Criterii şi Sisteme De Sortare A Lemnului Arborilor Doborâti.docx

Criterii şi sisteme de sortare a lemnului arborilor doborâti Standardele conţinând specificaţiile tehnice detaliate corespunzătoare sortimentelor de lemn brut realizabile la sortarea masei lemnoase exploatate au fost elaborate pe baza datelor referitoare la caracteristicile lemnului speciilor noastre forestiere şi ţinând cont de cerinţele utilizatorilor. De-a lungul timpului, cunoaşterea tot mai aprofundată a structurii şi proprietăţilor lemnului, ca şi progresele tehnologice din industrie au făcut necesară revizuirea şi îmbunătăţirea permenentă a acestora. Conform prevederilor standardelor respective, sortarea lemnului arborilor doborâţi se poate face în baza a trei criterii:criteriul dimensional, criteriul calitativ şi criteriul utilizare. Aceasta înseamnă că sortimentele de lemn brut sunt definite prin anumite dimensiuni, prin anumite elemente de ordin calitativ, ca şi prin anumite direcţii de utilizare. Criteriul dimensional urmăreşte ca piesele ce vor rezulta să aibă dimensiunile prevăzute în standarde. Funcţie de natura sortimentului, dimensiunile considerate pot fi: diametrul minim la capătul subţire fără coajă, lungimea minimă, lungimea maximă, trepte de lungimi, abateri limită ş.a. În principiu, în toate cazurile analiza efectuată de sortator porneşte de la ţelul de încadrare a pieselor în sortimentele cu diametrul şi lungimea cele mai mari, care sunt şi cele mai valoroase. Criteriul calitativ are ca obiect analiza defectelor, din punct de vedere al naturii, mărimii, poziţiei şi frecvenţei acestora, piesele analizate trebuind să corespundă cerinţelor ce urmează a fi satisfăcute la locul utilizării, conform prevederilor standardelor. Criteriul utilizare are în vedere destinaţia sortimentelor de lemn brut ce se obţin din masa lemnoasă supusă sortării. Sistemele de sortare se definesc în raport de criteriile folosite la efectuarea operaţiei de sortare. Se disting trei sistemede sortare: dimensional-calitativ; dimensional-utilizare; dimensional-calitativutilizare Standardele româneşti au la bază sistemul de sortare dimensionalcalitativ-utilizare, în cadrul căruia toate cele trei criterii sunt luate în considerare de operator concomitent. Criteriul utilizare este concretizat în însăşi denumirile sortimentului de lemn brut şi ale claselor de calitate aferente acestuia. Luăm în acest sens ca exemplu standardul privind lemnul brut rotund de răşinoase pentru industrializare, a cărui denumire, după cum se observă, exprimă cu claritate utilizarea (pentru industrializare). Precizări în plus aduc denumirile

claselor de calitate (lemn de rezonanţă; lemn pentru furnir estetic; lemn pentru furnir tehnic; lemn pentru cherestea şi alteproduse). Întrucât utilizările posibile ale lemnului sunt numeroase, numărul de sortimente de lemn brut diferenţiate este şi el mare. În baza criteriului dimensional, în standarde sunt de asemenea precizate, pe clase de calitate, valorile diametrului minim la capătul subţire şi lungimii minime ale pieselor de lemn rotund. Se mai redau valorile supralungimii şi abaterilor limită admise la lungimea nominală. În ceea ce priveşte calitatea, aceasta este definită prin precizarea în cazul fiecărei clase a condiţiilor de admisibilitatea a defectelor lemnului.De reţinut că unele elemente de ordin calitativ, precum culoarea, regularitatea inelelor de creştere, lăţimea alburnului, lăţimea redusă a inelelor anuale la unele specii ori dimpotrivă lăţimea sporită a acestora la alte specii ş.a., care pot conferi o valoare de întrebuinţare superioară faţă de cea a lemnului de calitate curentă, lipsesc sau nu sunt avute în vedere în modcorespunzător. Normele Uniunii Europene consacrate definirii sortimentelor de lemn brut prezintă deosebiri însemnate faţă de standardele româneşti. Fac obiectul sortării în cadrul acestora lemnul de stejar, fag, plop, frasin, paltin, din rândul speciilor foioase şi de molid,brad, pin, larice, duglas, din rândul speciilor răşinoase. Ca regulă generală, în cazul fiecărei specii sunt diferenţiate patru clase de calitate şi anume: clasa A, de calitate excepţională; clasa B, de calitate curentă; clasa C, de calitate inferioară; şi clasa D, în care se includ piese care nu pot fi încadrate în primele trei clase. Criteriile în baza cărora se constituie sortimentele de lemn brut sunt numai două şi anume celdimensional şi cel calitativ. Este deci folosit sistemul de sortare dimensional-calitativ. În cazul criteriului calitativ, pe lângă caracteristicile luate în mod obişnuit în considerare şi în standardele româneşti, suntde asemenea avute în vedere lăţimea alburnului şi omogenitatea culorii (la stejar), precum şi lăţimea inelelor anuale (la stejar,fag, molid, brad, pin, larice, duglas). Pe ansamblu, standardele Uniunii Europene se remarcă printr-o anumită tipizare a caracteristicilor, ceea ce le face mai uşor de aplicat. O simplificare deosebită rezultă din absenţa criteriului utilizare. Este de la sine înţeles că, în concordanţă cuprevederile acestor standarde, producătorul manifestă acelaşi interes de a realiza sortimente cât mai valoroase, în concordanţăcu cerinţele pieţii.

Procedele sortării lemnului arborilor doborâţi În funcţie de metoda de exploatare adoptată, sortarea lemnului arborilor doborâţi se poate efectua în parchet, pe platforma primară sau în centrul de sortare şi preindustrializare. Indiferent de locul unde se face această operaţie, în raport de elementele care intervin sistematic în desfăşurarea ei, se deosebesc următoarele procedee de sortare: - sortarea lemnului din trunchi sau fus; - sortarea lemnului din coroană ;- sortarea lemnului doborât-depreciat; - sortarea şi resortarea lemnului de foc. Sortarea lemnului din trunchi sau fus După doborârea arborilor şi curăţirea lor de crăci, se procedează la identificarea defectelor existente. Prin deplasare de-a lungul lor, de la cioată spre vârf şi în sens invers, se cercetează prezenţa eventualelor defecte exterioare, urmărindu-se natura, frecvenţa, poziţia şi gravitatea acestora, distanţa dintre defectele neadmise la sortimentele de lemn rotund. Se au în vedere în primul rând curbura, gelivura, putregaiul, cancerul, gâlmele, nodurile,crăpăturile, ovalitatea, fibra răsucită, lăbărţarea, înfurcirea etc. Sunt apoi luate în considerare defectele interioare, făcându-se observaţii asupra capetelor şi crestăturilor de topor din punctele care oferă unele indicii. Pot fi astfel depistate defecte ca putregai, răscoacere, rulură, cadranură, inimă roşie şi stelată, albăstreală, încindere ş.a.După identificarea defectelor, se trece la stabilirea sortimentelor de lemn brut pe clase de calitate, şi însemnarea locurilor de secţionare cu cretă forestieră sau prin crestare cu toporul în coajă. La stabilirea locului de secţionare se caută să se diminueze pe cât posibil defectele prin repartizarea proporţională a lor în sortimentele vecine şi să nu se declaseze porţiunile apte pentru lemn de lucru în lemn de foc. Însemnarea se face de la capătul gros spre vârf, deoarece partea dinspre baza trunchiului conţine lemnul cel mai bun şi în cantitatea cea mai mare. Sortarea lemnului din coroană se execută în cazul arborilor de foioase, întrucât ramurile acestora deţin o cotă importantă în volumul total şi sunt apte pentru realizarea de lemn de mină, lemn pentru plăci din aşchii şi plăci din fibre, lemn pentru prelucrare pe cale chimică, araci de vie, tutori ş.a. Se examinează fiecare cracă groasă şi se marchează sortimentele de lemn de lucru, restul constituindu-l lemnul de foc. Sortarea lemnului doborât-depreciat Ca urmare a execuţiei defectuoase a lucrărilor de exploatare, îndeosebi a doborârii arborilor, lemnul poate suferi deprecieri, uneori grave, prin rupere transversală şi despicare longitudinală. Se pot astfel înregistra declasări ale masei lemnoase şi pierderi valorice însemnate. În locul unor sortimente de lemn

de lucru superioare, în afara lemnului de foc se mai poate obţine doar lemn pentru plăci din aşchii şi plăci din fibre, pentru industria celulozei şi hârtiei.Acest procedeu de sortare capătă o importanţă majoră, concomitent cu o creştere semnificativă a gradului de periculozitate în ceea ce priveşte fasonarea, în cazul arboretelor cu doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă. Sortarea şi resortarea lemnului de foc constituie o modalitate de creştere a gradului de valorificare ca lemn de lucru a masei lemnnoase, permiţând ca din lemnul destinat iniţial drept material combustibil sau pentru mangalizare, să poată fi realizate unele sortimente de valoare sporită. Astfel de sortimente pot rezulta prin reanalizarea bucată cu bucată a pieselor delemn de foc şi execuţia unui plus de manoperă, pentru despicarea pieselor rotunde, ca şi pentru îndepărtarea eventualelor porţiuni cu defecte neadmise, ca noduri putrede, putregai, coajă înfundată ş.a.