Dare De Seamă Asupra Epidemiei De Choleră Din Anul 1893, Iacob Felix.pdf

www.digibuc.ro

MINISTERUL DE INTERNE DIRECTIIINEA GENERALA A SERVICIIILIJI SANITAR.

DARE DE SEAMA ASUPRA

EPIDEMIEI DE CHOLERA DIN ANUL 1893 PRESINTATA D-mil MINISTRU DE INTERNE DE

Doctorul I. FELIX DIRECTOR GENERAL AL SERVICITILUI SAN (TAR

BUCURESCI

LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOE3L 16, STRADA DOAMNET, 16

1893.

www.digibuc.ro

Domnule Ministru,

Epidemia cholereT de care Romtmia a fost bfintuitä in anul curent s'a stins, si subsemnatul cred cä este necesar, Domnule Ministru, ca sä resum intr'o mid. dare de semä, ce am onOre a V6 supune, mitsurile luate pentru oprirea si pentru liinitarea acelei epiclemil, resultatul acelor mesurl, num6rul victimelor Wei si inv6tAmintele practice pe earl trebue sä tragem din experientele Pacute, atat la preventiunea epidemieT in anul 1892, precum si la combaterea eT in anul 1893, experienke earl se refer& la utilitatea carantinelor in general, la cunoscintele speciale ale medicilor chemacT a precisa diagnosa bólelor infeetióse la prima lor aparitiune intr'o localitate, la serviciile sanitare din porturile nOstre maritime si fluviale, la starea IgieneT publice din comunele nóstre urbane si rurale. Inainte de a intra in materia acestuT raport, subsemnatul sunt dator a constata, ca corpul nostru sanitar, in timpul acesteT epidemiT, 'sT-a Mout datoiia, and probe de devotament pentru serviciul public, de abnegatiune si de disciplinA, si V6 rog respectuos, Domnule Ministru, ca sb. aveci in vedere serviciile aduse, de totT eel car! ail conlucrat cu administratiunea centralä www.digibuc.ro

4

la combaterea epidemiei, de medicii de tote gradele ierarchice, de prefectl, sub-prefecti si primari, de oficeril armatel de uscat si al flotilel, de personalul DirectiunEi generale a cailor ferate, de toti functionaril publici in genere, earl a dat Directiunei sanitare concursul lor la executarea mésurilor sanitare prescrise carora medici, functionari i oficeri, li se cuvine partea lor din onórea succesului repurtat. I.

Preventiunea cholerel in anul 1892.

Preventiunei cholerei in anul 1892, am consacrat un lung capitol in Raportul general despre Igiena publica i despre serviciul sanitar al Regatulul României pe anul 1892 in care raport am descris tote am6nuntele acelel preventiuni. Precum in anul 1892, la prevenirea cholerei, asemenea si in anul 1893, la cornbaterea el, Domnia-VOstra, Domnule Ministru, ati bazat actiunea Guvernului pe avisurile Consiliului sanitar superior, si claca acea

actiune in anul 1893 n'a fost identica cu cea din anul 1892,

causa este ca. majoritatea Consiliului sanitar superior n'a credut

necesar, ca sa Vè propuie si in anul 1893, unele m'esuri prea aspre, de utilitate dubiOsa, earl in anul 1892 art adus tèrel pagube economice insemnate. Consiliul sanitar superior, care inscrisese in proiectul de modificare a Legei sanitare principiile moderne ale preventiunei bOlelor infectiOse, principil admise as-

tadi de cele mai multe State ale Europel, nu putea sa VO mai propunti, Domnule Ministru, in anul 1893, m6suri sanitare aflate

in contradictiune cu progresele timpului in care traim. In. anul 1892 opinia publica era si mai putin luminata, decat astadi, despre utilitatea torte mica a carantinelor pe uscat si despre nepericulositatea importului multor marfuri; ceea ce s'a petrecut in t6ri1e vecine cu noi, a intluentat presa i opinia publica, i scirea eronata, cä cholera a fost irnportata in Ungaria prin nisce piel crude aduse din Hamburg, ne-a indemnat si pe noi ca sa dam satisfaetiune opiniunel publice prin proibitiunea unul numör de marfuri, pe care examenul sciintific ulterior le-a constatat ca inofensive. In anu11892 am credut, ca aducem ore-carl inlesniri exportulul nostru pe cale maritima, (tacit

stabilim carantine pe uscat; le-am intiintat cu sacrilicit marl, in conditiuni cari n'ar putea suporta o critica severa si am yeOut. dupl p0cm timp, c

comunicaOunile intre

rile civilisate nu

se maT pot opri in timpul de astadf, cum s'ait oprit in tirnpurile trecute, eh o tora ca a nóstra nu se pcite inehide ermetic, ca cordonele militare nu pot impedica cu desavérsire trecerile fraudulOse ale contrabandistilor i chiar ale calatorilor ordinarl www.digibuc.ro

5

Cholera s'a oprit in tómna anului 1892 la fruntariele nOstre, la Portile de fer i la Prut, precum i la hotarul Galitiei spre Bucovina. Cestiunea, &cä carantinele aft oprit cholera in mersul el spre Romania, are un interes practic i trebue sa r6spundern la acesta cestiune: nu! ; nu datorim carantinelor ca. in anul 1892 cholera n'a facut invasiune in tóra nóstra, ci alte im . prejurari necunoscute ne-an apérat, ail amanat importatiunea germenilor Wei saft desvoltarea acestor germeni deja importati in Romania, precum asemenea imprejurari ai amanat ivirea cholerei in Bucovina, unde nu se stabilise nici carantine, nici revisie sanitara pentru caUttorii veniti din Galitia. Este un fapt important ca., in anul 1892, in carantinele nOstre nu s'a constatat nici un singur cas de cholera, ceea ce probéza ca, din intimplare, nici unul dintre calatorii supusi la observatiune in carantina n'a sosit acolo infectat intr'un mod manifest, precum n'a lost infectat, intr'un grad mai gray, nici unul dintre ce earl, prin contrabanda, ai trecut in téra printre pichete. Ail putut insa intra in érá persOne infectate, bolnave de cholera usóra, de acea forma a cholerei care adesea re'mâne neconstatata, find ca bolnavul sufera, numai de o simpla diarea cholerica, dupa aparenta lipsita de gravitate, care diarea este insa infectiósà, capabilä a se transmite altor persOne si a provoca la acestea cholera cu forma grava. Cu tote acestea s'ar putea crede, ca carantinele pe uscat au adus Ore-cari folOse, cft micsora.ncl traficul, oprind de la chlaorie pe multe persOne earl n'aU voit sa se expuie neplacerei secuestrarei intr'un lazaret, aceste carantine au micsorat ocasiunea infectiunei; dar i acest avantagiO al carantinelor este dubios, caul tocmai acele persOne, deprinse cu un traiil mai confortabil, carl renunta la calätorie din causa carantinei, nu sunt obicinuit purtatorii contagiului; Omenii curati si tot d'o data sanatosl nu pot transporta cholera de la un loc la altul, iar pe Omenii necurati, suspecti, pe lucratorii cari yin in mase, mai tote guvernele iT supun la ore-carT mésuri esceptionale i opresc chiar intrarea lor in Ora, (And exista banuiala ca acestI càlätori ar putea aduce cholera. Consiliul sanitar superior n'a putut dar recomancla Guyernului, ca sa mai intiinteze si in anul 1893 carantine pe uscat, dar el n'avea aceiasi opiniune despre carantinele maritime, si despre unele carantine fluviale in ceea ce privesce echipagele bastimentelor ; aceste carantine sunt indispensabile, Guvernul le-a mentinut si le mai mentine, de o potriva cu alte State, cart a5 gäsit cu cale sa inlocuiasca cuvintul vechill de «carantina», prin cel modern de «observatiune sanitara», introdus in terminologia teehnica de catre Conlerinta sanitara internationala din Dresda. AperatoriT carantinelor pe uscat motiyéza necesitatea lor cu micul num6r de medici de earl dispunem, credênd ca, in Virile www.digibuc.ro

6

earl n'ag abundentä de medic!, executarea mësurilor moderne de Politic:, sanitara ar fi imposibila ; acésta opinie este gresita, cad nicT 0 Ora nu are un numèr destul de mare de medic!, spre a putea da ingrijirT perfecte until numèr atat de mare de bolnavT, cum el s'a presentat, spre exemplu, anul trecut, in unele localitatT din Germania; si cu tote acestea, chiar noT am reusit

a isola bóla in comunele rurale, pentru care avem un numèr insuficient de medic!.

Preventiunea §i combaterea cholerei in anul 1893,

Aparitiunea cholereT in Romania, in vara anuluT 1893, nu ne-a surprins; ne-am temut de mult ca nu vom putea opri importatiunea el, i unul dintre colegiT nostri din Consiliul sanitar superior, forte competinte in acósta materie, exprimase in public temerea, ca m'esurile nOstre carantinare, ca cordonele militare, n'ag putut opri in anul 1892 importatiunea germenilor cholereT, earl germenT, imprastiatT in Ora, vor invia in vara anuluT 1893. In unele Oft, bantuite de cholera in anul 1892, ea nu s'a stins cu deséve'rsire; chiar in mijlocul ierneT, in luna Ianuarie 1893, am fost surprins1 de remarcabila epidemie din Nietleben, langa

Halle, in Germania; apoT de la luna Februarie incke, s'a constatat o nou6 aparitiune a cholereI in unele localitatT ale RusieT, uncle ea aparuse deja in anul trecut si in altele pe carT Inca nu le bantuise ; in luna Martie s'al declarat casurT sporadice de cholera in Italia si mid epidemiT in Francia; in lunile Aprilie i Maiti, cholera s'a intins din nog in Podolia, de unde a fost importata in Galitia, apoT ea a aparut in nordul BasarabieT, la Hotin, aprOpe de fruntariele nordice ale RomanieT ; in fine, in luna Iunie, s'au constatat casuri de cholera in nordul TransilvanieT, nu prea departe de hotarul vestic al judetelor Neamtu si Bacag, unde in anul trecut n'a existat nic1 un cas de cholera, i unde, in anul curent, nu s'a putut explica ivirea ei. Porturile nóstre erag amenintate, maT putin prin provenientele din Marea Mediterana, maT mult prin cele orientale, din causa intindereT cholereT pe malurile Mare! RosiT, de unde a fost importata in Asia Mica. Ne-am asteptat dar la invasiunea cholerel i ne-am pregatit. De si !Ana aiJi Guvernul n'a aderat la Conventiunea de la Dresda,

Consiliul sanitar superior a crequt cä este bine sa nu se puna in contradictiune cu principiile stabilite prin acea Conventiune si sa propuna din nog tótä seria de mèsurT preventive, carT in 1892 ne-ag aparat numal in aparenta, car! insa ag adus t6reT rele economice considerabile. www.digibuc.ro

