Amintiri Din Copilărie- La Cireșe.docx

Amintiri din copilărie ( fragment: La cireșe) de Ion Creangă I. Date despre autor și operă Ion Creangă (1837-1889) este cel mai mare povestitor român. Alături de Mihai Eminescu, I. L. Caragiale și Ioan Slavici este un scriitor clasic al literaturii noastre. Mihai Eminescu, prietenul său, îl va îndemna să scrie Amintirile din copilărie. 

STRUCTURA OPEREI „Amintiri din copilărie” este una dintre cele mai importante creații ale lui Ion Creangă. Cuprinde 4

părți. - primele trei părți sunt scrise în perioada 1880-1882, fiind publicate în timpul vieții, iar ultima parte, scrisă în în 1888, apare postum (după moartea scriitorului) în 1892. - opera înfățișează întâmplările copilăriei lui Nică. Se povestește de fapt „copilăria copilului universal”. II. Conținutul a) Sunt precizate timpul („Odată, vara, pe-aproape de Moși”), locul („mă furișez din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare”), scopul („să fur niște cireșe”) și motivarea acțiunii („căci numai la dândul și încă la vro două locuri din sat era câte-un cireș văratic, care se cocea pălea de Duminica Mare”). b) Băiatul pretinde că vrea să-l ia pe vărul său Ion la scăldat. c) Se descriu ocupațiile locuitorilor din Humulești. d) Nică se furișează de mătușa sa, urcă în cireș și începe să culeagă cireșe pe care să le pună în sân. e) Mătușa Mărioara apare la tulpina cireșului cu o jordie în mână. f) Nică sare în cânepă și, urmărit de mătușa lui, calcă în picioare cânepa până ce o culcă la pământ. g) Mătușa Mărioara se împiedică și băiatul reușește să fugă. h) Moș Vasile pretinde despăgubiri pentru paguba făcută. i) Nică este disciplinat de către tatăl său. j) Copilul se gândește cu groază la întâlnirea cu rudele, cu băieții și fetele din sat care au aflat de cele întâmplate. k) Nică speră că întâmplarea va fi dată uitării, ca și altele. III. Personaje a) Narațiunea se face la persoana I, naratorul fiind și personaj al operei (Nică). b) Persoanjele sunt: Nică (personaj principal), mătușa Mărioara, Moș Vasile, Ștefan a Petrei. Nică: este un copil neastâmpărat, șiret, isteț, descurcăreț; - suportă fără să obiecteze pedeapsa tatălui; - trăiește intens rușinea pentru cele întâmplate; - are plăcerea de a face haz de necaz. Mătușa Mărioara: femeie simplă, de la țară, sinceră, aprigă, neiertătoare, zgârcită, lacomă și lipsită de înțelegere; - se manifestă mai ales prin limbaj. Moș Vasile: este om harnic, bun gospodar, zgârcit precum soția sa. Ștefan a Petrei: este autoritar ca părinte - își manifestă supărarea fără a fi rău și violent din fire. IV. Caracteristicile textului: umorul (înclinare spre glume și ironii, ascunse sub o aparență de seriozitate), oralitatea (calitatea operei de a părea vorbită), folosirea zicătorilor și a proverbelor, folosirea unor cuvinte și expresii populare și a regionalismelor. V. Concluzii: umorul și oralitatea dovedesc proveniența populară a operei lui Ion Creangă.

Amintiri din copilărie ( fragment: La cireșe) de Ion Creangă I. Date despre autor și operă Ion Creangă (1837-1889) este cel mai mare povestitor român. Alături de Mihai Eminescu, I. L. Caragiale și Ioan Slavici este un scriitor clasic al literaturii noastre. Mihai Eminescu, prietenul său, îl va îndemna să scrie Amintirile din copilărie. 

STRUCTURA OPEREI „Amintiri din copilărie” este una dintre cele mai importante creații ale lui Ion Creangă. Cuprinde 4

părți. - primele trei părți sunt scrise în perioada 1880-1882, fiind publicate în timpul vieții, iar ultima parte, scrisă în în 1888, apare postum (după moartea scriitorului) în 1892. - opera înfățișează întâmplările copilăriei lui Nică. Se povestește de fapt „copilăria copilului universal”. II. Conținutul a) Sunt precizate timpul („Odată, vara, pe-aproape de Moși”), locul („mă furișez din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare”), scopul („să fur niște cireșe”) și motivarea acțiunii („căci numai la dândul și încă la vro două locuri din sat era câte-un cireș văratic, care se cocea pălea de Duminica Mare”). b) Băiatul pretinde că vrea să-l ia pe vărul său Ion la scăldat. c) Se descriu ocupațiile locuitorilor din Humulești. d) Nică se furișează de mătușa sa, urcă în cireș și începe să culeagă cireșe pe care să le pună în sân. e) Mătușa Mărioara apare la tulpina cireșului cu o jordie în mână. f) Nică sare în cânepă și, urmărit de mătușa lui, calcă în picioare cânepa până ce o culcă la pământ. g) Mătușa Mărioara se împiedică și băiatul reușește să fugă. h) Moș Vasile pretinde despăgubiri pentru paguba făcută. i) Nică este disciplinat de către tatăl său. j) Copilul se gândește cu groază la întâlnirea cu rudele, cu băieții și fetele din sat care au aflat de cele întâmplate. k) Nică speră că întâmplarea va fi dată uitării, ca și altele. III. Personaje a) Narațiunea se face la persoana I, naratorul fiind și personaj al operei (Nică). b) Persoanjele sunt: Nică (personaj principal), mătușa Mărioara, Moș Vasile, Ștefan a Petrei. Nică: este un copil neastâmpărat, șiret, isteț, descurcăreț; - suportă fără să obiecteze pedeapsa tatălui; - trăiește intens rușinea pentru cele întâmplate; - are plăcerea de a face haz de necaz. Mătușa Mărioara: femeie simplă, de la țară, sinceră, aprigă, neiertătoare, zgârcită, lacomă și lipsită de înțelegere; - se manifestă mai ales prin limbaj. Moș Vasile: este om harnic, bun gospodar, zgârcit precum soția sa. Ștefan a Petrei: este autoritar ca părinte - își manifestă supărarea fără a fi rău și violent din fire. IV. Caracteristicile textului: umorul (înclinare spre glume și ironii, ascunse sub o aparență de seriozitate), oralitatea (calitatea operei de a părea vorbită), folosirea zicătorilor și a proverbelor, folosirea unor cuvinte și expresii populare și a regionalismelor. V. Concluzii: umorul și oralitatea dovedesc proveniența populară a operei lui Ion Creangă.