a fäcut compromisul din 1867, Austria milá sau mustrare de cuget a dat pe Români resentimentelor unguresti i-a läsat in 1848, päräsind o ziva de azi. Oare Românii traditionald dar nici-odatä folositoare, s'ar fi Inteles cu Ungurii, n'ar fi tras mai mult din cornpromisul de la 1867 din evenimentele ce i-au urmat ? Iatä o intrebare ce ar trebui dea de gândit.

www.dacoromanica.ro

IX.

RAsboiul Crimeei pi urmärile lui

a). Crimeei

tratatul din Paris

Rusia numeste impreunä

Turcia in baza conven-

de la Balta-Liman pe Barbu Stirbei, Domn

in

Muntenia, pi pe Gregore in Moldova '). Ei sunt timii Domni separati in Muntenia Moldova

de unirea Domniile lui Barbu Stirbei Gregore Ghica sunt bune pi folositoare. Sub regimul acelor 'regulamente organice, atât de mult hulite, cei doi Principi fac o multime de Inbunätätiri, toate greutätile ce au trecut noastre in scurtele dornnii. Chestiunea locurilor sfinte aprinde un mare conflict Crimeei se incepe in Europa. Rusia pi Turcia, declarat de aceastä din urmä la 4 Octombrie 1853, din Franciei Angliei ; mai târziu iau parte efectivä la räsboiu contra Rusiei, Francia, peste

Anglia pi Sardinia.

Rusii, din motive strategice pi politice, ocupá principatele. Este foarte interesant de a vedea sentimentele Rusiei Iata de noi ocasia acestei ocupatiuni, cum ne noi. pi cum se poartä Barbu

pi Gregore Ghica

domnesc de la 1849-1856.

www.dacoromanica.ro

238

Imparatul Nicolae I prin manifestul de la 14 : Dupd ce am isprävit

lunie 1853

de persuasiune toate mijloacele de a prin invoire satisfactia datoritä dreptelor noastre reclamatiuni, am crezut indispensabil a da ordin sä intre trupele noastre principatele dunärene, spre a face

bund

Poarta unde o conduce indärätnicia ei. Totusi, chiar acum, intentia noasträ nu e de a incepe

boiul ; prin ocuparea principatelor, noi voim sä avem o care ne in ori-ce in stare a causei de restabilirea drepturilor noastre. cuceriri, Rusia nu are nevoie. Nu cerem fie satisfäcut un drept legitim!al nostru, calcat mod de vgdit.... Principele Gorciakoff, comandantul trupelor de ocupatiune, proclamatia adresatä la lulie 1853 edutdm de

de cât

cuitorilor Moldovei

Munteniei,

le dä cele mai for-

male asigurdri asupra intentiilor curate ale Rusiei : Sosim in mijlocul vosfru nici cu proiecte de cerire, nici cu intentia de a modifica institutiile cari vä

conduc politick pe care tratatele solemne v'au garantat-o. Dupä ce cauza ocupatiunei,

cä

in ziva in care Imparatul va obtinea repagarantiile ce este in drept a le cere pentru viitor, trupele sale vor reintra holarele Rusiei. Gorciakoff incheie declarând numele Imparatului cA prezenta trupelor nu va impune nici sarcini, nici contributiuni de se vor

ratia ce i se

pläti de casele noastre militare la timpul oportun guvernele pe un fixat dinainte, in

voastre 2).

Comtele Nesselrode, cancelarul Rusiei, comunicase din lunie 1853 Principilor Stirbei Ghica ca. sä mânä in scaunele sä principatele ca in timPetrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza, Acte

documente vol. II pag. 145. 2)

Acte

Petrescu, Dim. A. Sturdza

documente vol. II pag. 149.

www.dacoromanica.ro

Dim. C. Sturdza.

239

puri normale, arätandu-le cd ocupatiunea nu se va atinge nici de nici de institutiunile tärilor. El cere Principilor numai a intrerupe relatiunile cu Poarta pi a nu mai trimite tributul Gregore Ghica aratä lui Resid-Pasa de la 18 lulor in pi corectä a furnisdrei proviziunilor : .... Comandantul-sef a cinat acelasi timp pe consulul resident in lasi a se

nie 1853 purtarea

guvernul moldovenesc pentru a prepara

provisiunile necesare intrefinerei trupelor, angajandu-se de a le pläti cu preturile curente, pi a cerut in

aceastä, ca

moldoveni sä fie acreditati pe

comandanti, pentru a inlesni cumpärarea produselor de cari ei ar avea nevoie. dispozitie, care a fost constant in toate ocaziile precedente, a fost in totdeauna consideratä ca indispensabilä pi avantajoasä pentru farä, prin aceia ea admitea mijlocitori indicomanclantii trupelor pi populatie 2). geni lord Seymour, ambasadorul engles la Petersburg informeazd guvernul cd intentiunile 1mparatului sunt mereu aceleasi de a nu incorpora de provinciile" (Moldova Muntenia) 2). Este foarte interesant a vedea pi a face comparafie modul cum ne trata Rusia cei-l-altä putere ce dispunea de soarta noasträ, Turcia. Din primul in toatä corespondenta diplomaticd Turcia principatele ca provincii turcesti, parte integrantd din imperiul turcesc". Ba are desadundrile Moldovei Munteniei, ale cäror prej drepturi le aprobase pi le recunoscuse prin regulamen-

tele organice-e adevärat prin imboldirea Rusiei-, in Resid-Pasa le contestä chiar dreptul unor simple pi inofensive petitiuni adresate

de a nu indepärta pe

Gh. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte

pi documente vol. II pag. 130.

2) Gh. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte

documente vol. 11 pag. 146.

Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte

ni documente vol.

pag. 278.

www.dacoromanica.ro

240

Domni. Atributiunile adundrei, care a redactat acea adresdfiind esclusiv mArginite la expediarea afacerilor rente ordinare ale provinciei, guvernul Majestätei Sale nici un mod recunoaste acestei adunäri nu poate dreptul de a discuta pi delibera asupra unei mäsuri

desävärsire pi dependentä absolut de drepturile suverane ale Sublimei Porti, este acea a chemärei temporare a Altetei Voastre din Moldova pi

Valahia"). Dupä conceptia

politicä a Turciei, cei

ce aveau dreptul a'si alege domnii, nu puteau sä aibä voie a ruga Poarta sä nu-i schimbe ! lar drepturile sucari verane ale rechemärei temporare a Domnilor, se

politica turceascd,

pi

le asuma prin calcarea

a conventiei de la Akerman, a tratatului de la

Adrianopol nase pi

pi

a regulamentului organic pe cari le semsolemn a le respecta. In adevär Tur-

cia abuzeazä de aceste drepturi suverane pe cari nu

le avea singurä pi dä ordin Principilor Stirbei Ghica sä päräsiascd tronurile fiind-cd este contrar regulelor vigoare, ea un func(ionar a cärui numire de

Poartä

poatä continua a râmânea pe un teritoriu ocupat de partea adversä. 2) Domnii Tärilor Române, a dror prerogative erau garantate prin tratate, a aror schimbare nu se putea face de cât pentru anumite cauze anumite forme, a numire depindea nu nupi mai de Turcia, dar tot atât pi de Rusia, deveniau acum functionari a numire atârna de Poartd scoate din funcçie ca pe niste simpli agale. cum Turcia pi de data asta angajamentele. Ce strälucitä justificare a garantiilor ce luase Tarul Nicolae 1 prin conventiunea de la Akerman pi tratatul de la Adrianopol, ce tristä ironie ca autorilor adresei Fuad-Effendi din 1848, prin care se fäcea apologia sentimentelor Turciei !

Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte 1) ti documente vol. II pag. 162, 214, 243, 251. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte 2)

p

documente vol. 11 pag. 272.

www.dacoromanica.ro

241

Citi deosebire

purtarea Turciei

pi

a Rusiei !

Rusia avea cel putin tot atâta autoritate pi prestigiu ca pi Turcia in Tärile Române, lua aceiasi parte pi avea acelea-§i drepturi ca pi Poarta la numirea pi schimbarea Domnilor, pi totusi, de pi de o mie de ori mai pude cât Turcia, ea nu abuzeazi de drepturile puterea ei, ea nu impune Domnilor a päräsi tronurile, ba din contra sä stea sä mersul .

regulat al afacerilor, considerându-i ca principi antonomi. Dom Tárilor Române fortati de Turci a pirisi principatele, Impäratul Nicolae I numeste pe gene-

ralul Budberg comisar-extraordinar pentru amândoud. Rusia nu se atinge de nici-una din institutiile principatelor Tarul Nicolae I prin rescriptul adresat lui Budberg la 8 Noembrie 1853, atrage atentia pe deoparte a se ocupa de binele locuitorilor Moldovei Munteniei, pe de parte a läsa neatinse institutiile functionarea : Suntem incredintat divanurile precum sfaturile administrative ale amânduror principatelor, cari in toatá vremea au gospodarilor administratia vor zelul in grelele de acum, vor justifica asteptarea Noasträ, desvoltând a activitate in toate ramurile administratiei mai mult ca nici comertul Tärilor Române sä nu fie stinghirit de ocupatiune, Gorciakoff, comandantul ostirelor rusesti, garanteazd libertatea comertului pe Dunirea puterilor neutrale le lasä libere porturile Bräila pi Ocupatiunea in lulie 1854 pi armaocupatiunea turceascd tele rusesti retregându-se, vine in unitá cu cea austriacd. Câtä deosebire ele ! Pe cât de fusese ocupatiunea ruseascd, pe atât de pi de pornitá se aratä cea turceascd. Ea porneste de la amenintärile pi Halim-Pasa se adreseazd in modul urmätor Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte ti documente vol. II pag. 286. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte documente vol. 11 pag. 297.

16

www.dacoromanica.ro

242

locuitorilor din Bucuresti : cAnd va pläcea (Sultanului) sä schimbe soarta voasträ, nimeni nu

a lua initiativa a cere cu sgomot vre-o prefacere, cáci niste asemeni turburätori vor fi pedep,,siti de cAtre noi cu asprime 1). Dervis-Pasa, comisarul Portei, anuntä locuitorilor Moldovei Munteniei, CA a fost trimis sä la fericirea sä restabiliascd ordinea care din nenorocire s'a turburat prin nedreptatea arbitrariul guvernului rusesc. El vechile privilegii irnu-

nitäti vor fi totdeauna pästrate pastrarea acestor privilegii nu tatele cari se aflä acum anulate,

ci

vedea

din tradin solicitudinea de

binevoitoare

a M. S. Sultanului !" ar fi trecut mii de de la sälbätdciile ori-ce amintire fi tot timpul Fanariotilor, In ocupatiunea mise de Turci 1848 cu ocazia masacrude la 1821-1826 chiar

Pasa vorbeste pare

ar

lui din Dealul Spirei, sub egida solicitudinei binevoitoare

pärintesti a M. S. Sultanului care pe

nu lipsia nici odatä ! ca sä dea de respect aveau Turcii de institutiunile consiliu adDervis-Pasa numeste rninistrativ provizor, compus placul sAu, aMt Moldova Muntenia, contra dispositiunilor categorice ale regulamentalor organice 2). Aceasta, cu din principate cu ocupatiunea cu Austriacii, constituesc trei mari incalcári ale regulamentelor organice fäcute luni. deosebirea ce reese de Turci numai in ocupatiunea ruseascä cea din comparatia 1854. noastre in anA 1853 turceascd in

Ba chiar Austriacii, cari ocupaserd principatele nici-un drept in 1854, pernici-un motiv Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte documente vol.

fi

pag. 480

Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte

documente vol.

pag.

50), 501,

www.dacoromanica.ro

519.

243

mit sä amenintä pe locuitori desconsidere autoritätile Baronul de Hess in proclamatiunea adreoath locuitorilor Moldovei Munteniei la 18 August 1854, zice cä se va päsi cu loath asprimea legei tre ori ce incercare de räsculare sau de amenintare a ordinei publice. Toate autoritätile sunt indemnate tot de acum de a se adresa de locotenentului-general comte Coronini, numit de M. S. Imperatorele comandant al tuturor trupelor in ambele principate, sau organelor militare, pe cari el le va autorisa in privirea asta 1). Pe când Gorciakoff Budberg se adresau cu bländetä poporului respect autoritätilor, timp Wile erau lipsite de Domni, Hess supuneau cu brutalitate autoriCoronini amenintau atile in fruntea stäteau chiar Domnii, täturei

militare.

Ocupatiunea principatelor române de Austria atitudinea sa Rusiei in momentele cele mai dificile pentru aceasta, dau o strälucitá de nelealitatea ingratitudinea politicei austriace. Rusia de bine de 50 ani fácea Austriei cele mai mari servicii. In primele coalitiuni contra lui Napoleon I, Rusia care nu era nici ating nici amenintatá de el, se aliase Austria, dându-i un mare ajutor. In timpul coalitici a Napoleon I, luase V din 1809, Rusia de era contra Austriei, numai de formä parte la räsboiul in luptele dintre Rusi Austriaci din acel an n'au fost de cât 3 morti 4 räniti, cea ce l'a fäcut drept cuvânt pe Napoleon sO impute in afacerile Austria au fost culoare". cooperare serioasä efectivá a Rusiei in acel timp ar fi distrus Austria. La

congresul din Viena in 1815, Rusia a fäcut Austriei o larga parte. Dar mai pe sus de toate, 1849 Rusia a salvat Austria de la peire a asigurat tronul deja busit al tânärului Impärat Frantz-losef, prin interventiunea sa armatä Ungaria prin sdrobirea revolutiei 1) Gh. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte

documente vol. 11 pag. 492.

www.dacoromanica.ro

244

ungure0i, fatä de care Austria era neputincioasá. sase ani numai, Austria a rdsplätit acest serviciu al Rusiei cu cea mai neagrá ingratitudine. Rdsboiul Crimeei a fost pentru Austria o punere la ;

ea datora lmpäratului Nicolae o pentru serviciile ce i-a fäcut in timpul insurectiunei

ungure0i S'au citat adesea cuvintele lui Schwarzenberg : Austria va pune lumea in mirare cu ingratitudinea sa. Comtele de Schauenstein, care succedase pe acel celebru diplomat, se a-i da dreptate". 1) Mare lectie pentru cei ce se in politica austriacd. Austria curtenitä 1853 1854 de puterile ce declaraserd Rusiei, inchipui et are sä devie arbitrul Europei a sosit momentul de mult tat, spre realiza planurile sale de cotropire, a pune mâna pe Tärile Române stäpânirea pänt la gurile Marea Neagrá. Pentru aceasta se la o politica de vräjmäsie noi de ciune toate statele Europei, desgustä voltä ori-ce constiintä. Ea cautá sä punt Rusiei tot fede piedici, s'o amenintä s'o stinghiriascd mereu, lealitatea a se declara pe fatä contra st cel

ei.

Anglia

mai mare devotament pentru Turcia,

Francia, le face declaratiunile

cele mai solemne, dar nu pune in risic un soldat sau

un fiorin. Umblá sä toate modurile Prusia confederatiunea germant, ca si poatä avea la disposi-

militare, la momentul oportun, basatä pe aceste de a interveni pust beligerante, cum interesul ei i-ar dicta mai bine. De aici acea de intrigi, de de reticente, de interventiuni, de §iretenie de perfidie cu care sä sä orbiascá pe toate puEuropei timpul rdsboiului Crimeei St vedem cum justificd Austria tie

1)

pag.