7

Deja la 19 Februarie 1893 Consiliul sanitar superior V6 propusese, Domnule Ministru, prin procesul-verbal No. 251, desfiintarea carantinel care mal era in vigóre la Sulina pentru provenienteIe din porturile otomane ale MareT Negre i inlocuirea el prin revisia sanitara i desinfectiune. La 2 Martie 1893, prin prescriptul-verbal No. 349, acelasl Consilifi V'a propus de asemenea desfiintarea carantinel fluviale de la Severin i Vêrciorova si inlocuirea el prin revisia sanitara i desinfectare. La 13 Aprilie 1893, prin procesul-verbal No. 500, Consiliul sanitar superior a opinat, cu unanimitatea membrilor presentl (D-nil Babes, Buicliu, Felix, Fotino, Maldarescu, Stoicescu, Sutzu, Theodori, Trausch) ca, pentru provenientele din Rusia, sa se inlocuêsca la Sulina, la Ceatal Ismail, la gura Prutulul si la Ungheni, regimul carantinar existent prin revisia sanitara i desinfectare, i sa se redeschida porturile Constanta i Mangalia pentru bastimente cu patenta nen. Pe de o parte dar Guvernul, conform avisulul Consiliulul sanitar superior, a moderat asprimea m6surilor sanitare, luate in

anul 1892 la fruntariele de pe uscat si in porturile nóstre; iar

pe de alta, tot conform propunerel ConsiliuluT sanitar superior, s'a prescris carantina pentru bastimentele iniectate i suspecte sosite la Sulina din porturile Franciel si din cele ale Mare! Rosii. care nu Meuse carantina intr'un port otoman cu lazaret (Prescriptulverbal al Consiliulul sanitar superior No. 945 din 18 lunie 1893, decretul Regal No. 2.607 din 28 lunie 1893) si s'atit inchis punctele de intrare din Austro-Ungaria in Romania, de la Mamornita pana la Turnu-Rosu, cu exceptia statiunilor de revisie sanitara si de desinfectiune: Mamornita, Mihai Burdujeni, Predeal (Prescriptul-verbal al Consiliulul sanitar superior No.1.330 din 13 August si No. 1,430 din 27 August. Decisiunea Consiliulul de Ministri No. 5 din 29 August 1893). Am mentinut dar pentru vasele infectate i suspecte, obser-

vatia (sail carantina), insa de durata mai scurta de cat in anul 1892, respectand ca i atuncT certificatele autoritatilor otomane

despre carantina facuta in porturile otomane, dar la fruntariele de pe uscat n'am maT stabilit carantina, ci numal statiunl de revisie sanitara si de desinfectare pentru calatori precum i pentru echipagele vaselor fluviale, statiuni inzestrate cu aparate moderne de sterilisare. Asemenea am luat la fruntarie m6surI sanitare spe-

ciale pentru lucratoril din teri infectate. cari vin in Romania in mase, pentru diferite luerarI agricole, silvice, industriale, pentru terasamente de sosele i cal ferate. N'am maT oprit importul tuturor marfurilor, care ail fost proibite in anul 1892, ci am limitat numërul lor la putinele obiecte earl, dupa cunoscintele nóstre actuale, pot servi ca purtatorI at contagiulul. In politia sanitara moderna, declaratiunea primelor casurI de bole infectióse i stabilirea exacta a diagnose! jóca un rol insemwww.digibuc.ro

8

nat. La pregatirea nOstra pentru combaterea cholerei, am tinut sémh de aceste amindoua condi tiuni; Guvernul, dupa avisul consiliului sanitar superior, a inscris in proiectul iegei sanitare modificate declaratia oblio.atorie a bólelor infectiOse, pe 'de alta parte tot conform avisului Consiliulul sanitar superior, vèdênd ea, afarh

de cote dou6 orase inzestrate cu facultati de medicina, ne lip-

sea; mijtócele pentru confirmarea grabnica bacteriologica a diagnoselor clinice ale bOlelor infectiOse, Ministerut de Interne a organisat in lunile Februarie i Martie 1893, la Institutul de Patologie si de I3acteriologie din Bucuresci, dou6 serii de conferinte asupra diagnosel i preventiunei cholerei, la care ail partieipat 37 medici din mai tote judetele. Aceste din urma conlerinte nati putut da resultatele asteptate; medicil, nefamiliarisati cu cercetari bacteriologice, oat putut invöta in 2 söptilmanT technica bauteriologich

necesara pentru precisarea diagnosei cholerel, ast-fel ca am lost siliti a trimite. de la extremitatile Orel la Bucuresci, spre examinare, materii provenite de la bolnavi de bOle choleriforrne, carT materii adese-ori aft sosit la Institutul de Patologie si de Bac-

teriologie descompuse intr'un atare grad, in cat utilisarea lor devenise imposibila. Acest neajuns va fi cu timpul indreptat intr'un

alt mod: in noul regulament de concurs, pentru unele posturT medicate, s'a dat Igienel practice, Bacteriologiei aplicate la Politia sanitara, locul ce i se cuvine, si pe viitor, medicil prim xri de judete si de orase nu vor fi lipsiti de cunoscintele necesare

pentru ca sh pOta face diagnosa exacta a cholerei, nu numai dupa. semnele clinice, ci i dupa cele bacteriologice. Aceste cercettirT nu cer instalatiuni prea costisitOre, ci numai putine instrumente si aparate. Dar si administratiunile spitalelor trebue s hiba, pe

tang& spitatele mai importante de isolare, &ate un mic laboratoriiI de bacteriologie, pentru ca O. nu se mai repete casul intamplat in Capitala, in tuna Octombrie a. c., cand un cas de cholera a fost constatat ca atare, a treia i dupa autopsia cadavrului.

Pentru isolarea i cautarea bolnavilor de cholera, atat administratiunile marl de spitate (Eforia spitalelor, epitropia generala a easel S-tului Spiridon, epitropia spitalutui Brancovenesc), precum si 43 primaril urbane, aa infiintat spitale spectate; Directia sanitara a venit in ajutorul unor comune, imprumutandu-le cu

corturi de ambulanta; multe primärii aft ingrijit si de trasurT

speciale pentru transportul bolnavilor. 20 comune urbane poseda deja aparate bune pentru desinfectare prin vapor!. Unele primariT

ail dispus de fonduri pentru despagubirea proprietarilor saraci ai obictelor contaminate (vestminte, asternuturi, rule), ce se ard ea msura extrema de desinfectare. In tote comunele i judetele, undo a aparut cholera, s'ati numit medici auxiliari, pentru eautarea la domiciliti a bolnavilor earl* s'au putut isola in locuintele lor; in lipsa de mediei, am avut pe alocurea recurs la doctorandi www.digibuc.ro

9

si absolventi al facultatilor nóstre de medicina, earl, maT top', ne-ati adus servicii importante.

De si Domnia-Vóstra, Domnule Ministru, ati ordonat in repetite rinduri prefectilor de judete i primarilor de orase, sa indrepteze salubritatea comunelor; de si ordinele Domniel-VOstre aü fost executate, in limitele mijlócelor de cari dispuneati administratiunile locale, cholera a gasit multe comune intr'o stare putin salubra i ne-a re'mas mult de facut pentru inlaturarea neajunsurilor Igienei pubhce, pentru aducerea succesiva a oraselor si satelor intr'o stare sanatósä. A-tat subsemnatul impreuna cu in-

spectorii sanitari, precum i unele primariT, am facut deja, in acesta privinta diferite studii care V'ati fost supuse, Domnule Ministru,

spre aprobare; le vom continua, si ne vom intelege cu admini-

stratiunile locale despre ordinea in care ati sa se execute diteritele lucrarT menite a asana orasele i satele nóstre. Trebue sa dam

osebita nóstra ingrijire oraselor, ale caror porturi sunt deschise bastimentelor de mare, cari orase, daca nu. se gasesc in conditiuni igienice, devin focare ale bOlelor infectióse importate din strainatate. Primariile oraselor Sulina, Tulcea, Galati, Braila, ail Mout sacriticii insemnate pentru imbunatatirea IgieneT publice,

dar putem considera progresele realisate pana acum numai ca un inceput, numai ca o mica parte dintr'o serie de lucrari menite a aduce acele orase in conditiuni de Igiena perfecta. In porturile nóstre ne mai lipsesce un serviciti sanitar permanent; numai in portul Sulina avem un serviciti sanitar stabil, cu un personal insuficient i cu material forte incomplect, in cele-lalte porturi recurgem, cand suntem amenintati de importatiunea de bole exotice, la medicT auxiliari, insarcinati cu serviciul timporar. Este necesar, ca prin budgetul StatuluT pe anul 1893-1894 sa remediam acesta stare anormala.

Cholera a aparut la noi in luna Iulie 1893 la Braila, apol

succesiv la Sulina, la Cernavoda, intre lucratorii poduluT de peste Dunare la Fetesci, si la Galati; in luna August, la Calarasi, in ate-

va comune rurale ale jucletelor Braila, Putna, Ialomita, in comuna Netoti, din judetul Prahova, la Giurgiu, in judetele Dorohoiti, Bacati, Nérntu, Tecucia, la Tulcea si in chte-va alte localinty unde s'ait constatat casuri sporaclice de cholera. Atat subsemnatul cu inspectoriT sanitarT, precum i medicii din localitatile bantuite de cholera, am Mutat in tote casurile cu scrupulositate origina bólel. N'am putut constata in tot d'a-una modul importatiunei cholerei, modul transportuluT el dintr'o comuna in alta; este insa cert, ca, la acAsta importatiune ati jucat un rol important casurile de cholera ambulatorie, de cholera usOra, earl n'ad atras atentiunea administratiunel. Asemenea n'am putut constata, in tote casurile, modul infectiunel unei perscine de la alta, dar, in general s'a putut proba ca pe langa apa, www.digibuc.ro

10

vehicululul cel mai important pentru transportul germenilor cholerei, ei ag fost transmisT si prin alte medii, prin mani murdare, prin incaltarninte, vestminte, rufe i chiar prin alimente contaminate. Ephiemia din Brdila.

Orasul Braila are 47.000 locuitorT. Precum in cele mai multe alte orase, si la I3raila, stradele i curtile caselor nu sunt canalisate, latrinele i hasnalele sunt rti construite, läturile se varsa pe solul curtilor si stradelor, sag se scurg prin rigolele

stradelor. Orasul este alimentat cu apa de Dunare nefiltrata, luata

insa, la un loc putin expus la contaminare, de vreme ce lueratorii din port s'ail servit de apa aprope statatóre, inchisa intre malul Dunarei si intre mai multe rinduri de corabii, infectata prin dejectiunile populatiunei acelor corabiT si a portului. In par-

tite excentrice ale orasului, departate de Dunare, locuitorii se

serva de apa de put. Lucrätoril din port indigeni traiesc in

conditiuni igienice mai putin rele de cat eel straini, aglomerati in locuinte colective forte murdare. La inceputul epidemiei, ad-

ministratia locala a inchis mai multe pivnite infecte, earl ag servit de locuinta lucratorilor Turci, Armeni si Bulgari. Partea cea mai insalubra a orasului, ocupata de lucratori Romani

striini, este mahalaua numita «Camarovca»; care nu figuroza pe planul oficial at orasului, de si face parte din orasul Braila, si care a fost ignorata de tote administratiunile comunale, earl nail succedat, caci orT-cine a fost tolerat a 's't construi acolo o casä sag un bordeig, in modul cum i-a placut. Camarovea, situata la r6sArit de la oras, in vecinatatea casarmei calarasilor, ocupa un teren accidentat, pe care se afla multe gropT vechi de nisip parasite i deposite de baligare; acésta mahala, inaccesibilä o mare parte a anului; din causa noroiului profund, a fost sediul principal al epidemiei, apoi partite orasulul numite Cetatuia (vechea cetate), ocupata mai ales de lueratori musulmanT si Atarnatii; centrul orasuluT, ocupat de populatia mai avut i maT curata, n'a suferit de epidemie. Primaria a inlaturat multe neajunsurT igienice ale cuartierelor Cetatuia i Atarnatii; indreptarea conditiunilor neigienice ale mahalaleT Camarovca este forte dificila; cu tote acestea, primaria orasului trebue s. pasesca si la acésta lucrare grea i sa incopa indata studiile pentru stabilirea m6suri1or de asanare a acelui aglomerat de locuinte infecte. si

La inceputul lunei Iulie 1893, inaintea ivirei epidemiei do

cholera, s'ag observat la Braila maT multe colerine benigne. Primul bolnav de cholera, despre care atat subsemnatul precum si d. inspector sanitar dr. 0. Blasian am putut culege in-

formatiuni, a fost un grec, Dim. Tzumbali, lucrator in port, www.digibuc.ro

11

imbolnavit la 7 Iu lie cu vèrsatuff i diarea, mort la 10 1u lie; din causa scaunelor sanguinolente medicii, earl lad cautat, n'aa declarat casul de cholera; constatarea bacteriologica nu s'a facut in casul de fata, ci numal la cele-l-alte inbolnaviri din aceiasl

cash, la sora si la sócra lul Tzumbali, earl s'aa irnbolnavit la 13 si la 16 Iu lie. Inainte de a se imbolnavi D. Tzumbali fusese ocupat, mai bine de o sëpternana. cu descarcarea de carbuni de la 2 vapOre, Jersey si Tripoli, sosite din Cardiff cu patenta

neta. In timpul sederel lor in portul Braila nu s'a observat pe aceste 2 vapóre nici o bola infeetiosa. Inainte de a se bolnavi, Tzumbali a mâncat castravetl crudi si a beut apa din Dunhre, el era insurat, locuia in strada St. Mihail 9, alaturl cu biserica grecésca, intr'o casa nu tocmai necurata; in vecinatate nu s'a ivit nici un cas de cholera, ast-fel cà nu putem explica modul primel infectiuni, decat prin cloud ipoteze: Sail ca germenii bólei fusese irnportatT din anul trecut i imprastiati in portul BraileT, i Tzumbali, orT una din femeile din familia lul, ail adus acasa la eT acestl germeni de curlind reinviatT; saa ca, ceea ce este mai probabil, germenil bold fusese adusl de curând de un bastiment infectat, care a intrat in portul Braila cu patenta nen, off de cill6torl cu cholera usóra, ambulatorie, care din causa formel usóre a r6rnas neconstatata in carantinele din Dardanele si la Sulina, apol germenil bold ati fost comunicatT lul Tzumbali prin contactul direct, orl introdusT in

Dunare, uncle el aa putut infecta apa din apropierea malulul, forte necurata, forte bogata in materil organice. Regretana eh

in tot timpul epidemieT acea apa nu a fost supush unuT examen bacteriologic. Imprejurarea ca Tzumbali a lucrat pe un baStiment curat, ve-

nit din Cardiff, uncle nu fusese cholera., nu esclude posibilitatea ea el sa se 11 infectat de la un alt bastirnent, in tirnpul descarcarei carbunilor, cacT vasele sunt asedate in port pe maT multe rinduri, nu tote acostéza imediat lAnga mal, ci lit descArcare precum si la inciircare, lucrititoriT tree poste unul, douè i tref vase, pana ajung la vasul asedat in al treilea, ori al patrulea rind, ast-fel luerAtorii, earl desearca marfa dinteun bastiment curat, pot trece peste un bastiment infectat ; dar, in acésta trecere obielnuit eT n'aa ocasiune a veni in contact cu interiorul si cu echipagiul acestul din urma bastiment, i singura atinzere a punteT vasuluT este inofensiva, cad la tote bastimentele puntile se spala inaintea intrareT intr'un port, uncle le astópta revisia sanitara. Nu am putut decT constata originea modul de infectiune a primului bolnav. Al douilea si al treilea bolnav de cholera, observat in 13raila, sunt femeile cari ad ingrijit p primul bolnav, sócra j sora lul www.digibuc.ro

12

imbolnavite la 13 si la 16 Julie, decedate la 16 si la 18 Iu lie, iar sotia lui Tzumbali a rémas imuna. La eel 4 bolnavi urmatori n'am mai putut constata nici un raport cu tamilia Tzumbali, nici e, nici d. inspector sanitar dr. 0. Blasian, care asemenea a cercetat cu minutiositate tote ana nuntele capabile a lumina genesa epidemiei. Al 8-lea cas presinta un interes osebit, este casul marinarului James Hilton, de la vaporul engles de comerciii «Pendarves», pe care l'am examinat eü insu-mi pe hordul acelui bastiment. Pendarves plecase de la Port Said la 5/i7 Julie, cu un echipagiti de 25 órnenT inclusiv capitanul, la Dardanele a sosit la 9/2t Iulie cu 23 enneni si este probabil ca. 2 mateloti ati murit de cholera in timpul calatoriei de la Port-Said pana la Dardanele; vaporul a fost insa atlmis la libera practica si a plecat din Constantinopol

cu patenta neta la 10/ Julie, a fost, prin urmare, admis la Sulina la 12 Julie si a continuat drumul la Braila, unde a sosit la 13 Julie, cu un echipagi5 de 23 persOne, inclusiv capitanul. In timpul pe cand vaporul Pendarves incarca porumb in portul Braila,

matelotul James Hilton se imbolnavesce de cholera la 18 Iulie si a doua Ii, more. Capitanul bastimentului, caruia am cerut explicatiuni, a afirmat ea, din eróre s'ar fi inscris in rolul bastimentului 25 mateloti, in loc de 23. Dintre lucratorii earl aü lucrat pe vaporul Pendarves s'a5 imbolnavit don! i d'acum inainte transmisiunea bold prin contact direct se pOte lesne constata; in multe casuri se bolnavesc succesiv lucrätorii, din diferite parti ale orasului, earl lucreza impreuna, cari locuesc impreuna in conditil rele de igiena, cari mithcasera impreunä i carl impreuna ai bilut apa de Dunare, luata

din vecinatatea imediata a malului si a bastimentelor acostate langa mal.

Numtirul bolnavilor cresce Ora la jumötatea lunel August, atingénd maximum in qiva de 16 August cu 16 bolnavi noui, iar mortalitatea atinsese deja maximum la 3 August cu 17 decese. In a doua juinëtate a lune!' August, epidemia incepe a perde din intensitatea ei, scade succesiv si se stinge pe la finele lunei Septembre. De la 7 Iulie pna, la 8 Octombre s'an inregistrat in orasul

Braila 469 bolnavi de cholera, din car! 179 s'all insanatosit si 290 ati murit. 247 bolnavi de cholera aü fost cautati la domicilia si 222 la spitale. Dintre bolnavi, 317 ail fost de sex barbatesc, 152 de sex femeiesc. Dintre cei de sex masculin, ati fost dup. profesiune: 272 lueratori, 9 mateloti, 7 servitor!, 3 soldati, 1 preot,

www.digibuc.ro

13

1 interpret, 4 impiegatl, 2 comercianti, 2 scolari, 16 copii. Duph nationalitate, bolnavii de cholerh din BrAila se imparte in: Romani 286 din earl 170 ail murit.

Tura

Greci Bulgari Armeni Israeliti Germani

Unguri Englesi Italieni Polonesi

51 37 15 12 24 30 6

4 2 2

»

»

» D

» n » n

33 27 10 8 13

20 3

»

2 0 ,,

»

2

» » n »

» » » » .0

»

Epidemia din orapcl Sulina.

Sulina este un ortisel cu 4.400 locuitori stabili i cu o popupulatiune flotanth de la 1.000-2.000 marinari i Inca-Mori, orhsel zidit in Delta Dunh'rei, pe malurile bratului Sulina, in mijlocul unei palude, imediat langh gura prin care acel brat al Durihrei se varsh in Marea Négra. Panta pe care apa Duntirei curge pe aci, este neinsernnatil. Terenul pe care orasul Sulina este asedat este un teren artificial, inhltat de-asupra nivelului Dunhrei i Marei

printr'un strat de pietris, nisip i pämint, pe care'l astern eel earl voesc a construi o cash; la o adancime de 0 ra.,60 pann la cel mult 1 metru se da de apa, ast-fel eh la Salina nu se pot construi pivnie i beciuri, nu se pot face la cimitir inmormintaxi reglementare la adancimea de 2 metri, caci la adancimea de un metru se gäsesce aph, nu se pot clhdi latrine cu hasnale inteun mod regulat. Casele sunt asedate, in parte, pe par! batuti in phmint, latrinele stint de o construcciune viciósh, tot solul orasului este intiltrat de dejecIiunile organice ale orasului, cad nu se departézh in mod corect; existä dar o comunicatie, o schim-

bare necontenita intre lichidele murdare din subsolul orasului gi intre apa din canalul Salina (Dunhre), pe care o beail locuitorii. Sacagii ieatl apa in susul orasului, dar lucratorii din port, cu tote pov*le ce Ii s'atl dat, bcail apa din port, manjith cu excrementele echipagelor bastimentelor si ale locuitorilor orasului. Inaintea aparitiunei cholerel, Ministerul a insarcin at o comisiune speciala cu studiarea m6surilor necesare pentru indreptarea nesalubritatei acestui oras; rapórtele comisiunei all fo st incom www.digibuc.ro

14

plecte; am cerut dar complectarea lor prin propunerl precise in ceea-ce privesce constructiunea latrinelor, infiintarea eventuala de hasnale transportabile (latrine cu butOie pe rote), asigurarea unei alimentari cu apa mai putin viciósä; am prescris administra-tiunei locale sa pov'ettriascä populatiunea despre necesitatea purificatiuneT prealabile a apei de béut, prin ferbere, ori prin batere cu piatra, aura, sa impuna acésta purificare stabilirnentelor publice, birturilor, carciumelor, hotelurilor, cafenelelor; n'am avut insa timpul necesar de-a realisa imbunatatirile trebuincióse salubritatei publice; orasul fiind sarac, prirnaria a trebuit sa, se gandésca, mai Intâiti, la crearea de venituri pentru acoperirea cheltuelilor cerute de Igiena publica, si in timpul acestor studii a aparut la Sulina primul cas de cholera, la 22 lithe 1893. In acest timp, populatia flotantä era de poste 2.000 locuitori, in mare parte lucratori strainT, Turci, Armeni, Bulgari, Rusi, Greci, veniti

pentru transbordarea de grime din magasine si din vase midi' fluviale, in vase marl maritime. Acestl lucratori erail rt adapostiti, aglomerati in nisce locuinte colective f6rte murdare si CU tOte ca eraa pregatite instalatiunile necesare pentru isolarea prirnelor casuri de eholer i pentru desinfectare, ash putut infecta mai multe persone inaintea efectuarei m6surilor preventive.

Medicul orasului crede, ca cholera a fost importata la Sulina printr'un vapor de comerciii engles «Venice» care a plecat din Marsilia la ,f lulie, a trecut Dardanelele i Bosforul in contumatie, a sosit la Sulina la 16/27 Julie si a incarcat, in port, grane. Singura imprejurare, ca vaporul «Venice» plecase din Marsilia intr'un timp cand acel oras era bantuit de cholera, nu probéza ca vaporul a fost intectat; Directorul oficiului sanitar din Sulina n'a gasit motive a supune acel vapor la Ore-cari mèsuri sanitare si l'a admis la libera practica. In timpul de la 1 pana la 22 Julie st. v. aü sosit la Sulina 17 vapOre din Marsilia, din care nici unul n'a avut bolnavi de cholera, nici la plecare, Mei pe drum, nici la Sulina; cea mai scurta durata de calatorie a acestor bastimente a fost de 9 dile, la sosirea lor s'a facut visita sanitara, examinarea echipagiului i curatenia. Prima victima a cholere1 a fost insa un hamal, de nationalitate Armén din Turcia, venit din Constantinopole de o luna de dile, Cazar Agdjan, imbolnavit la 22 Iulie, care transportase grane in vaporul Venice i, in lipsa unei alte explicatii admisibile rnodului cum Cazar Agdjan, s'a infectat, medicul orasuluT Sulina acusa vaporul Venice ca causa a infectiunei. 0 data intrati in ipotese, trebue sa admitem i alta ipotesä, ca in timpul calor doua s6ptemanT, trecute de la aparitiunea cholereT la Braila, all putut veni d'acolo la Sulina bastimente infectate, matelotl cu cholera ambulatorie carT, cu dejec-tiunile lor ati contaminat apa Dunärei, de care se serva lucratorii din port. www.digibuc.ro

15

Al doilea cas de cholera, s'a ivit la 23 Iu lie, la o femeie de nationalitate rusa, Maria Ivanov, cu domiliciul intr'o parte a orasului, unde nu locuiesc hamali; pentru esplicarea infectiunei acestei femei, trebue sa recurgem, ca si la cele mai multe dintre casurile urmatóre, la apa de beut, ca mediul transmisiuneT Mei. Al treilea bolnav, Mihail Vlasopolu, hamal grec, si bolnavit la 24 Julie, lucrase pe vaporul grec «Adelfi Crisoveloni», care plecase din Marsilia la 14/26 Iulie. *i acest vapor, care trecuse prin Dardanele si Bosfor in contumatie, n'a fost supus la Sulina la nici o mesura sanitara, Iiind-ca in timpul caletoriei nu se ivise nici un cas suspegt pe bord; cu tote acestea, unul dintre medicil din localitate acusa si acest vapor ca causa a cholerei din Sulina. Tot la 24 Iulie s'ag mai imbolnavit 2 femei, la 25 Iulie

9 hamall si 3 fernei, la 26 Iulie 16 hamali si 10 femei, la 27 Iulie 5 hamall si 6 femei, la 28 Iulie epidemia a produs maximum de bolnavi noui : 35 barbat1 si 3 femei, imprastiatI prin tote partile orasului; acest num& insernnat de bolnavi, la a 7-a di dupa aparitiunea Mei in Sulina, acestä explosiune, ca sa me serv de cuvintul profesorului R. Koch, nu se póte esplica de cat prin apa de beut. Numai o mica parte din victimele Mei ag fost ocupati pe cele 2 bastimente banuite si, afar% de acésta, este greg de admis ca lucratorii se infecta prin simpla transportare de sacT sag de banite cu cereale pe puntea bastimentului, de unde cerealele sunt direct versate in magasinul bastimentului; acesti lucrätori nu descind in cabinele matelotilor, nu yin in contact imediat cu matelotii, ei trec numai peste puntea hastimentului. Este greg a admite in acest cas, infectarea prin hacili aflati in pulberea din atmosfera. Numerul bolnavilor a scadut forte incet 'Ana la 1 Septembre,

când a inceput a apare numai la eke 2, 3 dile, 1 bolnav nog. Peste tot, s'ail imbolnavit, de la 22 Iulie parka la finele lunel Septembre 319 persOne, din carl ail. murit 155 (121 barbati si 34 fernei.)

Dupa nationalitate, ag fost : Romani Rusi Greci ArmenT

Turd

Bulgari EvreT

Englezi Polonezi

.

..... .

-------

..... Total

.

.

bolnavi

17

morti

7

»

34 74 55 93 26

»

11 46 29 44 10

6

»

» »

» »

a » »

»

»

13

» »

.

»

1

a

.

»

319

»

www.digibuc.ro

2

6

155

16

Epideinia din Cernavoda pi Feteset.

Cernavoda este un orasel cu 1.600 locuitorT, situat pe malul drept

al Dunarel in judetul Constanta; in fata Cernavodel, pe malul stann. al Dunarei, se afla satul Fetesci, statiunea ale ferate, care merge din Bucuresci spre Dobrogea; intre Fetesci si Cernavoda se construesce acum gigantescul pod peste Dunare, care are sa podesca mi numal acest fluviI, ci sa tréca i peste insula formath aci de cele 2 brate ale Dunarei i peste tot terenul palustru de pe malul stang, intr'o intindere destul de mare. Feraria pentru acest pod este adusa de vapóre din portul Braila si insotita de lucratorl din acel port; el, precum póte si alti calatori, la trecerea lor din Dunarea mare in Borcea, aft inlectat mai Intàiü comuna Piva Petrel, apol Fetesel din Ialomita ii comuna urbana Cernavoda, din judetul Constanta. Acesti lucratorT aü fost aglomerati in nisce barace murdare, asedate atat in insula Dunarei, pe un teren preseminat cu lacuri, expus la inundatiuni, cat i pe amindoua malurile fluvului; el aü fost adapap cu apa rea din Borcea, din Dunare si din Mitt Lucratoril din portul Braila, veniti cu vasele incarcate cu fierarie pentru pod, ail fost insarcinati cu descarcarea acestel fieraril i cu asedarea iei, in comun cu lucratorii asedati de mai nainte in santierele dintre Fetesci i Cernavoda. Bola a fost dar adusa din Braila, prin omen! venitl de acolo, care probabil ail infectat apa cu dejectiunile lor; cad, dupa ce populatiunea a fost povatuita asupra rolului apei la producerea bole!, asu-

pra necesitatei de a purifica apa, inainte de a o bea, de a inlocui apa necurata prin alta curata; dupa ce am impus intreprindètorilor lucrarilor podului ca sa ingrijésca, ca lucratoril sa

nu fie lipsitl de apa buna, bóla a scadut, mai ales in orasul Cernavoda bóla a incetat, dupa ce s'a permis locuitorilor a aduce apa si din gall, alimentata cu apa mai curata. Pe langa lucratoril podulul s'ati bolnavit i lucratoril din Cernavoda, sta.. biliti acolo in permanenta i ocupati in micul port cu incarcarea de grane; familiile acestor lucratori aü fost primele victirne ale

Mei; intre lucratoril stabili din portul Cernavoda i intre cei de la pod, n'a existat alt pullet de contact de cat apa din Durare. Ca si la Braila, si la Cernavoda, cholera a fost precedata

de nisce cholerine bemgne. La 23 Iulie s'a constatat primul cas de cholera la Cernavoda, la 29 Iulie s'a ivit intre lucratoril de la estremitatea nordica a poduluT, la Fetesci. Am incercat a isola pe lucrätori dupa pu-

tinta, de a opri fugirea lor in diferite directiuni, pentru ca sä nu transporte bóla in alta parte, dar unii dintre ei s'ati strecurat

printre sentinelele stabilite in apropierea schelelor i drumurilor principale i aa transportat cholera in comunele SeimenT si Oswww.digibuc.ro

17

troy, din judetul Constanta, unde bóla a fost curind limitata, prin isolarea energica a bolnavilor, apoi in orasul Ca larasi si in comunele Gura Ialornitei, Cegani si Cogarcea din judetul Ialomita.

In comunele Vadeni si Luciu, din judetul Ialomita, bóla a fost importata direct din Braila. In Cernavoda, la 23 Iulie, prima bolnava a fost femeia unui lucrator, venit cu 3 dile inainte din Braila. Al douilea cas, la 25 Julie, apare in partea opusa a orasului, in mahalaua turcósca, la nevasta unui lucrator turc; al 3-lea, al 4-lea si al 5-lea cas, tot in mahalaua turcesca, la 25 si 26 Iulie; al 6-lea cas, tot la 26 Iulie, la un lucrator ocupat cu descarcarea de pietris pentru constructia podului; al 7-lea cas, la 28 lulie, iar in mahalaua turcésea, este acela al until pescar; al 8-lea cas, tot la 28 Iulie, o femeie sosita, de 2 dile din Braila. De acum inainte, se inmultesc casurile in Cernavoda si se inregistreza, pe fie-care di, mai multi boinavi si morti. La 29 Julie se ivesce primul cas intre lucratoril de pe malul stang al Dunarei, instalati in nisce barace in apropierea satului Fetesci si deja la 1 August 'Ala este importata in satul Fetesci, printr'un Bulgar care ducea paine lucratorilor din Balta-Fetesci, de unde s'a intors bolnav de cholera; la 2 August, bóla apare la Dudesci, lipit de satul Fetesci. In satul Dudesci isolarea bolnavilor s'a operat indata cu multa energie; nu s'ati imbolnavit dead 2 persOne; in satul Fetesci insa, locuesc pe lânga t6rani si multi lucratori; acolo, cu tote precautiunile luate, s'ail imbol-

navit 18 persOne, din cari ati murit 11. Intre lucratorii de la

tote santierele (Cernavoda, Balta, Fetesci), bóla a mers crescénd pima la 15 August, apoi a scalut incet si s'a stins la inceputul lunei Septembrie. Peste tot, s'ail imbolnavit in Cernavoda si Fetesci, cu santiere, 155 persone(128 barbati si 27 femei), din earl s'aii vindecat 66 si ail murit 89 173 barbatl si 16 femei). Din acesti bolnavi si morti, ail fost: Romani

41 9 70 2 4 6 9 2 9

Turd

Bulgari . Greci Sérbi Unguri Croati . Rust Italieni Germani Israeliti

Total .

.

.

bolnavi 22

mortl

»

5

»

N

40

» »

1 1

» »

N

3

» » »

7

»

1

2 1

»

2

»

1

» » » »

155

»

89

»

www.digibuc.ro

6

» »

18

In comunele rurale din judetul Ialomita, in care Nita a fost

importata prin lucratorii podului Fetesci-Cernavoda i prin perwine venite din Braila, s'au mal imbolnavit: la Cocargea, 1 persóna care a murit; la Cezani, 7 persOne din earl aü murit 5; la Gura Ialomitei, 2 persOne earl aü murit ; la Tonea, 3 tigani earl aü murit ; la Piva Petri, 18 persOne din earl ail murit 11 ; la Vladeni, 15 persOne din earl ati murit 9; la Luciti, 4 persOne

din earl a murit una. Dupa constatarile facute de d. inspector sanitar, dr. Mihail, la Vladeni, bóla a fost importata la 18 August

de un Vasile Mitu, fugit 'cu 2 copii din causa cholerei, din

Braila la Vladeni, uncle are rude. Satul era plizit la intrare, dar Vasile Mitu s'a strecurat pe furis in sat, trecend nOptea peste sant. In comuna Luciu, bOla a lost importata printr'un tolbas (marchitan), care venind despre Braila s'a oprit la Luciu la 28 si 29 Septembre, in casa lui lene Glavan, unde a Mout o cu si jumatate de cholera, usOra (versäturi i diareh), dupa care a plecat cu (Anita spre Tandarei; a 3-a qi dupa plecarea lui s'a imbolnavit un fiü al lui Iene Glavan, dupa alte 2 qile un al douilea fiti.

Despre irnportatiunea Mei i despre ivirea epidemiei in orasul Calärasi, voig vorbi mai jos. Cholera in Orapl Gala(i.

Orasul Galati este cel mai populat din tre tote orasele române de la malurile Dunarei, avend peste 60.000 locuitori; portul este intins i curat, en esceptiunea &lei extreme, din josul apei, lipsita de mal zidit, uncle stationéza plutele venite pe Siret, care se varsa in Dutrare aprOpe de orasul Galati. Numai putine strade ale orasului sunt canalisate ; multe strade sunt nepavate i ne soseluite; la marginea orasului si in raza lui se afl . lacuri intinse. Latrinele sunt in mare parte /WI construite i reti intretinute ; curatitorii de hasnale varsa materiile fecale in Du-

nare, aprópe de locul uncle stationéza plutasiT. Orasul este alimentat cu apa de Dunäre bine filtrata in filtre de nisip, cari lucrezil in mod corect; conductul i gurile de apa, nu sunt insa ramificate in partite extreme ale portului, abia la inceputul epidemiei am putut dobandi prelungirea lor, mi insa }Ana la extremitatea ocupata de plutasi, cari, precum i lucratorii din port, la inceput aü bi.'ult apa nefiltrata. Numerosii lueratori din port sunt mai putin aglomerati, de cat cei din Braila si Sulina; majoritatea lor sunt indigeni, earl locuesc cu familiile lor in partite excentrice ale orasului; chiar lueratorii strain! sunt mai putin indesati ; locuintele colective adapostese la Galati un numer mai mic de persOne de cat la Braila si la Sulina. www.digibuc.ro

19

La Galati, ca si la Braila si la Sulina, modul importatiuneT cholereI nu este probat, ci numai ipotetic; nici mediciT din serviciul PrimarieT locale, nici subsemnatul, care am mers la fata locului, indata dupa constatarea primului cas de cholera, nicT d. inspector sanitar dr. 0. 131asian, care a urmarit cu minutiositate inceputul i mersul epidemieT, n'am putut constata origina eT intr'un mod cu totul sigur, dar este forte probabil, c. i la Galati bóla a fost adusa de bolnavi afectatT de cholera forte usora', ambulatoria, neconstatata, earl bolnavi aü infectat alto persOne si aü contaminat apa Dunärel din port. Prirnul cas de cholera s'a ivit in curtea caselor, care forrnézä colt intre strada Romana i strada Braila, proprietatea babel Saftana UngurOica, situata alaturI cu casele ocupate de comisariatul politienesc al despartireI a III-a si de locuinta comisarulul. In acesta curte se afla treT case mid, locuite de cate o fami-

lie in parte: de un sub-administrator militar, de o móse si de proprietara Saftana Unguróica, care locuesce in comun cu o veduva gréca; in aces-0, a 3-a casuta, bóla a fost cu probabilitate

importata printr'un lucrator din port, care traia in concubinat

Lai baba Saftana; acest lucriltor miop n'a descarcat marfur1 din bastimente, ci din causa miopiel era intrebuintat numaI pentru transportarea de WY, aduse de altil la mal. Prima bolnava, ca(luta la pat la 24 lulie, a fost acesta baba, care zacea in curte, iar in dejectiunile el a calcat copilul sub-administratorului militar. Primele ingrijirT s'ati dat babel bolnave de veduva gréca, care sedea cu ea in aceasl casa si de fata Smaranda Dediu, servitOre la comisarul politenesc din curtea vecina. Nu s'a chemat nici un medic. Baba s'a insanatosit, ati cadut insa, bolnavT, tot cu semne ale cholerel, veduva greed din aceiasl curte, copilul sub-adininistratoruluT militar, sotia lui, servitórea Smaranda Dediu din curtea vecina i o alla vecina care intrase la baba bolnava; totl s'ail

insanatosit afara de fata Smaranda Dediu, inbolnavita la 29 Iulie, care presinta primul cas de cholera declarat oficial dupa mórtea el, urmata la 31 Iulie in spital i afara de vecina babel Saftana Unguróica, care a murit la 1 August; barbatul acesteT femeT s'a imbolnavit asemenea de cholera, insa s'a vindecat in spital. La 2 August, eu insu-mT aflandu-me in Galati*, pentru a me incredinta despre mesurile luate pentru limitarea 1)610, am gäsit in partea extrema a portuluT un plutas bolnav de cholera in perióda algida i pe vaporul de marina «Stefan cel mare», un soldat in primul period al cholerei. De atunci s'aq inmultit casurile in diterite partl ale orasuluT, locuite de lucratorI din port, de hamalT, carutas1, sacagiT. S'a putut constata, ca nu toti, dar ceT maT mulct' din acesti lucratorI beusera in port apa, de Du-

nare nefiltrata, luata direct din fluviil. Gel maT mare num& de bolnavi noul 8, s'a inregistrat la 6 August ; de atuncl, acest nuwww.digibuc.ro

20

mër a scadut succesiv pana la fmele lunel Septembre, cand epi demia s'a stins In acest timp s'ad imbolnavit 155 persóne, din

earl 60 s'ail vindecat si 95 aü murit. 26 s'ad gasit mortl, prin urmare n'ail fost supusl la cautarea medieala. Cei 155 bolnavr aü apartinut natiunilor urmatóre : Romani Bulgari Grecl

78 din carl ad murit 49 13 9

»

» »

»

»

»

» »

ArmenT

10

»

»

D

))

5 6

2 9

D

))

))

))

1

»

»

»

»

6

2 5 14 4 9 155

»

» »

»

»

1

D

))

Turd

.

.

Israelitl Germani Rusl rutenT. Unguri Englezi

.

TigariI

Total

.

.

7

» »

»

»

»

2 8

D

))

))

2

»

»

»

»

8

»

»

»

»

95

La Galati ea si la Braila, s'ad luat mésuff, ca persónele earl plecail din aceste orase contaminate, sa, iie supuse, la gara ori

in port, la o inspectiune sanitara si bagagele lor murdare la

desinfectiune. Aceste mèsurI ad fost insa esecutate intr'un mod imperfect, din causa intinderei prea marl a acestor douè porturi, a numérulul prea mare de calaori, earl ies dilnic din aceste orase si a lipsel de agenti sanitarI inferiorl, familiarisatl eu regulele desinfectiunel. Trebue sa implinim repecle acesta lipsa si administratiile sanitare locale se vor grabi a forma un numör suficient de desinfectort Cholera in comunele rurale din judeful

Din orasul Braila, bóla a fost importata in unele comune rurale din apropiere. In comuna rurala Romanul, bóla apare la 30 Iulie. Un baiat de pravalie s'a imbolnavit in orasul Braila; stapanul séd, nevoind a-1 tine bolnav. l'a congediat i l'a trimis cu o caruta la pärintil lur, in comuna Roman; baiatul sosit, a sucombat in scurt timp. Tèranul, care 'I adusese in comuna, cu caruta, contaminandu-se de la el direct, sail prin caruta, s'a imbolnavit si a sucombat dinsul peste cate-va dile. Prin isolarea caselor infectate si a persOnelor suspecte, bóla s'a stins si nu s'ail mai ivit alte imbolnävirl in comuna. A doua comuna, in care s'a importat bóla din Braila, a fost Islazul, lipit de orasul Braila; mare parte a ch.rutasilor si a lucratorilor, earl muncesc in portul Braila, 's1 ad proprietate i locuinta in comuna Islaz; el yin diminéta in port, muncesc diva www.digibuc.ro

01

intrêgä, iar sera se reintorc la caminurile lor. Un covrigig, care

avea simigirie in Islaz si care se ducea in portul Braila, spre a's1 vinde covrigiT, s'a intors bolnav de cholera in Is laz la 31 Iu lie si a sucombat la 1 August. Doui lucratorI italianI si until german, cari fusesera, pe timpul bóleI covrigaruluI, in simigiria acestuia, s'ag contaminat i s'ag imbolnavit de cholera. De la acestia s'a propagat bóla si la alp' locuitorI. Peste tot s'a imbolnava la Islaz 48 persOne, din carI 29 ail murit. In catunul Piscu, pendinte de comuna Islaz, Ulla a fost importata la 1 August, printr'un soldat cu schimbul, care Meuse servicig in portul Braila; de la acest bolnav, s'ati maI infectat 3 al ti sateni, car! aü murit tot!.

In comuna GropenI nu s'a putut constata origina bola De la 7 'Ana la 31 Octombrie s'ati imbolnavit in acêsta c,.omuna 04 perscine din car! aü murit 11. In comunele Tichilesci, Ciocile i Satul Lipovenesc, bóla a fost

importata, tot din orasul Brila, prin soldatI cu schirnbul, locuitorI din aceste comune, carl facusera, serviciul in portul Braila. In comuna Cazasu, primul caz s'a declarat la o laptarésa, care mergea regulat la Braila. spre a vinde lapte. In comuna Silistraru, bóla a fost importata printr'o femeie be-

trâna, care fusese la Braila still vada pe ginerele eI mort de cholera si care intorc'endu-se, a cadut si ea bolnava. Peste tot s'ag imbolnavit, in 17 sate din judetul I3ritila, 122 persóne, din care ati murit 71. Din acesti bolnavi ag fost: Roman! 100 din carI ag murit Lipoveni Bula.arI

Italieni . German!

Total .

.

.

4 12 2 4 122

D

»

n

»

»

o

» o » »

» » »

»

4 6 1

2 71

Transportarea bold prig pluta0 in judetele Bcàü qi, Neam(u.

In portul Galati se face mare comercig cu cherestea; lemnele

de constructie, din padurile din Nordul si din Vestul Moldovei, se

transporta cu plute pe riurile Bistrita si Siretul la Galati, i plutasiI se intorc de acolo cu calea ferata la caminurile lor. Ved'end ca intre ceT d'intaiil bolnavi de cholera, din portul Galat! se afla plutasi, infectati in port, ne-am temut c. el, intorcêndu-se acasa, vor aduce Nita in satele lor i vor da nascere until nog focar, in partea opusa, a Orel. Ministerul de interne a ordonat dar, ca totI plutasiI, la intórcere, sa fie opritY, supusI inspectiuneI medicate si desinfectatl la statiunea BarbosI i apoi la Buhusi, aprópe de satele lor, i ca sa nu li se permita a transporta cu www.digibuc.ro

22

el alimente din Galati. Am asedat, in garde Barbosi i Bu1141, cate un aparat de desinfectiune cu vapori. La 1 August, am mers la Barbosl spre a controla organisarea serviciulul de inspectie sanitara si de desinfectarea plutasilor si am aflat ca, Iii acea di, un numer de plutas1 ai ocolit statiunea Barbosi, spre a se sustrage operatiunilor sanitare incomode, i s'ail suit in tren la statiunea urmatóre. Am telegrafiat d-lor prefecti. aT judetelor Bacuii

i Nemtu, ea sä opresca pe acel plutasi si sal tin& in

observatiune. Prefectul de Baehr' a oprit '2 3 dintre ace.sti plutasi, la trecerea lor prin gara Bacati, la 2 August, si i-a isolat ; la 3 August, unul (Entre el s'a imbolnavit de cholera si a murit; acesta a fost singurul cas de cholera, ivit in orasul si judetul Bacaa. D.

Prefect de Nerntu a oprit in orasul Piatra 6 plutasi, carl se sus-

trasesera operatiunilor sanitare din Barbosi si in timpul observatiei,

la 16 August, 2 dintre ei s'aU bolnavit si a murit de cholera; s'a maT bolnavit in orasul Piatra, de cholera, un al treilea plutas si 5 alto persone, earl s'aa insanatosit i tin fierar care a murit. La statiunea Barbosi s'al gasit 5 plutasi bolnavi, sal oprit de aSl urma drumul si s'ati isolat; la Buliusl s'aa oprit 2 bolnavI si sal isolat acolo. Cu tote acestea, nu am putut preveni irnportarea Mei in tOte satele uncle domicilieza acesti plutasI sat' din causa ca inspectia sanitara, observatia i desinfectarea, de la Barbosi, naB fost mesurl sullciente pentru stingerea absoluta a tuturor germenilor Wien pe carl plutasii '1 adusesera din GalatT, sari ca s'a sustras controlulul de la Barbosi si de la Buhusi un numer de plutasi, afara de eel adusi la cunoscinta nóstra. Din numerósele sate, in cari locuesc acestf plutasi, bOla a aparut la 1 August, la Zanesci, unde s'a imbolnavit un plutas, care

a murit; la 10 August la Savinesci, unde asemenea a murit 1 plutas; la 19 August la Rediu, unde s'a imbolnavit o persona, care a murit; la 23 August la BistriciOra, unde a murit un om si la 28 August, la Costisa, sat allat la bariera thrgulul Buhusl si la Buhus1 unde sal imbolnavit 2 persOne earl art murit; gratia insa activitateI desvoltate de administratiune si de serviciul sanitar local, bOla a fost indata limitata in casele in carl s'a ivit. Peste tot, s'ail imbolnavit de cholera in judetul Némtu 16 persOne, din earl art murit 9. D. inspector sanitar dr. Varlam, insarcinat cu priveghiarea mesurilor sanitare din judetul Nerntu, a atras atentiunea administratiuneI centrale asupra misericI in care traesc mil de familii de plutasi din acel judet, si asupra moduluI in care el sunt exploatatl de uniT intreprindetorI de transporturi si de comercianti. Se pare ca reul trairt i seracia extrema a numerOselor tamiliI, earl se hranesc cu plutaria, este o causa importanta a marel mortalitatI si a miceI nata1itat1 a populatiune rurale a judetuluI Nemtu; vom pune dar la cale facerea d studil mai precise asupra acestel cestiuni i voirt aye onOre, Domnule Ministru, a Ve propune la timp mesurI pentru remedierea relelor constatate. www.digibuc.ro

23

Cholera in oraul Caldrap. Calárasil, oras cu 8200 locuitori, situat pe malul stang al Bored, in dreptul uneI insule lungT care se intinde papa dincolo de Cer-

navoda si FetescI, focare importante ale cholerei, nu putea sa r6mana mult Crap imun. Lucratorif fugari de la podul din Cer. navoda-Fetesci aiI adus bóla la CalarasI. Nol ne temusem de acésta eventualitate si organizasem statiuni de inspectiune sanitara

si de clesinfectiune, la schelele Dunarel si la garile din Cernavoda si Fetesci, apoi la 2 garI intermediare intre Fetesci si Braila pe de o parte, si intre Bucuresci si Calaras1 pe de alta, in garile Ciulnita si FaureI, si am isolat, dupa putinta, pe lucratorif suspectI; dar, un numar de lucratorI ail ocolit garile si schelele unde se instalase serviciI sanitare, si ari strabatut pe jos insula DunareI pana la Calarasi; unul, Bulgarul Arso Stincov, a venit chiar cu calea lerata bolnav in orasul Cali-U.4i la 3 August, cu 2 tovarasI si, pana, la isolarea lor, au avut ocasiune a maI inlecta in orasul CalarasI alte persóne. El n'a fost oprit in tren, din causa ca, semnele cholerei nu erau la el destul de manifeste; bóla n'a lost constatata de cat dupa ce Arso Stincov sosise in oras si dupa, ce tovarasiI luI descinsesera intr'o casa din centrul orasului si frecuentasera in oras o carciuma. Atund numai s'ail luat m6surT de-a se isola tovarasiI bolnavultil, de-a se desinfecta locurile presupuse infectate, efectele acestor BulgarI, camp, care 'I adusese de la garb', in oras; vestmintele si ruiele bolnavuluI au lost arse. Bella a lost comunicata unor alte persOne prin contact direct, in unele casurI ins& Illl s'a putut proba comunicatie directa, intre bolnav si intre perseina de la care s'a infectat. Dupa 2 dile, la 5 August, se constata al doilea bolnav de cholera,

Mitu Christea, sacagiii, cu locuinta in strada lndependenteI, in partea estica a orasuluI, care sacagiii fusese in contact cu Bulgaril cart insotisera pe Arso Stincov. Al treilea cas se constata la 5 August sOra in partea vestica a orasului, in Volna, la un sacagiii bulgar Pavel Stefan, care locuia in aceasI casa cu Mitu Christea si care, la 5 August diminOta, se mutase in Volna. Al patrulea bol-

nav a fost Niculae Macelaru, muncitor din Volna, aprOpe de casa in care petrecuse o cli Pavel Stefan (casul 3), imbolnavit la

10 August. Al cincilea bolnav, Nieulae Gruiu, bulgar, bragagiii, la 12 August, cu locuinta aprópe de casul 2 si 3. Casul 6, la 12 August, tot in Volna, se constata numaI dupe mórte. De la 12 August inainte, bóla apare in diferite partI ale orasuluI, in casuri singuratice; se parea ca mOsurile de isolare si de desinfectare sunt bine esecutate, pang. la 16 August, cand cholera s'a

ivit in strada Plevnei, din Volna, locuita de tigani, aglomeratl in case necurate, rëil hraniti, earl au Vainuit beda si ati inlesnit ast-fel lätirea ei si tormarea unuI adev6rat focar al cholereI; in singura di de 18 August s'au imbolnavit, in strada PlevneI, 6 www.digibuc.ro

24

tigani i 2 români (casul al 14-lea phna la al 22-lea). Subsemnatul am mers dar in persóna. la Maras!' pentru a prescrie administratieT locale mèsuri eficace pentru oprirea latirei bolei; de atunci incolo ea a inceput a scadea succesiv, pana la 9 Septembre, cand epidemia s'a stins.

N'am putut constata daca apa de bèut a jucat un rol la transmitorea germenilor Wei; Omenil contaminati, cart aü scos apa cu gMéta din puturile comune, aü putut contribui la transportarea Me! dintr'o casà in alta; in strada Plevnei, focarul ei principal, se bea apa din numeróse puturi aflate in acesta strada, tote casele n'ail puturile lor propriT i. din unele curti contaminate veciniT aü scos apa din put, inaintea isolarei acelor case, inaintea declaratiunei oficiale a bóleL Partea sudvesticil a orasuluT, unde se bea apa din Borcea, adusa de sacagiT, a fost aprOpe ferita de epidemic.. Este probabil ca bOla a fost transmisa si prin vestminte i obiecte de asternut contaminate ; tiganiT, v6dênd ca in unele casuri, vestmintele si rufele mortilor s'ati ars, le-ail ascuns, cu tote cä Primäria declarase ea va desprigubi pe proprietari. Unele familii s'ail opus transportarei bolnavilor la spitalul de cholera i, ca i la Braila si Galai, administratia a permis i la Calarasi ca unil bolnavi sa se isoleze in locuintele lor propriT.

Peste tot s'ail imbolnavit de cholera la Calarasi 32 persOne, din cart 11 s'ail vindecat si 21 ati murit, 16 ail fost cautati la Lazaret (la baraca de isolare) si 16 ati fost isolati in locuintele lor. Dupa nationalitate, din aceste 32 persOne, ail fost: Romani . . . 15 bolnavi, din car!' aü nurit 12

» » » » » Bulgari . . . . 9 3 » » » » Tigani . . . . . 8 » 6 In timpul epidemieT nat. luat miisurT, pentru ca bóla sa nu se

transporte in alte comune, infiintAndu-se un serviciti de revisio sanitara si de desinfectare, pentru cältorii car! plecail din Calarasi, in gara, in port si pe la barierele orasului; acest din urma serviciti, pe la barierele orasuluT, era ilusoriu ; era aprópe imposibil a supune la inspectiune medicala si la desinfectiune, la barierele orasului, multimea de têranT ce venise in oras cu care cu boT, cu cal i pe jos, pentru diterite trebuinte, maT ales ins& cu cereale. Cu tote acestea se pare, ca bóla n'a fost transmisa comunelor rurale, prin Wand carl venisera la Calarasi si carT, in scurtul timp al sederel lor, avusesera putina ocasiune a se infecta, i ca. in 5 comune rurale din judetul Ialomita, bóla a fost importata prin lucratorii de la podul peste. Dunare, precum am expus mai sus (descrierea epidemic! de la CernavodaFetescil, cu singura esceptiune a comunei Vladenl, unde, cu pro babilitate, bóla a fost introdusa direct din Braila i unde s'a propagat, dintio casa in alta, prin apa de bkit. La Vladeni, puturile sunt nisce gropi neghisduite, !Tina lure!, lara cumpene www.digibuc.ro

25

galeti: locuitorii din casele contaminate ail scos, din aceste pu .turi, apa cu cofele lor, cu fringhiele lor; unele din aceste puturi nu sunt nici imprejmuite §i lichidele murdare din curti se scurg in ele. Cholera din orasul Tulcea.

Tulcea, orasul cel mai populat al Dobrogei, numtira 17.300

locuitori; situat la Dunare intre 2 focare de cholera, pe la jumétatea drumului intre Galati si Sulina, Tulcea nu pu-

tea resista mult itimp infectiunei, cu tote ea s'a infiintat in port un serviciil de revisie sanitara si de desinfectiune pentru provenientele din aceste porturi infectate si ca 250 lueratori sositi din Sulina, ail fost isolati 5 dile. Orasul nu este canalisat,

latrinele si hasnalele sunt rint construite, continutul lor se varsa in Dunare, in josul orasului. Mare parte a populatiunei bea apa de Dunäre nefiltrata, colportata de sacagii, o alta parte bea apa de put, o mica parte a locuitorilor bea apa de isvor. La 31 Iulie s'ail constatat primele 2 casuri de cholera in acest ora§, la un agricultor belrân si la o femeie bartina, earl nu fu. sesera in port, earl* n'aveati rapOrte cu persOne venite din Braila, Galati orb Sulina, earl locuiail in 2 strade departate una de alta. Nu s'a putut constata modul infectiunei acestor 2 bolnavi i, chiar la imbolnavirile ulteriOre nu s'a putut tot-d'a-una gasi legatura

cu cele de data anterióra. Se 'mite ca apa de b6ut a jucat un rol in transmisiunea Wei; (lei d'intAiil 2 bolnavI beau apa de Dunare nefiltrata, nebatuta cu piatra acra. Amindoul bolnavii

ail fost isolati. Al treilea cas s'a ivit peste o septèmâna dupa cel d'intodil, la 6 August, intr'o a treia strada; cu tote mèsurile de isolare si de desinfectare a caselor, rufelor, a§ternuturilor si cadavrelor, la 7

August att aparut de o data 7 casuri, in diferite strade, dar la

Umeni earl in majoritate beau apa de Dunare nepurificata, apoi s'a succedat ate o imbolnavire nouó, la 2 pana la 3 dile, pana in cliva de 5 Septembre, cand epidemia a incetat.

In acest timp s'ail inregistrat in ora§ul Tulcea 35 casuri de cholera, 28 barbati si 7 femei, din earl ail murit 27 (24 barbap, 3 femei). Dupa nationalitate bolnavii ail fost: 7 din care ail murit 4 Români » Bulgari 6 » Ru§l 11 » 5 Greci » 3 Israeliti )i 1 Tatari » 1 Armeni » Germani 1 Total 35 www.digibuc.ro

6 8

4 2 1 1 1

27

26

Din Braila si din Sulina, cholera a maT fost importata $i in alte comune ale judetuluT Tulcea; la 'Mein, uncle in timpul de la 23 August 'Anti la 11 Septembre, soB bolnavit 5 persofme, din carT aü murit 4; la Chilia-veche unde, de la 27 August paria la 11 Septembre, s'al imbolnavit 8 persOne, din earl aü murit 6; la Mahmudia $i la Isaccea uncle s'a inregistrat &ate un cas de Ma, cu terminatiune mortala. Cholera din orapl Giurgiu.

Ora$ul Giurgiu, cu 12.600 locuitori, are numaT cate-va strade canalisate; latrinele, i hasnalele sunt tot Mat de reti construite ca

$i in cele-l'alte ora$e ale nOstre; apa este de calitate rea, apa de Dunare nefiltrata, colportata de sacagiT i apa de put, din

puturi desehise, neacoperite, fara pompe. Directiunea sanitara prescrisese administratiei locale ca sä se pregatesca pentru casul invasiuneT hotel, i-a pus la dispositie o

etuva pentru port $i i-a ordonat ca sa cumpere din Bucuresci o etuva de constructiune simpla, pentru gara. Primaria a organisat un spital special pentru isolarea bolniNilor de cholera, in localul carantinei ce directiunea sanitarai-a pus la dispositie pen tru

acest scop; s'a organisat un serviciti de desinfectie; dar administratiuneT locale cu consiliul local de igiena le-a scapat din vedere, ca balciurile sunt periculOse in timp de epidemiT. Directiunea sanitara n'a avut cunoscinta ca pe la 15 August, la S-ta Maria, se tine la Giurgiu un targ mare, visitat mai ales de vinptorT $i cump6ratorl de caT, $i ne-fiind informata, nu l'a putut opri. Ast-fel ail inceput a veni deja de la 4 August la acest betllocuitori din Braila, Calara$T, Cernavoda, FetescI $i din alte

localitati uncle se ivise cholera. Unii dintre visitatoriT targului ati venit $i la spitalul judetian, la consultatiunile gratuite, pentru bolnavi arnbulanti. Localul acestor consultatiuni se afla atunci in corpul principal al edificiuluT spitaluluT, cu intrare comunk cu scara comuna, alaturi cu salile bolnavilor i cu cancelaria, uncle intra $i es necontenit infirmierele i alte perseme de serviciti. Bolnavil ambulantI visitasera $i latrinele comune, cad s'ail

aflat in rele conditiuni de igiena. In luna Ottombre a. c. s'ati indreptat aceste neajunsurT; consultatiunile gratuite s'au mutat in 2 camere, cu intrare speciala i cu latrina osebita. Spitalul este alimentat en apa dintr'un put deschis, neacoperit, aflat in curtea spitalulul, dar departat de edificiti $i de latrine. Cholera a aparut aprOpe simultaneil in ora, si in spitalul judetn14 la 15 $i 16 August. In oras aparuse in timpul balciului gastro-

enterite numercise car! n'au fost urmate de mórte; asemenea casurT s'ati observat i prin hanurl i dirciumi; chiar primul cas mortal a lost considerat ca gastroenterita neinfectiOsä, pana

cand necroscopia a constatat presenta cholera In ora$ prima www.digibuc.ro

27

victima a cholerel declarate a fost Stoian Mihal, mic negustor de

grâne, ocupat atat in targ precum si in port, care a cadut bolnay de cholera in ci.iva de 15 August si a murit la 18 Agust, in casa sa in care lusese isolat. N'am putut afla unde el s'a inlectat. In spitalul judetian s'a bolnavit, in miptea de la 16 spre 17 August, o prostituata, intrata cu blenoragie la 11 August, care a mai stat cate-va dile in spitalul judetian, intr'o camera isolata si n'a fost transportath la lazaretul de cholera de cat dup. 5 dile. Medicii din Giurgiu arata ca acesta femeie, inainte de-a intra in spital. a avut rapórte intime cu visitatorii bâkiulul, cad casa de prostitutie in care si-a exercitat meseria se afla aprópe de balciii si de gara; acesta explicatiune este admisibila, nu este insa probata; este ins:I probat, ea un barbier care invata in spital

mica chirurgie a lost chemat, in miptea de la 15 spre 16 August, sa aplice clistir lui Stoica Mihail, bolnav de cholera si ca acest bhrbier s'a intors imediat in spital, apoi ea preotul spitalului a fost chemat sa spovedésca pe Stoica Mihail, bolnav de cholera. La 17 August s'ail constatat 2 casuri noui, until in spital

la o alta prostituata, altul in oras, aprópe de spital, intr'o cash care avusese comunicatie cu infirmierele spitalului. La 18 August s'a bolnavit un zidar, ocupat in curtea spitaluldt la zidirea nouei case mortuare. La 19 August se holnavi in spital un bolnav, intrat cu sililis si sp6latoresa spitalului; in acest timp, yeend insulicienta mUsurilor luate de administratiunea spitalului, ordonasem evacuarea bolnavilor de cholera si color suspecti in lazaret, inchiderea i desinfectarea spitaluldi judetian, trimiténd la Giurgiu corturi de amhulanth, pregatite pentru asemenea scopuri, cu ordin ea sa, le asede in gradina spitalului; epidemia din spital a mai durat Inca eate-va vile i, in acelasi timp, s'an bolnavit succesiv 2 lucratori de la calea ferata nouh in constructiune.

In gara si in port a tunctionat, pe timpul epidemiei, (late un' aparat de desinfectare cu vapori, pentru puriticarea bagagelor calatorilor, earl aü plecat din Giurgiu. Peste tot s'ati bolnavit la Giurgiu 19 persOne (11 in spital, 8 in oras) din earl 10 ail murit. Din acesti bolnavi, aA fost: Romani . . 14 bolnavi 8 morti » Germani . . 1 o Maghiari . . 2 1 a a Turd . . . 2 1 Total . . 19 10 o o cc

>>

Din Giurgiu, bóla a fost transportata in comuna rurala PangaleseT, unde s'a bolnavit un satén; easul s'a isolat i ast-fel nu s'a mai imbolnavit acolo nici o alta persona. www.digibuc.ro

28

Judeçul Dorohoiii.

La 11 August, o lun dupa aparitiunea Wei in orasul Braila, in timpul când tót. activitatea nóstra, era concentrata in limitarea focarelor din porturile Dunarene, in oprirea iradiatiunei cholerei spre centrul i nordul Orel, am fost surprins de un raport telegrafic, care ne a anuntat ca cholera s'a aratat in nordul extrem al Orel', in satul Movila, din judetul Dorohoiti, limitrof cu Rusia

cu Austria. In Basarabia, epidemia nu se stinsese, i nol ne am-

ap6rat in contra importatiunei el prin inchiderea tuturor punctelor Tamale de la Prut, afara de Ungheni si de Fticiü, unde am infiintat servicii de revisie sanitara si de desinfectiune. In Bucovina ail aparut cate-va casuri de cholera si noi am oprit intrarea

la noi din Bucovina, a lucratorilor in mase compacte si am

inchis asemenea statiunile de intrare din Bucovina, afara de 3, Mamornita, Burdujeni i Mihaileni, unde s'a stabilit servicii de inspectiune sanitara si de desinfectiune. Cu tote acestea, cholera a fost importata la nol din I3ucovina. Intreprind6torul soselel ce se construesce de la Dorohoiil la têrgul Herta si d'acolo spre hotarul Austriei, adusese din Bucovina 30 lucratorl. Acesti lucratori aü intrat in judetul Dorohoiil la 14'26 lulie, cu 3 s6ptêmâni inainte de a li cholera declarata in Bucovina in mod oficial, cu 4 sèptOmânT inainte de a apace cholera la no!. De si acesti lucratori ail fost primele vir3time ale bole!, ei n'ail adus germenii cholerei child ati venit din Bucovina,

ci cholera a fort importata in alt mod. D. dr. B. Kluczencko,

capul serviciului sanitar al Bucovinei, afirma ca cholera s'a nascut la noi ca si in Bucovina, prin apa Prutului, care formOza hotarul intre Austria si Rusia pe de o parte, intre Rusia i Romania, pe de alta; D. dr. Ktuczencko crede ca ordinele nOstre de proibitiune a ape! de Prut, ca b6utura, n'ad fost ascultate i ea de

acolo s'ar fi nascut cholera. NoT nu suntem convinsl ca acésta ipotesa corespunde cu adev6rul, ea rername ipotesa pana la constatarea baciluluT virgula in apa Prutului, i credem mai probabil ca lucratorii Bucovineni s'ati infectat prin femeile i copiii a trei dintre dineil, car! venind din satul Illyboca uncle bântuia cholera, s'ad strecurat nOptea, pe ascuns, printre pichetele car! pazese frontiera si aü adus de mancare barbatilor. Aceste visite ail avut loc, cate-va (r,hle inaintea ivirei primel imbolnavirT. Este adevèrat ca primele victime ale bolei ati carat pietris din vecinetatea

malului Prutulul, n'am putut insä constata ea el ati lAut apa din Prut, ci mi s'a facut declaratia contrarie. In cornunele Movila, Pilipauti, Herta, Tarnauca, Oroftiana, unde

a aparut cholera, populatia bea api de put; puturile sunt putin profunde si deschise, neacoperite; en tote acestea, n'am putut gasi urmele unel infectiuni a puturilor prin dejectiunile bolnawww.digibuc.ro

29

vilor, examenul bacteriologic al apel nu s'a facut; casele Oranesci n'ail latrine si locuitoriT fac trebuintele lor intr'un colt dephrtat al curtei, ori grAdinei. Afara de acésta, indath ce s'a ivit cholera intr'o cash, s'a inchis putul Oat in curtea acelei case. Transmisiunea contagiului s'a theut, in cele mai multe casuri, prin contactul imediat, pOte prin rufe i vestminte contaminate, de si la inceputul epidemiei ele s'ati ars; numai dupa, cate-va Vile a

sosit aci o etuva si chiar atunci s'att mai ars obiectele mai murdare, mai ales asternutul. Asemenea aI fost desinfectate dejectiunile dupa sosirea medicului, dar inaintea venirei lui intr'un sat infectat, preventiunea era slabh sail nulA. i prin urmare fusese data ocasiune pentru transmisiunea contagiului. La 11 August s'ati imbolnavit de cholera, in satul Movila, 3 din acesti lucratori; 3 tovarasi de al lor speriati ati fugit in satul Tarnauca, uncle unul s'a imbolnavit la 12 August si a murit in aceasi Vi.

De la 12 Ora la 15 August s'ati imbolnhvit 3 sAteni din Movila (2 barbati, 1 femeie), car! dase ajutor luortitorilor bolnavi, i capul sergentilor de oras din Dorohol, trimis aci pentru executarea mèsurilor preventive, tot.i acesti 4 ail murit. pranii nu se pot invoi nici en m'esurile de isolare a bolnavilor, nici cu cele prescrise pentru cadavre, ei se cred datori a spttla si corpul persónelor mOrte de bole infectiOse. De si se postase .santinele de militieni la [Arta caselor, unde zhceatt cele din urma 4 cadavre, nóptea, dupa ce adormisera santinelele de militieni, done' rude ale femeei mórte att intrat in casa i ail spelat'o pe furis; amindoi, un barbat i o femeie s'att imbolnavit asemenea de cholera. Numai dupà ce santinelele de militieni aü fost inlocuite prin dorobanti i vinatori, infectiunile ulteriOre ati incetat, dar germenii bole! erati deja transportati in cate-va alto case din satul Movila si in satele vecine PilipäuT, Tarnauca, Oroftiana, uncle am recurs asernenea la isolare prin santinele din armata permanenta.

La 16 August a aparut bóla in targul Herta, importata din

satul Movila prin lampistul (fanaragiti), al targului Herta. Acest lampist a primit insArcinarea de a trece nOptea printre santinele la Movila, spre a aduce nisce obiecte din casa lui Wainstain, arendas, in curtea carei case eratt isolati bolnavii de cholera ; impins de curiositate, lampistul a zabovit si la bolnavi i, dupa intórcerea in Herta, s'a itnbolnavit a doua di; dupa dou ile,

s'a bolnavit o tiganca care l'a ingrijit si care in urmh a spelat rufe in casa lui Pantil Stoleriu; apoi s'a imbolnavit de cholera, succesiv un Ott al lui Pantil Stoleriu, insusi Pantil Stoleriu

sotia in!, in fine barbierul-subchirurg Braescu, insAreinat eu serviciul la lazaret, undo ingrijise pe fanaragiul bolnav si o fata

de 10 ani din curtea imecliat vecina cu locuinta lui Braescu. Peste tot in intregul judet Dorohoi, in timpul de la primul cas de cholera, de la 11 August pana la 29 August, s'ati imbolnavit de cholera: www.digibuc.ro

30

In comuna Movila .

.

19 persóne din earl ail murit 12

.

A A A Pilipauti . . 5 » A A Tarnauca . . 2 A » » » » » Oroftiana . . A A A 0 In oraselul Herta . . . . 19 A A » » Total . . . 46 Victimele hotel ati fost : Bucovineni 5 bolnavi 5 morti .1.

IsraeliV

Romani .

.

.

.

Total

.

12 29

»

. .

.

. 46

»

»

8 14 27

» 0

2 2

»

»

11

A

27

» »

Personalul administrativ si medical V-a facut datoria pe de-

plin i doui functionari, capursergentilor de oras din Dorohoia

ii subchirurgul lazaretului din Herta, ail (Mut victima zeluluT lor.

Cholera in alle judge.

Cu OM isolarea bolnavilor i inflintarea de servicii de revisie sanitara si de desinfectiune a persOnelor plecate din comuncle infectate, germenii boleT s'aa transportat in diferite localitati departate de focar, uncle insa, gratie m6suri1or energice luate, casurile de cholera ail rérnas sporadice si n'aa dat loc la formare de tocare secundare. In comuna rurala Netoti, din judetul Prahova, care era si mai este bantuitil de febra tifoida epidemica, s'aa ivit mai multe casuet de cholera, importata tiind prin cloui locuitorT, veniti din iudetul lalomita; de la 16 August pana la 14 Octombre s'ail constatat in comuna Netoti 12 casuri de cholera, din earl 6 mortale. In comuna Sascut, din judetul Putna, bcila a aparut la 7 August; nu s'a putut constata origina ei, este insa probabil ca ea a fost importata prin plutasiT earl' circula pe Siret, ce curge aprópe de Sascut. In timpul de la 7 August, Ora la 24 August, s'al imbolnavit Ia Sascut 14 persóne, din carT aa murit 9. Aci bóla s'a transmis prin contact direct si nu s'a stins de cat dupa ce isolarea a fost impusa prin forta armata, sub priveghiarea subprefectului si a 2 medici. La Namolósa. din judetul Putna, bóla a fost importata de un negustor israelit, venit din Braila, de la care s'ail infectat 3 alp' israeliti; peste tot ail murit acolo 3 persOne. In orasul Pocsani s'ati inregistrat, in timpul de la 26 Septembre 'Ana la 4 Octombre, 4 casuri de cholera, din car): 2 mortale. N'am putut constata modul importatiunei bólei in acest oras. In comuna rurala Vulturu, din judetul Putna, &au constatat de la 12 pana, la 14 August, 2 imbolnavirI suspecte, din earl www.digibuc.ro

31

una cu terrninatiune letala; este probabil ca si aci am avut a face cu cholera.

In comuna rurala Seimeni, din judetul Constanta, s'a ivit bOla la 18 August, fiind importata prin Iucràtorii podului peste Du'rare, fugiti din Cernavoda; din cele 9 persOne, bolnave de cho lerit in acesta comuna, aü murit 4. In cornuna Ostrov, din judetul Constanta, s'a inregistrat la 17 Septembre 1 cas mortal de cholera. La Calafat, a aparut la 20 August un cas mortal in port, pe un slep venit din Braila, care in urma isolarei a rmas fara, urmari. In Bucuresci s'ail constatat, in timpul de la 18 phria, la 22 August, bacilli' cholerei la 4 bolnavi, 2 militarl si 2 civili, afectati de gastro-enterita forte usóra, earl aü fost isolati i s'atl vindecat, far& a putea transmite bóla altor persOne. In aceste casuri, nu s'a putut constata modul infectiunet. La 14 Septembre s'a mai introdus in I3ucuresci un cas ulterior, un calètor, grec de or-gina, Spiru Ion, care plecase din lanina in Turcia, Meuse carantina de 3 dile la Constantinopole i observMiune de 2 dile la Sulina, care a zabovit nurnai putine ore la Galati; el s'a imbolnavit in timpul cM6toriei din Galati la Bucuresci, undo a munit; i acest cas n'a tras dupa sine alte imbolnaviri. Al 6-lea cas de cholera din Bucuresci a fost al unui bulgar, Oprea Cociof, prima la 16 Octombre la baracele de isolare de la spitalul Colentina, cu diagnosa febra tifoida i decedat la 17 Octombre. A treia li dupa autopsie s'ati gasit in intestinul acestui bolnav bacilii cholerei. Intre lucratorii forturilor, din apropierea Bucurescilor, s'ail con-

statat in luna August 3 casuri suspecte, din earl 2 mortale ; examinarea cadavrelor a constatat presenta cholerel. Bóla a fost importata prin alT lucratori veniti din Cernavoua-Fetesci ; prin isolare energica s'a oprit trasrnisiunea bólei la alte persOne. In judetul Tecuci, bOla a fost irnportata mai intaiil in orasul Tecuci, printr'o evreica venita la 18 August din Galati, care s'a imbolnavit la 20 August si a murit la 22 August; gratie isolareT si desinfectiunei energice, acest cas n'a tras altele dupa el. Aprópe in acelas timp, cholera a fost importata in cornuna rural& Salcia-Umbraresci, unde ea a aparut la 23 August O.. uncle s'art imbolnavit 3 persOne, din earl 2 au murit. La Mizil a venit, la 23 August, din Braila un negustor de vechituri, care s'a imbolnavit i dupa 2 dile a murit. La Severin, a murit de cholera, la 4 Septembre, un matelot de pe un slep, care statea de 2 s6pWinfini in port. In judetul Romanati, la Corabia, s'a imboIntivit la 30 August un matelot, venit din Braila, care a lost isolat si n'a avut ocasiune a transmite bOla altor persOne.

www.digibuc.ro

32

Resumat statistic.

De la 7 Iu lie 1893, aparitiunea primului cas de cholera in tara, calla la finele lunei Octombrie 1893, cand epidemia s'a stins cu desOvêrsire, s'au imbolnavit de cholera in tot Regatul Roman, in 15 judete, in 21 coinune urbane si 38 comune rurale, 1.494 persóne, din earl 622 s'ati vindecat si 872 ail murit.

Din acesti bolnavi 35 au fost militari; din numèrul total al

deceselor 8 apartin armatei (3 la Braila, 4 la Galati, 1 la Tulcea). Mica mortalitate a militarilor, in corn paratie cu marea mortalitate

a populatiunei civile, se explica pe de o parte prin disciplina militara, care obliga pe soldatl a declara, in timpul epidemiei, ehiar diaree neinfectióse, care s'ail putut insuma intre casurile de cholera, iar pe de alta prin faptul, ca militaril traiesc in conditiuni de igiena mai favorabile de cat lucratorii, cari air format marea majoritate a bolnavilor. Bolnavii de cholera din tóta téra ail apartinut nationalitatilor urmatóre: Romani . . 601 bolnavi din earl ail incetat din viéta 344 Bulgari

Turd

.

. .

.

171

. 157 . 130

Greci . . Tigani . . . 104 Armeni . 79 Rusi . . . . 63 Israeliti. . . 61 Germani . . 43 Unguri . . 28 Englesi . . 21 Italieni . . . 13 Croatr . . . 10 Tatari . . . 6 Serbi . . . 4 Polonesi . . 3 Total . . . 1494

o »

o o

o o

0

o o o o o o

o o

o

o o o o o o o

o o o o

o

o

o o o o o o o

o

o o

o

o o

o o

o o o o o o o

o

o

1)

o

o o o

o

o 0 0 o

o

94 84 84 71 45 34 37 28 15 10 9 8 6 1

2

872

CONCLUSIUNE.

Guvernul roman n'a putut preveni invasiunea cholerei in téra,

precum n'au putut sa o previa nici alte guverne, atat din cele

earl mai mentin m6suri carantinare mai severe de cat noi, precum si din cele earl ice.] la hotare miisuri de preventiune forte slabe, dar el a oprit dupa putinta, propagarea Wei, a aparat Capitala si cele mai multe alte comune in contra epidemiei; a limiLat hóla acolo uncle ea s'a ivit si a stins repede cele mai multe din-

www.digibuc.ro

33

tre micile focare earl s'ail format. Epidemia maT intinsä s'a aratat numaT la Braila, Sulina, GalatT si la FetescT-Cernavoda, intre

lucrätorii podulul de peste Dunare. Cu tote ca, Guvernul pana astadT, n'a aderat Ia conventiunea de la Dresda, am observat in anui 1893, la prevenirea si la cornbaterea cholerei, prescriptiunile aceleT conventiunl; deja inaintea conferinteT de la Dresda, la inceputul anuluT 1893, cele maT multe dintre directiunile sanitare ale State lor Europel ati recunoseut necesitatea unuT regim sanitar maT putin aspru, decat acela din anul 1892, si ast-fel, principiile propuse la Dresda s'ati impus de la sine. Resultatul dobandit probeza, eä mesurile sanctionate de Conventitmea de la Dresda sunt suficiente si, in cat ne privesce pe noT in parte, acesta prima incercare facuta cu preventiunea moderna a cholerel, a reusit bine. Suntern datori, Domnule Ministru, a ne folosi de invetamintile culese la combaterea cholerel in anul curent, si am onóre a VO propune respectuos, urmatórele mesuri: 1. Instalatiunile si personalul oficiuluT sanitar din Sulina s'ati

aratat insuliciente chiar pentru timpuri ordinare, si nu putern

amâna complectarea acelor instalatiunT i midi aditogirT de per-

sonal. Ve voiti supune dar, Domnule Ministru, un raport special despre reformele necesarii la Sulina. 2. In porturile nóstre principale trebue s. avem un serviciti sanitar permanent, si Ve rog ca sa inscriti alocatiunile necesare in proiectul de budget pentru anul viitor. 3. Salubritatea oraselor nOstre mai expuse la importatiunea bólelor exotice, Sulina, Tulcea, Galati, Braila, mai lasa mult de dorit; imbunittatirea repede a Igienei acelor orase este ceruta nu numaT in interesul local, ci si in interesul general al Statului. Ve rog dar, Domnule Ministru, sä ceret1 primarilor acelor oraso sa 1/6 supuna', in eel mai scurt timp posibil, un program al lucrarilor necesare pentru asanarea acelor orase, cu aratarea. modului i mijlócelor necesare pentru executarea acelor luerari, care program cu proiectele sale urmoza a se studia nu numai de Consiliul technic, ci si de Consiliul sanitar superior. Dar nu numaT orasele nóstre din apropierea gurilor Dunarel, ci i celel'alte orase, farit exceptiune, sufera de multe vitiuri igienice, car! att lost constatate la luarea mösurilor preventive in contra cholereT i earl se vor indrepta numai prin munca inteligente, pi staruitóre a administratiunilor comunale. 4. La combaterea cholerei principiile preventiuneT bOleIor infectiOse, inscrise in noua lege sanitara, s'au pus pe alocurea in lucrare intr'un mod imperfect; VO rog, Domnule Ministru, sa bine-

voiti a ordona: ca prirnariile urb tne sa se in zes treze treptat cu un numer suficient de aparate de desinfectiune prin vapor!, car! aparate urméza a ft aprobate de Consiliul sanitar superior; ca www.digibuc.ro

34

Consiliile de igienh' sh se ocupe de formarea personalulut inshrcinat cu desinfectiunile; ca sh se oblige din nog primarit comunelor rurale a observa in mod riguros prescriptiunile leg et, relative la declaratiunea bólelor infectióse si la isolarea celor bolnavi; si ca la elaborarea instructiunilor pentru geandarmerie sh se tina, compt de misiunea el ca organ al politiet sanitare si veteri n are.

.

5. In acosth epidemie s'a probat si la not, rolul ce apa de beut yic . ca vehicul de propagare al Wet; in orasele si in satele alimentate cu aph bunh de b6ut,. limitarea Mel a fost mat putin dificilA, de cat in comunele lipsite de aph curata. In unele

sate puturile neinprejmuite, neghisduite, lipsite de furci si de ghleti, din earl fie-care a scos aph cu cofa si &It- fringhia lift au devenit focare ale Met. V6 rog dar, Domnule Ministru, sh binevoitt a repeta ordinele ce atT dat deja, ca tote consiliile comunate sh ingrijésch, ca locuitorit sh nu fie lipsitT de aph buna si in abundenth, ca consiliile jucletene sh villa in ajutorul covoitl

munelor rurale cu. totul sërace, cart nu dispun de mijlóce suficiente pentru construirea de puturI in conditiuni corecte, si ca comunele mat avute sh inlocuiasch puturile deschise prin puturi cu pomph. 6. In fine este necesar, Domnule Ministru, ca sh se fach un recensemint, cel putin aproximativ, al plutasilor din judetele Nomtu

si Bacaii, pentru a se cunósce comunele si numörul familiilor cart' tthesc din pluthrie; apoi sh se exam ineze raporturile intre plutast si intre comercianti si intreprind6tor1, si sh. se caute mijlóce pentru combaterea miseriei in carc trhesc multe mil de plutast.

Primiti, NT6 rog, Domnule Ministru, asigurarea respectulut ce 116 phstrez. Director general, Dr. I. FELIX. No. 215.283. .1893, Octombre 30.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro