Nou Document Microsoft Word

Contractul de asigurare Contractul:-reprezinta conventia dintre 2 sau mai multe persoane cu scopul de a produce efecte juridice. Incheierea contractului este guvernata de principiul libertatii contractuale deoarece orice contract este creatia u- nei vointe umane.Principiul libertatii contractuale se expri- ma si prin faptul ca o persoana poate incheia orice fel de contract, poate sa determine prin vointa sa clauzele contrac-tuale si efectele pe care contractul urmeaza sa le produca. Limitele principiului libertatii contractuale: 1.Se realizeaza prin norme imperative ale legii: -nu se pot incheia contracte care au cauze imorale sau un obiect ilicit; -anumite categorii de persoane (judecatorii) nu pot incheia unele varietati de contracte decat cu conditia obtinerii unei autorizatii prealabile. 2.Se realizeaza prin reguli de convietuire sociala (partile nu pot incheia acte juridice care ar contraveni regulilor de convietuire din oranduirea noastra): -proxenetismul -concubinajul Rolul contractului: Contractul reprezinta principalul izvor de obligatii. Daca o conventie este legal facuta, ea are o „putere de lege intre parti”.Insemnatatea contractului ca mijloc de stabilire a celor mai variate relatii intre persoanele fizice si juridice este evidenta in toate domeniile, de la cele mai firesti si mai simple activitati ale oamenilor, pana la conducerea econo- miei nationale si la stabilirea relatiilor internationale. Clasificarea contractelor: In imensa varietate a contractelor se pot desprinde unele categorii mai importante a caror clasificare se poate face dupa mai multe criterii:continutul, modul de formare, scopul urmarit de catre parti, modul de executare.

1.Dupa continutul lor, adica dupa felul obligatiilor la care dau nastere pot fi: a)Contracte sinalagmatice, care dau nastere la obligatii re- ciproce intre parti. -deoarece ambele parti au in acelasi timp si drepturi dar si obligatii, fiecare parte este totodata si creditor dar si debitor. Exemplu:vanzarea-cumpararea, schimbul, locatiunea, con- tractul de asigurare. b)Contracte unilaterale, care instituie obligatii numai pentru una din parti.Exemplu:imprumutul, comodatul, depozitul, donatia fara sarcina, mandatul gratuit. Utilitatea practica a dinstinctiei:numai in cadrul con- tractului sinalagmatic se pot pune probleme privind riscul contractual. 2.Dupa modul lor de formare avem: a)Contracte consensuale, pentru a caror formare este sufi- cient simplul acord de vointa al partilor fara sa mai fie ne- voie de vreo formalitate sau de vreo forma speciala de mani- festare a vointei partilor. b)Contracte solemne, pentru a caror validitate, pe langa a- cordul de vointa, mai este necesara si indeplinirea unor for- malitati impuse de lege. -sunt incheiate in fata unui functionar public, abilitat prin lege sa intocmeasca actele; c)Contracte reale, pentru a caror formare se considera ca pe langa acordul de vointa mai este necesara si remiterea unui lucru de catre una dintre parti catre cealalta. -acestea sunt in fond contracte consensuale, deoarece inche- ierea lor nu este supusa de lege unor forme speciale dar obli- gatiile specifice lor nu iau nastere decat in momentul remite- rii lucrului. Numai din acel moment contractul respectiv poate purta denumirea sa, inainte de acest moment fiind doar o promisiune de a contracta .Exemplu:imprumutul, gajul. 3.Dupa scopul urmarit de parti prin incheierea lor avem: a)Contracte cu titlu oneros, in care una dintre parti urma- reste un folos, o contraprestatie, in schimbul

aceleia pe care o face, ori se obliga sa o faca in favoarea celeilalte parti. Exemplu:vanzarea, schimbul, contractul de asigurare. b)Contracte cu titlu gratuit, prin care una dintre parti procu- ra celeilalte un folos, fara a primi ceva in schimb. Exemplu:contractele de binefacere. Interesul distinctiei:legea impune in privinta conditiilor de validitate conditii speciale pentru contractele cu titlu gratuit, chiar si forme solemne; actiunea pauliana se poate executa mai usor impotriva contractelor cu titlu gratuit. 4.Contractele cu titlu oneros, se impart la randul lor in: a)Contracte comutative, in care intinderea prestatiilor dato- rate de catre parti este certa si poate fi apreciata chiar la momentul incheierii contractului, deoarece se promit lucruri care exista la acel moment, sau a caror existenta viitoare este certa. -cea mai mare parte a contractelor cu titlu oneros sunt co- mutative; Exemplu:vanzarea unui obiect contra unui pret determinat. b)Contracte aleatorii, in care intinderea prestatiilor partilor sau numai a uneia dintre ele depinde de un eveniment incert, astfel incat la momentul incheierii contractului nu se poate cunoaste si nu se poate aprecia cu certitudine castigul sau pierderea fiecarei parti si uneori nici nu se poate sti daca va exista un castig sau o pierdere. Exemplu:contracte referitoare la loterie. 5.Dupa modul lor de executare avem: a)Contracte cu executare imediata, care se executa imediat dupa inlocuirea lor. b)Contracte cu executare succesiva, a caror executare se desfasoara in timp, fie sub forma unei prestatii continue, fie sub forma unei succesiuni de prestatii. Exemplu:contracte de munca, contracte de societate, con- tracte de asigurare. Interesul distinctiei:in cazul neexecutarii obligatiei de catre una dintre parti sanctiunea poate fi:

-in cazul contractelor cu executie imediata, rezolvarea pen- tru neexecutatea contractului, adica (adica desfacerea con- tractului cu efect retroactiv). -in cazul contractelor cu executare succesiva, actiunea va fi rezilierea (adica desfacerea contractului numai pentru vii- tor). Unele contracte cu executare succesiva pot fi reziliate: -prin vointa unilaterala; -prin vointa oricareia dintre parti (contractul de locatiune fara termen); -prin vointa unuia dintre ele (exemplu:contractul individual de munca, contractul de inchiriere de locuinte,contractul de depozit); 6.Din punctul de vedere al reglementarii lor avem: a)Contracte numite, care corespund unor anumite operatii economice, poarta fiecare un nume specific si este special reglementat prin lege. Exemplu:vanzarea, schimbul, locatiunea, imprumutul, ipote-ca, depozitul. b)Contracte nenumite, care nu au un nume propriu si nu sunt supuse unor reglementari speciale, deoarece nu se inca- dreaza intr-o categorie anume:prin mijlocirea lor se realizea- za operatiile cele mai variate, pe care partile in virtutea prin- cipiului libertatii conventiilor, pot sa le savarseasca . Importanta distinctiei:calificarea unui contract numit sau nenumit are o deosebita importanta in determinarea regimu- lui juridic, aplicabil in lipsa unei precizari a partilor. 7.Dupa existenta de sine statatoare sau nu a contractelor avem: a)Contracte principale,care au o existenta de sine statatoare. b)Contracte accesorii, care sunt contracte a caror incheiere depinde de existenta altui contract. Aceste contracte se pot naste in acelasi timp cu con- tractul principal sau numai dupa incheierea acestuia din urma.Importanta calificarii unui contract ca fiind principal sau accesoriu consta in faptul ca, in vreme ce validitatea contractului principal se analizeaza in functie numai de propriile sale elemente,

validitatea contractului accesoriu mai depinde si de validitatea contractului principal, al carui accesoriu este. 8.Contracte de adeziune: Clauzele sunt stabilite numai de catre una dintre parti, cea- lalta parte neavand putinta sa le discute, ci numai sa le accepte ca atare sau sa nu contracteze. Exemplu:contractul de transport pe calea ferata. 9.Contracte mixte sau complexe: Acestea rezulta din incheierea a doua sau a mai multor con- tracte.Exemplu:contractul de hotelarie. Conditiile de validare ale contractului: Contractul fiind un act juridic bilateral, ce se formeaza prin acordul de vointa al partilor, implica existenta a cel putin 2 parti care sa-si exprime constintamantul valabil cu privire la scopul contractului.Prin aceasta elementele esentiale pentru validitatea contractului sunt: -capacitatea -constintamantul -obiectul -cauza