Brăila.docx

Brăilă

Primul rând: Turnul de Apă, Teatrul „Maria Filotti”, Vedere Panoramica Al doilea rând: Hotel Traian, Catedrala „Nașterea Domnului”, Ceasul din Piața Traian Al treilea rând: Fântâna Cinetică, Palatul Administrativ, Strada Mihai

Brăila este un municipiu în sud-estul României, reședința județului cu același nume. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării. Conform ultimelor date oficiale ale Institutului Național de Statistică, populația orașului era, în anul 2011, de 180.302 de locuitori, fiind al 11-lea oraș din țară după numărul de locuitori.

Topografie Orașul vechi se afla în spațiul delimitat de Dunăre și actuala Stradă a Unirii (fosta a Cetății), ce urmeză și azi traseul fostului zid al orașului. După readucerea în cuprinsul Țării Românești a orașului, în 1829, autoritățile ruse de ocupație au hotărât retrasarea planului urbanistic, plan ce viza așezarea noilor străzi sub forma unui arc semicerc, fiecare stradă urmând să pornească de la Dunăre și să se oprească tot la Dunăre. Astfel se prezintă și astăzi Bulevardele Cuza Vodă, Independenței și Dorobanților, dar și străzile Plevnei, Rahovei, Griviței și Ștefan cel Mare. De altfel, Brăila este unul din puținele orașe din țară care a păstrat neschimbate denumirile străzilor în ultimii 130 de ani, aceste

nume nefiind schimbate nici în perioada comunistă. De asemenea, orașul păstrează neschimbate foarte multe clădiri din secolul al XIX-lea, fiind o adevărată rezervație arhitectonică pentru cei interesați.

Economie Din vremuri imemoriabile, locuitorii Brăilei s-au ocupat cu agricultura, creșterea animalelor și pescuitul pe malul vestic al Dunării. Un velier, stema orașului Brăila, a fost simbolul comerțului, ocupația principală a locuitorilor din această zonă. În 1836, Brăila a fost declarat port-liber. Aici s-a înființat prima Cameră de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale și bunuri (1882), Curtea Comercială și Banca Comercială au fost deschise în Brăila. Datorită vieții economice înfloritoare, Brăila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din România. Comerțul înfloritor și dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brăilei. În 1911, an de maximă activitate comercială comerțul brăilean reprezenta 22% din comerțul românesc și 20% din import. Această dezvoltare a însemnat: mori cu aburi, fabrică de paste făinoase, șantier naval (1864), fabrică de bere (1872) și docuri (1883). Prima investiție străină în Brăila a fost făcută în 1924 - Societatea Franco-Română. După ce, ajungând la apogeu, în 1937 la Brăila are loc al XII-lea Congres general al Uniunii orașelor din România, între 1941 - 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, importul și exportul Brăilei au scăzut vertical. Istoria va declanșa sentința ce nu va întârzia să vină pentru istoria Brăilei în răstimpul dintre două borne: 23 August 1944 - 22 Decembrie 1989. În intervalul de până la revoluția din 1989 s-a pus accent pe industrializarea forțată a economiei brăilene, în cadrul celei românești, în general. Pe lângă dezvoltarea întreprinderilor existente s-au pus în funcțiune Combinatul chimic și cel de celuloză și hârtie de la Chiscani și Centrala termică. După anul 2000 s-au făcut resimțite rezultatele dezvoltării mult prea ambițioase, nejustificate și disproporționate a industriei. Multe din reperele industriale de referință și-au închis total sau parțial porțile. Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel național, a nivelului de trai și al gradului de dezvoltarea al urbei. Brăila nu este un oraș-muzeu, dar vizitatorii săi simt magia, legendele și istoria orașului care sunt prezente pretutindeni.