L. Leger Histoire de l'Autriche-Hongrie pag. 532. A. Debidour Histoire diplomatique de l'Europe vol.

113

urm.

www.dacoromanica.ro

245

tärilor noastre considerd aceastá ocupatiune dieriti scriitori. Dânsa are de fie-ce datA un nou argument, oameni imprejurAri. Ast-fel in tratatul de aliantä ce Prusia la 20 Aprilie 1854, Austria pregátiascd dinainte puterile europene ideia unei actiuni austriace in principate : Majestätile

durata nedeterLor n'au putut perde din vedere, minatä a ocupatiunei de trupele imperiale ruse a tärilor de la Dunärea de jos, ce apartin Portei Otomane, interesele politice, morale materiale

ale Confedera(iunei germanice in general pi ale loi germane in particular, aceastä primejdie se va mári pe ce se vor desvolta operatiunile de rdsboiu ale Rusiei pe teritorul turcesc. 1) Dar Austria cari ar se a explica printr'un singur fi interesele politice, materiale morale ale confederatiunei germanice atinse prin ocupatiunea cum In conventiunea ce-a incheiat Poarta la 14 lunie f854, Austria motiveazd ast-fel ocupatiunca princi-

patelor : M. S. Impäratul Austriei ia indatorirea de a stabili prin inrelegere cu guvernul otornan in principate, pe cdt posibil, starea de lucruri legald,

cum

din privilegiile asigurate de Sublima Poarta, privitoare la administratia acestor täri 2). Pe Austria o apucase dragostea de a stabili ordinea in Wile noastre, pentru aceasta se intelege Turcia, singura vinovatá de atingerea ordinei legalä, prin poruncele ce

Domnilor de a päräsi conducerea tärilor a trece peste hotare. Cum a Austria restabiliascd ordinea noastre la 1854 este in mintirea tuturor, scriitorii timpului ne dau imbelsugare detalii despre necuviintele, brutalitatea abuzurile comise de armata administratiunea austriacd. Dar chiar sus numita conventiune dintre Austria Turcia Petrcscu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza documente vol. 2)

Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza

documente

Acte

pag. 431.

11 pag. 459.

www.dacoromanica.ro

Acte

246

ne prin art. VI al ei, cum intelegea Austria restabiliascd starea principate pentru ce. Iatä

continutul acestui articol, care descopere de bine planurile ocupatiunei austriace : Guvernul se ocupate temporar de ca autoritátile trupele imperiale le dea tot sprijinul i toatá islesnirea, mersul, locuinfa i campamentul a cailor i a comunicacat pi pentru intrefinerea fi Guvernul austriac se mai

cute

cerintele privitoare

adresate de

necesitäfile serviciului,

austriaci, fie guvernului otoman prin lnternunciatura imperialä din Constantinopol, fie direct autoritäfilor locale, Mart numai motive superioare n'ar face executiunea imposibild. latá dar scopul ocupatiunei austriace, märturisit in toatä goliciunea lui, chiar prin conventiunea austro-turcd, modul

Austria sä stabiliascd starea legald, in care mäcar a prevedea in conventiune despdgubirile

la cari ar fi avut drept locuitorii Tärilor Române ! In sfârsit tratatul ce cu Francia la 2 Decembrie 1854, Austria spune ch scopul

cupaliunei este de a apara hotarele ziselor principate contra ori-cärei intoarceri a forfelor militare rusesti, 5i acest scop trupele austriace trebue sä ocupe positiunile ce le sunt necesare pentru a garanta principatele impotriva ori-cdrui atac 1). In acelasi timp Rusiei a ocupat principatele spre a-i läsa putinfa de a asupra dusmanilor ! 2) cum spuneam,

ori-ce ch Austria are pentru imprejurare, motiv special a justifica ocuparea .pricipatelor. Motivul adevärat lash il aratä mult mai bine numerosi scriitori. Debidour zice : Austria socotia pedice pe Rusia a câstiga teren in orient era

lipsitä de oare-care

ti

1)

Oh.

de a trage profit

Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza Acte

II pag. 549. Romdnilor vol. VI pag. 498. 2) A. D. Xenopol

documente

www.dacoromanica.ro

247

din aceste tmprejureiri, de exemplu, apropriindu-si principatele dundrene" 1). L. Leger zice : Incapabild de a face sä predomine influenta sa in Turcia, Austria se sä anihileze pe a Rusiei st toate sfor(drile ca sä pe crestini in robin otomand Conferintele a tea-

tru a fost Viena n'au ajuns la nici-un resultat ; in fond Austria câstiga timp nu era de supáratá a vedea pe Rusia släbind, färä ca ea sä intervinä cu armele ; ea se pond pe principate, ca consimtimântul Portei 2) Mai mai detaliat aratä istoricul nostru

D-1 A. D. Xenopol scopurile ce Austria cu ocupatiunea principatelor : Am mai sus in toate timpurile politica Austriei avusese de a pune mâna pe principate, semnele cele mai clare ale acestei tendinte se pe fatä in de la Passarovitz (luarea Olteniei) in Bucovinei. Dacä

scopul ascuns al Austriei era inglobarea Tärilor mâne, ea vroia sä la dânsul, nu prin o mbsurb violent& ci peck se poate pe o cale Ea se tinea statornicie de principiul, ce däduse nastere in al XV glumei cunoscute : bella gerant tu felix Austria nube. Aceiasi sistemä pe care Austria o intrebuintase la Bucovinei, o române. Nu se mutatis mutandis la intregile el era sä fie care va fi soarta rdsboiului. sul aliatilor, Austria privighea in tot timpul interesele sale la de jos impedica desvoltarea unor ndzuinte, ce puteau deveni primejdioase planurilor sale.

Dacd Rusia esia era sä fie desfäcutd, Austria punea mâna pe partea cea

mai bunä din mostenirea acesteia. Rolul Austriei era deci cel mai multumitor din lume ; ea nici scotea bia din lead, toate acestea foloasele ce era sä A. Debidour Histoire diplomatique de l'Europe vol.

pag. 114.

2) L. Leger

e de l'Autriclze-Hongrie pag. 539, 540.

www.dacoromanica.ro

248

tragd din räsdritului erau sä cu mult pe acele ale popoarelor ce-si värsau

pentru interesul european" 1). Nu vom urma peripetiile räsboiului Crimeei, ce nu inträ in cadrul acestei lucräri, ca sä trecem la tratativele de pace sä vedem ce actiune a desfäsurat Rusia privire la Wile noastre. La 15 Martie 1855 se deschide o conferintä in Viena, la care iau parte toate marlin puteri europene, afarä de Prusia. Rusia era representana prin Principe le Gorciakoff 8i prin Titoff, timpul

fostul ei ambasador la Constantinopol. Chiar in a doua la 17 Martie 1855, Principe le Gorciakoff

face din propria initiativä a Rusiei o serie de propuneri foarte favorabile noastre, consemnate memorandum. dominante din acest memorandum vechilor privilegii, privisunt : Conservarea toare la libertatea cultului, administratiunea nationald independentä, libertatea comertului, alegerea domnilor, fixarea tributului, etc. i punerea tuturor acestor privilegii sub garantia colectivd a cinci puteri europene, ca astdânsele sä capete caracterul universal de drept public european. Gorciakoff aratä e nevoie a se face unele moclificki in statutul organic al principatelor si pentru aceasta cere conferintei a in

comun acord de a consulta dorintile principatelor in ceia ce menfinerea sau modificarea regulamen-

tului, care constitue baza organizatiunei interioare 2). Se vede clan cele principii frumoase nobile de cari ere animatä Rusia fatá de noi. Dânsavoia inbunätätirea regulamentelor organice, dar aceste

doria

fie expresia vointei nationale, nu o impunere din

partea puterilor europene. Aläturi de aceasta Rusia renuntä de bunä voie la proctectoratul ei asupra tärilor protectoratului mai larg pi mai sinoastre, in gur al Europei, care nu mai putea depinde de mult A. D. Xenopol Romdnilor vol. VI pag. 497. Oh. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza Acte documente vol. II pag. 623.

www.dacoromanica.ro

249

de fluctuatiile imprejurárilor, diplomatiei räsboaelor. Memorandum presintat de Principe le Gorciakoff a fost discutat cu atentie de conferintä, care a admis toate principiile pe cari el se baza. In conferintei de la 26 Martie 1855, reprezentantul Franciei, baronul Bourqueney, a presintat un memorandum al guvernului frances, in care propunea diferite imbunätätiri in starea principatelor, printre cari

unirea prevAzutä in unul din articolele regulamentului organic elaborat de Rusia 1829. Pe când reprezentantii Angliei Austriei au cerut sä amâne discutia acestui memorandum, ca sä nu desplacä Turciei, reprezentantul Rusiei Principe le Gorciakoff, s'a declarat gata a-1 lua in Conferinta de la Viena, neputând de acord asupra s'a la 4 lunie 1855 räsboiul a continuat. Moartea Impäratului Nicolae I, venirea la tron a lui Alexandru II luarea Sevastopolului de armatele aliate la 8 Septembrie 1855, fata lucrurilor. Toatä lumea era dispusä pentru pace in acest scop se intrunirea unui congres la Paris. de inceperea congresului, avurä loc . mai multe conferinte la Constantinopol lanuarie 1856 intre ambasadorii Austriei, Franciei, Angliei Turciei, spre fixa ideile principale asupra organisatiu-

nei, ce congresul din Paris avea sä dea Tärilor Române. Tot felul de päreri se emiserä, fie-care ambasador sintä câte-un proiect al ce continea diferite propuneri, unele bune, altele curioase, altele rele, se un protocol definitiv al acestor conferinte, care resuma principiile generale de organisare acceptate pentru noastre. Ei bine, prin acest protocol, fäcut Petrescu, Dim. A. Sturdza

Acte ai Documente vol.

11

pag. 639

Dim. C. Sturdza

641.

2) Alexandru al II, Tarul Rusiei, este fiul lui Nicolae 1, se urcá pe tron In Februarie 1855, puse capát rásboiului Crimeei prin tratatul de Paris, desfiintá servajul din Rusia 1863, fácu räsboiul ruso-româno-turc In 1877-1878 fu asasinat de nihiin Martie 1881.

www.dacoromanica.ro

250

a fi participat reprezentantii Rusiei, TdrileRomâne perdeau o parte insemnatä din drepturile privilegiile ce le däduse Rusia prin conventiunile tratatele trecute. Generoasa Europä ne räpia intro zi cu o trásá-

de condeiu, ceia ce rápitoarea Rusie ne acordase cu atâtea strädänuinti, tratative in timp de atâtia ani.

Prin acest protocol se ideia unirei, pe care Rusia o prevdzuse prin regulamentele organice ; se dä drept Turciei de a construi din nou cetäti a tinea in ele garnizoane turcesti pe tärmul stâng al närei, Moldova Muntenia, drept ce fusese abolit de Rusia prin tratatul de la Adrianopol ; se redä drept sträinilor, prin urmare Turcilor, a poseda proprietäti in Moldova pi Muntenia, ceia ce fusese de asemenea terzis de cätre Rusia prin tratatul de la Adrianopol ; se acordä drepturi politice dreptul de propietate, sub toate formele tuturor sträinilor, de cei pusi sub o

protectie sträinä ; alegerea a domnilor devenia ilusorie, se dädea drept Portei a numi pe unul, dintr'o listä de propusi, ceia-ce ne apropria de din timpul Fanariotilor ; legislatia pi statutul viitor al principatelor trebuia sä se de o comisie moldo-valahd, numitä de caimacami in intelegere cu misarul otoman, iar lucrärile ei aveau se efectueze la Constantinopol, e usor de cum era sä fie compusä aceastä comisiune de caimacami comisarul turcesc ce fel de organisare avea sä tärilor

noastre la Constantinopol, sub ochii

poruncile Tur-

cilor ! ').

Cam in acelasi timp apäruse la Paris in editura librdriei

intitulatä

o

La Révision de la

carte de l'Europe" atribuitd pe drept sau pe nedrept Impäratului Napoleon al Ill. Prin aceas tá publicatiune, inspiratd 1)

de Austria, se propunea nimic mai Petrescu, Dim. A. Sturdza

documente vol. 11 pag. 917

0i

urm.

Dim. C. Sturdza. Acte

www.dacoromanica.ro

251

putin decât suprimarea noastre supunerea Austriei. latá ce contine privitor la noi : La sud, Austria va alipi la imperiul Moldova si Basarabia, intinzindu-si hotarele la Nistru. Ea va câstiga provincii fertile, la Marea Neagrá coaste si porturi, cari se vor adapta minunat desvoltdrei marinei sale, timp ce prin stdpânirea Galatilor 5i a gurilor Dunärei, ea va profite de transitul produselor ropei centrale. conventiune particulard ar regula, dupd cum e drept, interesele comerciale ale tuturor statelor europene, ar fi pusä in armonie principiul admis de acum al libertätei navigatiunei

pe Marea

Este inutil a mai demonstra cum

In

urma acestei intinderi a Austriei dincolo de mai rea, Constantinopolul ar avea o

de cât linia Balcanilor 1).

Din fericire la 25 Februarie 1856 se deschide congresul din Paris, care avea capät läcomiei primejdilor ce Române. In de la 8 Martie, comtele Walewski, reprezentantul Franciei 5i Presedinte al congresului, propune unirea principatesingur stat, zicând unirea celor dash provincii corespunzând necesitätilor revelate de o cercetare a adeväratelor interese ale congresul ,trebue o admitá 5i sä o proclame. Propunerea telui Walewski este primitá 5i sustinutä de comtele rendon, reprezentantul Angliei, 5i de comtele Cavour, representantul Sardiniei, care chestiunea a fost deja prejudecatá de un articol al statutului organic, inscriind in acest act principiul unirei eventuate a prin-

cipatelor. Propunerea comtelui Walewski este cornbätutá de reprezentantii Turciei, dar mai vârtos

multä

de comtele Buol-Schauenstein, reprezentantul Austriei, care afirme enorma inesactitate

cd

Moldovenii ca

doresc, locale

a conserva

Petrescu, Dim. A. Sturdza at documente vol.

pag. 854.

de ori-ce,

separate. Atunci, Dim. C. Sturdza. Acte

www.dacoromanica.ro

252

propunerea comtelui Walewski este in ricol de a cädea, din cauza afirmatiunei indräsnete neadevarate a lui Buol-Schauenstein, reprezentantii Rusiei, a cunostinte asupra locuitorilor principatelor nu puteau fi puse de nimeni la indoialä, fac pasul hotäritor in favoarea unirei comtele Orloff de: plenipotentiarii Rusiei, de oare-ce au avut väzând

aprecieze nevoile

dorintile celor doud

cipate, sprijind proiectul de unii e, menit sä javorizeze prosperitatea provinciilor 1). Ast-fel gratie reprezentantilor Franciei ai Rusiei, ideia unirei principatelor este in congresul din Paris

admisä de el. In

de la 14 Martie, pe

baza raportului baronului de Bourqueney, al doilea prezentant al Franciei, congresul ch o comisiune specialä europeanä se va duce la Bucuresti, care sä cerceteze starea a principatelor sä propue bazele viitoarei

organizatiuni ; ch Sultanul va con-

voca imediat divane ad-hoc, cari sä constitue reprezentarea cea mai a tuturor claselor sociale sä prime dorintile populatiei cu privire la organizarea definitivä a principatelor; ch comisiunea europeand va transmite cea mai mich intârziere dorintile poporului la sediul actual al conferintelor ; in sfârsit intelegerea finalä puteri va fi consacrata printeo conventiune incheiatä la Paris, care va constitui organizarea definitivä a principatelor, puse sub garantia tivá a tuturor puterilor semnatare.

Divanele ad-hoc, Unirea Rusia däduse in nenumerate rânduri sprijinul ei TArilor Române; le organizase baza conventiunei de la Akerman, a tratatului de la Adrianopol a regulamentelor organice ; timpul de 20 mai bine de ani 1)

Acte

Oh. Petrescu, Dim. A. Sturdza documonte vol. 11 pag. 1016

1017.

www.dacoromanica.ro

Dim. C. Sturdza

253

ai domniilor regulamentare se progresul realizat de Wile noastre pe baza noilor institutiuni pi diferenta enormá starea din urmá cea dinaintea anuele s'au indreplui 1829 . Rusia convingerea de primii pasi tat pe calea redesteptdrei reale, pi nesiguri, tocmai ca ai copilului ce se a merge, totusi ele reugiserá a se tinea pe picioare pi deau dovezi ca de acum pot merge singure. Rusia a tocmai ca tutorele, cari emancipeazd singur pupilul, când s'a convins mintea i s'a copt. Pentru acea Rusia propune in conferinta de la Viena prin memoriul lui Gorkiacoff emanciparea principatelor, iar in congresul de la Paris se uneste cu aceastä rere pi o sprijinä

De aici colo Rusia nu mai are un rol preponderant pi decisiv In conducerea politica tärilor noastre. Totusi ea le interes pi simpatie, complicatele grelele chestiuni ce se produc cei trei la unire, Rusia ani, congresul din Paris este mai precu Francia, pi tärilor noastre mai eficace sprijin. tios Prima chestiune dificild, ce s'a ivit congresul

din Paris, a fost evacuarea principatelor de trupele aus-

triace. Austria se angajase in congres a-si retrage trupele din principate in cal mult luni,

la finele lui Octombrie 1856. Cu toate acestea, ca de obicei, nici de data aceasta nu-si mentine cuvântul nu evacueazd principatele sub diferite pretecste, in reascopul de a pândi, nu cum-va imprejus'ar ast-fel, ca sb-i realizarea visu-

litate

lui scump inimei sale, a nu mai pleca de la de jos. In asteptarea evenimentelor, Austria nu perdea nici-o Imprejurare, ca pe deoparte lumea a se obisnui presenta trupelor sale principate, pe de altä parte a justifice necesitatea presentei Ele nu sä pretutindeni unde se fâcea un act public ori o serbare oficiald, legând ast-fel de dân1) Vezi pag. 248

pi 252.

www.dacoromanica.ro

254

viata publicá a principatelor : ele au fäcut parada, instaldrei caimacanului Toderitä

caimacamul apare poporului

Moldova,

pi

doi generali austriaci;

tot ast-fel au procedat pi la inmormântarea lui Toderitä Bal§. In acela§i timp Austria combatea pe fats ideile pi propaganda unioni§tilor, indica caimacanului anumirea sau destituirea legerea miniptrilor, narilor, punea la cale petitiuni contra unirei. S'a pretins un complot s'ar fi organisat contra caimacanului Toderitá Bal§; mai multe persoane onorabile au fost a-

mestecate in el pe nedrept, ca Austria sä poatä trage profit din aceasta. Promisiuni, conruptiune, amenintári de lege, nimic n'a brutalitäti, ingerinte fost crutat de Austria in timpul ocupatiunei sale, spre aceasta, ocupatiunea ausa-pi atinge scopul '). Pe in Moldova cauzase principatului o cheltuiald de 7.294.691 piastri anume: pentru lumânäri sau paie, mobile, locuinte, reparatiuni de case, constructiuni reparatiuni de grajduri, träsuri pentru transportul trupelor, pi spalatul rufdriei. Toate aceste cheltueli pentru interese personale, Austriacii, cari pretindeau au venit in principate pentru a stabili ordinea legalä, le aruncau in spinarea noastre, nimic gre§ite 2). Atunci Rusia, al cárui protectorat de§i de drep, totu§i nu putea suferi aceste nedreptáti ce se fäceau Tärilor se decide a cere sprijin guvernului frances, spre a le pune capät, pi baronul Brunnow, ambasadorul rusesc din Paris, adreseazd la 27 Octombrie 1856 o notá comtelui Walewski, in care altele spune : Art. 23, 24, 25, 27 relative la pricipatele presenta uMoldovei pi Valahiei rämân neesecute nei puteri armate sträine in provinciile dundrene, ocu,,patiune militará ce nu se potrive§te de cu dispositiunile art. 31, relativ la evacuatiunea Imperiului oPetreseu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza

documente vol. III pag. 949, 1168 ni urm. scrisorile lui Victor Place, consulul frances din Ubicini La question des Principautés devant l'Europe Acte

pag. 115.

www.dacoromanica.ro

255

toman

intregime. Termenul de

luni,

pentru a efectua aceastá evacuare, socotit din ziva schimbului ratificatiunilor, s'a implinit. Scadenta acestui termen reaminteste astä-zi tuturor puterilor contractante obligatiunea, care impus-o in comun, de a

ghea la mentinerea operei salutare a unei pacificatiuni gaj de progenerale, devenitá pentru Europa un

pásire de odihnä. ImpAratul, dond de a indeplini aceastä

meu,

pi

de a face apel

cu încredere la guvernul M. S. Imparatului Francesilor scop de a gräbi momentul in care reprezentantii curtilor semnatare ale tratatului, in conferintä la Paris, vor putea avisa comun acord, la

rea

fidelb a tuturor stipulatiunilor din tractat rärnase ne-

esecutate

azi

Aceastä notá este de un memorandum al cancelarului Gorciakoff, care altele spune : Inainte de ori-ce, principatele chiamä In momentul, in care administratia independentä nationalä, garantatä de puterile contractante, va primi sanctiunea ce le este prin art. 24 25 ale tratatului din Paris. Sperantele bazate pe

buna

a acestei transactiuni europene, cer o dreaptd atentiune, dar pentru ca dorintele se indepliniascd, trebue ca ele sA fie ascultate, pentru ca ele sA se pronunte in mod liber, trebue sä se manifeste presenta unei forte sträine 2). In urma acestei interventuni a Rusiei, Francia se ei, pi ambasadorii rus pi frances din Constantinopol adreseazd o notA energicA la începutul lui Noembrie 1856, in care între altele in prelungirei ocupatiunei austriace in principate : Poarta nu vede o infractiune la litera pi spiritul art. 31 al tratatului din Paris ? Nu este ea îndoit lovitä de con1)

Acte Acte

Petrescu, Dim. A. Sturdza

pi

Dim. C. Sturdza

documente vol. III pag. 903. Petrescu, Dim. A. Sturdza pi Dim. C. Sturdza pag. 911. documente vol.

www.dacoromanica.ro

256

trazicerea ce existá faptul prelungirei ocupatiunei principatelor de forta armatä austriacd limbajul de comtele congres ? Cei doi ambasadori cer Portei se pronunte in timpul mai scurt in modul mai precis asupra acestei chestiuni altora privitoare la noastre 1). Dar Poarta nu se si ráspundd, dupä cum Austria nu se gândeste evacueze principatele. A trebuit xi vie conferinta din Paris de la 6 1857, la care s'au adunat representantii celor puteri, spre a fixa limitele teritoriului din Basarabia cedat Moldovei, retrage corpul de ocupentru ca sä impue Austriei pajiune mai târziu la 30 Martie 1857. Numai atunci Austria, ne mai gäsind nici un pretext neinEuropa intreagä, se hotäräste a pädräsnind rási principatele. Retragerea trupelor sale se face cu multä rea ultima zi peste a termenului fixat, ba incercând si treacä ceasta, cáci la Aprilie 1857 Austriacii nu päräsiserd ca comisarul rusesc Basily, socomplect Bucurestii,

amânat, pentru aceastä cauzá, cu 24 sit din ajun, ore intrarea sa capitala Munteniei 2). Europa fäcuse greseala in congresul de la Paris a da insärcinare Portei sä convoace divanele ad-hoc din principate. Poarta prin instigatiile Austriei felurimi de pretexte sä intârzie publicarea firmanelor de convocare. Apoi a se târgui in cuprinsului firmanelor. Tot prin instigatiile Austriei, pretindea si circumscrie punctele asupra cärora aveau se pronunje divanele, pentru ca sä poatá esclude unirea ; ca memdivanelor sä nu fie alesi, ci de caimacami ; ca firmanele sä dea indicatiuni asupra punctelor mai in-

semnate de cari au si se ocupe divanele. Dar Francia aläturia cu Rusia, la cari s'au unit apoi Prusia SarPetrescu, Dim. A. Sturdza

Acte 2)

Dim. C. Sturdza

documente vol. al Ill pag. 924. La question des Principautés devant l'Europe

pag. 115.

www.dacoromanica.ro

257

dinia, in timp ce Anglia päräsise causa

au luptat cu o energie mai pe sus de ori-ce intentiile räu voitoare ale Turciei pi Austriei au fost pentru moment anihilate. Poarta 10 luni de esitare tergiversdri este nevoitá sä accepte la 31 lanua-

rie 1857 redactiune definitivá a firmanelor de convocare, stabilitä de conferinta ambasadorilor din Constantinopol, pi la inceputul lui Martie 1857 le espediazd caimacamilor din Bucuresti Iasi. In urma publickei firmanelor, se principate confectionarea listelor electorale. Administratiunea Moldovei in cap cu caimacamul Vogoridi, sub indemnurile directe ale Austriei Turciei, comise cele mai mari fraude violente, luptând pe contra unirei pi escluzând din listele electorale pe toti cei bánuiti ca unionisti. Protestdri unanime se contra acestor liste, comisia europeand din Bucuresti constatä listele din Moldova trebuesc rectificate complectate, raportá ambasadorilor din Constantinopol. Rusia fu

turia cu Francia, Prusia Sardinia 1) pi la 25 lunie 1857 Portei o notá prin care protestau contra celor petrecute Moldova, cereau acestia sä desaprobe formal pe agentii de acolo sä dea ordin pentru rectificarea listelor. Poarta abia la 28 lulie 1857 printr'o notä lungs, in care sub un potop de vorbe sofisme, refusa cererea celor patru ambasadori. De almintrelia ea ordin telegrafic de la 18 lulie caimacamului Moldovei sä la alegeri, listele cum fusese confectionate, alegerile Moldova chiar a doua zi, iar resultatul

fu cunoscut la Constantinopol in ziva de 27

lie. Imediat a doua zi ambasadorii Franciei, Rusiei, Prusiei Sardiniei adreseazd Portei o prin care cereau anularea imediatä absolutá a alegerilor din Mol1) Ambasadorii la Constantinopol a acestor patru puteri favorabile Românilor erau: Thouvenel pentru Francia, Butenieff pentru Wildenbruch pentru Prusia 5i Durando pentru Sardinia. 17

www.dacoromanica.ro

258

dova. In acela§i timp representantii acestor patru puteri din comisia europeand de la Bucure§ti protestard contra alegerilor din Moldova declarard nu vor avea nici-un raport divan esit din ast-fel de Poarta räspunse ambasadorilor la 30 lulie, propunându-

defere chestiunea conferintei din Paris, dar afäcurä cunoscut imediat, nu acceptä vor rupe numai decât relatiupur pi simplu cererea nile diplomatice. La 4 August Ali-Papa, ministrul de externe al Turciei, propuse ambasadorilor celor patru le sä

ce§tiia

puteri amice Românilor, sä cheme la Constantinopol pe doi caimacami, actele sä fie supuse unei comisiuni de anchetä din representantii celor puteri. Cei patru ambasadori nu primirä nici propunere pi Poarta, cä pänä a doua zi, 5 August 1857, nu vor primi un favorabil, rdspunsul vor rupe relatiunile diplomatice. era tot aleatoriu, cei patru ambasadori rupserä relatiunile diplomatice Poarta la 5 August 1857. Numai atunci Poarta, speriatä de pasul fäcut de ambasadorii Franciei, Rusiei, Prusiei

pi

Sardiniei,

ordin telegafic caimacanului Moldovei de a suspenda convocarea divanului ad-hoc Addugându-se la aceastä atitudine, sensapublica(ie a corespondentei caimacamulului Vogoridi, prin care se dädea pe toate uneltirile Austriei pi Turciei contra unirei, ca pi resultatele intervederei de la Osborne Napoleon al Ill pi Regina Victoria, Poarta fu constrinsä la 24 August 1857 anuleze alegerile din Moldova, sä dea ordin lui Vogoridi a revisui listele electorale a proceda la alte alegeri.

Pe vremea aceia ambasador al Rusiei la Paris era generalul Kisseleff, ce pentru a doua are ocasia I) Representantii acestor puteri in comisiunea de la Bucu-

resti erau : Baronul Talleyrand-Périgord pentru Francia, Basilv pentru Rusia, Richthofen pentru Prusia Cavalerul Bensi pentru Sardinia. Vezi Ubicini La question des Principautés devant l'Europe pag. 139-221 textul pi actele privitoare la alegerile din Moldova.

www.dacoromanica.ro

259

se ocupe direct de soarta .Románilor sä Je cele mai mari servicii. Iatä ce scrie despre aceasta A. Papadopol-Calimachu : Participarea comtelui Kisseleff in conferintele despre Moldova pi Valahia era foarte activd perseverentä ; opinia sa, ca a unui barbat de stat cunoscând de aproape tara pi nevoile obstesti, se asculta totdeauna cu consideratie. Kisseleff avea cea mai vie participare in afacerea despre organisarea administratiei principatelor. La 9 Noembrie el a scris un

fel de program despre aceasta, la 11 Noembrie el plead la Compiegne la Napoleon al Ill, unde a stat cu aceastá afacere pänä la 19, in relatiuni secrete cu

Imparatul Francesilor. contra principatelor dundrene le Austria, Turcia pi Anglia. Anglia sta din partea Austriei pi Turciei, acum era de trebuintä se combina s'o induplice partea Franciei. Ministrul Angliei la Paris, lordul Cowley, era foarte prieten cu Kisseleff pi adesea ori ei avea conversatiuni

intime 1).

Dorintele Românilor exprimate de data aceasta ber de divanele ad-hoc furä transmise conferintei basadorilor la Paris, ce se deschide la 22 Maiu 1858. impärfite, Pärerile ambasadorilor erau ca pi mai contra unirei, Francia, Rusia, Pruprin reprepentru unire, sentantul ei lordul Cowley propunând o solufie interAustria pi Turcia sia pi Sardinia

mediará. Iatä ce spune A. Papadopol-Calimachu despre acin aceste conferinfe : Turcia, tivitatea lui Kisseleff Austria Anglia stäruiau ca sä se mänfie despärtirea amânduror principatelor ca conferinta sä se märginiascd cu tradidesvoltarea asezemintelor vigoare, bazafi Ole locale, obiceiurile pi interesele actuate ale fie-cdrei färi. Dar Kisseleff cu dânsul Walewski, Hatzfeld pi Villamarina ') recunosteau cä este necesar a se uni

principatele, conform cu dorintele exprimate de divaA. Papadopol-Calimachu Representanlii Franciei, Prusiei

Pavel Kisseleff pag. 42. Sardiniei.

www.dacoromanica.ro

260

nurile Moldovei Valahiei, singur corp politic, sub suzeranitatea Turciei. discutii lungi furtunoase din partea apärätorilor ambelor combinatiuni, opiniunea comtelui Kisseleff, sprijinitá cu toatä täria de Walewski, a triumfat. Kisseleff a declarat la in propusa conventie este neaparat a se 10 Iunie, statornici a se märgini cu esactitate drepturile, nu nu-

mai ale Portei Otomane, ca suzerana principatelor, dar

si drepturile principatelor, in mäsura participärei puterilor garante, a promis sä presinte conferintei un proiect detaliat despre aceasta. Kisseleff a cut o espunere, care s'a prima discutie de conferintd s'a introdus in protocolul No. IX de la 10 lunie. Printre diferitele mäsuri, Kisseleff mai propunea una foarte important& desfiintarea jurisdictiei consulare. El zicea ch Rusia este gata a indeplini aceastä dorintä a principatelor, esprimatd prin comisia europeand, dach

cele-alte puteri vor primi ele a desfiinta acea jurisdictie. Dar aceastä másurá s'ar considera de tempestivd, apoi este neapärat, ca in fata introducerei principate a unei administratiuni regulate,

sn

se

risdictie.

toate abuzurile cari nasc din aceastä ju-

de respectuos fatä de institutiile Kisseleff era date tärilor noastre doria de mult ca dorintile Românilor sä fie esprimate indeplinite nici-o pieo inteleaptä lectie chiar lui Mihail dick Sturdza, fostul Domn al Moldovei. latä ce însu-si Kisseleff, spune despre aceasta : Fostul Domn al Moldo-

vei Mihail Sturdza s'a presintat la mine

un sfat in privinta invitatiunei ce primise din Moldova,

ca

la Iasi spre a combate candidatura

domnia Moldovei a fiului

sAu

la

Gregore, care (zice el)

nu poate fi nu va fi ales. Principele Sturdza insista sb-i spun pärerea mea, incredinta cd el nu are nici-un scop ambitios, eu sä

se

deplin la resultatul alegerilor,

sä nu

cerce a influenta sau pentru sau contra. El m'a asi-

www.dacoromanica.ro

261

gurat, acesta este mai bun räspuns, ca el va urma intocmai. Dar eu nu 'I cred. El va pleca la Ia§i, unde va face toate chipurile, ca sä fie 1). peste reaua vointä piedecile ce multi le puneau in calea au Mptuit marele act al unirei, in persoana gloriosului Domnitor Alexandru loan idea unirei la RoCuza. vedem cum s'a

cari au fost factorii ce au intretinut-o

aju-

tat-o.

In timpurile vechi nu esista

idee, nici chiar

in mintea marilor domni, ce au dispus cate-odatä de mare, nici soarta ambelor Nri. Nici Mircea a uni Molmare, nici Mihai Viteazul nu s'au dova Muntenia, ce a detronat

luga al II, Domnul Moldovei, a ajutat pe Alexandru bun a lua tronul; de al doilea, a din tronul Munteniei pe Radu frumos, l'a Domn pe Laiot Basarab; Mihai Viteazul, dupä ce a cuprins pe

Moldova, a läsat acolo un guvern interimar de foarte scurtä duratä. Mai putin se poate atribui acest lui Nicolae Mavrogheni, care in 1789 dispunea de Mol-

dova pentru operatiile sale militare, sau lui Alexandru

Sutu, care in 1802 domni vre-o douä luni peste ambele principate. mai ales Gregore Ureche, Cronicarii moldoveni originea Dimitrie Cantemir au Miron Costin unitatea de a titi la diferite i persistenta in Dacia. din Transilvania in secolul al XVIII, Samuel Micu, Gheorghe i Petru Maior au desvoltat

au dovedit mai bine ideile cronicarilor moldoveni. Adin stadiul ceste idei, de si nu eiserä pe atunci politice, au relevat acele mari adeteoriilor istorice spre ele. mintea factorul care concretizeazä pentru prima oarä ideia unirei este Rusia, i tot ea emite cea

väruri,

au deschis

1) A. Papadopol-Calimachu Generalul Pavel Kisseleff 43, 45, 46.

www.dacoromanica.ro

peg.

262

dintäi pärere a principelui sträin. In timpul rdsboiului ruso-turc din 1768-1774, Caterina a H propune stärueste ca Moldova Muntenia sä fie unite singur

stat, a se dea Principelui Henric de Prusia, fratele lui Frederic Caterina nu päräseste ideia unirei tot timpul domniei sale ea o sustine din nou in timpul räsboiului din 1787-1791. Când in organizarea princimai concretä, regulamentat chiar, iar Kisdevine un lucru prevkut seleff prin art. 425 426 din regulamentul organic ia mäsurile necesare pentru a se putea efectua unirea 1). De atunci desvoltarea cugetärei culturei curomânesti a fäcut ca idei a unirei sä 1829, Rusiei

conducerea

patelor, idea unirei capätä o

prindä toate inimele. Nu se poate contesta insä Rusiei acest mare merit, regulamentând chiar, ideta unirei Moldovei cu Muntenia prin statutul organic al acestor täri, n'a oferit patriotilor români sustinatorilor causei noastre un puternic argument legal. care Rusia sustine unirea in conModul sincer leal in timpul ferinta de la Viena, in congresul din Paris evenimentelor ce au urmat acestea, este nu numai expresia sentimentelor pärerilor ei de noi, dar eonsecinta logicä a sale de mai 'nainte. Actiunea glorioasä a generatiunei de la 1859 a gäsit brazde mari pe terenul uni1848 scrii: una istoria trasä de cronicarii moldoveni transilvdneni, alth trasá de Rusia. Din aceste brazde a unirei; iar prin ingrijirea devotamentul acelei generatiuni, sämânta aceasta a dat fericitul rod de la 1859.

Când alegere a lui Cuza-Vocla aruncä spaima tulburarea printre vräjmasii Românilor, Austria Turcia, Rusia fu aläturia cu Francia, Prusia Sardinia,

pentru a o sustinea. lath cum D-1 A. D. Xenopol atitudinea favorabild a Rusiei : Rusia, din cauza Vezi pagina 199.

www.dacoromanica.ro

263

dorintei ei de a slàbi pe Turci, pe Români ; apoi spre a lovi in Austria, nerecunoscAtoarea ei dusmanä; tinzind a spori inriurirea ei in Wile române, in

prin sprijinirea unei dorinte manifestate de toll Românii 1). Chiar dacä Rusia n'ar fi avut decât aceste motive, ele meritä lauda pi recunostinta noasträ, Rusia voia pe Români pi sprijinia dorinta manifestatä de toti Românii". chestiune

atât de delicatd, in care vräjmasii strigau toate pärtile, cä Românii prin actul alegeri Europa, bätându-si de hotäririle congresului din Paris, sprijinul Rusiei ne-a fost cu atât mai pretios pi mai eficace, cât venia din partea unei mari puteri, vecine care ne cunostea atât de bine pi esercitase pro-

tectoratul ei asupra noastrá. In aceiasi ordine de idei. D-1 A. D. Xenopol recunoaste serviciile ce Rusia ne-a adus atunci, zicând : Pentru Românilor era sä lucreze mult i Rusia, care se afla in armonie de vederi cu Francia. Rusia concentrase trupe numeroase la hotarele Galitiei pi ziarele rusesti atacau violentä politica austriacd. Gazeta de Augsburg spunea virile suferite de Austria in chestia Serbiei pi a principatelor sunt pricinuite mai mult prin inriurirea Rusiei, de cât prin acea a Franciei 5). In urma unui protest adresat de Austria, Turcia Anglia, Napoleon al Ill

ar fi dispus

cabinetul

'I secundeze pentru a sprijini dorintile

: Din ordinulul M. S. Românilor, Gorciacoff Impáratul, augustul meu stäpân,am onoare a vä comunica M. S. considerând ca legitime dorintile locuitorilor

Moldo-Valahi, de a nu forma de cât un singur corp, nu numai ca la pärerile M. S. Impäratului Napoleon, dar la ocasie le va sprijini for(a. In conferinta ce se la Paris in Aprilie 1859 pentru a se pronunta asupra alegeri a lui Cuza, pe când Austria

pi

Turcia protesteazd din rdsputeri con-

1) A. D. Xenopol Domnia lui vol. 1 pag. 64. 2) A. D. Xenopol Domnia lui Cuza-Vodd vol. I pag. 69.

www.dacoromanica.ro

264

tra

alegeri, Rusia este in fruntea celor-l-alte ca sä recunoasca pe Cuza ca Domn al ambelor täri va träi. române, pe In fine Cuza-Voda Costache Negri, vrednicul representant la Constantinopol, lucrau din ipentru efectuarea unirei definitive, cerçurile oficiale presa propaganda

rusesti le erau favorabile

pentru aceasta. Printre acestea Le Journal de St. Pela 11 lunie 1861 »este tersbourg scria invederat pentru Moldo-Valahia, unirea de fapt nu

este de

o

treaptä in

punctul de purcedere in

Cuza

a

propäsitoare, care

are

alegere a Principelui

termen mai indepärtat este chemarea

unui principe Este necontestat dar, ca mai mare act naunirea principatelor, pe care s'a ational al nostru, de azi, Rusia a jucat sezat intreaga temelie a un mare rol, el a fost cu sincer, favorabit

folositor Romanilor.

1) A. D. Xenopol Domnia lui Cuza-Vodd vol. I pag. 215.

www.dacoromanica.ro

X.

din 1877-1878 Abdicarea fortatä a lui Vodd-Cuza alegerea Principelui Carol de Hohenzollern, evenimente mari nea§teptate, surprinserd puterile Europei. Ca

1i

ele Rusia

luase o atitudine reservatd. delegatiune din B. Boerescu i G. Costa-Foru fusese trimish la Petersburg, spre a interveni pe guvernul rusesc sä realegerea Cancelarul Print Gorciacoff prime§te bine delegatia, nu se pronuntä contra alegerei, dar nici nu le promisiuni categorice. E foarte natural, cáci Rusia fäcând parte din concertul puterilor garante

semnatare ale tratatului din Paris, nu putea lua nici un fel de o prealabild celeputeri. Indatá

venirea sa Principele Carol ca Poarta sä recunoascd alegerea sa, la care se

opunea din rdsputeri, 8i prin toate mijloacele. Se lungi tratative, care Principele Carol credea ch se va putea mult sprijini pe concursul Franciei. Dar tocmai totul. aceste grave sprijinul Franciei släbi Un eveniment important se produsese in Europa, Prusia Austriei, o invinsese cu totul in declarase lia de la Koniggrätz (3 lulie 1866), iar prin pacea de la Praga la 23 August 1866, Austria e§ise foarte mic§uCresterea puterei Prusiei se intrevedea de pe atunci ;

aceasta o nelini§tia pe Francia o Mena sä fie mult mai reservatd fatä de Principele Carol.

www.dacoromanica.ro

266

Rámâne pi de data aceasta tot Rusia, care sä causa Românilor pi a Principelui Carol. Deja din

lulie 1866 Bäldceanu, representantul nostru la Paris, ambasadorul Rusiei pe Curtea cesä este favorabiI Românilor, dându-i sfaturi pi pretioase. Generalul Ignatieff, ambasadorul Rusiei la Constantinopol, se mai categoric, tocmai acolo unde era mai multä nevoe. D. A. Sturdza, trimis misiune la Constantinopol,raporteazd Septembrie 1866, generalul Ignatieff, i-a zis textual : Poarta trebue impliniascA toate dorintile principatelor dunA-

rene, cu copildriile depändrile de vorbe, fiind-cd evenimentele din Creta ii cresc peste cap.

ambasadorul Franciei intimp In care deamna pe trimisii Principelui Carol la Constantinopol accepte conditiunile umilitoare cerute de Turcia pentru recunoasterea lui, zicând : cd-pi mânile cea ce priveste urmärile României", Rusia ne spricu toatä sinceritatea, astfel jinia cu tot devotamentul Principele Carol recunoste in memoriile sale mai sincer ajutor, mai serios Rusia a dat si mai folositor o putere, care in realitate nu face sgomot proiecte cari nu se primi". 1) In sfârsit in Octombrie 1866 Poarta recunoaste alegerea Principelui Carol acesta la Constantinopol sä primiascd firmanul de

aceste fapte, timp de 10 ani, relatiunile Rocordiale, mâniei cu Rusia au fost strânse la 1877, când se produce un fapt foarte important, räsboiul ruso-româno-turc. Urmând povestirile faptele s'ar fi produs ast-fel : Rusia cu consimtimântul Europei, a declarat Turciei, spre a pune capät ce suferiau crestinii in imperiul otoman ; Rusia a refusat cooperarea României, dar moment de restriste, când armatele rusesti respinse la Plevna, ea ne-a cerut sprijinul pi România i-a devenit Regele Carol I al vol. II pag. 54-60.

www.dacoromanica.ro

editia Universului

267

Rusia a esit ; cea mai neagrä ingratitudine, luându-ne Basarabia cedatä nouä prin tratatul din ;

gratie acestei

in urmä Rusia ne-a tratat

Paris. Lucrul nu este de simplu, cum il aratá tirile zilnice, ci mult mai complicat. Cu toate analisa acestor evenimente este foarte grea, cáci se afla inct in viatt unele persoane ce au luat parte la ele, multe documente n'au esit pânä acum din arhivelor,totusi sunt astázi destule fapte cunoscute, care st Inlesniascá cercetarea adevärului in ascunzatorile lui pi sä poatä forma o judecatä impartialt. E nevoie inst mai mult ca oria privi lucrurile prin unde a ne desbraca de prisma calmului pi a da pas judecttei reci in locul pasiunei pi resentimentelor. ea este punctul culmiChestiunea Basarabiei, nant relatiunile noastre cu Rusia din timpul rdsboiului de la 1877-1878 dupä acest räsboiu, este legato cu chestiuni adânci din politica europeand, cu cari aparento s'ar crede cä nu are nimic a face. Sângerosul räs-

boiu franco-german se sfârsise prin tratatul de la Francfurt pe Main la 20 Mai 1871. Francia esise micsuratä pi umilitä din acest räsboiu, dar tocmai pentru aceasta arnorul ei propriu era mai sângerat, pi dorul de rásbunare mai aprins. Creatorii imperiului german, pi special Principele de Bismark, nu se läsau de fumul victoriei pi de bucuria generald, ci aveau mereu in minte grija zilei de mâni. Bismark cunostea prea bine calitätile defectele Francesilor, ambitia, patriotismul pi entusiasEl era convins, et Francesii vor profita de cea dintäi ocasie binevenitd, spre a se arunca asupra Germaniei, ca sä din 1870-1871. El se indoia, ca de eri, seamä de lectia primitä, vor indrepta gresalele trecutului, aruncându-se asupra Germanilor, cu alte forte pi in alte imprejuräri, räsbundrei ca nici-odatd, s'ar bolditi de urä pi de putea - soarta e schimbätoare - st fie invingätorii de mâni. atunci represiunea ar fi spdimântätoare : Ger-

www.dacoromanica.ro

mania ar pierde nu numai ce a câstigat in 1871 cu imense sacrificii, dar ar putea fi amenintatd de o adeväratä catastrofd. Printul de Bismark era inzestrat cu o de spirit derece pi pätrunzdtoare, cu o cu o rafinerie pi o siretenie de nepätruns, pi toate aceste mari calitäti pentru un diplomat, le punea mimai in serviciul causei germane, sau mai bine zis a celei prusiene. Pentru tot ce trecea dincolo de interesul Germaniei, Bismark nu avea inimä, nu avea simtire, avea numai prefäcdtorie. Deci grija lui cea mare, scopul aproape unic al activitätei lui, a fost intärirea Germafie la niei, prin ori-ce mijloace, in apa mod ca adapostul ori-cdror surprinderi. Imperiul german creat prin noua confederatiune, Printul de Bismark

sä'l

formidabild

stare de aparare. Pentru armatá pi se arund milioanele cu profusiune, cadrele de intäresc, unitätile se inmultesc, instructia se desvoltd, armamentul se perfectioneazd cu cele mai inventiuni, fortificatiuni inexpugnabile se In toate pärtile, statul-major tine totul gata in ca in ajunul unei campanii, Germania pare o imensä cazarmá. parte din despdgubirea de luatä de la Francesi serveste tot la scopuri

militare, iar un miliard din ea fondul de boiu, päzit cu strictetä in turnul de la Spandau. Se ridick oare-cari murmure, tara simte greutatea acestor sarceni, partidele Inaintate fac lui Bismark o opositie, dar el, prin incredrea sprijinit de un partid puternic, tare prin tária convingerilor pi patriotismului säu, totul, spre atingerea tintei sale. totul pi merge drept numai Printul de Bismark era convins

tärirea läuntricd a Germaniei nu era ; ea trebuia printr'un sistem de aliante pi prin intinderea sferei sale de influente, cari pe deoparte sä ridice in jurul Germaniei un strasnic zid de aparare, pe de parte sä lase Francia complect Bismark inventä in primul alianta celor trei

www.dacoromanica.ro

269

Imparati. El la Koniggrätz,

privirea spre invinsul de il ademeni

vorbe dulci

pi promisiuni frumoase, sä pe ministrul de externe comtele de Beust, politicei prusiene, in locul pe comtele Andrassy, care se pretá la jocul lui Bismark. Ast-fel Frantz-losef I veni la Berlin in toamna anului 1872, unde se pi alianta austroBismark nelinistit la oare-care punct de curtenirile ce se urmau Francia pi Rusia, sä in aliantä pe aceasta din urmá. Profitând de ascendentul ce Imparatul I avea asupra nepotu-

Tarul Alexandru al pi speculdnd cu abilitate unele chestiuni de pi altele de externä, ce preocupau acel timp pe Rusia, determind pe Alexandru a veni la Berlin Impreunä cu Gorciakoff, in timp când se gásia pi Frantz-Iosef. Ast-fel se fäcu alianta celor trei Imparati, bazatä nu pe un tratat scris, ci pe o intelegere intre ei asupra urmätoarelor puncte : a se mentinea in Europa starea ritoriald de ultimele tratate; a se resolva greutätile ce s'ar putea ivi chestia orientului ; a se lua mäsuri lui

revolutionare ce tulburau monarhiile impotriva Europei 1). Aceastá aliantá era departe de a fi

mai vârtos in ceia ce privea pe Rusia. Pe Bismark, cu toate afectárile sale de liniste desinteresare chestia orientului, preocupa mult cine ar putea pune mâna cazul unei desmembrdri a Turciei. pe Constantinopol, preocupa inch chestia slavismului. Triumful Rusiei ar

da o mare preponderantd slavismului, iar Rusiei atâta fortá autoritate, ar contrabalanta-o pe a Germaniei, o ciocnire cele daub imperii s'ar puteai usor produce ; ar fi inevitabild chiar In multe chestiun, politice pi economice.

Bismark, fidel conceptiei sale.

A. Debidour L'histoire diplomatique de l'Europe vol.

pag. 445 i urm.

Gabriel Hanotaux Historie de la France

al

IV pag. 47

urm.

www.dacoromanica.ro

II

vol.

270

voia ca eghemonia Germaniei sä neatinsd.

nediscutatä

Pentru aceasta Bismark avea nevoie asigure sprijinul efectiv al unei puteri, care i ar fi totdeauna devotatd, dar nici odatä primejdioasá. Aceasta era Austria. Posijiunea geograficd a acestia servia de nune planurile cancelarului german. Amalgamul de populajii din Austria, cu preponderanta elementului dictä lui Bismark susjie elementul german de acolo.

claritate

cu

Hanotaux deliniazd ches-

tiunea : Bismark avea ochiul asupra Parisului, dar se ocupa mai vârtos de ceia ce se petrecea la Viena. Fran-

cia

Viena era nodul politicei germane : la Viena

avea si se rezolve conflictul dintre Germania de nord

; la Viena cu cea de sud, adevarata problemä a ar fi sä se rezolve vre-odatd, confictul dualismului protestant pi catolic; la Viena avea sä se rezolve problema panslavismului pi manismului, problema orientului occidentului. Rusia, s'a zis, pentru a se desvolta spre Mediterana, trebuie sä-si pasapoartele la Viena. Prusia, pentru a pe Rusia, trebue sä-si faca punctul de sprijin la Viena; si ea se teme de a ridica contra ei gliei pi a puterilor occidentale, ea voeste a substitui inaintärei vest inaintarea est, Germania este a lua tot drumul Prin sr-

avea sä se rezolve,

mare Viena formeazd, cu Pesta, grija cea mare la Berlin. Bismark pentru moment n'are decât un a fi al treilea dintre Rusia Austria,

pentru a o supraveghea, a o dirija toatä intimitatea ! 1). nevoie.

pi

ao

la

Bismark cAuta asigure succesul acestei politici eghemonie a Germaniei prin alte mijloace de pätrundere : una spre sud, anume prin alta spre Oare-cari incidente oare-care de

dintre Francia

Italia, speculate de Bismark cu multä

Gabriel Hanotaux Histoire de la France conlemporaine vol.

pag. 64.

www.dacoromanica.ro

271

abilitate, afectiunea ce acesta se prefâcea tru Victor-Emanuel al

II,

mai vârtos

are penpolitica antica-

de atunci a lui Bismark se potrivia a Regelui Italiei, vizita ce Victor-Emanuel al H fäcu lui FrantzJosef la Viena, unde fu primit cu multä solemnitate pi aträgeau pe nesimtite Italia in sfera de actiune a cancelarului german. Pe tronul României se gäsia un print german, un Hohenzollern,

de care Bismark fäcea o

foarte

dându-i prea putin ajutor dar totdeauna spere, pi sugerându-i mereu ideia, in dificile nu s'ar putea baza deck numai pe sprijinul tinandu-1 ast-fel oare-cum legat printr'un fir lung, dar sigur. Ast-fel Printul Carol de Hohenzollern devenia in parte a Europei, in România, un factor foarte folositor politicei lui Bismark. Lucrul acesta era simtit de unele minti pätrunzátoare pi Laboulaye, de al Franciei la Petersburg in 1875, scrie interesele germane ale Austriei sunt tot apa de scumpe Germaniei, ca pi ale Prusiei. In ochii ori-cdrui German, tot ce se cuprinde in Austriei este mostenirea Germaniei, pi tot ce i se va mai adáugi, va fi considerat ca un german. Ungaria este avangarda Germaniei, cum Printul de Hohenzollern In România este avanpostul ei 1.). De almintrelia un fapt petrecut cu putin venia in sustinerea acestei Principele Carol de Hohenzollern, in telegrama de felicitare adresatä lui Vilhelm I, când s'a proclamat Imeste la avanpostul pätrunderei parat, declaa singur, germane in orient : Sunt aici singur, la un extrem vanpost, ca o santineld la fruntária dinspre Totusi

nu sunt nici de departe, nici de obosit, ca sh nu pot, din toatä mA asociez la strigätul de bucurid :

Imparatul german 2).

Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine vol. al IV pag. 66. 2) Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine vol. al

1V

pag. 304.

Memoriile

editia

1905, pag. 204,

www.dacoromanica.ro

272

In aceastä stare de lucruri incepe criza din impeotoman. In 1874 tulburdri ciocniri se la granifa Muntenegrului intre Turci Muntenegreni. In 1875 isbucneste insurediunea din Bosnia Herzegovina. In 1876 Serbia Turciei Bulgaria se agito. Peste tot Turcii, obiceiul procecu o cruzime späimantätoare; jafurile, incendiile, omorurile se fin lant; nu sunt crutati nid copiii, nici femeile. Turcii cautá in sânge in jaf revolta crestinilor.

Rusia nu putea sä spectatoare indiferentá la aceste orori. Crestinii din imperiul otoman aveau dreptate. Rusia nu putea lase prada barbariei. Ea si-ar fi desminfit

tradifia

credinfa, iar indiferenfa

ei ar fi provocat nemulfumirea a zeci de milioane de crestini, de slavi. Erau in joc nu numai interesele Rusiei, ci interesele civilisafiei a umanitäfei Rusia se mai Europei. Atunci o lucrare diplomaticd, de intorsäturi, de reserve, de reticente, de nehotäriri, care finu aproape doi ani,

sä dea nici-un rod. Anglia se aratá susfinea pe Turcia ; Francia, Inch

Rusiei

din 1870-1871, era nehotäritä; politica lui Bis-

de reserve siretenii, inspira dere Rusiei; oare-care chiar se manifestase de mai multe ori aceste state. Pe de parte afacerile din Peninsula balcanicd luau impuneau o solufie cAt mai repede. Toate sfaturile, mark,

toate intervenirile la Constantinopol remäseserd efect, ca Incercarea de reforme, Tanzimat, fäcutä de Turcia. Nu mai era alt pentru resolvarea crisei läsase rásboiul. Europa se convinsese rdspunderea-i proprie. aceastä Rusiei, pe risicul aventura Rusia nu se putea rásboin, a'si lua garanfiile de primul se la Germania Austria. Din partea Germaniei Rusia aceiasi reservä de sinceritate. Bismark doria rdsboiul, sä angajeze nimic, ca sä poatä

www.dacoromanica.ro

273

mai multe foloase din urmärile lui. intrevedere ce avu la Ems lunie 1876 Alexandru al II pi Vilhelm I nu nici-un resultat Atunci Tarul Alexandru al se sä se Austria, se alipiascd toarci mai mult de ea, spre a fi sigur putin de neutralitatea ei. intervedere foarte importantä avu la Reichstadt in 8 lulie 1876 Alexandru al pi Frantz losef. Neutralitatea trage

obtinutä, dar cu pretul unor enorme Austriei a fost sacrificii pi cu satisfacerea tuturor pretentiilor austriace. causa Serbiei, Acestea erau : Rusia päräsia

despre care Austria zicea ar putea deveni Piemontele Slavilor meridionali ; se angaja sä apere mai putin posibil causa Muntenegrului; cu totul la ori-ce partea occidentald a Balcanilor; acorda Austro-Ungariei permisiunea de-a ocupa la nevoie Bosnia

pi

Herzegovina 1)

Pretentiile ridicate de Austria in intervederea de la opera lui Bismark. El singur Reichstadt nu erau de pi nu lua parte la acea intervedere, mArturisepte, era invisibil pi present". Alexandru al II din nou in toamna anului 1876 sä afle care ar fi atitudinea lui Bismark in casul unei neintelegeri Rusia Germania nu Austria pi acesta lase sä s'ar putea da de partea Rusiei contra Austriei. Aceasta pi mai mult convingerea lui Alexandru al II, ci trebue si cedeze pretentiilor Austriei pe toatä linia, la Viena o conventie pi la 15 lanuar 1877 se secretä intro Rusia la Reichstadt. 2)

pi

Austria pe basa intervederei de

In timp ce Bismark din ce ce mai mult pe Austria in pretentiile ce fácea Rusiei, mai gäseste o ocasie de a pune un spin in coasta Rusiei, vräjmäsia viitoare a Romaniei, care avea fie speculatä cu mult talent in folosul Germaniei, sä asigure pe 1) Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine vol. al IV pag. 110. 2) A. Debidour Histoire diplomatique d e l'Europe vol.

www.dacoromanica.ro

all p. 502

274

deoparte preponderanta Germaniei la Dunärea de Jos, pe de alta anihileze influenta Rusiei pi aici, cum o anihilase in partea occidentald a Balcanilor. Bismark se serveste de acelasi mijloc pentru a cu Rusia, de care s'a servit pentru a Italia cu Francia. Ceia ce era Tunisia pentru Italia Francia, acelapi lucru avea sä fie Basarabia pentru Rusia pi RoBismark simtia bine nimic n'ar putea mai pi a-i indispune mult a nemultumi pe contra luarea Basarabiei. Din aceastä causä nia s'ar indepärta pentru vreme de Rusia, ar intro sfera de actiune a Germaniei, care ar gási un minunat teren de influentd nouä, pi economick Rusilor, de

de bine dotatä de

care avea totul de pi lui Bismark a dat Tunisia Franciei, ca sä atrage Italia in tripla tot au dat Basarabia Rusiei, ca atragä pe transformat.

cum

sfera influentei germane.

Bismark a speculat cu abilitate resentimentele ce avea Tarul Alexandru al unii oameni politici rusi. El le-a sugerat ideea ch acum ar fi timpul, ca Rusia sä unele dispositiuni jignitoare pentru din

tratatul de la Paris, printre acestea reluarea Basarabiei. Era o chestie de amor propriu pe care Bismark o sgandäria, lui Alexandru al ideea de a rescare o primise de la tatäl tabili Rusia limitele In acelasi timp Rusia ar avea pi un teritorial Europa, - singurul ce ar putea - care sä-i dea un hotar natural, Dunärea, pi sä-i pi o nare pentru sacrificiile fäcute räsboiu. In ceea ce priveste ea s'ar ori ar fi a se cu alte compensatiuni ce i s'ar acorda. aceasta e opera lui Bismark nu mai e nici o indoialá. Politica Austriei absolut dependentä de lui Bismark, declaratiile lui asupra intervederei de la Reichstadt cá a fost invisibil pi present", atitudinea lui 1876, pentru a o forta sä cu falb de Rusia Austria conventia de la Viena, pe basa intervederei de

www.dacoromanica.ro

275

la Reichstadt, purtarea lui la congresul din Berlin urmärile tuturor acestor fapte, sunt dovezi neindoelnice. Rusia, dintr'o chestie de perspicacitatea amor propriu, uitä prudenta ei obi§nuitä, cade cursa ce-i Intinsese Bismark. mereu Rusia la räsIn acela§i timp Bismark boiu i intervedere avutä la Berlin in Martie 1877

chestiunea Basarabiei

generalul Ignatieff, trimis acolo in misiune, intre rele de cari acum Rusia, ar fi räsboiul". 1)

spune mai

intrebare foarte importantä se pune acum : se

mai vârtos se putea ti in România ? punsul e neIndoelnic. acest fapt nu era înainte de räsboiu in gura tuturor, era cunoscut de initiati, cari avuseserd indicii ocasia de a'l cunoa§te, dar asupra lui pästrau tkerea. Se vedem dar cari sunt aceste indicii, unii oameni politici ai României puteau aceas`a,

sä nu le cunoascd.

Pester Lloyd inch din Martie 1876 scrie asupra viitoarei päci, cä Bosnia Herzegovina vor apartinea Austriei, gurile vor fi retrocedate Rusiei, care va

da o compensatie

Este posibil a nu se fi

noscut in România spusele unui ziar oficios din

ria, ce purta pecetea

inspiratiuni bismarciane ? Lucrul era deja cunoscut de diplomatii sträini Ducele

Decazes, ministrul de externe al Franciei,

scrisoare

a sa din 7 Martie 1876 spune : D-1 de Bismark tueste pe Austria ocupe militäreste Bosnia Her-

zegovina, chiar de ar trebui sd rdmdnd acolo, o ocasie cu de cd Rusia ar avea a relua Basarabia".2) E posibil ca oamenii no§tri de stat sä fi fost, chestie ce-i privea aa de aproape, mai putin informati, ori mai putin dornici de a se informa, decât diplomatii Franciei, pe cari retrocedarea Basarabiei privea mult mai ? 1) Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine vol. al IV pag. 133.

2). Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine

vol. al IV pag. 104.

www.dacoromanica.ro

276

Caratheodory-Pa§a, ministru representantul Turciei la congresul din Berlin, spune urmätoarele asupra intervederei de la Reichstadt : Trebue a se nota, ch originea acestei chestiuni (Bosnia Herzegovina) se dupá cele ce se spun, la intervederea Imparatilor la Reichstadt, lunie 1876. Cel putin aceasta a afir-

mat-o sub jurämânt M. Kogälniceanu. El a declarat, ch

a avut

in mânile sale douá documente scrise cu creionul, unul de principele Gorciakoff, altul de comtele Andrassy, schimbate lobe dân§ii la Reichstadt ; acele ce erau formulate ca simple expuneri de idei, admiteau, in ipotesa unui ruso-ture, retrotntinderea Austriei cesiunea Basarabiei Rusiei, Herzegovina-Bosnia. Mai multe ale lordului »Salisbury in timpul discutiunilor oficiale

private dau

loc a crede cd Anglia, din partea ei, se familiarizase cu idee, in timpul de la Constantinopol".1) In Memoriile Regelui Carol se spune cä Bismark ar fi sfátuit pe Principele României Mai 1877 de a nu se opune serios cerinfelor de a invoca o datorie fatä de Poartá din punct de vedere al convenienfelor, de a ceda in urmä fortei. In acelasi mod arath lucrurile

Prinful de Hohenlohe, in memoriile sale.2)

La intervederea ce a avut Ploe§ti la tul lui lunie 1877 Principele Carol al României Principele Gorciakoff, s'au petrecut urmätoarele : Cancelarul Rusiei a recunoscut eh România avea nevoie de

gurile Dunärei, pentru desvoltarea ei economicd podar a u Rusia Chiliei sarabia, pe care tratatul din 1856 cedase principatelor. Prin(ul a rdspons cd momenta! nu era venit pentru a agita aceste chestiuni ; numai

o campanie glori-

1) Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine vol. pag. 364. 2) Mémoires du Roi de Roumanie edit. 1905 pag. 270. Prince de Hohenlohe Mémoires vol. al pag. 214.

al IV

www.dacoromanica.ro

277

oasd se va putea pune chestiunea lärgirei Izotarelor. 1) G. Vârnav-Liteanu, agentul diplomatic al României la Berlin, raporteazd inisterului nostru de externe la 26 lunie 1878, ch insträinarea Basarabiei era nu numai conceputd, dar chiar de mult timp la Reichstadt. 2) Dar in

de acestea, sunt dovezi unii oameni politici din România erau de mult in deplina a proiectului retroceddrei Basarabiei. M. Kogálniceanu scrie la 26 lanuar 1878 agentului diplomatic al României la Viena : toed din luna lui (1877) am #iut ce s'a petrecut la Reichstadt i nu aveam nevoie s intreb pe Principele dac Austro-Ungaria con-

sim(ise sau nu la retrocedarea Basarabiei, dupá cum m'ati sfátuit fac prin depe§a D-voastrd din 29 embre. V'am spus la Viena, ed repet i ast-zi : legerea a Viena i St. Petersburg i nu Intre acest din urmä cabinet din 3) In acei4 ordine de idei M. Kogdlniceanu telegrafiazá din Berlin, in timpul congresului, ministerului nostru de

externe, la 20 lunie 1878 : Da un an v'am spus ade-

värul. Evenimentele, din nenorocire, au justificat prevederile mele. Congresul nu face a regula ceia ce fusese la Reichstadt prin celor trei Im-

parati. 4)

lucrurile stau ast-fel, dach soarta Basarabiei era deja de politica lui Bismark de intervederea de la Reichstadt, cum scrie Pester Lloyd aratá Ducele Decazes in scrisoarea sa, scrisorile schimbul de Kogälniceanu avusese in Andrassy la intervederea de la idei dintre Gorciakoff Reichstadt; este admisibil oare, ca misiunea ce a mers la Livadia toamna anului 1876 fi fost al

1) Gabriel Hanotaux llistoire de la France contemporaine vol. pag. 322. 2) M. Kogálniceanu Corespondenfa I pag. 230 M. Corespondenta diplomaticd vol. pag. 23 4) M. Kogálniceanu Corespondenfa diplomaticd vol. I pag. 229

www.dacoromanica.ro

278

nu fi cerut acolo nici-o infor? E posibil ca Tarul Alexandru al II pi Gorciakoff sä fi negat un lucru ce deja se stia, ba se pi publicase, ori fi dat o pe care sä o calce ca niste oameni de ? Este de pufin mafiune asupra

pi

inadmisibil !

Din contra sunt serioase indicii, pufin un inceput de in se guvernul rus, fie la Livadia, fie parte. pi generalul Ignatieff a venit in Bucuresti in lanuare 1878, ca trateze cu guvernul chestiunea Basarabiei, a aclus cu sine o foarte importantä scrisoare a Principelui Gorciakoff cätre ministrul nostru de externe, in care spunea : Majestatea Sa Imparatul a socotit mentul sosit a elucida oare-cari chestiuni, pe cari am de a le atinge in termeni generali fost deja ea Escelenfa in vederea päcei viitoare. Este important pentru noi fie nici-o neInfelegere

aceastä priving In scopul de a le inlätura, Augustul trimite pe adjutantul general comte Ignameu

tieff la Bucuresti. El vd va expune vederile cabinetului imperial. Excelenfa Voasträ cunoaste deja direcfiunea generald. Ea plie noi dorim sä facem pentru nia tot ce ne fi posibil pe diplomatic. Dar cä noi asemenea avem interese drepturi de Ea ocrotit (des intérêts et des droits sauvegarder), asupra nu putem transige. ce de la guvernul este o apreciare justá pi rafionalä a situafiunei sale pi a noasträ... ') Toatä scrisoarea aceasta de o netägdduitä imporconfine puncte, ce pare voeste a le dar cari totusi se pot usor citi printre Gorciakoff scrie lui Kogalniceanu, a fost posifie de a atinge cu el termeni generali oare-cari chestiuni, acesta cunoaste deja directiunea generala a vederilor cabinetului imperial, pi acest cabinet are interese drepturi de ocrotit; este neindois lucru, ') M. Kogälniceanu Corespondenfa diplomaticd vol. 1 p. 181.

www.dacoromanica.ro

279

du-se in intervederea dintre el Principele Carol la Ploesti, ch un schimb de avuseserd Gorciakoff Kogälniceanu, deci inter guvernul rus Ce de chestiuni puteau sä fie acestea? Privitoare la räsboiu ? Nu, cáci cancelarul sesc spune sunt in vederea viitoare". De altmintrelia räsboiul era pe chestiuni semnate privitoare la el nu mai puteau fi. Gorciakoff mai spune inch, relativ la acele chestiuni Kogälniceanu

Rusia avea interese drepturi de ocrotit. Ce chestiuni privitoare la pace puteau fi Rusia, in cari aceastä din urmä sä aibä drepturi terese" ? Ce-o interesa pe in pacea viitoare ? Independenta ? Dar Rusia nu ridica cea mai obiecstie

independentei. Vre-un teritorial ? oferise singurh Dobrogia. Vre-o despägubire de räsboiu sau niscaiva avantaje politice economice ?

tiune Rusia

Generalul Ignatieff era autorizat deja sä le acorde. Ce putea fi dar alta, in care Rusia avea drepturi interese de ocrotit" deck chestiunea Basarabiei ? Inceputul scrisorei lash a se vedea ch acele oare-cari chestiuni" - recte chestiunea Basarabiei - au fost discutate cu Gorciakoff, poate chiar cu Imparatul ; s'au produs atunci oare-cari nepotriviri de idei, dar solutia a fost pentru momentul oportun ; ca Imparatul Alexandru, pacea are rásboiul e pe sä se incheie, socoate acum a sosit acel moment oportun, pentru a elucida acele chestiuni, ca sä nu nici-o neintelegere. se explich randurile din scrisoarea lui D. S. (Dimitrie Sturdza ?) adresatä din Pesta la 13 Martie 1878 ministerului de externe, in cari spune cä diplomatii rusi se silesc a demonstra peste tot,cd este guvernul asupra acestei chestiuni mai

acesta i-a cedat deja teritoriul (a Basarabiei), clamat, resistenta nu-i deck o simplä comedie, pentru a face ca tara sä hapul 1). M. Kogálniceanu Corespondenta diplomaticd vol. 1 pag. 30.

www.dacoromanica.ro

280

Evident, acei diplomati ca si poatä demostra peste se fi ci guvernul român a cedat Basarabia, trebue servit de vre-o sau vre-un argument oare-care, de mincinosi", cum voeste a-i nu sä fach numai considera acea scrisoare. Tot ast-fel se atitudinea indignatd a Rusiei in potriva nuarie 1878, acusând pe oamenii nostri politici de ingratudine cálcare de cuvânt. Este neindoelnic dar, ci putin unii din conduRomâniei de atunci cunosteau hotärirea luatä in privinta Basarabiei a-si da ci sia tine la aceasta din amor propiu nu va ceda. Atunci cum se atitudinea bärbatilor politici de atunci, protestärile sgomotoase, interventiunile fäcute In toate pärtile punerea armatei in stare de apärare ? inchipuiau dânsii ch vor obtinea satisfactie de

la congresul din Berlin ori de la vre-una din puterile Europei ? Dar congresul european nu era sigur, el n'a definitiv decât prin Mai 1878. Apoi din momentul ce se intelegerea dintre Rusia, Austria Germania, cum puteau ci cele dintii fost

puteri vor da dreptate României, Impotriva Rusiei trium? mai vârtos cum inchipuiau, vor tinea aceasta de la Germania, care didea tonul litica europeand, când Bismark sugerase Rusiei aceastá idee.

Cam ce puteau spera de la puterile Europei luate Austria nu se putea dar spera nimic ; de la Italia nu, politica ei gravita jurul politicei austro-germand ; de la Turcia nu, cäci eAsteptau sprijin de la ram vräjmasi in stare de a vechei simpaFrancia, baza comunitätei de ce ne ? Dar relatiunile cu Francia, eel putin cele oficiale, se slábiserd foarte mult ; pe urmä Francia, din cauza ränilor ce primise atât de curând, a jucat un rol nehotärit In toate afacerile acestea. S'ar fi putut comta pini la oare-care punct pe Anglia, care fâcea o politici contrari Rusiei. Dar n'a in parte ? De la Germania

www.dacoromanica.ro

281

intervenit efectiv in favoarea Turciei, de care o legau

interese foarte mari, era

intervie efectiv in favoarea Romaniei, de care avea mult mai interes ? mult s'ar fi putut märgini a spune cuvinte pentru ori a face vre-o protestare la ocacongresul zie. Lucrul s'a pi petrecut intocmai, de la Berlin, lord Beaconsfield,

ce

tiunea de Rusia tratatului din Paris in privinta reprezentantii celor-alte puteri deBasarabiei, ori-ce interventiune in afacere, cd nu ar putea guvernul englez tntrebuinfeze

pentru a

stipulatiunile acelui tratat, dar proexplicatiunile testd contra acestui schimb colegilor sdi rapt Toate interventiunile erau dar niste incercdri, ce dinainte se puteau vedea vor fi zadarnice, la cari avea se capete rdspunsuri sau analoage cu dat de care poate servi

de : Germania este prea departe de cd nu ar putea se pund prima linie peahen apdrarea ei,

caracteristicd a politicei germane

czestiunea Basarabiei 2). Prin urmare dach se putea avea convingerea Rusia nu va ceda In chestia Basarabiei, de la pa-

Europei nu se poate astepta nici un sprijin efec-

tiv, fie congres, fie in mod separat, atunci ce cale mai deck a trata Rusia. E adevarat, lucrul era dureros, atingea simtimintele intime ale Wei, putin era practic, era profitabil, pi nu se dar poate obtine totul, e de preferat a se o parte, a se la tot. totdeauna gata . trateze direct Rusia s'a noi. A declarat-o Imparatul Alexandru pi Gorciakoff generalului trimesul nostru extraordinar la Petersburg in lanuarie 1878 ; fäcuse aceste declaratiuni la Viena baronului Calice pi comtelui Andrassy ; Gorciakoff 1)

Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine

vol. al IV pag. 354.

2) M. Kogálniceanu Corespondenfa diplomaticd vol. 1 pag. 171.

www.dacoromanica.ro

282

declarase din nou aceasta generalului in Martie 1878 1); in fine misiunea generalului Ignatieff la Bucuresti, 1878, avea tocmai acest scop importanta scrisoare a lui Gorciakoff Kogälniceanu, atunci de Ignatieff, aratá evident aceasta. Generalul era imputernicit sä ofere României schimbul Basarabiei, pe Dobrogia urmätoarele

: o despägubire de

boiu de 50 milioane franci, un pod peste Dunärea construit cu cheltueala Rusiei; o de pe rea o floto de räsboiu pe Marea 100 de tu100 mii pusti Henry Martiny, un otel al invalizilor construit in Bucuresti dotat de Imparatul Alexandru, pentru invalizii români din România nu s'ar fi multumit ele, putea sä mai altele, putea stea la tocmeald, Rusia ar fi dat ori-ce dintr'un

motiv hotäritor de ordin moral: Rusiei, nu-i convenia nici-un pret, ca din partea unei amice ortodoxe, se ridice protestäri motive de spoliatiune deposedare tocmai in potriva ei, care declarase boiul luptase pentru apärarea drepturilor crestinilor. Rusia voia ca retrocedarea Basarabiei se fach sub

forma unui schimb, pe care l'ar fi de Aceasta era credinta diplomatilor de atunci, credintä ce o au unii din diplomatii de azi. Sub aceastä formä, lucrul nu era ar fi fost practic, mai ales cu menajarea formotivelor. De almintrelea istoria ne oferä exemple Napoleon al III, in locul Lombardiei ce a dat ltaliei in 1859, i-a luat sub formä de compensatie Nizza Savoia. S'ar putea obiecta Dobrogia nu pretueste cât Lombardia ; dar nici Basarabia nu pretueste melor de

cât Nizza economicä,

Savoia, ce au o mare pe lângä aceasta Savoia mai

1) M. KogAlniceanu Corespondenfa 22, 33, 54.

www.dacoromanica.ro

vol. 1 pag.

283

nul familiei domnitoare italiene

Poate

Italienii vor

fi fost jigniti dar oamenii politici ai Italiei au mai bine situatia, au explicat-o tärei in mod constiincios, schimbul s'a fäcut agitatii protestäri din partea Italienilor, cari n'au de a-si nifesta iubirea recunostinta pentru Francia Napoleon al Ill. Italia a cules in curând roadele acestei politici, cáci numai dupä ani, au avut un nou tig, Venezia, obtinutä tot prin generositatea Franciei a lui Napoleon al III. Sunt imprejurdri viatä, când cine-va trebue sacrificii dureroase ; le face, având vedere nu numai prezentul, ci viitorul.

In afara de acestea, România nu se putea plânge totul de Rusia, in timpul räsboiului din 1877-1878. au fost poate unele neintelegeri, ce au atins nostru propiu, nu trebue a se uita un lucru : România a avut un câstig enorm din acest räsboiu, independenta. Ori-ce s'ar zice, ori-care ar fi fost eroisarmatei noastre destoinicia conducAtorilor ei, aceastä nu era nici de mare, nici de puternicä, ca sä poatä pe Turcia cuceri independent& Rusi noi fi obtinut atunci independenta ar fi trebuit sä multi ani, sä mai vreme vasalii Turcilor, s'ar fi prezintat o situatie prielnicd spre a ne proclama indeBulgaria, ce a asteptat 30 pendenti. Exemplul ani o ocazie favorabilä, ca sä dobândiascd denta

ocazie fortatä

atunci

la oare-care

punct de Regele Ferdinand ministrii säi. Apoi altä cucereste valoare independenta ce un popor prin sângele pe câmpul de räsboiu, fatA cu pendenta in biurourile cancelariilor. Care a fost dar motivul conducAtorilor României a se abate de la calea tratativelor, pentru a lua pe a protestärilor

opunerei

? A fost teama de re-

sentirnentele populare ? Dar un um politic nu trebue vâneze numai popularitatea ; din contra, el este dator sA 1) C. Cantu Les trente

années pag. 77

www.dacoromanica.ro

81.

284

Ei nu puteau fi a§i-o sacrifice chiar spre binele de de patriotism, când ar fi dovedit ch au atunci incercat totul spre a nu pierde Basarabia; pi când n'au putut nici un pi prin nici-un mijoc evita aceasta, când au fost nevoiti a se pleca fata a Europei au obtie in schimb maximum de avantaje pentru decât s'o expue agitatiunilor zadarnice pagubelor prezente viitoare. Oare Cavour ar putea fi acuzat vre-odatd de patriotism pi cu toate api de cine-va pentru cestea a fost nevoit a ceda Nizza pi Savoia'). Oare in aceastá chestiune a Basarabiei, oamenii

politici n'au suferit inriurirea unei vointe supea tot puternice, ce s'a exercitat din anumite viitorul la pi cu anumite scopuri ? Va aceasta, când secretul va fi mai bine desväluit pi rile faptelor de la 1878 se vor vedea mai Necontestat o mare grepalá s'a fäcut atunci : din partea Rusiei, care dintr'o chestie de amor propiu pi pentru o de pämânt, ce s'a dovedit mai in urmä a nu-i fi de nici-un a cursa rioare motive

de Bismark, fäcând jocul politicei acestuia ; gredin partea noasträ, ch nu am pätruns mai adânc in teseturile unei politici obscure, ch nu am despicat mai profund imprejurdrile pi nu am a le mai bine in folosul nostru.

1) C. Cantu Les trente derniéres années pag. 90.

www.dacoromanica.ro

Concluzie Din cele ce preced, juclecata nepärtinitoare ar putea stabili : ca noastre, asezate între trei puteri mari, au suferit efectele politicei Din acestea, Turcia timp de trei secole mai bine s'a purtat in modul cel mai räu posibil : ea, cu ajutorul elementului grecesc, ne-a räpit independenja, a distrus stitujiile najionale, a a patronat toate dreptäjile

violenjele,

bätut

de poporul român,

cea mai desävärsitä mizerie matepe care l'a redus rialá moralá. Totusi o circumstanjá usurátoare vine favoarea Turciei : aceastä purtare a ei de Wile noastre nu era in totdeauna provocatä din gándul de a dânsa avea bune ne face räu, din potrivä S'au väzut Sultani oameni de stat turci, cari aveau milá de Wile noastre, voiau a le face câte-un bine pedepsiau pe cei ce le asupriau. Dar de la un timp politica Turciei era de de neconsequentä, administrajia ei ruptä, conducAtorii ei de incapabili sau cât bunele ori silinjele de a

de conin erau

complect anihilate, iar starea aceasta de lucruri produ-

www.dacoromanica.ro

286

cea consecintele cele mai desastruoase nu numai in protributare, ci in turceascä.

Austria a fost dusmana noastrá constantd. Fidelä divisei sale A. E. I. O. U. (Austriae est imperare orbi universo), de când am venit in contact mai apropiat cu dânsa, atintit ochii asupra noasträ, ca un vultur asupra präzei. Asezatä

mijlocul Europei, deschidat repede, cä valea närei este rnijlocul mai bun pentru remediarea acestui räu, calea cea mai pentru expansiunea ei de a ne pi economicd. De atunci planul tropi a fost stabilit pi o neclintitä persistentá

dere spre märi, ea

veacuri toate

Pentru realisarea lui, ea s'a servit de pi

de toate mijloacele : prin ipocrisie

neadeváruri ea ne-a ripluit Wile, ne-a ingenunchiat economicepte, ne-a doborit politiceste pi s'a opus din toate puterile la ori-ce másuri menite a ne ori a ne ridica. Rusia a fost singura din cele trei puteri vecine care ne-a voit binele ne-a dat sprijinul atâtea ocazii. Bazatä pe comunitatea de credintä, miscatä de mila ce-i inspirau suferintele crestinilor din poate pi de interesul politic de a ridica un stat mai puternic ea Turcia, ea Austria, stat a simpatie recunostintá sä pi le mare Rusia a cäutat de la Petru urmä sä ne si ne apere, apoi sä ne proteagd, organizeze sä ne ridice, iar când i s'a pärut c'am ajuns in stare a ne conduce sä unirea atragi,

dinastia sträinä. Este necontestat, interval de douä veacuri jumatate se vor fi produs unele incidente despläcute, se vor fi fäcut greseli, se vor fi gush oameni, ori cari si nu fie preparati pentru anume

sä fie porniti sau abusivi. Dar in ce ce parte a lumei nu se petrece la Un orn, ori doi, nu se solidariseazd cu generatii intregi, nici faptele izolate o purtare ; politica unei täri fatä de alta nu se din crâmpee, ci dupä mersul pi atitudinea ei

www.dacoromanica.ro

287

generald, din efectele generale ce produce. ar fi sä punem in purtarea Rusiei purtarea Austriei fatä de noi, am gási in purtarea Rusiei foarte mult bine, iar purtarea Austriei numai Mutate, färä nid-un bine. nu se poate cere binele absolut, datoria unui ca pi a unui popor este a nu uita pe cel ce i-a fäcut mai mult bine pi a-i arata recunostintä pi dragoste. Acest lucru l'a simtit politica austriacä mai mai urmá, pi din nenorocire politica austrol'a simtit mai bine decât noi. Aceastä politicä, când a ca Imprejurärile ne pi ch nu mai poate face din Wile noastre daub provincii austriace, a umblat dupá un prilej, a un moment priincios, noi pi Rusia, a rupe legAturile spre a bäga vrajbä ce ne uniau cu dânsa, ca ne atragh in apele influentei austro-germane. Prilejul a fost gäsit in nenorocita chestiune a Basarabiei, fructul veninos al politicei austrogermane : Rusia, ca noi, am about In aceastä coma De atunci incoace oamenii nostri politici, unii sä-si dea altii de bunä voie ori din calcul, s'au indreptat pe aceastä cale. De atunci s'a In tara noasträ politicä antirusd. Faptele istorice au fost denaturate sau negate, intentiile räu interpretate, gresalele exagerate, defectele unor oameni märite, calitätile altora micsorate, cele mai lucruri explotate. In discursuri, in conferinte, in presä, in publicatiuni, in chiar, ba câte-odatd in parlament, in sfârsit toate ocaziile, fie-cine tinea sä-si dea nota lui contra Rusiei. acelapi timp, Austria nu era glorificatä pe ne simtiam totusi cât mai mult strânsi in sale, sufocati de dragostea ei, pe când räceala noasträ catre Rusia, infiltratä chiar in inimile copiilor, crestea din ce in ce,ajungind producä in unele suflete impresia, ca Rusia este un monstru,dusman secular gata sä ne sfâsie. Astfel a spune o vorbä pentru Rusia, era o crimä de les-nationalitate, iar a se

arata cine-va nepärtinitor sau favorabil ei devenia nici mai mult nici mai putin de cât vândut Räspunsul la toate acestea Rusilor pi trädätor de !

www.dacoromanica.ro

288

era invariabil nea moscovitä.

laconismul

: Basarabia

expansiu-

ci chestia Basarabiei este dureroasd

si n'o deplingd. Dar in Basarabia a avut o compensatiune, Dobrogia, am fi avut altele, nu fäceam politica ce am fäcut-o in 1878. Dobrogia nu este un lucru de despretuit, sind pentru moment la o parte simtimantul patriotic, ori-cine o cunoaste in fond, nu poate ezita si nu turisiascd ci e superioard Basarabiei. Nu numai ci e mult mai mare ca intindere Basarabia, dar Dobrogia se gäsesc gurile Dunirei, cari sunt sub autoritatea comisiunei danubiene, nu se poate pe testa cA se pe teritoriu romanesc, ci pe ele ele se desvoltä o insemnati viati comerciald lit de profitabild nouä, in timp ce Basarabia este abia märginitá numai de una singuri dintre ele, de bratul Chilia. Dobrogia dA Rominiel o portiune din coasta rei Negre de 225 km. pe Basarabia posedi numai a parte, 85 km. Coasta Basarabiei, märginita peste tot de bancuri de nisip, nu o singurA un singur mäcar, pe coasta trei porturi : Sulina, Constanta ManDobrogiei galia. Dobrogia cu cariere escelente, cu zäcdminte ape minerale, cu päduri, cu unele regiuni foarte fertile, contine mult mai multe Basarabia, regiune ce nu are decit fertile bälti. noi am fi mai din timp mai cu pricepere sA punem in valoare aceste nu e

care

avantaje ale Dobrogiei, ea ni s'ar prezinta astázi stare mai infloritoare. din punctul de vedere al este mult superioara Basarabiei.Dacd e sA netemen de acea mult expansiune moscovitd, Dobrogia ne frontiere naturale foarte tari, delta Marea Neaaccesibile in prea putine locuri, acolo cu multä greutate, pe Basarabia are tocmai Rusia o frontierd incertá imposibild de aparat in mijlocul unei stepe. Basarabia a fost in tarA

www.dacoromanica.ro

289

neasca, dar drepturile noastre s'au in vechime asupra Dobrogiei, cáci Mircea mare stäpânise o parte din ea, titulatura lui, pe altele figura aceia de stäpan pe ambele ale tutindeni pânä la Marea cea mare. A.poi pe närea a Dobrogei existä de mult o in partea numeroasd populatie româneascd. Deci nu se poate zice dându-ni-se Dobrogia, ni s'a dat o tars cu totul

sträinä. In ceia ce prive§te expansiunea moscovitä, consiliatd de faimosul dar apocriful testament al lui Petru cel mare, ea a avut in trecut multe ocaziuni foarte favorabile când

se putea face

nu s'a fäcut.

Rusia n'a pus mâna

pe Wile noastre in timpul ocupatiunei de la 1829-1834,

când Europa, istovitä de rdsboaele napoleonice, n'ar fi putut nirnic face, ci din potrivä ea le-a organizat le-a ridicat ; n'a pus mâna pe ele in 1848, când Europa era sfâ§iatä de revolutie, Austria nu-§i gäsia tuirea decât sprijinul Rusiei ; cu mult mai greu

pansiunea moscovitä ar putea trece astäzi peste noi, tars independentä, organizatd, prosperä, element de ordine de civilisatie la de jos. Apoi expansiu-

nea moscovitä e de sigur foarte slab sprijinitä la Prut la prin lipsa de azi a ori-cdrei fortificatii In lungul acestor ape, prin absenta actualä a ori-ce organizatiune Basarabia, lipsuri ce nu pot fi compensate prin cele câte-va batalioane de infanterie sau câte-va sotnii de cazaci, mai mult la intâmplare diferitele ale acestei vincii. Organizatia fortele militare ale Rusiei se spre ce frontierd sunt indreptate, aceasta nu e un secret pentru nimeni.

Dar in peninsula balcanicd sunt state slave, Serbia, Bulgaria Muntenegru, cari prin firea ar putea ofere un cârnp mult mai intins scopurilor de expansiune ale Rusiei. Unde se chiar in aceste state slave uneltirile expansiunei moscovite ? Bulgaria Serbia au trecut prin crise convulsiuni politice : ras19

www.dacoromanica.ro

290

boiul serbo-bulgar, interne, rästurndri de dinastii, asasinate scene sângeroase ; Rusia a intervenit cdte-odatä, a fäcut-o tocmai ca sä stâmpere pornirile

prea violente ale aprinsilor ei consângeni, ce puteau periclita pacea balcanick poate chiar cea europeand, nu de sigur ca sä dea liber curs expansiunei moscovite. Lucrurile stând ast-fel ceia ce priveste pe Rusia, de noi trecut, sä recapituldm pi purtarea Austriei vedem dacä ea este superioard purtärei Rusiei inclinarea increderea noasträ in ea. Austria ne-a rápit, nici un motiv nici o compensatie, pärti din noastre : 1718, Oltenia, coltul cel mai frumos mai românesc al Munteniei capitala Banilor ; 1775 Bucovina, obârsia Moldovei, de cele mai scumpe traditiuni, fosta a principatului pi mormântul marelui a fost de generoasä aceastä Austrie, n'a voit sA ne cedeze macar Suceava, pe hotar, un teritoriu de câti-va kilometri, färä nici-o importantä hopentru dânsa, stint pentru noi, ca sA avem tarelor noastre, locul unde s'au incoronat, au pi au ! condus destinele Moldovei cei mai mari Voevozi ai Pe Mihai Viteazul, ce a comis enorma gresalä a se increde politicei nemtepti, l'a päräsit in momentele de grea

cumpänä, l'a läsat perfidiei lui Basta, inchizând ochii când a fost asasinat. Ea a stat spectatoare indiferentä la uciderea lui Constantin Brancoveanu pi a lui Stefan Cantacuzino, cari au plätit capul inclinarea spre politica austriack nici n'a voit sä ptie de soarta lui $erban Cantacuzino a lui Gheorghe Duca, acei domni cari la asediul Vienei din 1683 i-i tradau secretele Turciei, suzerana

tunurile cu ghiulele

pi

de paie de plumb. lar când a fost vorba de on Voevod, ce voia sä-si apere de austriacd, Moldovei, in care vedea o de Grigore Ghica, la tendintele ei de cotropire, Austria nu s'a dat la o parte de la toate uneltirile contra lui, pânä a pune Chiar blândul losef in mâna Turcilor hamgerul !

www.dacoromanica.ro

291

pe eroii al II n'a ezitat a trimite la o moarte Horia Closca, cari nu cereau altd-ceva deck dreptate pentru neamul apasat, dreptatea ce li se fägdduise de ori din gura In 1848 din Transilvania au luptat contra Ungurilor mai mult pentrn causa habsburgicd deck pentru propria causä, prin vitejia n'ar fi luni de zile pe Unguri in e foarte probabil in 1849 Rusii ar fi venit mai mult sä o pe mormantul monarhiei habsburgice, deck o salveze de la o peire Austriacii au rdsplätit dupä putin timp aceiasi pe Rusi ca pe Romani ; pe cei in timpul räsboiului Crimeei ridicandu-se contra Ion contribuind la ce au suferit, pe cei de al doilea prin compromisul de la 1867, urei räsbundrei unguresti. Dar e lung, de lung, calvarul ingratitudinei de transilväneni de la monarhia habsburgicd, care atingerea credintei

merge a le lua hrana din gura a copiilor, in schimbul statornicei devotamentului de Habsburg, pe de lung pentru casa

pe de nejustificat. In limpurile mai recente cine a a neamului nostru cine s'a fost cea mai mare ridicat mai multä contra tuturor deck Austria ? Cine a noastre de a päsi luptat cu mai vräjmasie contra unirei principatelor a dinastiei sträine, s'a servit de toate mijloacele pentru a falsifica alegerile divanelor ad-hoc, cine s'a opus cu mai multä indarjire la recunoasterea a lui Vodä-Cuza, cine a mai sa mult venirea Principelui Carol de Hohenzollern alesese domn, cine a itele celei mai neleale politici chestiunea Basarabiei ? Austria s'a purtat la noi pe economic, ca pe politic. Ea a impus Turciei conventiunea comerciald ea a sä de desastruoasä din 1784, Prusia pe sdrobiascd comertul ce Moldova

www.dacoromanica.ro

292

timpul lui Frederic cel mare, ea ne-a dat prin aranjamentul comercial fäcut cu Turcia in timpul domniei lui Bibescu-Vodä, ale cärui efecte desastruoase au fost inläturate in sfârsit gratie stäruintelor energice ale acelui Domn bunei vointe aratatä de Rusia pi

acea ocazie. N'a fost imprejurare de ori-ce in care Austria sä nu ochiul atintit asupra noasträ, totdeauna gata a ne lovi, a ne injosi, a ne distruge. nu uitäm dar trecutul nostru, pi punând in comparatie purtarea Austriei pi purtarea Rusiei fatä de noi, vom vedea usor câte puncte albe

câte fapte curate gäsim cea cari sä corespundä celei de a doua. Dar sä deschidem pentru un moment o parentesA

asupra trecutului nostru, sä presupunem ca istoria Românilor de la o datá foarte sä punem Inceputul istoriei noastre chiar la acea datä, de când influenta austro-germanä se manifestA tot mai preponderantä la noi, sä facem bilantul acestei activitäti scoatem partea de profit pi de pagubä. Ce-am politiceste de la aceastá influentä ? Cari au fost imprejurärile mari sau cari politica austro-germanä ne-a dat sprijinul ? In congresul de la Berlin, unde preponderenta austro-germanA era a tot puternicA pi la ea acasä, de ce nu ne-a dat

cel mai mic ajutor, de ce n'a spus mäcar o

favoarea Basarabiei ? Ba din contra chiar independenta, ce ne-am câstigat-o cu atâtia sacrificii, ne-a fost tärguitä pi nu ni s'a recunoscut deck prin impunerea unor conditiuni, ce atingeau interesele pi sentimentele noastre nationale. In conferinta de la Londra in 1883, când se discuta chestiunea a fost Germania, care a cerut escluderea representantului Romäniei, pentru ca Ausdrepturile noastre tria sä poatä mai de stat riveran pi independent. Ce-a fäcut Austria pendin Transilvania, cari dreptru fratii turilor temnitele unguresti, prin date in numele Regelui Ungariei, care in acelasi timp este pi Imparat al Austriei ? Care a fost actul de drep-

www.dacoromanica.ro

293

taie ori de clementá fäcut de Austria, nu din dragoste ori pentru credinciosii ei supusi din Transilvania, cel putin din consideratie pentru devotatii ei prieteni din ? dintre Roduct de vreme in dauna unora Unguri altora, cine nu vede acestei interesul unui tertius, pentru care impacarea acestor

popoare n'ar fi

Ce-am

economiceste ?

Ni s'a impus faimoasa concesiune Strusberg pentru construirea noastre ferate, concesiune de desastruoasd pentru noi. Creditul statului nostru este ori-ce financiard ar fi deschisä Romaniei. Totusi ele au fost evitate avantajul germane, care a monopolisat cea mai mare parte a datoriei noastre publice. Cu toate aces tea, de conditiunile, cari s'au fäcut diversele imprumuturi, au fost totdeauna favorabile germane, de plata anuitätilor n'a fost nici osau nesigurd, e suficient un singur incident, un an agricol o momentand, care nu ating nimic creditul exterior al Wei, pentru ca acea arAte in mod foarte transparent relele sale dispozitii de noi. Noi

märfuri pentru mai mult de200.000.000

Austria, cari prim ul lei anual din Germania in nostru de import, in schimb ele nu ; ba ne nici pentru un sfert din aceastä dincontra Germania a majorat taxele de import pentru ani granicerealele noastre, iar Austria tele pentru importul nostru de vite, unul din isvoarele de productiune ale noastre. vreme Indelungate tratative s'a o conventie aceastá a cärei aplicare intimpina zilnic destule dificultäti. In schimb Germania Austria menajat cele mai mari avantaje a produselor industriei pentru exportul tara zisa lege a protectiei industriei nationale, Prin

www.dacoromanica.ro

294

Austria au gäsit o foarte fructuoasä a capitalurilor o desfacere a materialelor prime, cari au dat necontestate neintrerupte beneficii unui numär de capitalisti, dar cari au produs Germania

acelasi timp curiosul efect de a ridica la noi pre-

chiar de prima necesitate. tul multor Economiceste, ca politiceste, ne sfera influentei austro-germane noastre cu aceste täri sunt de strânse de bine chibzuite, de multe ori se aratä indisolubile, ceia ce dovedeste o vasalitate economicd, a utilitate pentru noi nu este indispensabild, ba de multe ori ne-a fost dar pentru Austria Germania e profitabild. Nu se poate contesta ca tara noastrá n'a avut nu are nevoie de capitalurile industria dar aceste capitaluri aceastá industrie nu se gäsesc numai Austria Germania. Anglia Francia au capitaluri mai mari deck Austria Germania, cari ele se adreseazd la cele cu creditul de care se putea gäsi pi in Anglia in Francia capitaluri in conditiuni cel putin identice, nu mai avantajoase ca Austria sau Germania. Anglia pi Francia au o industrie veche pe care Germania se Rusia

s'o

pi

de care Austria e

Italia au o iridustrie

dar ale

departe. pro-

grese nu pot fi contestate. In Rusia Italia am gäsi multe din produsele ce ne trimit Austria Germania,

Francia am gäsi absolut tot, superioare in calitate inferioare in pret. totusi in privinta importului ce facem din ele, aceste täri stau pe o treaptä mult mai de jos Austria pi Germania, de una dintransele, Anglia, stä printre la cari vindem mai mult. GermaEste cert dar, noi in favoarea Austriei niei, motive istorice, avantaje in trecut in prezent, am o politicA traditionald, care de multe ori ne-a fost de ajutor de Noi am släbit legâturile noastre cu Rusia, putere mare, ortodoxd, care de atâtea ori ne-a sprijinit in revendicatiunile noastre, iar in Anglia

www.dacoromanica.ro

295

pi

ne-a aparat impotriva sälbätäciei, läcomiei sau relei

vointe a vecinilor noptri ; am neglijat comertul nostru cu

ea, am uitat pietele sale ce ar fi putut sä ne fie foarte utile, n'am tinut de dar infloritoare ei industrie. Noi ochii chiar asupra ei literare

când

stiintifice,

numai

ceva,

din traducerile sträine ; am prefera sä mai degran limba deat daub cuvinte rusesti. Noi primim de la nu voim nimic sä Rusiei, nimic ea. Cu toate noi pi Rusia nu-i decât un totusi o distantä enormä ne desparte. Acelasi lucru il facem cu Francia. Nu mai

nici de legâturile de rasä, de sprijinul ce in atâtea ocasiuni ni l'a dat. Dacä o ne-a fost defavorabild, in chestia Basarabiei pe timpul lui Napoleon I, nu trebue aceia era politica persope atunci nu calf a acelui Imparat, nu a Franciei,

voing decât a lui Bonaparte. Francia mai vârtos n'ar trebui sä acea influentá pi culturald, pe care Francia a exercitat-o cu atât pentru noi, de vre-o 40 ani, de pe la 1830-1870, ce a contribuit atât de mult la redesteptarea pi emanciparea Tärilor Române, tocmai in acel timp când exista

Austria lupta mai mult impotriva noasträ. Totusi e lucru curios acestea se uitä sau se neglijeazd, chiar de multi din acei, la cari limba, arta pi cultura tin un educatia pi insemnat Evident, nu nimeni ca România o rusofilä, ci o pi impartiald, bazatä

pe experienta trecutului, care o va lumina sä prietinii de cei falsi, sä deosebiascd interesele virnoastre de ale altora; pe cultivarea caracterelor acestui popor al nostru, ca

puterea de a resista

pi

in serviciul altora,

de a

in el singur

sä astepte de la

un

sprijin interesat ori neleal. Dar tara noastrá nici nu trebue sä priviascd numai parte, iar in alte sä ochii ori sä capul cu sau cu

www.dacoromanica.ro

296

neprevedere. sanätoasä trebue tie seamb de toate circumstantele, sä discernämantul situatiilor viitoare sä nu uite sfaturile sincere lurninate. in primul politica n'ar trebui sä uite nici-odata

insemnat, care iubia tot de mult de bine cunbstea prevedea impreju; acesta este Principele Carol Anton de

sfatul unui

pe

care urmatoarele fiului Principele niei, indicandu-i o directiva :

Rusia

este sau poate devinä un prieten folositor sau un dusman primejdios al statului român. Viitorul in orient, dupd configuratiunea probabild a statelor europene, va

fi al Rusiei -

tajele, cari t-i cad

sentimentele doctrinare

importan(ä de a se

-

se va servi

moderafiune de avande aceia fi, toate

nationale, de cea mai mare acest

.1)

- FINE -

Memoriile Regelui Carol I al Romániei, editia Universul vol. al. IV pag. 9.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Acsinti Uricarul. A doua domnie a lui Niculai Alecsandru Mavrocordat V. V. Arhiva a Românilor. Aricescu C. D. Istoria revolutiei române de la 1821.

Acte justificative la istoria revolutiei romane de la 1821. N. Istoria lui Mihai Viteazul. Bibescu Oh. Print. Domnia lui Bibescu. Bolintineanu Dim. Viata lui Cuza-Vodä. Cantemir D. Istoria imperiului otoman. Scri$oarea C. Les trente dernires années. Carra M. Istoria Moldaviei României. Codrescu Uricarul. Colescu-Vartic C. Zile revolutionare. Costin N. Logofat. Letopisetul Moldovei. Cronica anonimä a Moldovei. Debidour A. Histoire diplomatique de l'Europe. Dionisie Eclesiarhul. Cronica.

Djuvara Tr. Colectiune de tratate. Ein

Senator. Die russisch-türkischen Verträge.

Engelhardt Ed. La Turquie et le Tanzimat.

www.dacoromanica.ro

Erbiceanu C. Istoria Mitropoliei Moldovei Sucevei. Ghica I. Amintiri din pribegia dupâ 1848. Hanotaux G. Histoire de la France contemporaine.

Hauterive Comte. Memoriu despre starea Moldovei la 1787.

Heliade R. I. Mémoires. Hohenlohe Mince. Mémoires. Hurmuzaki End. Documente privitoare la istoria Românilor.

Ilarian Papiu. Tesaur de monumente istorice. N. Istoria lui Stefan mare. Acte fragmente privitoare la istoria ,, Românilor. Kogdlniceanu M. Arhiva româneascá. ,,

,,

Corespondenta diplomatid.

Cuvânt introductiv la cursul de istorie nationall

Leger L. Histoire de l'Autriche-Hongrie. let Alb. L'époque contemporaine. Mitilineu I. Colectiune de tratate. Muste Niculai. Letopisetul Moldovei. Neculce L Vornic. Letopisetul Moldovei. Nenitescu Dim. in dreptul international public. Kisseleff. Papadopol-Calimachu A. Generalul Petrescu Ghenadie, D. A. Sturdza D. C. Sturdza. Acte pi documente relative la istoria renasterei României.

Rambaud A. Histoire de la Russie. Regele Carol I al Romdniei. Memorii. Regulamentele organice ale Moldovei

pi

Tárei românesti.

Savel M. Domnia marelui Domnitor român Alecsandru loan I Cuza. Vittorio. Historia de tempi correnti.

www.dacoromanica.ro

Soutzo N. Prince. Mémoires. Sturdza Dim. si C. Colescu-Vartic, Acte documente relative la istoria renasterei României. Tocileseu Gr. lor. Tschitsclzagoff Amiral. Memoires. Ubicini A. La question des Principautés devant l'Europe. Ulianitzki. Documente. viata Gr. Vornic. Domnii terei Moldovei Urechia V A. Istoria Românilor.. T. C. Luptele Românilor in resbelul din

1877-1878. Xenopol A. D. Istoria Românilor. Domnia lui Cuza-Vodá. Rásboaele dintre Rusi Turci. ,, Istoria partidelor politice in România. Zilot Ronzânul. Cronica. Zinkeisen V Geschichte des osm. Reiches lu Europa. *** Actualitati a situatiunei politice. ** 1848 in Romania.

www.dacoromanica.ro

la de materii Pag. Introducere

3.

I. Prime le rela(iuni ale Domnilor români II.

R usia

.

lui Petru mare cu prile române . Evenimentele de la 1718-1739 . Caterina a le Române.

5. 13.

28.

a) Räsboiul de la 1768-1774 pacea de la Cuciuc-Cainargi 40. b) Räpírea Bucovinei 73. . . . c) de la 1787-1791 ; pacea de la B istov 90. V Evenimentele de la 1802-1812, . 107. . . VI. Evenimentele de la 1821-1829. a) Revolutia de la 1821 urmärile ei 152. .

b) Conventiunea de la Akerman

.

.

.

168.

c) Räsboiul de la 1828-1829 tratatul de la Adrianopol 180. VIL Kisseleff . 187. Regulamentele orjanice ,

VIII. Rusia faf de domniile regulamentare ti de din 1848 Crimeei

IX.

tratatul din Paris a) Räsboiul Crimeei b) Divanele ad-hoc, Unirea X. din 1877-1878 . XL Concluzie.

219,

urindrile lui.

.

www.dacoromanica.ro

.

.

237. 252. 265. 285.

DE Gheorghe Asachi Därile Moldovei

epuisatá.

Tärei românesti

secolul al . . lei 2.Geografia României a tärilor vecine locuite de Români . 3.50 In muntii Neamtului epuisatá.

La $ezetoare, piesä act in versuri . . lei 1.Din vremea Unirei, in 6 episoade versuri epuisatä.

PRETUL LEI 3.50.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro