O Istorie La Genul Feminin

O istorie la genul feminin Apariţia şi evoluţia mişcărilor feministe

• “Femeia este fiinţa care proiectează umbra cea mai mare sau lumina cea mai puternică în visele noastre; ea trăieşte spiritual în imaginaţiile pe care le obsedează şi pe care le nutreşte.” (Ch. Baudelaire, Paradisurile artificiale, 1861)

Genul “Nucleul tare al definiţiei stă în relaţia dintre 2 elemente: genul este elementul constitutiv al raporturilor sociale fundamentate pe diferenţele observate între sexe; genul este o primă modalitate de a marca relaţiile de putere.” (Joan Scott)

Istoria femeilor / Histoire des femmes / Women’s studies • Începe să ia avânt în anii 70 ai sec. XX; • În Franţa, universităţile au iniţiat grupuri de cercetare având ca teme de abordare femeia şi istoria ei; • În 1984, înfiinţarea unui centru Recherches sur les femmes, recherches féministes în cadrul Centrului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNRS)

Istoria femeilor • 1984 – vol. coord. de Michelle Perrot, Une histoire des femmes est-elle possible?; • Histoire des femmes en Occident, (coord.) G. Duby şi M. Perrot; • În aceeaşi perioadă au apărut în Franţa o suită de reviste specializate: Pénélope; Clio. Histoire, femme et société ş. a.

Istoriografia românească • N. Iorga, Femeile în viaţa neamului nostru (1911); • Constantin Gane, Trecute vieţi de doamne şi domniţe, 3 vol. (1933, 1935, 1939); • O istorie scrisă preponderent de bărbaţi; • Cum se construieşte imaginea femeii, cine i-o construieşte, care e locul rezervat şi cum îşi asumă femeile acest rol?

Teme ale istoriei femeilor • Ipostaze ale corpului feminin; • Maternitatea şi naşterea; • Profesiunile feminine axate pe ideea de îngrijire şi educaţie (infirmiere, moaşe, guvernante, institutoare etc); • Prostituţia, formele de devianţă şi de boală; • Construcţia socială a sexualităţii; pornografia; • Reconstituirea intervenţiilor feminine în cadrul mişcărilor sociale şi a curentelor revoluţionare etc.

• Istoria femeii întreţine cu trecutul un raport ambivalent: • Pe de o parte, unele lucrări avansează ideea unui progres constant al femeii în timp; altele subliniază permanenţa unui statut defavorizat.

FEMINISM / MIŞCĂRI FEMINISTE • Termenul FEMINISM – invenţie lingvistică şi inovaţie politică, ce a apărut în jurul anului 1880, la New York; • Mişcările feministe au luptat, printre altele, pentru obţinerea dreptului la vot pentru femei: • Noua Zeelandă, Australia, Finlanda, Norvegia – 1914-1918; • Germania – 1918; • SUA – 1920; • România – 1938; • Franţa – drepturi depline la vot abia după 1944.

• Textele primelor feministe sunt influenţate de principiile iluministe ale dreptului natural şi ale egalităţii în drepturi şi libertăţi • Ex: Olympe de Gouges, inspirându-se din Declaraţia drepturilor omului, proclamă La Déclaration des droits de la femme et de la citoyenne (1791)

Mişcarea sufragetelor • Organizarea concretă şi afirmarea socială încep cu adevărat odată cu mişcarea numită "a sufragetelor", structură militantă activă în SUA şi Anglia, care-şi propune denunţarea formelor de sclavie socială şi obţinerea unor schimbări juridice concrete.

3 etape ale demersurilor feministe • 1. UN FEMINISM AL EGALITĂŢII (misiunea lui se încheie atunci când egalităţile în drepturi sunt stipulate în constituţie); • 2. UN FEMINISM AL DIFERENŢIERII şi al ELIBERĂRII (femeia este invitată să părăsească statutul de obiect pt a deveni subiect al cunoaşterii); • 3. UN FEMINISM LARG (lansat în anii ‘90), vizând subiecte precum rasa, orientarea sexuală (nu se mai insistă pe femeia-victimă, ci pe ideea puterii femeii)

La nivelul primului “val” de feminism au existat mai multe orientări • MODERATELE (subliniau faptul că femeia are o altă misiune în societate decât bărbatul); • RADICALELE (o grupare restrânsă care cerea transformarea totală a societăţii, egalitatea între sexe şi introducerea dreptului la vot); • SOCIALISTELE (desfiinţarea diferenţelor între clasele sociale; independenţa economică a femeii).

• “Tota mulier in uterus.” (Orice femeie este în uterul ei.) – scolasticii; • “Nu te naşti femeie, ci devii.” (Simone de Beauvoir); • “Les hommes sont des femmes comme les autres.” (Groucho Marx)

Bibliografie selectivă • Margaret MEAD, L’un et l’autre sexe (Male and Female), Paris, Ed. Denoël, 2005 (ed. princeps, 1948); • Françoise HÉRITIER, Masculin / Féminin, vol. I (La pensée de la différence), vol. II (Dissoudre la hiérarchie), Paris, Ed. Odile Jacob, 1996, 2002.

Bibliografie selectivă • Michelle PERROT, Les femmes ou les silences de l’histoire, Paris, Ed. Flammarion, 1998; • Georges DUBY; Michelle PERROT, Histoire des femmes en Occident, vol. IV, Paris, Ed. Perrin, 2002.

• Gisela BOCK, Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu până în zilele noastre, trad. de Mariana Cristina Bărbulescu, Iaşi, Ed. Polirom, 2002; • Alin CIUPALĂ, Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea, Bucureşti, Ed. Meridiane, 2003;

• Ştefania MIHĂILESCU, Din istoria feminismului românesc. Studiu şi antologie de texte (1929-1948), Iaşi, Ed. Polirom, 2006;