Centre comerciale European Retail Park Brăila (hypermarket Carrefour, Altex, Bricostore, Promenada Mall, Elvila, Flanco World, Cinema City) 2 supermarketuri Billa (Șoseaua Buzăului și Strada 1 decembrie 1918) 1 supermarket Penny Market XXL 2 supermarketuri Carrefour Market 2 supermarketuri Penny Market (Strada Milcov(Radu Negru) și Piața Microhală) 1 supermarket Praktiker 1 supermarket Dedeman 2 supermarket Lidl ( Cartier Vidin și Bariera Călărașilor/Piața Dorobanților) 1 hypermarket Kaufland ( Cartier Brăila Sud/Mecanizatorilor) 1 hypermarket Selgros (Strada Râmnicu Sărat - terenul Avicola)

Armonia Shopping Center(hypermarket Carrefour, Flanco)- SUSPENDAT 1 supermarket Proges (Strada Râmnicu Sărat Nr. 39) 1 hypermarket METRO (Complex Billa-Praktiker-Metro) 1 en-gros : TUG Center ( Strada Râmnicu Sărat Nr. 53 ) Orașul Brăila dispune de două cinematografe, 3D Luna și Cinema City, cât și de un fast-food internațional, KFC la Promenada Mall.

Transporturi Calea ferată Trenuri Brăila are o gară pe linia București–Galați. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, odată cu această linie. De aici pleacă trenuri încărcate cu cereale, cărbuni, lemn și produse textile în toată țara. Numai 3 linii sunt încredințate transportului de persoane, iar alte 9 sunt folosite pentru transportul de mărfuri.

Drumuri Drumul național DN21 Automobile La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum național express) care face legătura între Buzău și Galați. Drumul național DN21 leagă Slobozia de Brăila. Drumul european E87 trece prin oraș, legând Tulcea si Constanța de Brăila. Trei autogări de interes național se află în oraș, lângă gara feroviară, și au curse spre diferite orașe ale țarii: Constanța, București, Iași, Galați, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj. Orașul mai are în componență și trei autogări de interes regional, făcând legătura cu localitațile județului.

Transport aerian Avioane Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional ,,Henri Coandă, din Otopeni care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional ,,Mihail Kogălniceanu, din Județul Constanța, aflându-se la o distanță de 130 km. În data de 16 mai 2009, în comuna Vădeni a fost inaugurat primul aerodrom particular din Județul Brăila acesta fiind de altfel și singurul aerodom de acest fel din zonele Brăila, Galați și Vrancea. În viitor se dorește construirea unui aeroport internațional în Zona Metropolitană Cantemir, care va fi în co-proprietate cu orașul Galați.

Transportul public Tramvai din Brăila Autobuz În Brăila circulă 9 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale , de centrul orașului și de gară. Există câteva companii de taxi licențiate de primărie, care operează în oraș și în localitățile apropiate. În oraș există 13 linii regulate de maxi-taxi, acestea fiind sub controlul unor firme private sau al primăriei.

În Brăila există 5 linii regulate de tramvai, legând stațiunea Lacul Sărat de oraș și celelalte zone rezidențiale și industriale. Brăila este unul dintre primele orașe din România cu tramvai electric, primul astfel de vehicul fiind pus în funcțiune în anul 1897.

Transportul pe apă Vapoare Transportul pe apă este foarte întalnit în Brăila, și este unul dintre cele mai vechi căi de a transporta mărfuri și persoane de-a lungul cursului Dunării. Gara fluvială din Brăila păzește Dunărea înca din 1904, iar până în 1995 s-a aflat în centrul activității portuare brăilene, în momentul de față clădirea fiind proprietate privată.

Cartiere În perioada modernă (după 1829), orașul s-a extins treptat spre nord, vest și sud, incluzând cartiere dezvoltate inițial în afara hotarelor sale: Pisc (cartierul lipovenilor; până în 1940 a existat aici și un cartier german numit "Jakobsonstal"). Actual în Brăila există 28 cartiere (sunt incluse subcartierele sau minicartierele): ° 1 Mai ( între Chercea - Obor - Gării ) ° Ansamblul Buzăului ° Apollo ° Brăila Sud / Mecanizatorilor ° Brăilița ° Calea Galați ° Catanga ° Călărași 4 /cunoscut ca și Ciocârlia (după stația de autobuz care se află în dreptul cartierului ) ° Centru ( Centrul Istoric) ° Chercea ( Nedelcu Chercea) ° Clony (subcartier al Chercea ) ° Comorovca ° Dorobanți ° Gării ° Hipodrom ° Islaz (subcartier al Brăilița) ° Lacu Dulce ° Locuri Noi (între Vidin și Promex - minicartier ) ° Marna ° Minerva ° Obor ° Pisc ( subcartier al Brăilița ) ° Radu Negru ° Vidin ° Viziru 1 ° Viziru 2 ° Viziru 3 Cartierul Chercea este cel mai mare cartier al Brăilei, și, la fel ca Brăilița, fostă comună.

Zona metropolitană Articol principal: Zona metropolitană Cantemir. Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 500.000 de locuitori. Prima etapă a proiectului a vizat lucrările de pregătire și consolidare a solului și asigurarea utilităților pentru viabilizarea terenurilor. Dezvoltarea unei noi zone rezidențiale are ca efect creșterea numărului de locuințe pentru cetățenii municipiului, a gradului de confort în care aceștia vor locui. Totodată, angajarea unor lucrări de construcție de anvergură asigură o creștere a utilizării forței de muncă-n domeniul construcțiilor în primă fază, iar apoi, prin apariția unui nou cartier în domeniul serviciilor, învățământului, sănătății, culturii etc. Impactul economic al programului se reflectă în stimularea și diversificarea mediului de afaceri din Galați și Brăila, precum și atragerea de noi investiții străine în zonă. Beneficiarii proiectului sunt Primaria Municipiului Galați și firmele locale, dar mai ales sunt cetățenii orașului, în special tinerii. Costul proiectului a fost estimat la 14.537.000 Euro. Primăria intenționează, prin acest proiect, să ofere gălățenilor peste 2.000 de unități locative. Cu sprijinul Guvernului României, în cadrul acestui proiect, au fost date în folosință șapte blocuri de locuințe și sau realizat investiții în infrastructura viitorului cartier în valoare de peste 44,5 milioane RON, între 2005-2006.

Învățământul În cele 44 unități administrativ-teritoriale ale județului Brăila (municipiul Brăila, orașele Ianca, Făurei, Insurăței și 40 comune) funcționează 388 unități de învățământ ce cuprind 185 grădinițe, 170 școli primare și gimnaziale, 23 grupuri școlare și licee teoretice, 4 cluburi ale copiilor și elevilor, 4 case de copii și 2 școli ajutătoare. Aceste unități de învățământ cuprind 2355 săli de clasă, laboratoare și cabinete școlare în care învață în jur de 72.810 elevi, indrumați de 4.710 cadre didactice. De asemenea, funcționează 13 școli profesionale, de ucenici, 5 școli postliceale de specialitate și tehnice de maiștri și o unitate de învățământ superior. Se remarcă următoarele licee din Brăila: Colegiul Național „GH.M. Murgoci” Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Liceul Teoretic „Panait Cerna” Liceul Pedagogic „D.P. Perpessicius” Colegiul Economic „Ion Ghica” Liceul Cu Program Sportiv Colegiul Național „Ana Aslan” Liceul Teoretic „Mihail Sebastian”

Sport În municipiul Brăila există: 9 cluburi sportive, 74 asociații sportive, 2 secții de nivel olimpic (înot și caiac-canoe), 6 secții de nivel internațional (box, caiac-canoe, motociclism, haltere, fotbal și volei), 36 secții de nivel național, 17 echipe în diviziile naționale (Liga Nationala, divizia C și divizia juniori). La nivelul județului Brăila sunt constituite 7 asociații județene pe ramuri de sport: A.J. Fotbal, A.J. Handbal, A.J. Șah, A.J. Go. A.J. Volei, A.J. Sportul Pentru Toți, A.J. Atletism. Activitatea sportivă este susținută de 85 antrenori, instructori și 421 de arbitri. În Registrul Sportiv, la sfârșitul anului 2007 erau înregistrate 60 structuri sportive cu personalitate juridică, din care ca structuri active 40 (incluzând și asociațiile județene pe ramuri) iar făra personalitate juridică - 95, din care 34 asociații sportive școlare și 61 din alte domenii sportive. La ora actuală există 45 baze sportive dintre care 8 cu posibilități de a organiza concursuri internaționale. Este de remarcat activitatea sportivă a echipei de handbal feminin Dunărea Brăila, care s-a clasat pe locul 8 în superliga competitivă. Consiliul Local Municipal Brăila alături de Consiliul Județean Brăila s-au asociat cu echipa brăileană, iar numele echipei a devenit Handbal Club Municipal

Dunărea Brăila. In materie de fotbal, CF Braila este echipa fanion a orașului, ea având o istorie de peste 88 de ani. În acest moment evolueaza în Liga a II-a. Are în palmares o semi-finală de Cupa României în 1940 pierdută în fața echipei Rapid București, și o finală pierdută cu 0-2 în fața echipei Universitatea Craiova în anul 1993

Obiective turistice Biserici Biserica Greacă Biserica Sfinții Arhangheli actual este pictată, fiind una din puținele biserici în care se încearcă respectarea canoanelor bizantine ale picturii icoanei Biserica Sfântul Nicolae Biserica Sfântul Profet Ilie Biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Mucenic Haralambie" Biserica "Sfântului Mare Mucenic Dimitrie" Biserica Sfântul Spiridon Catedrala Nașterii Domnului Muzee Casa memorială Panait Istrati ce se află în incinta Grădinii Publice Muzeul Brăilei Teatrul "Maria Filotti" Brăila Galeriile de Artă Emilia Dumitrescu Casa memorială Perpessicius Secția de Artă a Muzeului Brăilei Secția de Științe ale Naturii a Muzeului Brăilei Diverse Piața Traian și zona veche a orașului Piața Independenței Faleza Dunării Esplanada Dunării Insula Mică a Brăilei Centrul Civic cu fântâna arteziană în trepte Parcul Monument Grădina Publică Grădina zoologica Centrul Cultural Nicăpetre Stațiunea Lacu Sărat

Sănătate Rețeaua sanitară din municipiul Brăila este compusă din următoarele unități: Centrul de transfuzii sanguine Brăila Centrul Militar de Sănătate Brăila Directia de sanatate publică a județului Brăila Serviciul de Ambulanta județul Brăila Spitalul "Sf.Spiridon" Brăila Spitalul de Psihiatrie "Sf.Pantelimon" Brăila Spitalul Județean de Urgență Brăila Spitalul Obstetrica-ginecologie Brăila

Demografie Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Brăila se ridică la 180.302 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 216.292 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,16%). Principalele minorități sunt cele de romi (1,12%) și ruși lipoveni (1,07%). Pentru 7,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,59%). Pentru 7,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Evoluție istorică De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa, însa după 1989, se observă un regres demografic, pe fondul creșterii șomajului și a scăderii standardului de viață. Astfel in: 1912- 65 502 locuitori 1930- 68 347 locuitori 1948- 95 514 locuitori 1956- 102 500 locuitori 1966- 138 802 locuitori 1977- 194 633 locuitori 1992- 234 110 locuitori 1992- 234 110 locuitori 2002- 216 292 locuitori 2011- 180 302 locuitori În 2002 populația Brăilei era de 216 292 de locuitori, dintre care: 210.360 români (97,2%) 3.478 ruși lipoveni (1,6%) 20 englezi (0,6%) 1.557 țigani (0,7%) 318 greci (0,14%) 161 turci (0,07%) 118 maghiari (0,05%) 300 alții (evrei, bulgari, italieni, armeni, etc.)

Evoluția demografică la recensăminte: