Napoleon Savescu - Noi Nu Suntem Urmasii Romei Pag 257-316

MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Epopeea poporului carpato-danubian

CUCERIREA SUMERULUI (IRAKULUI) de C`tre carpato-dun`reni De la noi a ”nceput scrisul! ceia[i pelasgi, arieni, carpato-danubieni nu numai c` au cucerit toat` Europa [i au populat-o, dar s-au risipit spre R`s`rit p`trunz‰nd prin nord-vestul Chinei (vezi mumiile de la Tarim Bassin), continu‰ndu-[i drumul p‰n` ”n insulele Japoniei, ori cobor‰nd ”n sudul Asiei [i cucerind India (vezi m`celul de la Mohendjo-Harappa). Faptul c` au cucerit Anatolia (vezi poporul hittit), Asia Mic` (ramanii troieni), nordul Africii (ga-ramanii), nu ”nseamn` c` ei s-au oprit aici. Faptul c` au cucerit Sumerul, Mesopotamia, (zona Irakului de azi), aduc‰nd cu ei prima scriere, cea pictografic`, a fost confirmat [i prin descoperirea celor trei t`bli]e de lut de la T`rt`ria - pe r‰ul Mure[, ”n anul 1961. ën anul 1877 un diplomat francez, Ernest de Sarzec, viceconsul ”n portul Basra din Capul Golfului Persic, va descoperi o civiliza]ie uitat` acolo, pe teritoriul Irakului de azi. Cu un serviciu plictisitor, obosit de c`l`rit, v‰nat de p`s`ri ori alte animale s`lbatice, Sarzec, care ”[i crease un ãapetitÓ arheologic prin serviciile avute prin Egipt [i Etiopia, este anun]at de un director al unui oficiu po[tal francez de existen]a ”n zona numit` Tellon, cam la 155 de mile sud-est de Bagdad, a unor inscrip]ii antice ciudate pe c`r`mizi, ”mpreun` cu corpul unei statui umane. Sarzec, intrigat [i av‰nd probabil spiritul aventurierului gata de orice, va fugi p‰n` la Tellon, va angaja localnici [i s`p`turile vor ”ncepe, ãuit‰ndÒ s`-[i anun]e superiorii francezi ori s` cear` permisiunea autorit`]ilor otomane locale. El ”[i va face o colec]ie personal` de figurine,

A

257

cilindri, pece]i, tablete cu inscrip]ii ciudate pe care ãharnicÓ le va transporta ”n Fran]a pentru a le vinde muzeului Louvre ”n anul 1881 pentru suma de 130.000 franci. Chiar dac` exper]ii muzeului nu au realizat pe moment ce achizi]ionaser`, ei ”[i vor da seama mai t‰rziu. Aveau ”n m‰inile lor obiecte ce apar]ineau unei societ`]i pierdute ”n negura istoriei, unei societ`]i mai vechi ca cea babilonian` ori assirian` care ”i urmase. Ei aveau ”n m‰inile lor civiliza]ia sumerian`, veche de 6.000 de ani. Exhumarea civiliza]iei sumeriene, carpato-danubiene, g`sirea unor t`bli]e de lut care de fapt reprezentau o ”ntreag` bibliotec` a antichit`]ii, va deschide o u[` spre trecutul ”ndep`rtat al omenirii. Dar ce era cel mai important la ace[ti sumerieni, era faptul c` [tiau s` scrie. Aparent ace[ti sumerieni au sosit ”n dou` etape ”n acel spa]iu dintre fluviile Tigru [i Eufrat, suprapun‰ndu-se peste o popula]ie a[a-numit` presumerian`, negroid`, descoperit` ”n urma s`p`turilor lui Leonard Woolley, ”n 1929. Ei, sumerienii, aveau o legend` despre Potop unde eroul principal Ziu-Sudra hot`r`[te s` se a[eze pe p`m‰ntul ãDilmunÓ, de unde r`sare soarele, indirect ar`t‰nd c` el venea dinspre apus. Legenda acestui potop [i a eroului s`u ZiuSudra (cuv‰nt arian compus; Zeul Sudra), a fost g`sit` ”n templul de la Nippur, printre 35.000 de t`bli]e de lut, av‰nd ”nscris` aceast` poveste. Meritul de a le fi descifrat i-a revenit lui Sir Henry Rawlinson, ”n 1880. Legenda Potopului [i supravie]uitorului lui, va fi preluat` dup` c‰teva mii de ani de predecesorii lor semitici babilonieni [i asirieni. Supravie]uitorul Potopului se va numi UtNapishtim, care ”i va spune povestea lui Gilgamesh. Potopul descris de Ziu-Sudra se presupune c` s-a ”nt‰mplat ”n anul 4250 \.d.H. Mai avem [i versiunea Hibru, a Potopului, ãpreluat`Ó( ca s` nu zicem furat`) din legendele Mesopotamiei, pe care o g`sim [i ”n Biblie. Dar, ca [i la sumerieni, g`sim legenda Potopului [i laÉ vedici. Astfel, \n Book III, Brahmanism, ch.I, The Early Vedic Religion, p. 189, \n Sata Patha-Brahmana, g`sim cea mai timpurie descriere a Potopului, unde Manu, un OM sf~nt, a fost anun]at de c`tre un pe[te despre potopul care va m`tura toate animalele [i to]i oamenii de pe P`m~nt. El, Manu, va construi o corabie pe care se va salva de Potop. Aceasta \l va purta dincolo de munte, iar c~nd Potopul va dispare, El va fi singurul

258

Epopeea poporului carpato-danubian

supravie]uitor, singurul OM l`sat pe P`m~nt. O fiic` se va na[te, \n mod misterios [i, \n final, lumea va fi repopulat` cu fiii lui Manu (vezi www.talkoriginis.org/faqs/faqmeritt/flood.html). A[a c` mitul Potopului apare la \nceput la vedici [i sumerieni, fiind ã\mprumutatÒ de babilonieni, evrei [i cre[tini. §i dac` ne lu`m dup` Biblie, Potopul a avut loc \n 2000 \.d.H., c~nd piramidele egiptene existau deja. De ce oare Potopul nu le-a afectat, nu a l`sat nici o urm` pe ele! Dar s` revenim la Tartaria [i la originea poporului cuceritor al Sumerului. Cam la 20 km de T`rt`ria, se afl` colina Turda[. Acest deal a fost s`pat ”nc` de la sf‰r[itul veacului trecut. ëmi amintesc, copil fiind, c‰nd tat`l meu f`cea m`sur`tori topografice ”n acea zon`, s`tenii fiind foarte m‰ndri de secretele [i misterele locurilor. C‰nd s`p`turile arheologilor p`reau c` luaser` sf‰r[it, [i c` nimic nou nu mai era de g`sit ”n zona T`rt`riei, iat` c` deodat` se descoper`, ”n stratul cel mai de jos al colinei, o groap` umplut` cu cenu[`. Pe fundul acesteia se g`seau dou` statuete ale unor idoli str`vechi [i uita]i, o br`]ar` din scoici marine [i trei t`bli]e de lut, micu]e, acoperite cu ni[te ãm‰zg`lituriÓ. Al`turi de acestea se g`seau oasele dezmembrate [i arse ale unui adult. Surpriza nu a fost numai la g`sirea acestor lucruri, ci dup` cercetarea acestor t`bli]e cu carbon radioactiv C14. Tehnica utiliz`rii C14 pentru datarea unor obiecte arheologice apar]ine profesorului american Willard Libby de la Universitatea din Chicago, pentru care a primit [i Premiul Nobel. Metoda lui este destul de precis`, av‰nd o eroare de numai +-50-100 de ani. Astfel t`bli]ele cu scrierea pictografic` au fost evaluate ca apar]in‰nd anilor 53005200 \.d.H., ”nsemn‰nd, de fapt, mai mult de 7000 ani vechime, apar]in‰nd culturii carpato-dun`rene Vincea-Turda[. Trebuie s` men]ion`m [i numele descoperitorului acestor t`bli]e - dl Nicolae Vlasa (Fig. 5). Dup` p`rerea cercet`toarei americane Marija Gimbutas ele au ãrevolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului fiind considerate primul mesaj scris ”n istoria omenirii, cu 1.000 de ani ”naintea ãprimelorÓ t`bli]e scrise sumeriene. Faptul c` Europa a ”nceput la noi, ”n Balcani, nu mai este un secret pentru nimeni, faptul c` prima roat` s-a descoperit tot pe teritoriul nostru carpato-danubian (”n zona Ungariei de azi) de asemeni nu este ceva nou, dar c` prima scriere ap`rut` ”n lume

259

ne apar]ine tot nou`, carpato-danubienilor, pentru unii a fost mult prea mult. Nu este simplu s` ridici v`lul a 7000 de ani [i s` spui: De la noi a ”nceput Europa s` existe. De la noi a ”nceput scrisul ”n lume; noi suntem adev`ra]ii p`rin]i ai Europei de azi. T`ceau martorii str`vechiului ritual, al adultului ars l‰ng` doi idoli, dar vor t`cea [i inscrip]iile de pe t`bli]e? Poetul rus Andrei Nadirov din Leningrad, orientalist de preg`tire, a scris, av‰nd o imagina]ie [i inspira]ie unic`, o frumoas` [i sensibil` poezie:

ãO timp str`bun - a ta stihie S-a potolit gonind prin h`u, Strig: unde e[ti tu T`rt`rie? Prin vremuri n-aud r`spunsul t`u. Se-ascunde g‰ndu-n dep`rtare De[ertul uit`rii, mut Dar a-nviat a ta chemare ën micul [i-mpietritul lut. El a sosit ca cioc‰rlia Solia fra]ilor pre-daci Nu, n-ai pierit ”n ve[nicia Care-i ucide pe cei dragi Aud iar glasul T`rt`riei Un col] de val e destr`mat §i caut a ei slav` vie Ce ”nc` nu a r`sunat ã S`-i mul]umim poetului rus, Andrei Nadirov, [i nu numai lui. S` nu-l uit`m pe arheologul rus V. Titov care crede c` scrierea primitiv` din ]`rile Egeene (M`rii Tracice) ”[i are originea ”n Balcanii mileniului IV d.H. [i nu a ap`rut sub influen]a ”ndep`rtatei ]`ri Sumer, dintre cele dou` r‰uri, Tigru [i Eufrat. ën cartea sa ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÓ dl Paul Laz`r Tonciulescu (de unde am luat [i traducerea poeziei de mai sus) spune ã[i pe deasupra este cunoscut c` creatorii culturii balcanice Vincea, ”n mileniul V \.d.H., au trecut prin Asia Mic` ”n Kurdistan [i Huzistan, unde ”n acea vreme se stabiliser` pre-sumerieniiÓ.

260

Epopeea poporului carpato-danubian

Academicianul bulgar Vladimir I. Georgiev, ”ntr-un interviu publicat ”n revista ãMagazin istoricÓ #3/1972 despre originea scrisului: ãMesopotamia sau sud-estul EuropeiÓ , face urm`toarele preciz`ri: ãt`bli]ele de la T`rt`ria sunt cu un mileniu mai vechi dec‰t monumentele scrierii sumeriene. Dac` ”n toate cele trei cazuri (n.n. - t`bli]ele de pe Mure[ - T`rt`ria [i cele din Bulgaria de la Karanovo [i Gracialni]a) este vorba de scris, atunci se impune o concluzie surprinz`toare: avem de-a face cu cea mai veche scriere din lumeÓ. Din nou trebuie s` le mul]umim savan]ilor ru[i, respectiv lui Boris Petrov care ”n anul 1975 a publicat ”n nr. 12 al revistei ãTehnica TineretuluiÓ [i ”n volumul ãTainele veacurilorÓ, Moscova, 1975, p.171-179 - articolul ãCuvintele vii ale T`rt`rieiÓ, ”n care traducea scrierea ideografic` de pe t`bli]a rotund`, pornind de la echivalentele sumeriene. Dar au fost [i al]ii ca sumerologul german Adam Falkenstein care a scris c` T`rt`ria ar fi ap`rut sub influen]a Sumerului!!!! Ori altul ca M.C. Hood care sus]inea c` ãnegustorii sumerieniÓ au vizitat pe vremuri Transilvania (?!) [i c` t`bli]ele acestora au fost copiate de ãb`[tina[iÓ. Toate ar fi fost bune, dar, cum po]i copia ceva ce nu exista \nc`, scrierea sumerian` ap`r‰nd 1.000 de ani mai t‰rziu iar carbonul radioactiv C-14 put‰nd face ãgre[eliÓ numai de +/- 50-100 de ani. Al]i ãspeciali[tiÓ [i mai pu]in inspira]i au legat scrierea de la T`rt`ria de cea cretan`, dar aceasta din urm` va trebui s` mai a[tepte 2.000 de ani p‰n` s` apar`! Sumerologul rus Boris Petrov red` un Fig. 98 tabel asem`n`tor celor de la T`rt`ria pe care-l voi completa cu anii apari]iei lor. Un alt sumerolog rus, A. Kifisin, a publicat ”n Fig.99. Unul dintre cele mai vechi alfabete de aceea[i revist` ãTehnica pe teritoriul nostru, este, [i cel al pluta[ilor MolodiojiÓ noi date de pe Bistri]a, a[a cum ni-l prezint` precum [i o hart` special N. Densu[ianu \n Dacia Preistoric`.

261

”ntocmit`, privind influen]a pe care au exercitat-o asupra lumii antice, [i ”n special asupra vechii Elade, Egiptului, Sumerului [i Chinei, cultura carpato-dun`rean`. Dac` compar`m harta acestuia cu acea a lui Gordon Childe ãThe Aryans - The History of civilizationÒ 1993 - Barnes & Noble, p. 176-177 (Fig. 45), vedem c` al]ii trebuie s` ne descopere istoria formidabil` pe care o avem dar refuz`m s` o cunoa[tem. Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi apar]in‰nd Neoliticului formeaz` vechea cultur` european`, pe care o situeaz` ”ntre 7.500-3.500 \.d.H., cu o popula]ie ãpre indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre anii 5.000-4.000 \.d.H. Acela[i A. Kifisin spune c` apari]ia pe nea[teptate, ”ntr-o form` pe deplin dezvoltat`, a scrierii sumeriene la sf‰r[itul mileniului IV \.d.H., indic` faptul c` ea trebuie s` se fi format ”n alt` parte (pe teritoriul nostru Ð n.a.). ën nr. 8/1980 al revistei ãConvorbiri literareÓ Ariton Vraciu, ”n articolul intitulat ãLimba [i scrierea traco-dacilorÓ spune c` ãsemne identice celor de la Vincea au fost descoperite la TroiaÓ. A[a c`, oric‰t ar ap`rea de paradoxal, inventatorii scrierii sumeriene nu au fost sumerienii ci carpato-danubienii din zona Transilvaniei. Dar s` vedem cum au fost interpretate scrierile pictografice de pe t`bli]ele T`rt`riei. 1. Simbolul a doi ]api av‰nd ”ntre ei un spic ar reprezenta bun`starea ob[tei care se ocupa de agricultur` [i cre[terea animalelor. 2. A doua t`bli]`, cea ”mp`r]it` ”n linii orizontale [i verticale avea ”n fiecare sector zg‰riate diferite imagini simbolice, care au fost considerate ãtotemuriÓ. Dac` compar`m desenele de pe t`bli]a noastr` cu cele de pe vasul ritual g`sit la Dejamet-Nasra, vom remarca similitudinea dintre ele. Pe cea sumerian` g`sim un animal (un ied?), un scorpion, un cap de om sau zeu, un pe[te, o construc]ie ciudat` [i, ”n sf‰r[it, o pas`re. Inscrip]ia trebuie citit` circular, ”n jurul g`urii t`bli]ei [i ”n sensul invers acelor de ceasornic. Totemurile t`bli]ei #2 de la T`rt`ria sunt aranjate ”n aceea[i ordine. S` fie o simpl` coinciden]` grafic`? S` nu uit`m c`

262

Epopeea poporului carpato-danubian

semnele enigmaticei scrieri proto indiene de la Harappa sunt similare cu cele din Insula Pa[telui, scrierea Kohau-Rongo-Rongo. Nu cumva toate acestea au o origine comun` iar r`spunsul este faptul c` avem de-a face cu migrarea carpato-dun`rean` ”n diferite etape ale vie]ii peste tot ”n lume? 3. A treia t`bli]` de la T`rt`ria, cea rotund`, se pare c` este de excep]ie. Ea a fost identificat` ca scriere sumerian`, av‰nd scrise pe ea urm`toarele: ã 4,NUN.KA.SA.UGULA.PI.IDIM.KARA.1Ó tradus ar ”nsemna:Ó De c`tre cele patru conduc`toare (,) pentru chipul Zeului §aue (,) cel mai ”n v‰rst` (preot suprem) (”n virtutea) ad‰ncei ”n]elepciuni (,) a fost ars. La sumerieni, ”n cinstea marelui zeu §aue, preotul suprem c‰nd ”[i termina anii de conducere era ars. ën documentul de la Djamet-Nasra se men]ioneaz` cele patru surori preotese care se aflau fiecare ”n fruntea unui grup tribal. A[adar, la T`rt`ria s-a g`sit trupul unui sacerdot, preot al cultului zeului §aue, ars. Ce leg`turi s` avem noi cu acest cult, dar cu acest straniu zeu §aue? Ce caut` el pe meleagurile noastre cu 1.000 de ani ”nainte de a-[i face apari]ia ”n Sumer (Mesopotamia - zona Irakului de azi?). Dar cum se spune, cine caut` g`se[te. S` vedem ce putem noi g`si acas`, ”n Ardeal! Azi, numele lui se g`se[te peste tot ”n zona adiacent` T`rt`riei [i numai acolo. Acela[i prodigios scriitor, P.L. Tonciulescu public` [i o hart` cu titlul ãUrmele zeului §aueÓ (Fig. 41) din care men]ionez: Pe Valea Mure[ului, la sud de Turda[, g`sim satul §`ule[ti. La nord de T`rt`ria, tot pe malul st‰ng al Mure[ului, avem satul §eu[a; Mai la nord ”nt‰lnim §eulia de Mure[, tot ”nspre nord g`sim satul §au[a, comuna Ungheni (fosta §au[a de C‰mpie) (a[a le place urma[ilor carpato-danubieni, rom‰nii de azi, s` schimbe unele nume de comune, sate, care pentru ei nu mai au nici un interes!) ën dreptul satului §eulia de Mure[ pe partea dreapt` se vars` ”n Mure[ r‰ul Ludu[, care are afluent p‰r‰ul §aulia. ëntre izvoarele Cri[ului Repede [i ale p‰r‰ului C`pu[u (afluent al Some[ului Mic) avem satul §aulia.

263

ën jude]ul Bihor, comuna Nojorid, avem satul §auaeu. §i dac` ne deplas`m spre Bistri]a-N`s`ud, l‰ng` comuna Uriu g`sim satul Ili-§ua. Pe valea r‰ului §ieu, ”ntre izvoare [i confluen]a cu Some[ul Mare, ãplou`Ó cu tot felul de variante ale numelui marelui zeu ãsumerianÓ (?) ca: §ieut, §ieu, §ieu-M`gheru[, §ieu-Magheru[Vale, Cristur-§ieu, §ieu-Odorhei, §ieu Sf~ntul [i tot a[a p‰n` sus ”n Nord, spre Tisa. Descoperim nume rom‰ne[ti f`r` sens care, ”n antichitate, 7.000 de ani ”n urm`, ”[i aveau sensul lor. A[a c` teoria ne[tiin]ific` lansat` de unii cercet`tori sumerieni privind originea sumerian` a t`bli]elor de la T`rt`ria, ãcopiateÓ ori ãuitateÓ de un negustor sumerian r`t`cit prin Transilvania acum 7.000 de ani, cu 1.000 de ani ”naintea na[terii Sumerului, este eronat` (ca s` spunem frumos). Faptul c` ”n Ardealul nostru zeul Sumerului, §aue, a fost la el acas` cu o mie de ani ”nainte de a apare ”n Mesopotamia Sumer, nu face dec‰t s` arate migrarea carpato-danubienilor spre acele locuri. Este ciudat faptul c` ei, sumerienii, [tiau s` prelucreze aurul, metal care nu se g`se[te ”n aceast` zon`. ën schimb, ”l g`sim (sau mai bine zis, ”l g`seam) din bel[ug la noi acas`. Tracii au fost cei mai mari me[teri aurari ai antichit`]ii. Tot ei, sumerienii, au introdus roata [i carul, g`site ”n Europa pe teritoriul Daciei ca fiind plecate de aici. Sumerienii precum cealalt` ramur` carpato-danubian`arian`, care va cotropi India, erau albi, adorau ca zeu pe §aue, ”n timp ce popula]ia cotropit`, negroid` - vor fi numi]i ãSag-gigÓ capete negre, avea ca zei]` pe ãGulaÓ. Dar s` vedem dac`, de acum 7.000 de ani mai putem g`si cuvinte asem`n`toare, rom~no-sumeriene: agar-ogor, annutimp (an), ap-apa, ara- a strivi, aradu-sclav (argat), baharolar(pahar), Bau Bau - so]ia regelui r`zboiului, buluuh - a pleca ”n grab` (buluc), butuk-ruptur` (butuc), dur - cetate de piatr`, hidu - paznic de noapte (haiduc), la-la, lu-ai lui (lu), maru amar, nu - nu, sa - a sa, salatu - a ”n[ela, suti - a pune m‰na pe ceva, a lua, a [uti, ussuru - a elibera, a u[ura, zu - tu. S`-i mai mul]umim o dat` d-lui Tonciulescu pentru informa]iile de mai sus.

264

Epopeea poporului carpato-danubian

Dup` cum vedem, realit`]i de acum 7.000 de ani se mai p`streaz` ”n limbaj, toponimie [i hidronimie. Incinerarea mor]ilor, asem`n`toare la daci ca [i la sumerieni, probabil a l`sat expresia ãmort-coptÓ. Personal, cred c` a sosit timpul s` ne repunem istoria noastr` ”n locul ei, s` le spunem ”n [coli copiilor no[tri cine sunt ei [i cine le sunt str`mo[ii, s` fie m‰ndri de neamul de care apar]in. Este o crim` social` s` nu le d`m rom‰nilor ceea ce le apar]ine: M•NDRIA DE NEAM [i cea mai frumoas`, bogat` [i plin` de demnitate istorie pe care un popor a cunoscut-o c‰ndva. A sosit timpul s` nu ne mai l`s`m jefui]i material [i, ”n special, spiritual. Este o adev`rat` ru[ine s` ]i se recunoasc` de c`tre savan]i str`ini calitatea de leag`n planetar de civiliza]ie iar tu, dac-rom‰n, s`-]i declari dependen]a cultural` de focare t‰rzii latine, grece[ti, ori slave. Domnilor istorici, a sosit timpul adev`rului, a sosit timpul s` le d`m rom‰nilor ”napoi istoria lor milenar` [i m~ndria de neam!

Bibliografie 1. Pr. B`la[a, D., ´ara Soarelui sau Istoria Daco-Rom~niei, Ed. Kogaion, 1997 2. Bibliografia Rom~neasc` Veche 1508 Ð 1830, Tomul I, Ed. Academiei Rom~ne, Bucure[ti, Stabilimentul Grafic, Kraus Reprint Limited, J.V. Socec, 1903 3. Bloch, R., Etruscii, Ed. §tiin]ific`, Bucure[ti, 1966 4. ´ara •nainte De Toate, Borda, V., E. Hrinciu, M. Marcu, Ed. ´ara Noastr`, Bucure[ti, 1994 5. Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, Literatura, Chi[in`u, 1997 6. Cheikh, Anta Diop, Civilization Or Barbarism, An Authentic Anthropology, Lawrence Hill Books, 1991, U.S.A. 7. Densu[ianu, N., Dacia Preistoric`, Institutul de Arte Grafice ãCarol GoblÒ, Bucure[ti, 1913 8. Dr\mba, Ovidiu, Istoria Culturii [i Civiliza]iei, Ed. §tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti, 1985 9. Eminescu, Mihai, Poezii, Ed. pentru Literatur`, 1964-65 10. Menon, Shanti, The First City Indus Valley, 2000 BC, Discover, p.67, December 1998, USA 11. Miulescu, N., Dacia ´ara Zeilor, Colec]ia Trika Ð Rom~nia

265

12. National Geographic Society, The Adventure of Archaeology, Washington D.C., 1985 13. North, John, Stonehenge, A New Interpretation of Prehistoric Man and the Cosmos, The Free Press, N.Y., 1996 14. The Rig Veda, Penguin Book, 1991 15. Schmandt Ð Besserat, D., Before Writing, University of Texas Press, Austria, 1992 16. Schmandt Ð Besserat, D., How writing came about, University of Texas Press, Austria, 1984 17. Time-Life Book, Anatolia: Cauldron of Cultures, Lost Civilizations, Alexandria, Virginia, 1995 18. Time-Life Book, Etruscans: ItalyÕs Lovers of Life, Alexandria, Virginia, 1995 19. Time-Life Book, Lost Civilizations Ð Early Europe: Mysteries in Stone 20. Tonciulescu, P.L., De la T`rt`ria la ´ara Luanei, Ed. Miracol, 1996

266

Alesul zeilor

ALEXANDROS [I MACEDONIA lume ”ntreag` a vorbit [i ”nc` mai vorbe[te despre Alexandru Macedon. Dar c‰]i dintre ace[tia, [i ”n special dintre istorici, au vizitat Macedonia [i au ”ncercat s` vorbeasc` cu un macedon, un vlah, un arom‰n? C‰]i dintre ace[tia au ”ncercat s` descopere limba macedonenilor? C‰]i dintre ace[ti istorici au urm`rit istoria macedonenilor [i a statului macedonean de la ”nfiin]are [i p‰n` ”n zilele noastre, c‰nd este ”mp`r]it ”ntre greci, bulgari, iugoslavi [i albanezi, to]i c`ut‰nd s`-[i adjudece teritoriul [i - pe macedoneni. Cui ”i pas` c` ast`zi, macedonenii, la ei acas`, sub jugul grecesc, o duc mai r`u dec‰t sub cel otoman, nefiind recunoscu]i de greci c` ar exista pentru a nu li se acorda dreptul de minoritate? C~]i [tiu c` \n urma schimbului de popula]ie f`cut \ntre greci [i turci, \n jurul anului 1921, teritoriul macedonean a fost suprapopulat cu grecii dispera]i, zv~rli]i afar` din Turcia [i care au ocupat zona Tesalonicului iar acum ... sunt la ei acas` ... chiar majoritari ca num`r. L-am citat de cur‰nd pe Ulrich Wilcken cu Alexander the Great (WW Norton & Comp., 1997), care la pagina 22 consider` originea macedonenilor ãcontroversat`Ó, macedonenii fiind fie barbari (deci nu greci), fie greci (deci nu barbari). Cu c‰]i macedoneni, vlahi, arom‰ni o fi discutat d‰nsul ”nainte de a scrie a[a o inep]ie? Subiectul nu este controversat, ci numai vopsit cu culorile politice, convenabile, care s` nu le dea dreptul macedonenilor la preten]ii legitime de a avea [coli [i ziare ”n limba lor, ”n dialectul lor arom~n ori, de ce s` nu spunem deschis, ”n limba civiliza]iei c`reia apar]in, limba daco-rom‰n`! Macedonenii au fost, sunt [i vor r`m‰ne acela[i popor: tracodac-pelasgic, originar din nucleul carpato-danubian. Limba vechilor macedoneni a fost, este [i va fi un dialect traco-dac.

O

267

Cartea domnului B. Stefanoski publicat` ”n urm` cu 3-4 ani vine s` confirme adev`rul c` daco-rom~n` [i macedo-rom~n` sunt dialecte ale aceleia[i limbi pelasgice, tracice, traco-dacice. Dl Stefanoski, cunoa[te ”n detaliu limba macedo-rom~n`, fapt care-i permite s` descifreze cu u[urin]` textele vechi. Domnia sa arat` c` multitudinea de inscrip]ii g`site la sud de Dun`re prezint` o limb` diferit` de cea greac` [i latin`. Aceast` limb` nu este dec‰t limba traco-dac`, macedoneana fiind varianta sudic` a acestei limbi vorbite pe un teritoriu vast: de la nord de mun]ii Balcani [i Dun`re, p‰n` la Marea Baltic`. Una dintre cele mai cunoscute inscrip]ii este cea de pe inelul (Fig. 100) g`sit ”n 1912 la Ezerova, ”n Bulgaria, expus ulterior la muzeul din Sofia. Acest inel are o vechime de circa 2.500 de ani, deci cu mult ”nainte de orice prezen]` roman` sau greceasc` ”n Balcani. Macedonia a devenit provincie roman` pe la 150 \.d.H., dup` care domina]ia roman` a ”nceput s` se extind` spre nord. Dac` opinia cercet`torilor dinaintea celui sus-amintit a fost c` textul gravat pe inel era de nedescifrat, s` vedem cum poate fi el citit, prin latinizarea textului: A[a este scris pe inel

ãIÒ-A[a se poate citi

ãIIÒ-Sau a[a

ROLISTENEAN ERENERTIL TEAN TEANESKOR EAN ADOME RAZEADOM EANTILEZV IITTAAMINE RAZ ELTA

ROLIS TENE ANE RENE TIL TEANE

ROLIS TENE AN ER ENER TIL

ANE SKOR RAZEA DO MA

ESKOR RAZE

TIL EZ VI ITTA E-L TA MINE RAZE

TIL EZ VI ITL TA ELTA MINE RAZE

ën acest grup trebuie s` ”n]elegem c` nu exist` spa]ii ”ntre cuvinte, tot textul fiind scris pe pecetea unui inel cu diametrul de 3 centimetri. Cum traco-dacii-macedoneni atinseser` un rafinament poetic nemai”nt‰lnit la vechile popoare europene, s` ne reamintim de orele de literatur` [i de acrostihuri. Vom reg`si, deci, pe

268

Fig.100. Inel, cu un diametru de trei centimetri, g`sit \n 1912 la Ezerova, teritoriu dac suddun`rean, ocupat azi de bulgari. Vechimea lui este de 2.500-3.000 de ani, deci a fost f`cut cu mult \nainte de prezen]a roman` sau greceasc` \n aceast` zon`. S` vedem ce este scris pe el, latiniz~nd textul [i f`c~nd spa]ii \ntre litere: A[a este scris pe inel

ãIÒ-A[a se poate citi

ãIIÒ-Sau a[a

ROLISTENEAN ERENERTIL TEAN TEANESKOR EAN ADOME RAZEADOM EANTILEZV IITTAAMINE RAZ ELTA

ROLIS TENE ANE RENE TIL TEANE

ROLIS TENE AN ER ENER TIL

ANE SKOR RAZEA DO MA

ESKOR RAZE

TIL EZ VI ITTA E-L TA MINE RAZE

TIL EZ VI ITL TA ELTA MINE RAZE

269

acest inel, geto-daco-macedonean, vechi de peste 2.500-3.000 de RE ani, un acrostih. Citind doar primele litere de sus ”n jos, g`sim: ãR TRE IREÓ, ceea ce ”n latina vulgar`, ori mai corect ”n limba dacotraco-macedonean` ”nseamn`: ãLa al treilea (vers) opre[te-teÓ. Traducerea ãIÒ: ãVulture, ]ine o liter` din doina (poezie), pentru ca Trandafirul s` dea rod! La acesta (inel, poezie) vei privi, dar la Trandafir [i mai multÒ. Traducerea ãIIÒ: ãRolis, ]ine mereu inelul la tine. E scris de Raze cu dragoste. La el s` prive[ti, dar la Raze [i mai mult!Ò (vezi ãDacia secret`Ò, Adrian Bucurescu, Ed. Arhetip R.S., Bucure[ti, 1998). §tiind c` ROLLIS (care ”nseamn` [i vultur poate fi asimilat cu numele unui b`rbat din acea vreme, iar RAZE (RA-ZE zeul RA, zeul Soare): Roza, Ruza, Trandafir, ar fi putut fi un nume de femeie (eventual so]ie a lui ROLLIS), s` vedem ”n]elesul versurilor, atunci c‰nd facem desp`r]irea ”n cuvinte. Coloana a II-a s-ar traduce: ãVultureÓ ]ine o liter` din poezie (doina) pentru ca ãTrandafirulÓ s` dea rod. La acesta (inelul cu poezia - n.n.) vei privi, dar la ãTrandafirÓ [i mai mult. Coloana a III-a s-ar putea traduce: Rollis, ]ine mereu inelul la tine. E scris de Raze cu dragoste. La el s` prive[ti, dar la Raze [i mai mult. Inelul se pare c` a fost d`ruit de Raze (Trandafirul) so]ului ei Rollis (Vulturul) care a st`p‰nit Scythia Minor (Dobrogea de ast`zi) [i Moesia. S` ne mai amintim c` la Celei (”n jude]ul Olt), ”ntr-un morm‰nt de femeie a fost g`sit un alt inel de aur pe care era scris: ãVRO LY THRIS VE INDRYN SOY A ROYLONÓÐãFloarea cu ]epiÓ (Trandafirul) va fi culeas` numai de Vultur. Nu [tiu de ce trebuie s` c`ut`m documente ”n care s` se dovedeasc` faptul c` macedonenii nu erau greci [i c` vorbeau o limb` diferit`. Pe macedoneni, vlahi, arom‰ni, nimeni nu-i ”ntreab`, nimeni nu le ascult` limba... nimeni nu vrea s`-i asculte! Ei continu` s`-[i vorbeasc` limba, veche de mii de ani cu schimb`rile [i transform`rile pe care orice limb` le sufer` ”n decursul mileniilor. S` nu uit`m c` limba vechilor greci a devenit aproape de ne-”n]eles pentru grecii de ast`zi... dar ”nc` ”[i mai p`streaz` caracteristicile.

270

Alesul zeilor

Iar dac` din dorin]e politice Filip al II-lea, tat`l lui Alexandru Macedon, considerat la vremea lui ãcel mai mare du[man al grecilorÓ c‰t [i Alexandru Macedon ãcuceritorul absolut al tuturor grecilor [i distrug`tor al Imperiului PersanÓ au ajuns ca ”n zilele noastre s` li se atribuie origine greac`, aceast` eroare nu trebuie s` persiste [i trebuie denun]at`.

Fig.101. A[a ar`ta Filip II, tat`l lui Alexandru Macedon, dup` un medalion de aur, din perioada roman`, ce se g`se[te azi la Paris, Libr`ria Na]ional`. Tat`l acestuia a fost Amyntes III, c`s`torit cu traca Eurydice, cu care a avut trei b`ie]i, unul dintre ace[tia fiind [i Filip II. Filip II s-a c`s`torit cu Olimpia, fata regelui macosienilor, Neoptolemeus din Epir (traco-ilir), cu care a avut doi copii: pe Alexandru III, supranumit [i Macedon [i pe Cleopatra. Mama lui Alexandru, Olimpia, era o femeie foarte frumoas` dar [i foarte violent`. Dup` Hammond, Alexander the Great, University of North Carolina Press, US, 1997.

271

De ce oare Herodot scrie c` lui Alexandru I, fiul lui Amintas, regele Macedoniei, care a tr`it cu un secol ”naintea lui Herodot, i s-a contestat dreptul de a participa la Jocurile Olimpice pentru c` nu era grec? Iar Strabo sus]ine ”n Geografia sa: ã”n Macedonia [i ”n alte p`r]i din Tessalia se afl` traci, iar ”n Acarnania [i Etolia se afl` Epiroti.?! Epirotii erau o ramur` a ilirilor care la r‰ndul lor f`ceau parte tot din marea familie tracic`-pelasgic`. ën alt` parte, tot Strabo spune: ã”n Macedonia, p‰n` la r‰ul Strymon sunt macedoneni [i peoni (iliri - n.n.). De la r‰ul Strymon ”ncolo, p‰n` la Pontul Euxin (Constan]a [i Hemus - Mun]ii Balcani) sunt peste tot numai traci, except‰nd coasta, locuit` de greciÓ. Aceasta, spune Strabo, c‰nd Epirul [i Macedonia erau provincii romane de 200 de ani, [i deci... nu se romanizaser`, a[a cum le place unora s` spun`. Mai mult, el, Strabo aduce o informa]ie extrem de pre]ioas`, referindu-se la limba macedonenilor contemporani cu el, din care reiese c` aceasta nu era limba greac`: ãnoi numim Macedonia p‰n` la Corcyra, asta pentru c` oamenii de aici se tund ca macedonenii [i se ”mbrac` cu mantii groase, de l‰n`, ca macedonenii, vorbesc aceea[i limb` cu eiÓ (nu greaca - n.n.). Nici la nume nu s-au schimbat prea mult ”n cei aproape 2.000 de ani scur[i de la Strabo ”ncoace, ”n sensul c` de[i mul]i macedoneni sunt azi bilingvi, nu vor s` renun]e la limba lor, a[a cum probabil ar dori mul]i greci, bulgari ori s~rbi. Am adus doar c‰teva exemple din care s` reias` adev`rul despre originea macedonenilor [i a limbii lor, dar dac` ave]i curiozitatea, ”i pute]i ”nt‰lni la ei acas`, ”n Macedonia, azi ”mp`r]it` ”ntre greci, bulgari [i iugoslavi, vorbindu-[i limba ne\n]eleas` de nimeni dec~t de rom~ni! Ei, macedonenii, nu au dreptul nici la un nume, nici la o ]ar` a lor [i nici la o limb` a lor. Grecii le neag` originea [i existen]a, iar fra]ilor daco-rom~ni nu prea le pas`.

272

Alesul zeilor

Originea Macedonenilor pa]iul Carpato-Dun`rean, considerat leag`nul vechii Europe, spa]iul aryan care a dat na[tere civiliza]iei vedice, pelasgice, tracice este locul de unde [i-au ”nceput roirea proto-europenii, carpato-danubienii, care vor cuceri lumea. Ei, macedonenii, nu sunt nimic altceva dec‰t una dintre ramurile acelor carpato-danubieni. Limba macedonenilor, numit` ast`zi de c`tre ei arom‰na, vlacic`, cum ”i mai spun grecii, nu este nimic altceva dec‰t sor` cu daco-rom‰na de ast`zi. De ce oare grecii ]in a[a de mult s` mint` [i s`-i considere pe macedoneni greci (?) atunci c‰nd este at‰t de evident c` gre[esc? Este p`cat, iar asta poate s` ne fac` s` credem c` de fapt ”ntreaga lor ãcultur`Ó este poate un alt furt ascuns undeva demult, ”n a lor ãistorieÓ. Este absolut de ne”n]eles de ce 6.000 de greci care tr`iesc ”n Rom‰nia pot avea dreptul la [coal` [i pres` ”n limba lor, iar 800.000 de macedoneni (arom‰ni) ce tr`iesc ”n Grecia nu au dreptul la reciprocitate ”n ãprietenaÓ Ellada!? De ce macedonenii din Albania, Macedonia, Bulgaria, Serbia nu au dreptul s`-[i vorbeasc` limba? Rom‰nii timoceni din imediata noastr` apropiere, de pe valea Timocului, de o parte [i alta a r‰ului, ”n Bulgaria [i Serbia, ”n num`r de nu mai pu]in de 2 milioane, f`r` [coli ori pres` ”n limba rom‰n` (except‰nd anii 1859-1868) continu` s` existe... dar pentru c‰t timp? Dup` ce am fost a[a de ãgenero[iÓ s` ced`m Banatul iugoslavilor, astfel ”nc‰t capitala lor Belgrad, s` nu fie pe grani]`.. ei ne-au ”nchis [colile rom‰ne. Culmea, bulgarii odat` cu eliberarea de sub jugul otoman multisecular, pentru care la Plevna ”n 1877 ne-am dat s‰ngele, ”n inima ]`rii lor, ”n loc s` ne arate mai mult` prietenie, dac` nu chiar recuno[tin]`, azi neag` existen]a macedonenilor.

S

273

Dar s` vedem c‰nd au ap`rut macedonenii. Sosirea grecilor ”n Peninsula Balcanic` ”ntre anii 1.900 [i 1.600 \.d.H., din estul M`rii Caspice, ”n patru grupuri: aheii blonzi, albi, cum ”i descrie orbul Homer, 300-400 de ani mai t‰rziu; dorienii care-i vor subjuga pe primii; [i ”n sf‰r[it, eolienii [i ionienii care-[i vor g`si casa mai mult prin insulele M`rii Tracice (Egee), ne vor g`si pe noi, pelasgii, ãoamenii p`m~ntuluiÒ la noi acas`. Ace[tia vor disloca pe pelasgii carpato-danubieni, iar ”n Peninsula Balcanic` ”i vor ”mpinge c`tre nord. Prin anul 700 \.d.H., o parte dintre carpato-danubieni (pelasgii) se vor uni ”n jurul regelui Perdicas I, aparent fondatorul statului Macedonean (Perdicas fiind numit [i Argeiades - de pe Arge[). Unul dintre urma[ii lui, Alexandru I al Macedoniei, vr‰nd s` participe la Jocurile Olimpice, a fost respins pe motiv c` era barbar, nu grec. De fapt, jocurile olimpice de atunci, mai erau [i o mare atrac]ie homosexual`, mul]i dintre ”nving`tori ajung‰nd s` fie ”nvin[i [i sub o alt` form`, mai pu]in eroic` [i mai mult erotic`. Un alt urma[ al lui Perdicas I a fost [i regele macedonean Amyntas III care s-a c`s`torit cu Eurydice, din tribul tracilor. Din c`s`toria lor au rezultat trei b`ie]i, unul dintre ei fiind Filip II. Acesta s-a c`s`torit cu Olimpia, fata regelui macosienilor, Neoptolemeus din Epir (traco-ilir) - dup` cum vedem, nici unul dintre ei nefiind de origine greac`. Ei vor avea doi copii: pe Alexandru III (supranumit Macedon) [i pe Cleopatra. V` ve]i ”ntreba de ce acest nume, Alexandru, este a[a de frecvent la ace[ti traco-pelasgi-carpato-danubieni (arge[eni). ën legendele traco-dacilor, preotesele Domnului Nop]ii din legendarul Kogaion, i-au t`iat acestuia capul [i i l-au aruncat ”n r‰ul ce curgea ”n apropiere. Legendele elene [i romane spun c` Orfeu era trac [i c` Mainades (ãdansatoarele sacreÓ) i-au t`iat acestuia capul [i i l-au aruncat apoi ”n r‰u. Tot despre el se spune c` era prin]ul Kycon-ilor, intonim apropiat de Kogaion. Cetatea natural` a lui Orfeu era D-Ion (ãA MagnificuluiÓ). Pe una dintre cele mai vechi t`bli]e din lut scrise - cele de la T`rt`ria, Rom‰nia - un ini]iat ”n tainele Kog-a-ion-ului a desenat o cruce, ”n v‰rful c`reia se afl` un cap. T`bli]a poart` urmatorul text, ”n traducere: ãomul care [tie tainele va merge ”n ceruriÓ- cel pu]in a[a spun unii.

274

Alesul zeilor

Ca ”mp`rat ce a fost, Domnului Nop]ii, Magnificul (Orfeu de mai t‰rziu) i-au fost consacrate jertfele rituale de animale: cerb, zimbru, bour etc. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei, Baia (Fig. 102), apare un cerb cu capul t`iat, aluzie la decapitarea ãDomnului Nop]iiÓ de c`tre preotese. Astfel, ãDomnului Nop]iiÓ, lui ãIon MagnificulÓ i se mai spunea [i Dros Cerbul, iar ”n amintirea sacrificiului s`u a ap`rut teribila tradi]ie traco-dac`, getic`, a trimiterii unui sol curat la ceruri, obicei ce s-a numit ALEXAN-DROS ãCel Jertfit CerbuluiÓ (ori ãPrecum CerbulÓ). A[adar, numele de Alexandros, Alexandru este un nume pur pelasgic, traco-dac. Tot de atunci se pare c` a r`mas la daco-romani straniul dans Ciuleandra sau §uleandra, pe care ”n vechime ”l ”ncepeau doar preotesele Ko-ga-ion-ului, c‰nd cel ales (Alexan-Dros) era trimis ”n suli]e respectiv la ceruri, ca s` duc` zeilor mesajul p`m‰ntean. Herodot are meritul de a fi descris pentru prima oar` acest obicei al barbarilor. Acum dup` ce am trecut ”n revist` lumea macedonilor, originea lor, originea lui Alexandru Macedon (tat`l - barbar, tracomacedonean, mama - barbar`, traco-ilir`) s`-i vedem evolu]ia ”n istorie. Alexandros, fiu al ãbarbaruluiÓ macedonean Filip al II-lea [i al traco-ilirei Olimpia, o alt` barbar`, s-a afirmat ”n istoria universal` ca o figur` proeminent` ”n plan organizator [i militar, dar [i ca o persoan` cu gust artistic, r`sp‰ndind cultura balcanic` pe trei continente, conduc‰ndu-[i armata f`r` a cunoa[te vreodat` ”nfr~ngerea [i construind un stat ”ntins de la Dun`re la de[ertul Nubiei [i de la Marea Adriatic` la Oceanul Indian, caracterul lui, contradictoriu [i vulcanic, ”mpletindu-se cu acela al unui t‰n`r pelasg, macedonean, iubitor de via]` [i petreceri, dar [i cu duritatea caracteristic` perioadei ”n care a tr`it. N`scut ”n 356 \.d.H. la Pella, capitala regatului PELAÐSGIC al Macedoniei, chiar ”n noaptea ”n care a luat foc vestitul templu al zei]ei Artemis din Efes, el se va confrunta cu o societate condus` de legi de supravie]uire simple [i barbare. La acel timp, regii care ”i considerau pe macedoneni ãbarbariÓ ”[i vedeau cet`]ile avariate [i ocupate de for]a penetrant` a armatelor macedonene av‰ndu-l ”n frunte pe Filip al II-lea. Pentru prima dat` de la sosirea lor ”n Peninsula Balcanic`, grecii au un st`p‰n care-i cotrope[te [i-i

275

Fig.102. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei, Baia, apare un cerb cu capul t`iat. S` fie asta o aluzie la decapitarea Domnului Nop]ii, a Magnificului Ion? Dup` Adrian Bunescu ãDacia secret`Ò, p. 22, Ed. Arhetip R.S., Bucure[ti, 1998

276

Alesul zeilor

une[te sub ai lui genunchi, sub statul macedonean al lui Filip al II-lea. Fiul acestuia Alexandros mo[tene[te de la p`rin]ii lui nu numai s~ngele pelasgo-tracic, dar [i calit`]ile excep]ionale de conduc`tor, g‰nditor la care se adaug` temperamentul impulsiv aryan carpato-danubian. ën acela[i timp, spre deosebire de tat`l s`u care nu s-a ab]inut ”n satisfacerea apetitului sexual ”n raport cu reprezentantele sexului opus, Alexandru a manifestat o oarecare re]inere ”n rela]iile aventuroase amoroase, fiind considerat ”n mod eronat ori tenden]ios de unii istorici ca av‰nd tendin]e sexuale diferite. Deoarece ereditatea singur` nu poate explica ”n ”ntregime caracterul lui Alexandru, este bine s` amintim aici [i educa]ia oferit` de p`rin]ii acestuia. Ei i-au adus ca educator pe Aristotel, care la r‰ndul s`u era elev al lui Platon, fiu al doctorului Nicomachus, doctorul lui Amyntas al Macedoniei. Aristotel s-a n`scut la Stagira (teritoriu macedonean) [i a fost macedonean dup` mam` [i grec-macedonean dup` tat`, fluent ”n limba macedonean`, dar [i ”n cea greac` pe care [i-o va ”mbun`t`]i la [coala lui Platon. La Pella revine la v‰rsta de 40 de ani, el fiind de fapt un apropiat al regelui Macedoniei Filip al II-lea (vezi Aulus Gellics ”n ãNop]ile AtticeÓ). Filip al II-lea ”l va ”ns`rcina pe Aristotel s`-l ”nve]e pe t‰n`rul macedonean Alexandru astronomia, geografia, botanica, zoologia, medicina c‰t [i metafizica, poezia [i bazele g‰ndirii politice a[a cum le [tia el, Aristotel, atunci, de mult, a[a cum le ”nv`]ase de la Platon. Pentru Alexandru, Aristotel a scris ãArta de a fi regeÓ, o lucrare care din nefericire nu a supravie]uit timpului (vezi N. G. L. Hammond, The Genius of Alexander the Great, p. 6). Astfel, la v~rsta de 13 ani (343 \.d.H.) Alexandru ”mpreun` cu c‰]iva tineri de aceea[i v‰rst` vor sta ”n s`tucul Miezo pentru o perioad` de 3 ani, av‰ndu-l ca profesor pe Aristotel. Acesta va avea o influen]` profund` asupra viitorului t‰n`rului Alexandros (Alesul zeilor). ën anul 340 \.d.H., la v‰rsta de 16 ani, Alexandru trebuie s` p`r`seasc` s`tucul Miezo ca s` devin` regent al Pellei, atunci c‰nd tat`l s`u, Filip al II-lea, va pleca ”n campania ”mpotriva Bizan]ului. La 18 ani (338 \.d.H.) Filip ”i d` comanda cavaleriei macedonene

277

”n lupta decisiv` de la Chaeronea. Dar numai la un an dup` aceste evenimente, buna rela]ie tat`-fiu ia sf‰r[it. ën 337 \.d.H., la re”ntoarcerea de la Congresul de la Corint, Filip al II-lea se ”ndr`goste[te de o macedoneanc` - Cleopatra [i o abandoneaz` pe Olimpia. Alexandru, ”n semn de protest, p`r`se[te Macedonia ”mpreun` cu mama sa, duc‰ndu-se la bunici, ”n Epirus, la traco-iliri... (cum de-o fi devenit ea, Olimpia, ãgrecoaic`Ó azi, dup` 2.000 de ani, numai ei, ãistoriciiÓ greci, [tiu!!). Cu ajutorul unui oarecare Demarotus din Corint se face reconcilierea tat`-fiu, Alexandru re”ntorc‰ndu-se la Pella. ëntre timp, sora lui Alexandru - Cleopatra - este dat` ca so]ie unchiului ei, regele Alexandru al molosianilor (din Epirul traco-iliric). Filip, merg‰nd la nunt`, f`r` a fi p`zit, ca de obicei, este ”njunghiat de un t‰n`r nobil macedonean, Pausanias, motivul fiind o revan[` personal`. Sf‰r[itul tragic al lui Filip a fost atribuit de c`tre unii ne”n]elegerii dintre acesta [i so]ia sa Olimpia, dar complicitatea ei la omor nu a fost dovedit` niciodat`, iar ideea c` Alexandru ar fi fost implicat ”n acel complot nu poate fi nimic altceva dec‰t o calomnie. Alexandru [i-a iubit [i respectat tat`l, dovad` fiind [i faptul c` i-a r`zbunat moartea. Alexandru ãAlesul zeilorÓ [i-a ”nceput domnia ”ntr-un mod destul de s‰ngeros [i despotic. Pe nobilul macedonean care i-a omor‰t tat`l ”l va da pe m‰inile armatei Macedoniei care, dup` un tratament ãdeosebitÓ, ”l va crucifica. Mai t‰rziu, ”n timpul ceremoniei funerare a lui Filip, el va ordona execu]ia a doi fra]i din familia princiar` Lyncestian, pe Arhabaeus [i Heromenes, acuz‰ndu-i c` au provocat omor‰rea lui Filip. Dar pe al treilea frate, Alexandru Lyncestian l-a iertat, pentru c` dup` moartea lui Filip acesta l-a salutat pe Alexandru Macedon ca rege [i l-a ”nso]it peste tot cu respect. ën acela[i context, s` nu uit`m c` Darius al III-lea i-a propus lui Alexandru Lyncestian tronul Macedoniei dac` acesta ”l va asista pe cel ce avea s` r`m‰n` ”n istorie Alexandru Macedon. (ëncepem s` ne ”ncurc`m ”n ace[ti Alexandri [i s` ”n]elegem c` pentru neamul nostru carpato-danubian numele Alexandros era nu numai foarte frecvent, dar [i foarte stimat [i nobil, cum de altfel era [i

278

Alesul zeilor

numele de Cleopatra care apar]ine tot neamului nostru tracic, pelasgic). Dar securitatea tronului a necesitat [i alte sacrificii. Amyntas, fiul regelui pelasgic de la care Filip a luat tronul, fiind ”nc` ”n via]`, a devenit un pericol pentru ãmicu]ulÓ nostru Alexandros, a[a c` [i acesta a fost redus la t`cere ”mpreun` cu un frate vitreg al lui Alexandru, Caranus (provenit dintr-o c`s`torie a lui Filip, anterioar` celei cu Olimpia). Dar Alexandru [i ”n special mama acestuia, Olimpia, nu au uitat-o niciodat` pe marea dragoste a lui Filip, Cleopatra, nepoata lui Attalus. A[a c` Alexandru a dat o fug` p‰n` ”n Asia [i i-a omor‰t pe to]i b`rba]ii din acea familie, iar mama lui, Olimpia, nevr‰nd s` r`m‰n` mai prejos, o va omor” pe infanta fiic` a Cleopatrei cu Filip, ”n bra]ele acesteia, for]‰nd-o pe Cleopatra la sinucidere. Tot acest ãconflictÓ care a cauzat v`rsare de s‰nge ”ntr-o m`sur` probabil mult mai mare dec‰t ne putem noi ”nchipui, nu a f`cut dec‰t s`-i \nt`reasc` siguran]a tronului, f`r` s` conteze dac` el se va afla ”n Persia, India sau Egipt. Dar grecii ]inu]i sub c`lc‰iul ãbarbarilorÒ macedoneni, prin a[a-numitul ãTratat de la CorintÓ [i-au rede[teptat sentimentele de libertate [i aversiune ”mpotriva pelasgilor macedoneni. La Atena, conduc`torul [i sufletul mi[c`rii de eliberare de sub jugul macedonean a fost oratorul Demostene (Fig. 103), care prin discursurile

Fig.103. Statuie a oratorului Demostene, f`cut` de Polyeuctus (muzeul Vatican), cel ce de dou` ori i-a ridicat pe greci la revolt`, \mpotriva ãbarbarilorÒ macedoneni. Pe vremea lui, cei mai mari du[mani ai grecilor erau ... macedoneni, care \n frunte cu Filip II, [i mai t~rziu cu Alexandru Macedon, \i ]ineau sub ocupa]ie, lu~ndu-le tinerii \n armat` [i for]~ndu-i s` moar` pentru gloria Macedoniei. Azi este foarte greu s`-i convingi pe greci c` Alexandru Macedon nu le-a fost ãprietenÒ, [i c` macedonenii nu sunt greci. Schimbul de popula]ii f`cut \ntre greci [i turci a facilitat, la mijlocul acestui secol, aducerea a sute de mii de greci din Turcia, repopul~nd Tesalonicul cu noii sosi]i, popula]ia local`, macedonean`, devenind str`in` la ea acas`, f`r` drepturi la limb` [i cultur`. A vorbi \n limba macedon`, \n vlacic`, arom~n`, este un ultragiu adus Greciei [i poporului care-i accept` s` mai tr`iasc` \n propria lor ]ar`. Ce ironie ne rezerv` de multe ori istoria!

279

sale ”i refuza lui Alexandru Macedon dreptul de rege, de a fi st`p‰n peste greci (Demostene a fost recunoscut ”n timpul s`u pentru puterea de convingere a discursurilor sale). Ba chiar mai mult, el onoreaz` pe Pausanias, uciga[ul lui Filip. El, Demostene, ”i cheam` pe to]i grecii, pe to]i helenii la unitate [i libertate. Etolienii decid s`-l asculte [i ei pe Demostene [i ”i recheam` pe to]i cei exila]i de Filip, iar Ambraciotes izgone[te garnizoana macedonean`. Tebanii ”[i elibereaz` [i ei Cadmeia. Peste tot, ”n Peloponese - ”n Argos, Elis [i Arcadia - sunt mi[c`ri ”mpotriva cuceritorilor macedoneni, spiritul libert`]ii ”i cuprinde pe to]i p‰n` ”n Asia, unde Demostene ”l va contacta ”n secret pe Parmenio [i pe Attalus. Demostene, grec [iret, nu-l va uita \ns` nici pe regele persan, cer‰ndu-i ajutorul. De ce to]i ace[ti greci se unesc ”mpotriva macedonilor, cer‰nd ajutor chiar [i de la per[i, dac` - dup` cum sus]in istoricii de ast`zi - macedonenii erau greci?! S` nu uit`m c` Macedonia nu a fost niciodat` teritoriu grecesc, dec‰t dup` primul r`zboi balcanic, c‰nd s-a hot`r‰t sf‰[ierea Macedoniei [i ”mp`r]irea ei la pr`d`tori. Dar atunci, de mult, noi, macedonenii eram st`p‰nii nu numai ai Macedoniei, dar [i ai Greciei [i ai unei mari p`r]i din Asia cuprinz‰nd India, Persia [i Egiptul. Unde ne-a disp`rut azi m~ndria? Auzind de incitarea la revolt` a grecilor [i av‰nd probleme serioase \n nordul ]`rii, Alexandru Macedon porne[te ”n fruntea armatei intr‰nd ”n Hellas printr-un mar[ for]at [i rapid, acest tip de ac]iune continu‰nd s`-l caracterizeze de-a lungul timpului, determinarea, rapiditatea ”n ac]iune ”nsemn‰nd succes. Apari]ia sa rapid` i-a f`cut pe tessalieni s` uite de dorin]ele de libertate [i s`-l proclame spontan [i lingu[itor ãArchonÓ promi]‰ndu-i asisten]a nelimitat` ”n pedepsirea atenienilor. Alexandru se redescoper` nici mai mult nici mai pu]in dec‰t urma[ al pelasgului Achile. El, Alexandru Macedon se repede ca un fulger ”n fruntea trupelor de macedoneni asupra aenian-ilor, malian-ilor, dolopian-ilor, ocup‰nd Termophile [i r`sp‰ndind spaim` [i supunere ”n fa]a trupelor macedonene. ëntr-un mar[ for]at, intr` ”n Beo]ia r`sp‰ndind teroarea asupra tebanilor care, ”nsp`im‰nta]i, nu vor s` mai aud` de atenieni [i de g‰nduri de libertate. Spre spaima atenienilor, Alexandru Macedon le d` un ultimatum: r`zboi sau recunoa[terea

280

Fig.104. Campaniile lui Alexandru Macedon din anii 335 \.d.H. Campania nord-dun`rean`, singura care nu i-a adus o victorie \n \ntreaga lui carier`, fra]ii geto-daci \ntorc~ndu-i spatele [i plec~nd \n mun]i, l-au l`sat singur [i ãcu buza umflat`Ò. Campania contra grecilor, care s-au r`sculat \mpotriva jugului macedonean, av~ndu-l conduc`tor pe Demostene, se va termina prin distrugerea de pe fa]a p`m~ntului a Tebei [i poporu-lui teban. De fapt Alexandru le-a propus, la \nceput, ãiertareÒ (ceea ce \nsemna supunere total` [i predarea instigatorilor la libertate de sub macedoneni). Masacrul popula]iei Tebei a fost f`cut nu de trupele macedonele ci de grecii din Beo]ia [i Foscia c`ror` el le-a promis ãdrepturile de jefuitoriÒ. Cum de azi grecii [i-l aleg pe Alexandru drept erou, pe el un str`in care i-a \ngenunchiat, umilit, cucerit [i jefuit, este un mister! Unde le-o fi m~ndria, cinstea helenic`? Harta dup` Macedonia, History, V-I, p. 20, prof. A. Palioras, Hellenic national line, Athenas 1998.

281

hegemoniei macedonene. Atenienii, auzind de mar[urile victorioase ale t‰n`rului rege macedonean, uit` la r‰ndul lor de ãsetea de libertateÓ [i se pleac` iar ”n jugul macedonean, trimi]‰nd o delega]ie av‰ndu-l ca membru chiar pe ãviteazulÓ lupt`tor grec pentru libertate, Demostene. Acesta, con[tient de vinov`]ie, evit` s` dea ochii cu t‰n`rul rege macedonean. Astfel, ”n toamna anului 336 \.d.H., tot Peloponezul se pleac` ”n jugul macedonenilor, mai pu]in Sparta. Acum, c‰nd la sud de Macedonia nu mai existau inamici, cu un num`r crescut de solda]i ”n trupele sale - prin completarea efectivelor cu greci din teritoriile cucerite (a[a cum [i romanii o vor face mai t~rziu) - ”nainte de a porni spre Asia, Alexandru caut` s`-[i asigure securitateagrani]elor nordice printr-o campanie danubian`.

Campania Danubian` Dup` re”ntoarcerea din Corint, ”n iarna anului 336-335 \.d.H., ”n loc s`-[i ”nceap` campania ”n Asia, Alexandru a dorit s`-[i asigure grani]ele nordice. Tribalii erau aparent cei care-l nec`jeau cel mai mult [i ”mpreun` cu ace[tia [i triburile tracice dintre Balcani [i Dun`re, care spre deosebire de greci [tiuser` s`-[i apere libertatea. Dup` ce tat`l lui Alexandru, Filip al II-lea, a desfiin]at temporar regatul Odrys, cucerind [i toat` Tracia de miaz`zi, a ”ntreprins ”n anul 339 \.d.H. o expedi]ie ”n ]inuturile Dun`rii de Jos, unde regele get Kothelas l-a ”nt‰mpinat cu daruri bogate [i i-a dat-o pe fiica sa, Meda, de so]ie. (Oare cum o fi reac]ionat Olimpia, atunci, de mult, cu firea ei impulsiv`?). Acea campanie a lui Filip al II-lea a fost foarte norocoas` ”n special dup` ce macedonenii reu[iser` s`-i ”nving` [i pe sci]i, de la care luaser` un num`r mare de prizonieri [i vite. La ”ntoarcere, travers‰nd mun]ii Hemus (Balcani), oastea macedonean` a fost atacat` de tracii tribali, care le-au luat toat` prada [i ”n plus, l-au r`nit grav la picior pe regele Filip al II-lea. Dup` patru ani de la evenimentele de mai sus, ”l putem descoperi pe Alexandru de mai t‰rziu, v`z‰nd cum ”[i prepar` o campanie. ën primul r‰nd, a trimis cor`bii de lupt` de la Byzantium pe Marea Getic` (Marea Neagr`) p‰n` prin Delta Dun`rii, pe Dun`re.

282

Alesul zeilor

Negustorii greci erau pentru imperiul macedonean cei mai buni informatori, spioni trimi[i pe teritoriul inamic spre a-i preg`ti invazia. Ciudat este faptul c` Alexandru nu ”i va mai folosi pe vechii generali ai tat`lui s`u, pe Parmenio [i pe Antipater ”n campaniile sale, dar ”i va l`sa s` aib` grij` de ]ar`, de Macedonia [i de ]inuturile grece[ti subjugate. ën prim`vara anului 335 \.d.H., Alexandru pleac` de la Amfipolis m`r[`luind spre (Karasu) Nestos, ajung‰nd la Kotca, unde i-a g`sit pe tracii independen]i pe ”n`l]imile de la Iipca (Shipka) la 7.800 ft altitudine, circa 2600 de metri, care-[i consolidaser` pozi]ia ”nconjur‰nd-o cu c`ru]e, pe care mai t‰rziu le vor rostogoli ”mpotriva falangelor macedonene, f`r` succes. C‰nd Iipca (Shipka) a fost cucerit` de macedoneni, regele tribalilor cu o parte din oamenii s`i, cu neveste [i copii, s-au baricadat pe o insul` a Dun`rii, Pacuiu lui Soare. Alexandru, ”n fruntea trupelor sale, s-a ”ntors la cor`biile p`trunse pe Dun`re [i a ”ncercat s` invadeze insula de pe ap`, insula unde m‰ndrul rege geto-dac Syrmos ”[i g`sise refugiu. Dar, pentru prima [i ultima dat` ”n via]a sa, Alexandru nu a reu[it! Ce-i trece atunci prin minte... Cucere[te de la daco-ge]i tot malul opus al Dun`rii [i face o demonstra]ie de trupe ”n fa]a regelui Syrmos, conving‰ndu-l astfel s`-i cear` prietenia. Ra]iuni logice [i ”n special nelogice fac ca ac]iunile lui de ne”n]eles, misterioase, s` devin` un succes. Atunci c‰nd se lupta cu fra]ii lui nordici, probabil c` nu avea ”n minte ideea cuceririi lumii. Traversarea Dun`rii de c`tre solda]ii macedoneni s-a f`cut simplu: corturile de campanie din piele au fost umplute cu f‰n [i papur` devenind adev`rate plute pentru ã”not`toriiÓ macedoneni. Prin aceast` metod` primitiv`, ”n timpul nop]ii, peste 1500 de cavaleri[ti [i 4.000 de infanteri[ti au ajuns pe malul geto-dacic unde lanurile de gr‰u erau mai ”nalte dec‰t cavaleria macedonean`. Surprin[i de apari]ia n`v`litorilor, ge]ii, superiori ca num`r, ”[i vor urca femeile [i copiii pe cai, retr`g~ndu-se \n mun]i, l`s‰ndu-i pe macedoneni ãs` se bucure de victorie, singuriÓ. Astfel, Alexandru Macedon ãënving`torulÓ neav‰nd cu cine s` se mai lupte, va trece Dun`rea ”napoi ”n aceea[i zi, ãm‰ndruÓ c` nu a pierdut ”n lupt` nici un soldat; dar nu [i ”n ap`, c‰]iva macedoneni ”nec‰ndu-se. Aceast` campanie victorioas` a lui Alexandru i-a convins chiar [i pe cel]i s`-[i trimit` un ambasador care s`-i ofere prietenia lor (prietenie care a ]inut aproape 50 de ani, c‰nd cel]ii vor invada

283

Macedonia [i Grecia). Aceast` campanie dun`rean` a adunat 25.000 de solda]i [i 5.000 de cai. Dorin]a t‰n`rului Alexandru a fost s` izbuteasc` acolo unde tat`l lui nu a putut. A[a c` a reu[it s` calce dincolo de Dun`re... ãpentru o ziÒ cu 1.500 de cavaleri[ti [i 4.000 de infanteri[ti! Dup` cum ne spune [i N. G. L. Hammond (The Genius of Alexander the Great, p. 35) ãsuccesulÓ s`u ”n Balcani, printre fra]ii traci, a fost diferit de acela asupra grecilor. Aici triburile tracice au fost l`sate ”n pace, s` se guverneze singure, men]in‰ndu-se legile [i obiceiurile locale. Av‰nd armata proprie, nu s-au l`sat garnizoane macedonene care s`-i supravegheze ca pe greci. S-a apreciat c` pentru traci a fost mai bine s`-i lase s`-[i p`streze obiceiurile, tradi]iile [i respectul personal. De ce oare Alexandru nu a fost la fel de ãindulgentÓ [i cu grecii? Tat`l lui Alexandru, Filip, a ”nfiin]at - potrivit obiceiului macedonean - ora[ul Filipos, unde popula]ia traco-macedonean` ”mpreun` cu negustorii greci promovau interesele politice [i economice ale imperiului macedonean. Acest ora[, Filipos, va deveni sub ocupa]ia slavo-mongoloid` (bulgar`) localitatea Plovdiv, ”n 611 d.H. Alexandru inten]iona s` se re”ntoarc` ”n Macedonia prin Peonia, pe l‰ng` Skopje de ast`zi, trec‰nd [i pe la un trib tracic al Agrianilor, l‰ng` actuala Sofia. Regele de acolo ”i era prieten bun. ën acest timp, a aflat c` regele Iuyriei (Albania de ast`zi) Cleitus s-a revoltat ”mpotriv`-i. A[a c`, ”n luna august, pe o vreme foarte c`lduroas`, porne[te ”ntr-un mar[ for]at (”naint‰nd cam 32 de km pe zi) spre Erigon (Cerna) spre Cetatea Pelion, f`r` a [ti c` aceasta era deja \n m‰inile inamicului. Lucrurile s-au ”ncurcat [i mai r`u prin sosirea unui rebel, regele taulantilor (]inut din vecin`tatea Tiranei de azi). Glaucias era hot`r‰t s`-l ajute pe Cleitus ”n lupta sa ”mpotriva macedonilor. ën plus, vechii s`i informatori l-au anun]at pe Alexandru c` Autariatii (din Bosnia de azi) vor porni ”n luna martie a anului viitor ”mpotriva Macedoniei. Mi[c‰ndu-se foarte repede, Alexandru a sosit la Cleitus ”n zona Pelionului ”naintea lui Glaucias. Pe dealurile din apropiere, Cleitus a sacrificat trei b`ie]i, trei feti]e [i trei bivoli]e negre, pe care le-a abandonat ”n mijlocul ritualului gr`bindu-se s` se ascund` ”n cetate cu trupele sale. Sosirea lui Glaucias l-a sc`pat numai temporar din m‰inile macedonenilor. Cetatea sa va fi incendiat`, iar cei doi regi ”nvin[i.

284

Alesul zeilor

A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean parent, at‰ta timp c‰t Alexandru Macedon a fost ”n Macedonia, grecii ”nvin[i au stat cumin]i. Dar nelini[tea, iritarea [i ”n special dorin]a de libertate i-au f`cut din nou s` redevin` doritori de lupt` ”mpotriva hegemoniei barbare, macedonene. ëntre timp, noul rege al Persiei, Darius al III-lea venit pe tron ”n mai 336 \.d.H. con[tient de inevitabilitatea unui conflict macedono-persan, a hot`r‰t s`-l previn`, atr`g‰ndu-i pe greci nu numai cu promisiunile sale, dar [i cu aurul s`u. Astfel, Darius al III-lea a invitat statele grece[ti la revolt` ”mpotriva jugului macedonean. Demostene al Atenei, persoan` f`r` scrupule, a acceptat imediat 300 de talan]i [i [i-a ”nceput propaganda ”n favoarea cauzei persane. Grecii incita]i [i excita]i de dorin]a de libertate, ”n special ”ncuraja]i de absen]a foarte t‰n`rului rege macedonean, plecat ”n luptele din nord, ”[i ”ncep r`zmeri]a. Demostene aduce un b`rbat grec, r`nit, care spunea c` luptase l‰ng` trupele macedonene [i care sus]inea c` Alexandru a c`zut ”n luptele cu ãtribaliiÓ traci. Euforia, frenezia vitejilor greci la auzul mor]ii lui Alexandru nu mai avea margini produc‰nd, ”n special ”n Atena, o furie ”n mas` ”mpotriva str`inilor, barbarilor macedoneni. Moartea lui Alexandru Macedon ”nsemna anularea pactului corintian, Grecia rec`p`t‰ndu-[i libertatea de care se bucurase ”nainte de b`taia c`p`tat` la Cerone. Tebanii, pentru care garnizoana macedonean` de la Cadmeira era o adevarat` insult`, au omor‰t

A

285

c‰]iva ofi]eri macedoneni [i s-au baricadat ”n cetate, baz‰ndu-se pe ajutorul fr`]esc al grecilor atenieni. Arcadienii s-au ridicat [i ei ”mpotriva macedonilor desf`[ur‰ndu-[i armata spre Istamus, refuz‰nd s` o retrag`, ”n ciuda mesajului primit de la Antipater - generalul macedonean, de pe timpul lui Filip al II-lea - l`sat de Alexandru s` aib` grij` de imperiu pe perioada campaniei sale dun`rene. Au ”nceput, de asemenea, mi[c`ri de eliberare ”n Etolia [i Elis. Aceste ve[ti i-au parvenit t‰n`rului macedonean, ”n v‰rst` de 21 de ani, ”n momentul b`t`liei de la Pelion. Deci, s`-l judec`m ”n continuare nu numai ca rege al Macedoniei [i cuceritor al Greciei, ci [i ca pe... ãun t‰n`r de 21 de aniÓ educat [i arogant, m‰ndru [i intransigent, exploziv ”n deciziile sale, un adev`rat macedonean. A[adar el, regele macedonean, ”ntr-un mar[ for]at de 32 de km pe zi, ”n 13 zile va fi la Onchestus, ”n Beo]ia. Tebanii crez‰nd c` este doar Antipater sosit din Macedonia nu s-au prea nelini[tit, iar c‰nd le-a fost anun]at Alexandru au crezut c` era vorba de Alexandru Lyncestian care ar fi venit la tronul Macedoniei dup` moartea lui Alexandru Macedon. Gre[eal` fatal` pentru ei, care o vor pl`ti foarte scump ”n fa]a t‰n`rului de 21 de ani. Acesta, la ”nceput, d‰nd dovad` de maturitate politic`, le-a propus tebanilor s` renun]e la lupt` [i s` revin` sub conducerea lui. Poate c` Alexandru se g‰ndea [i la vie]ile osta[ilor macedoneni ce ar fi putut pieri ”n b`t`lie. Dar tebanii, ”ncrez`tori ”n sine [i ”n fra]ii greci, l-au atacat cu cavaleria. Ziua urm`toare, Alexandru a ”nconjurat cetatea Tebei, oprindu-se ”n dreptul por]ii Electra, unde se termina [i drumul dinspre Atena, dar care, ”n acela[i timp, ”l situa ”n pozi]ia cea mai apropiat` de garnizoana de macedoni de la Cadmeira. §i ”nc` din acest moment, el, barbarul macedonean, le promite ”nc` o dat` iertare tebanilor, dac` ace[tia renun]` la lupt` [i ”i predau pe conduc`torii instigatori. Tebanii r`spund cu obraznicie, cer‰nd ca ”nt‰i s` le fie predat lor generalul Antipater [i comandantul garnizoanei macedonene din Cadmeira. Apoi, aceia[i tebani prost inspira]i au anun]at printr-un curier urcat pe cel mai ”nalt turn al cet`]ii c` oricine vrea s` se al`ture lor [i marelui rege Darius al III-lea, ”n lupta pentru libertatea Greciei ”mpotriva tiranului barbar Alexandru

286

Alesul zeilor

Macedon, este binevenit. §i c‰nd te g‰nde[ti c` azi grecii ”l consider` pe Alexandru grec! Iar pe macedoni nici mai mult, nici mai pu]in dec‰t ãfra]i greciÓ!! Dac` grecii de acum 2.000 de ani ar auzi a[a ceva le-ar fi ru[ine de urma[ii lor, care pentru un petic de p`m‰nt ocupat dup` primul r`zboi balcanic ”[i reneag` istoria. ën loc s` se m‰ndreasc` cu eroii lor, cum ar fi Pericle, ei [i-l aleg ca erou pe cel care i-a ”ngenunchiat, un str`in, un barbar. Unde le-o fi m‰ndria, cinstea greceasc`, helenic`? Dar s` vedem ce le va face t‰n`rul ãerou grecÓ ãfra]ilorÓ tebani. Alexandru cheam` consiliul federa]iei statelor apar]in‰nd ligii de la Corint. ën felul acesta, unea o parte a grecilor ”mpotriva altei p`r]i, grece[ti, cru]‰nd vie]ile solda]ilor macedoneni. Este o ru[ine pentru greci c` au acceptat a[a ceva, iar de acest spectacol lamentabil al lipsei de unitate a grecilor va profita micu]ul ãbarbarÓ trac macedonean. Masacrul popula]iei tebane nu a fost f`cut de macedoneni, ci de grecii din Beo]ia [i Focia. A[a cum ”n 404 \.d.H., c‰nd colapsa imperiul atenian, iar tebanii [i corintienii cereau deputa]ilor lor distrugerea Atenei din temelii, la fel se cerea acum distrugerea de pe fa]a p`m‰ntului a Tebei, iar acest lucru ”l f`ceau grecii [i nu macedonenii! S-a cerut [i s-a realizat, de asemenea, re”mp`r]irea teritoriilor apar]in‰nd Tebei, c‰t [i vinderea ca sclavi a femeilor [i copiilor greci-tebani. To]i fugarii din Teba au fost declara]i ”n afara legii. Desigur, Alexandru Macedon ar fi putut s`-i tempereze pe ãprieteniiÓ greci ”n av‰ntul lor de a-[i ar`ta ãdezgustulÓ fa]` de neru[ina]ii de tebani ce-[i doreau libertatea, dar nefiind interesul lui, i-a l`sat pe greci s`-[i pedepseasc` ei ”n[i[i fra]ii doritori de independen]`. ën final, el i-a lasat s` distrug` Teba p~n` ”n temelii [i astfel, ora[ul lui Cadamus [i Oedip, ora[ul lui Epaminonda, a fost ras de pe fa]a p`m‰ntului. Dar el, ãbarbarulÓ macedonean, veneticul, str`inul, i-a oprit pe greci s` distrug` casa lui Pindar, cel mai mare poet teban al timpurilor, ar`t‰ndu-le ”nc` o dat` deosebirea dintre demoni [i... tiran. Odat` terminat` aceast` teribil` execu]ie a nesupu[ilor, s-a trezit iar spaima de macedoneni peste teritoriile grece[ti. Pentru atenieni, ve[tile despre dispari]ia de pe fa]a p`m‰ntului a cet`]ii

287

tebane [i a locuitorilor ei a c`zut ca un fulger. Ei, atenienii, autorii intelectuali ai mi[c`rii de eliberare, auzind de catastrofa Tebei, [i-au uitat promisiunile f`cute tebanilor [i au trimis imediat mesageri la Alexandru s`-l felicite [i s`-[i arate supunerea. Comportamentul atenienilor a fost at‰t de josnic ”nc‰t [i Ulrich Wilcken ”n Alexander the Great, la p. 75 ”i condamna. Atenienii au arestat ei ”n[i[i pe to]i conduc`torii anti-macedoneni, ”n frunte cu Demostene, pred‰ndu-i ãst`p‰nului barbarÓ. Mult mai ”n]elept, t‰n`rul macedonean de 21 de ani, ”i iart` din nou pe atenieni. Toate aceste ”nt‰mpl`ri s-au petrecut la 3-4.000 de ani dup` ce carpato-dun`renii, Arieni, invadaser` deja lumea. Probabil cuno[tin]ele lui Alexandru Macedon despre ei erau cam acelea[i pe care noi le avem ast`zi despre evenimentele petrecute acum 2-3.000 de ani. Dup` ãroireaÓ arienilor din spa]iul carpato-danubian, acela[i spa]iu va da na[tere marelui imperiu pelasgic, ai c`rui urma[i, tracii, vor continua tradi]ia ”nainta[ilor lor ”n r`sp‰ndirea culturii [i aptitudinilor lor de lupt`tori. Macedonenii, ramur` a acestor carpato-danubieni, pelasgi (capitala lor a fost Pela), traci, au fost cei ce pentru un timp vor recuceri vechile teritorii pelasgice, tracice de la greci, la fel cum ceva mai t‰rziu, o alt` ramur` a lor, latinii, o vor face din nou. Dac` r`sp‰ndirea culturii lor ”nseamn` s` porneasc` r`zboaie, s` distrug` cet`]i [i popoare, s` le subjuge [i s` le for]eze s` se ”nchine la aceia[i zei, atunci Alexandru Macedon a fost un adev`rat ãr`sp‰nditor de cultur`Ó, cum la fel vor fi ceva mai t~rziu romanii, turcii musulmani [i al]ii pe care nu-i men]ionez pentru a nu intra ”n polemica religiilor. Dar s`-l vedem ”n continuare pe ãmicu]ulÓ pelasg Alexandru cum va cuceri lumea antic`: * Asia mic` [i Anatolia * Siria, Libanul, Palestina [i Egiptul * India * Pakistan, Iran [i Irak ën cele din urm`, ”i va ãcultivaÓ el pe ace[tia!

288

Alesul zeilor

CUCERIREA LUMII ANTICE a v~rsta de 20 de ani, Alexandru a devenit regele Macedoniei [i al teritoriilor grece[ti cucerite de tat`l s`u, Filip al II-lea. La 21 de ani a pornit ”n Campania Dun`rean` cu rezultatele descrise mai ”nainte. Se pare, ”ns`, c` gustul de aventur` la un t~n`r de v~rsta lui, ”nconjurat de tineri ofi]eri macedoneni, bine educa]i, care [tiau s` c`l`reasc`, s` v~neze, s` participe la tot felul de jocuri sportive [i s` bea foarte mult vin, nu se putea opri numai la cucerirea Greciei. Cunosc`tor al Iliadei, av~nd chiar o copie a acesteia primit` ”n dar de la profesorul s`u Aristotel, pe care o lua cu el peste tot (a[a cum va face [i H. Schliemann dup` 2000 de ani pornit ”n descoperirea Troiei), ”nc` sub influen]a povestirilor despre r`zboiul troian, unde tracii-troieni au fost ”nvin[i de grecii-ahei, El, Alexandru, decide s` exploreze lumea antic` ”n fruntea armatei sale, sporit` ca num`r prin absorbirea unui mare grup de solda]i greci, de pe teritoriile cucerite de el, a[a cum mai t~rziu o vor face romanii [i turcii. S` nu uit`m c` aceste teritorii erau, de fapt, pelasgice, tracice la origine, ele fiind ocupate de greci prin sosirea acestora ”n 1900-1400 \.d.H. din estul M`rii Caspice. A[a c`, ”n primavara anului 334 \.d.H., la v~rsta de 22 de ani, el, pelasgul Alexandru Macedon porne[te ”n fruntea armatei sale spre Helespont (Dardanele), str~mtoare ce desparte Europa de Asia. El este ”nso]it de ingineri, constructori de poduri [i turnuri de asalt mobile, arunc`toare de pietre, plus un mare num`r de oameni de [tiin]`: botani[ti, astronomi, filozofi, istorici [i propagandi[ti (Calistenes, nepotul lui Aristotel, a fost unul dintre propagandi[ti [i care ”n final va distruge rela]ia bun` dintre Alexandru [i Aristotel). Cum medicina nu putea fi neglijat`, Alexandru ia cu el un numeros corp medical plus tone de medicamente [i materiale medicale.

L

289

Armata lui num`r~nd 32.000 de solda]i plus 12.000 solda]i de avangard` care trecuser` deja cu un an ”n urm` Dardanelele, era gata de lupt`. Probabil era una din cele mai de elit` armate pe care le-a avut antichitatea, o armat` invincibil`. La ea se mai adaug` elita aristocra]iei mecedonene, cavaleria, plus armata de heleni aduna]i din teritoriile ocupate din sudul Greciei (50% din solda]ii lui, auxiliarii mai sus aminti]i, totaliz~nd, dup` Hammond, 90.000 de oameni). Era o diminea]` frumoas` (a[a trebuie s` fi fost), pu]in r`coroas`, a lunii mai, anul 334 \.d.H. Un v~nt r`coros sufla peste Str~mtoarea Helespontuui (Dardanele), ”mping~nd vasele macedoneanului spre Asia, pe o ap` alb-albastr`, reflect~nd cor`biile pline cu tineri ”nfl`c`ra]i de aventura necunoscutului. Pe vasul din frunte, un t~n`r nu prea ”nalt (1,55 m), slab, cu o b`rbie mai pronun]at` [i cu un nas acvilin (ca al tat`lui s`u), l`sa v~ntul s`-i ridice p`rul lung ar`miu. Ochii negri [i pu]in bulbuca]i str`luceau de dorin]e ”nc` ne”mplinite: vroia Troia, vroia Asia, Persia, India, vroia LUMEA! ëmbr`cat ”ntr-o armur` f`cut` din pl`ci mici metalice, str`lucitoare, ”mbinate cu curelu[e de piele, pe piept av~nd capul ”nfior`tor al unei divinit`]i uitate, scruta zarea, ”n timp ce preo]ii jertfeau un bou negru al c`rui s~nge ”l aruncau ”n mare pentru ”mbunarea zeilor. Ajung~nd la ]`rmul Asiei, el va s`ri primul din corabie, pun~nd piciorul pe acest p`m~nt, ca un st`p~n. Va merge ”n golful Besika unde va vizita morm~ntul lui Achile, beat de fericire [i vin, va dansa gol, f`r` haine, av~ndu-l ”n preajm` pe prietenul [i iubitul lui Hefaistion. Alexandru a pus apoi o coroan` de flori pe morm~ntul lui Achile, iar Hefaistion alta pe morm~ntul lui Patrocle, cei doi eroi, lupt`tori [i ãiubi]iÓ ai r`zboinicului troian. S` nu-l judec`m ”ns` dup` legile de comportament de azi , acum mai mult de 2000 de ani ele nu se aplicau. ëntr-un vechi templu ”nchinat zei]ei Atena un ghid i-a ar`tat arme, l`nci, scuturi care ar fi apar]inut lui Achile. Alexandru a luat scutul lui Achile pun~ndu-l ”n loc pe al s`u. Acest scut ”i va salva via]a pe meleagurile de la Punjab, ”n drumul s`u spre cucerirea Indiei. ën continuare, drumul lui va fi vijelios [i f`r` ”ntoarcere. Invazia LUMII ”ncepea. Marea b`t`lie pentru cucerirea Asiei se va da pe r~ul Granicus, cunoscut azi ”n Turcia ca Kocabas Cay.

290

Fig.105. Harta cuceririi lumii a lui Alexandru Macedon. Pe acea vreme tracii dominau Peninsula Balcanic`: geto-dacii, ilirii, vlahiidardani (pe teritoriul Kosovo-ului de azi), tribalii, etc. Mai trebuiau s` treac` 7-9 secole p~n` la sosirea slavilor \n sudul Dun`rii.

Dup` ÒIn the footsteps of Alexander the GreatÒ de Michael Wood, University of California Press, 1997

Fig.106. Harta cuceririi lumii de c`tre ãAlesul zeilorÒ 334-323 \.d.H.

293

Dup` ÒMacedonia HistoryÒ Prof. A. Paliouras, Helenic National Line, Athenas 1998.

Fig.107. Noua tehnic` militar` folosit` de Alexandru Macedon se compunea printre altele din: turnuri de asalt, foarte sofisticat construite c~t [i berbece de penetrare a zidurilor [i por]ilor cet`]ilor.

Persanii reprezentau un imperiu formidabil de mare [i de puternic, capabili s` ridice armate de mii [i mii de solda]i f`r` a fi o problem`, dar... exist` un moment psihologic, destin c`ruia nimeni nu i se poate ”mpotrivi. Lui Alexandru i s-a ”nt~mplat ceea ce i se va ”ntampla lui Cortez ”n lupta ”mpotriva lui Mentezums, 1700 de ani mai t~rziu, [i anume: ã”i va sur~de noroculÓ! Dup` ce a fost capabil s` traverseze Dardanelele f`r` a fi interceptat de marea flot` de r`zboi persan` care ãse plimba oarb` [i surd`Ó prin Marea Tracic` (Egee), Alexandru, cu o mic` armat`, ”i va ”nfrunta pe imperialii lui Darius al III-lea. Ace[tia aveau [i un grup de mercenari greci ”n frunte cu Memnon din Rodhos, ce-l considera pe Alexandru un barbar maniac, t~n`r [i arogant, dar periculos prin dispre]ul s`u ”n fa]a mor]ii tipic neamului nostru traco-dac. Memnon din Rodhos ”i sf`tuie[te pe persani s` nu se angajeze ”n lupt` direct` cu macedoneanul, ci s`-l h`r]uiasc` doar, s`-i taie leg`turile de aprovizionare, s` duc` tactica p`m~ntului p~rjolit. Dar conduc`torilor persani sfatul lui li s-a p`rut o insult` [i, parafraz~ndu-l pe Mihai Eminescu, spuneau: ãCum? C~nd lumea mi-e deschis`, a privi g~nde[ti s` tac §i armata mea persan` s` se ”mpiedice de-un trac?Ó Era un amurg de mai, soarele se cobora lene[ la orizont c~nd armata macedonean` sose[te la malul r~ului Granicus. De cealalt` parte ”i a[teptau persanii Ð 10.000 de cavaleri[ti de elit`, aduna]i de peste toat` Asia, de la Bactria [i chiar din nordul Afganistanului. Al`turi de ace[tia erau [i 4.000 de mercenari greci ”n care ura clocotea ”mpotriva macedonilor cuceritori ai Greciei; trupe de infanterie erau r`sp~ndite pe flancuri. B`tr~nul general macedonean, Parmenio, ”l sf`tuie[te pe t~n`rul de 22 de ani, Alexandru, s` am~ne lupta p~n` ”n zori, astfel armata se va odihni [i va putea lupta cu mai mult succes. Dar cine-l putea convinge pe el, pelasgul Alexandru, alesul zeilor? Raportul de for]e era de 1:10, adic` unui soldat din oastea macedonean` ”i corespundeau 10 persani. ëntr-o lini[te perfect`, ”n care parc` [i natura s-a oprit ”n loc, au r`sunat brusc trompetele macedonene [i lupta a ”nceput. ëntr-un interval foarte scurt, Alexandru trece r~ul ”n fruntea armatei [i ”n strig`tele de lupt` ale vechilor zei macedoneni ai r`zboiului (dup` M. Wood : In the foot

294

Alesul zeilor

steps of Alexander the Great, p. 40) sose[te cu numai 1.000 de cavaleri[ti [i 500 de infanteri[ti peste r~u. ën praful ridicat [i ”n confuzia creat`, ei, macedonenii ”i ”nving pe persani care ”nm`rmuri]i nu sunt ”n stare s` se ”mpotriveasc`. Jum`tate din grecii mercenari care erau de partea persanilor au fost macel`ri]i, iar supravie]uitorii greci au fost trimi[i ”n lan]uri, ”n minele de argint din Tracia. Mesajul trimis astfel persanilor a fost [ocant. Ei nu puteau ”n]elege cum o armat` a[a de mic` i-a putut ”nfr~nge. Victoria de la r~ul Granicus a deschis pentru Alexandru coasta Ionic`, Asia Mic`, micile cet`]i [i ora[ele a[ezate ”n acele locuri. Ele se supuneau unele dup` altele f`r` lupt`, parc` hipnotizate de faima pelasgului macedonean. Doar c~teva cet`]i grece[ti i s-au ”mpotrivit, una din acestea fiind [i Miletul. ënvin[i, ei au beneficiat ”ns` de mila lui Alexandru. S` nu uit`m c` jum`tate din armata sa era format` din greci. Dificult`]ile de comunicare dintre ofi]eri, solda]i datorit` limbilor diferite: macedoneana versus greceasca, la ”nceput nu au avut nici o ”nsemn`tate, dar nu [i dup` moartea lui Alexandru. O alt` victorie, mic` dup` unii, dar care l-a ajutat pe Alexandru s` nu fie ]inut pe loc ”n Anatolia, a fost cea de la Caria, unde acela[i grec Memnon din Rodhos dup` ce [i-a trimis so]ia persan` (care mai t~rziu va deveni iubita lui Alexandru), Barsine, cu copiii la Darius pentru a fi ”n siguran]`, va renun]a la lupt` fugind pe mare, crez~nd c` ”n felul acesta se va descurca mai u[or. ënainte de plecare el pune foc cet`]ii. Din nou, t~n`rul Alexandru se dovede[te un tiran cult, salv~nd din fl`c`ri una din cele 7 minuni ale Lumii antice, morm~ntul regelui Mausolus, ãMausoleumÓ. Dac` Memnon ar fi continuat s` reziste, Alexandru probabil niciodat` nu ar fi putut p`r`si Anatolia. Poate Darius ar fi fost salvat, iar India [i Egiptul, de asemenea. Dup` cucerirea a peste 30 de ora[e, numai ”n Lycia, Alexandru ”[i ”ndreapt` trupele la 90 de grade spre Nord, ajung~nd p~n` la localitatea Gordion. Gordion a fost ora[ul lui Midas al c`rui tat`, Gordius, a fost un emigrant trac din Macedonia, sosit acolo ”ntr-o c`ru]` de lemn, pe care a l`sat-o, ca pe un monument pentru posteritate, legat` de un ]`ru[ cu un nod foarte complicat. Legenda spunea c` cine va deznoda acel nod va fi ãDomnul AsieiÓ. Alexandru, dup` un

295

moment de g~ndire [i t`cere, va scoate sabia [i va ãt`ia nodul GordianÓ. Istoricul Arrian nu a fost sigur dac` povestea era chiar adev`rat`, dac` s-a ”nt~mplat ori nu s-a ”nt~mplat a[a, cert este c` nodul a fost ãdeznodatÓ. Alexandru ”[i continu` ”naintarea, la ”nceput estic` spre Ancyra (Ancara de azi), apoi trec~nd peste r~ul Nely, p`trunde ”n Capa-Dacia (Capa Docia), locuri cucerite de str`mo[ii s`i carpatodanubieni cu c~teva mii de ani ”naintea lui. ëntre timp, unul din marii lui du[mani, grecul Memnon, care distrusese pe mare flota macedonean`, s-a ”mboln`vit [i a murit. ën Babilon, la 1.000 de km dep`rtare de mare, regele persan, Darius al III-lea, la aflarea ve[tii mor]ii generalului s`u Memnon, nu ascult` de sfaturile unui alt comandant grec, mercenarul Caridemos, de a cump`ra cu aur pe grecii nemul]umi]i [i s`-i porneasc` pe ace[tia ”mpotriva macedonilor; [i nu numai c` Darius nu l-a ascultat, dar ”n timpul unei discu]ii pline de insulte grave, a ordonat executarea lui Caridemos. Aceast` decizie el o va regreta mai t~rziu ”ns` nu [i Alexandru c`ruia norocul ”i sur~de de dou` ori. F`r` un general cu experien]`, Darius va fi for]at s` ia conducerea luptei ”mpotriva macedoneanului [i va fi pierdut ”n urma b`t`liei de la Issus (Kinet Huyuk) din noiembrie 333 \.d.H. Ce s-a ”nt~mplat cu familia sa constituie un ”ntreg aranjament de pove[ti: faptul c` grecii ”l descriu pe Alexandru ca unÓgerontofilÓ ”ndr`gostit de mama lui Darius, femeie peste 60 de ani. Eu, personal, nu ”i cred. Odat`, \nving`tor pe teritoriul Anatoliei, Alexandru ”[i ”ndrept` armata (332-331 \.d.H.) spre teritoriile Siriei, Libanului [i Egiptului de azi.

1. CUCERIREA TERITORIILOR SIRIEI, LIBANULUI, ISRAELULUI §I EGIPTULUI DE ASTŒZI La 24 de ani (332-331 \.d.H..), Alexandru va ”ncepe cucerirea acestor teritorii. Folosesc numele locurilor a[a cum sunt ele azi cunoscute pentru a u[ura ”n]elegerea cititorilor mai pu]in speciali[ti ”n nume de localit`]i [i teritorii necunoscute, pierdute ”n timp [i ”n groapa neiert`toare a istoriei: ãuitareaÓ.

296

Fig.108. Alexandru a fost declarat Faraon, Fiu a lui Ammon fiind iubit de Zeul Ra. Descoperire hieroglific` \n 1939 \n oaza de la Baharya. Dup` ÔÕIn the footsteps of Alexander the GreatÒ, Michael Wood Ð University of California Press 1997

297

Pe teritoriile men]ionate mai sus s-au perindat triburi [i popoare. Ele au schimbat doar numele localit`]ilor, dar nu [i geografia. Cine [tie cine va domina aceste locuri ”n anul 4000 [i ce nume vor mai avea ele? Dar s` revenim la t~n`rul nostru trac [i la consecin]ele ce vor fi declan[ate de ac]iunile lui. Dup` b`t`lia de la Issus, Alexandru l-a trimis pe b`tr~nul general Parmenia la Damasc pentru capturarea unor r`m`[i]e persane dar, surpriz`, el o va lua ca prizonier` pe Barsine, fat` a unui nobil persan. Ea avea o educa]ie greceasc` [i fusese m`ritat` p~n` acum de dou` ori: o dat` cu c`pitanul de mercenari greci, Mentor din Rodos, a doua oar` cu cel mai ”nver[unat adversar al lui Alexandru, generalul Memnon. Plutarh spunea c` ea ar fi ”ntre]inut rela]ii intime [i cu Alexandru, av~nd un b`iat, numit Heracles. Ce s-a ”nt~mplat cu acest copil al lui Alexandru nu se mai [tie. ëntre timp, armata lui Alexandru se mobilizeaz` ”n jos pe coasta Feniciei (Siria [i Libanul de azi) unde toate ora[ele [i cet`]ile ”l recuno[teau pe Alexandru drept urma[ul lui Darius al III-lea. Singura cetate care a ”ncercat politica neutralit`]ii a fost Tyrul. Ei i-au trimis lui Alexandru daruri [i chiar o coroan` de aur dar, nu l-au l`sat s` p`trund` ”n cetate. Nu a fost o lupt` u[oar` pentru armata lui Alexandru, deoarece Tyrul era o insul` cu ziduri puternice [i cu un port cu peste 83 de cor`bii ”n el. Dup` ce armata lui Alexandru nu a fost ”n stare s` cucereasc` singur` cetatea Tyrului, din nou invidia [i gelozia ãfra]ilorÓ greci, vecini ai Tyrului, vor fi folosite de el. Cu ajutorul unor cor`bii feniciene, al flotei din Rodos [i ”n special al celor 120 de cor`bii ale regelui Ciprului, rezisten]a popula]iei Tyrului va fi ”nfr~nt` ori, mai corect spus, m`cel`rit` sau trimis` ”n sclavie. Conduc`torii Tyrului au fost executa]i ”mpreun` cu al]i 2000 care au fost crucifica]i. Dup` o rezisten]` de 6 luni Tyrul va dispare de pe fa]a p`m~ntului. Aceasta este ac]iunea ãcivilizatoareÓ a macedonenilor nu numai asupra grecilor, persanilor, indienilor ci [i asupra tuturor celor cuceri]i, subjuga]i de ei. Oare ne-am schimbat noi dup` 2000 de ani? Ferocitatea noastr` s-a schimbat ea? Azi macedonenii tr`iesc supu[i sub greci, bulgari, iugoslavi [i albanezi. Numai ”n patria mam`, Dacia-Roman`, ei sunt azi liberi, cu dreptul de a scrie, publica [i comunica ”n limba lor, macedonean`, arom~n`.

298

Alesul zeilor

Alexandru, p`trunz~nd ”n cetatea Tyrului, s-a av~ntat cu s`lb`ticia celor 24 de ani ai s`i [i cu experien]a c`p`tat` ”n supunerea grecilor, omor~nd [i r`nind pe oricine-i st`tea ”n cale. Curtius spune c` peste 10.000 de b`rba]i au fost m`cel`ri]i, dar [i Alexandru a fost r`nit la un picior, fiind nevoit s` p`r`seasc` c~mpul de lupt`. C~nd guvernatorul Tyrului [i al ”ntregului teritoriu al Gazei de azi a fost prins, Alexandru a ordonat ca gleznele s`-i fie g`urite [i legate de spatele unui car de lupt`, [i plimbat de viu, zb`t~ndu-se de durere [i ”n chinurile mor]ii, ”n jurul pere]ilor cet`]ii; decizia lui Alexandru fiind parc` o imita]ie a tratamentului aplicat de Achile, tracului-raman Hector ”n timpul R`zboiului Troian. ën iarna aceluia[i an, 332 \.d.H., Alexandru traverseaz` Gaza pentru a intra ”n Egipt, f`r` nici o ”mpotrivire din partea acestora. Ce-o fi sim]it el atunci, la 24 de ani, ”n fa]a piramidelor? Cine [tie? Pe urmele cui s-o fi sim]it? O fi [tiut el de ai s`i str`buni, carpatodanubieni, ga-ramani, cuceritori ai nordului Africii, cu 2000 de ani ”naintea lui? Napoleon Bonaparte care-l va urma, [tia c` prive[te la acelea[i piramide v`zute cu 2000 de ani ”naintea lui de Alexandru Macedon. Dar el, Alexandru, era copilul timpului s`u, religios [i supersti]ios, ciudat pentru noi cei de azi. El va lua o cale lung` de peste 250 de km c`l`rind pe c`mile cam 30 km pe zi, pentru a ajunge la Siwa unde preo]ii egipteni ai templuluiÓ Oracolul lui AmmonÓ ”l vor recunoa[te ca fiu al Zeului [i ”l vor numi chiar Faraon al Egiptului - ”n scris, dup` cum el a cerut (dar va fi scris nu ”n grece[te ci ”n egipteana hieroglific`). De fapt, noi nu vom [ti niciodat` cu adev`rat ce s-a ”nt~mplat acolo, ce schimb`ri asupra concep]iei lui religioase s-au produs. Un lucru este sigur c`, profund impresionat de templul Oracol al Zeului egiptean de la Siwa, Alexandru s-a g~ndit poate pentru prima oar` la moarte [i i-a dat ordin lui Aridaeus, un prieten foarte apropiat, ca atunci c~nd va muri s` fie ”nmorm~ntat l~ng` tata Ammon, la Siwa! Acest lucru nu a avut ”ns` loc niciodat`, se pare, el fiind ”nmorm~ntat sub funda]ia noului ora[, Alexandria. Dar ”n mod ciudat, Alexandru nu se re”ntoarce pe acela[i drum: plec~nd de la Siwa, el o va lua pe un drum sudic, str`b`t~nd de[ertul. De ce o fi ales acest drum riscant? Arrian spune c`, dup`

299

Ptolomeu (care se pare c` l-a ”nso]it pe Alexandru ”n drumul spre Siwa), Alexandru a ales alt drum de ”ntoarcere. De fapt, acel drum nu prea a fost cunoscut. 2000 de ani mai t~rziu, mai precis ”n vara anului 1942, generalul german Rommel, ”[i va pune ”ntrebarea: ãCare a fost drumul sudic de re”ntoarcere a lui Alexandru?Ó Generalul voia s` g`seasc` acel drum pentru a-i putea ocoli pe englezi ”n drumul s`u spre Egipt. Se pare c` [i el, precum Alexandru, s-a dus la Oracol cu o singur` ”ntrebare: care a fost aceea, [i care a fost r`spunsul oracolului, nimeni nu [tie. Alexandru auzise de la Herodot despre legendarul Siwa [i ”ncercarea lui Cambyses, fiul lui Cyrus - regele Persiei, de a cuceri [i distruge Siwa, lu~nd un drum sudic, dar ”ntreaga armat` a lui Cambyses a fost ”nghi]it` de nisip, a disp`rut (poate studii arheologice viitoare vor redescoperi acea armat` ”nc` ascuns` sub nisip). Cine a elucidat par]ial misteriosul drum de ”ntoarcere al lui Alexandru, a fost un arheolog egiptean care, ”n anul 1939 a descoperit la oaza Bahariya un templu necunoscut, acoperit de nisip. ënl`tur~nd nisipul din jurul pere]ilor, descoper` alte cartu[e de hieroglife men]ion~nd c` templul era ”nchinat faraonului Alexandru [i patronat de doi zei: Horus [i Isis. C~nd a avut timp Alexandru ”n scurta sa via]` s` d`r~me [i s` recucereasc` imperii, c~nd a avut timp s` construiasc` ora[e, cet`]i [i temple? Ce o fi sim]it acel b`iat de 24 de ani, venit de departe, din Balcani, ca s`-[i construiasc` un templu acolo, ”n pustiu, ”n oaza Bahariya? Pe aceast` rut`, probabil, s-a ”ntors el de la Siwa, pe aceast` rut`, probabil, generalul s`u Ptolomeu, care mai t~rziu va conduce Egiptul, i-a marcat drumul cu acest templu? Poate Alexandru a ordonat construc]ia templului acesta mul]umind astfel zeilor pentru norocoasa ”ntoarcere de la Siwa. La sf~r[itul lunii ianuarie 331 \.d.H., Alexandru decide construc]ia primului s`u ora[: Alexandria, precum al s`u tat` a construit Filipopolis (Plovdiv-ul de azi). Acesta va fi primul din cele 30 de ora[e care-i vor purta numele peste tot ”n lumea cucerit` de el. Alexandria trebuia s` fie un centru de cultur`, acolo, pe coasta Mediteranei [i a[a a [i fost. Alexandria a devenit un El-Dorado cultural [i a stat a[a aproape 1000 de ani, p~n` la sosirea Islamului.

300

Alesul zeilor

2. CUCERIREA ZONEI IRAKULUI §I IRANULUI •n prim`vara anului 331 \.d.H., la v‰rsta de 25 de ani, Alexandru ”[i continua mar[ul ”n cucerirea Lumii Antice, alerg‰nd dup` acela[i Darius. Acesta va ”ncerca s`-l cumpere pe t‰n`rul macedonean oferindu-i, la ”nceput, recunoa[terea unui imperiu cu limita ”n centrul Anatoliei, p‰n` la r‰ul Halys. Apoi ”[i extinde oferta, de ast` dat` limita noului imperiu oferit acestui t‰n`r de 25 de ani fiind, nici mai mult nici mai pu]in dec‰t fluviul Eufrat [i ”n plus, fabuloasa sum` de 30.000 de talan]i ”mpreun` cu una din fiicele sale. S`racul general Parmenia spunea ãeu a[ accepta aceast` ofert`Ó dar nu [i t‰n`rul nostru trac-macedonean la care dorin]a de aventur` [i lupt` era primordial` [i nu aceea de a se a[eza cuminte la locul lui [i s`-[i cl`deasc` o familie ”n lini[te [i pace. El ”i va r`spunde lui Darius: ãcheam`-m` ãMarele RegeÓ [i te voi l`sa s` tr`ie[ti pe l‰ng` mine ca vice-rege, ori opre[te-te din fug` [i vino s` ne lupt`mÓ. Este imposibil de ”n]eles incompeten]a lui Darius, care de[i avea sub m~na lui o uria[` armat`, ”i era fric` de un grup de solda]i macedoneni. Alexandru ”l va sf`r‰ma din nou ”n lupta de la Arbela (Gaugamela), unde va sosi cu 40.000 de infanteri[ti [i 7.000 de cavaleri[ti. Darius ”l va ”nt‰mpina cu peste 200.000 de infanteri[ti (dup` al]ii chiar 1.000.000) [i mai mult de 34.000 de c`l`re]i. Astfel, la sf‰r[itul verii anului 331 \.d.H., mai precis pe 1 octombrie, pe o vreme c`lduroas` [i plin` de praf [i de un v‰nt fierbinte, alerg‰nd printre dealurile Kurdistanului, cei doi, Darius [i Alexandru, se vor g`si din nou fa]` ”n fa]` (Fig. 109). Bessul, [eful cavaleriei din nordul Afganistanului, lanseaz` un atac asupra aripii drepte macedonene dar, spre ghinionul lui, ”n loc s` se opreasc` la grecii pe care-i sf`r~mase, ”[i continu` atacul nimerind ”n fa]a falangelor macedonene, trupe specializate ”n astfel de lupte, care ”ntr-un nor de praf, distrug cavaleria persan`. Alexandru alearg` dup` Darius care scap` din nou. B`t`lia de la Arbela (Gaugamela) a fost poate una dintre cele mai decisive:

301

302

Fig.109. Alexandru [i Darius \n lupta de la Issu: dup` un mozaic la Pompei

Alesul zeilor

num`rul mor]ilor ”n armata lui Darius s-a ridicat, dup` unii, la 56.000 dar adev`ratul num`r al acestora nu se va [ti, probabil, niciodat`. Istoria e scris` ”ntotdeauna de ”nving`tor! T‰n`rul Alexandru ”[i va continua drumul h`r`zit de destin, va p`trunde ”n Babilon, unde se va odihni, apoi va continua invazia zonei Iranului de azi, va arde ora[ul ãcel mai ur‰t din lumeÓ, va distruge Persepolis ”n fa]a armatei persane paralizat` de fric`. Alexandru va g`si comoara regilor persani, compus` din peste 120.000 talan]i de aur. Armatei lui, obosite dar victorioase, ”i ofer` ora[ul spre jefuire Ð frumoas` recompens`. Ce vor fi sim]it persanii despre aceasta este u[or de imaginat: [i azi ei ”l consider` pe Alexandru drept un m`celar, o f`ptur` diabolic` care le-a d`r‰mat templele [i le-a ucis preo]ii, le-a distrus cea mai pre]ioas` carte religioas` ãAvestaÓ, scris` cu aur pe 12.000 de piei de animale. Va urma fuga dup` Darius care se ascunsese la Ecbatana, 600 km nord de Persepolis, av‰ndu-i al`turi de el pe mercenarii greci, credincio[i lui, c‰t [i pe satrapul Bessus, conduc`torul cavaleriei de la Arbela. •n fierbintea lun` iulie a anului 330 \.d.H., Alexandru afla c` Darius a p`r`sit Ecbatana, ”ndreptandu-se spre zona Afganistanului de azi. •n 11 zile de mar[ for]at macedonenii ajung la Ray (vechiul Teheran), obosi]i, ”nseta]i, aproape t‰r‰ndu-se prin marea de nisip. Ciudat` este [i frica lui Darius; av‰nd o armat` de zeci de ori mai mare [i mai puternic`, fugea de un grup nebun de macedoni care nu-i doreau nimic altceva dec‰t s`-l fac` s` dispar`. •ntre timp, ”n tab`ra lui Darius se propuneau schimb`ri; propunerea de ”nlocuire temporar` a lui Darius cu Bessus, satrapul Betriei,va fi respins` de Darius, care va muri, fiind ucis chiar de ãcredincio[iiÓ s`i, care-l vor p`r`si, ”njunghiat, ”ntr-o c`ru]`. De aici istoricii, ”nving`torii, vor scrie iar istoria lor, a c‰[tig`torilor. Ei vor descrie cum un soldat din armata lui Alexandru ”l va g`si pe Darius, ”nc` ”n via]`, ”i va aduce ap` ”ntr-un coif, iar ”nainte s` moar`, marele rege al Imperiului persan, ”l va ”nt‰lni pe Alexandru [i ”i va mul]umi pentru felul ”n care ”i tratase familia. Ba chiar mai mult, cu limba de moarte ”l va numi succesorul s`u la tronul Marelui Imperiu Persan. Istorici, istorici, istorici [i atunci, ca [i acum, scriau o istorie p`rtinitoare, o istorie a ”nving`torului f`r` scrupule [i ru[ine ”n fa]a posterit`]ii!

303

Adev`rul este c`, Darius era deja mort la sosirea lui Alexandru iar corpul s`u a fost trimis ”napoi la Persepolis, nu a[a de mult din respect, c‰t pentru a ar`ta familiei acestuia [i lumii persane corpul ne”nsufle]it al marelui Darius. Ce a urmat dup` aceea nu se deosebe[te de ce urmase cu c‰]iva ani ”n urm` ”n regatul Macedoniei, dup` moartea lui Filip al II-lea. De ast` dat` to]i copiii lui Darius au fost fie ã”ndep`rta]iÓ pentru totdeauna din aceast` lume, fie c`s`tori]i cu macedoneni - ”n felul acesta nel`s‰ndu-se nici un urma[ demn de a-l continua ”n viitor pe fostul rege al regilor, pe Darius. Acum, dup` ce au cucerit Persia, se vor ”ntoarce acas` ace[ti macedoneni? Nu! Alexandru le va vorbi de zilele ”n care ei ar trebui s`-l inving` pe Bessus, care ”ntre timp se declarase rege. El, Alexandru, ”i va purta spre ãsf‰r[itulÓ p`m‰ntului pe acelea[i drumuri ale istoriei pe care vor p`[i Gingis Han (Genghis Khan), ori Marco Polo. De la v‰rsta de 27 de ani p‰n` la 29 el ”i va purta de pe ”ntinderile Afganistanului, Uzbekistanului [i Tadjikistanului de azi p‰n` la Samarkand. Se va c`s`tori cu Roxana, cea mai frumoas` fat` din Asia, nu ”nainte de a-l omor”, ”ntr-o criz` de personalitate, pe vechiul s`u prieten [i tovar`[ de arme - Cleitus. Ce l-a f`cut pe t‰n`rul Alexandru s` renun]e la farmecele Eunucului Bagoas, la t‰n`rul Euxenippos sau la vechiul ãprietenÓ Hephaistion [i s` se ”ndr`gosteasc` de t‰n`ra [i frumoasa Roxana nimeni nu [tie. Cert este c` ”n urma unui banchet ãsplendidÓ, barbaric, cu mult consum de alcool, ea, Roxana, a fost adus` s` danseze ”n compania altor fete, ca s` aterizeze ”n ãinimaÓ lui Alexandru. Dar firea totalitar` [i despotic` a t‰n`rului ãzeuÓ va exploda iar`[i c‰nd un grup de paji, to]i tineri, sub 20 de ani, s`tui de alerg`turi, au pl`nuit asasinarea lui. Ace[tia vor fi descoperi]i [i tortura]i f`r` mil`, p‰n` la moarte. ën final, Alexandru ”l va acuza pe nepotul lui Aristotel, pe Calisthenes, de a fi organizat complotul, istoricul, omul care i-a construit mitul, pe grecul care a creat [i realizat prin lingu[itoriile lui ãmonstrulÓ Alexandru. Calisthene, ”n plus, a mai avut ãtupeulÓ s`-l compare cu Patrocle (Patroclus, din Iliada) prietenul [i iubitul lui Achile. Cum adic`, EL, Alexandru, s` nu fie comparat cel pu]in cu Achile! Ca urmare, Alexandru nu numai c` l-a torturat dar l-a [i crucificat.

304

Alesul zeilor

3. CUCERIREA ZONEI PAKISTANULUI §I INDIEI 327-326 \.d.H. CHEMAREA STRŒBUNILOR La v~rsta de 29 de ani, c~nd al]i tineri nu [tiu ”nc` de ce s` se apuce ”n via]`, EL, Alexandru, se vedea un ãzeuÓ. Cucerise aproape toat` lumea [tiut` p~n` la el dar - nu toat`! El vroia totul, a[a c` ”n prim`vara anului 327 \.d.H. ”l vom g`si pe pantele muntoase ale Hindu-Kush-ului, undeva ”ntre Pakistanul [i Afganistanul Nuristan, plin de energie, m~nat de o dorin]` demonic` de a st`p~ni toat` lumea. A[a cum ”l ”nv`]ase Aristotel, el voia s` vad`, din v~rful acestor mun]i, sf~r[itul, limita p`m~ntului. Ce o fi sim]it el, oare, c~nd a descoperit c` ãeminentulÓ lui ”nv`]`tor a calculat gre[it? Probabil ”n acel moment dorin]a de cunoa[tere [i mai pu]in cea de cucerire ”l purta tot mai departe, sau poate nu era altceva dec~t o chemare a str`bunilor care cu mai pu]in de 2000 de ani ”naintea lui, carpatodanubienii, vedicii, arienii, ori cum vre]i s` ne numi]i, ”n urma m`celului de la Harrapa, p`trundeau ”n India pe cursul superior al Indusului. Ei, carpato-danubienii-arieni, au cucerit India nu numai militar ci, ”n special spiritual. Despre India, Alexandru nu [tia prea mult, se pare c` ãserviciul lui secretÓ Ð format ”n majoritate din negu]`torii greci Ð nu p`trunsese ”n aceast` zon`. Cuno[tin]ele lui se limitau la frontiera nord-vestic` a Punjab-ului. T‰n`r, abuziv, c`ruia ”i pl`ceau be]iile, orice se poate spune r`u despre t~n`rul Alexandru, dar nu i se poate contesta seriozitatea [i meticulozitatea ”n preg`tirea unei invazii; la fel [i de ast` dat`, dup` ce va studia cu aten]ie toate informa]iile primite despre India, EL ”[i va ”mp`r]i armata ”n dou`: (1) grosul ei ”l va pune sub conducerea ãiubituluiÓ lui prieten Hefaist-ion, iar o mic` parte (2) o va conduce EL ”nsu[i, [i va avea un caracter, mai cur~nd de exploatare a Indiei. Ei vor merge ”mpreun` de la Kandahar p~n` la Kabul [i de acolo p~n` la Bactra (Balkh). Se vor re”ntoarce la Kabul [i de

305

acolo drumul lor se va desp`r]i: Hefaistion ”[i va conduce armata la sudul r~ului Kabul spre Taxila, al c`rei rege va fi de partea macedonilor; nu la fel va face un alt rege din partea vestic` a fluviului Indus, care la Charsadda va fi ”nvins de Hefaistion [i chiar omor~t. Alexandru se ”ndreapt` cu mica lui trup`, ”n nord spre Himalaia, trec~nd prin valea Kunarului, ajung~nd p~n` la Pir Sar (Dornos), undeva pe la poalele acestor mun]i (din estul Afganistanului de azi p~n` la frontiera nord-vestic` a Pakistanului). Ce-l m~na pe t~n`rul rege macedonean erudit pe aceste meleaguri, atunci ”n antichitate, atunci, \n urm` cu mai bine de 2300 de ani? Poate acea chemare a str`bunilor! Undeva ”n v`ile Kunarului, ”ntre Afganistanul de azi [i Pakistan a avut loc un incident extraordinar: ”n micul or`[el Nysa localnicii au venit la armata macedonean` cer~ndu-le protec]ia, spun~ndu-le c` ei sunt nimic altceva dec~t descenden]i ai zeului Bachus, zeu tracic, preluat mai t~rziu de greci [i de romani, Bachus, zeu al be]iei, vinului, extaziei (provocate de amestecarea ”n vin a unei vi]e s`lbatice), intoxica]ie care provoca ac]iuni impredictibile la cei ce se ãdrogauÓ cu aceasta. C` Alexandru [i ai lui macedoneni erau alcoolici este greu de spus, dar [i de contestat. Pe atunci oamenii ãale[iÓ nu aveau prea multe de f`cut ca s` se distreze, ”n plus macedonenii ca [i mercenarii greci care-i ”nso]eau erau oamenii timpurilor lor: creduli, supersti]iosi, religio[i, poseda]i de demoni ori de zei. De fapt, nici azi, dup` 2300 de ani, oamenii nu s-au schimbat prea mult, [i chiar c~nd trimit rachete pe alte planete, c`l`toresc pe Lun`, sau simplu ã”n spa]iuÓ, continu` s` fie supersti]io[i ori s` cread` ”n fiin]e supranaturale la care se ”nchin` cu evlavie; deci, ce le putem cere acelor oameni de acum 2300 de ani! Povestea acelor ãstr`buniÓ nu a f`cut dec~t s`-i confirme lui Alexandru, dreptul de a fi acolo [i s`-i creasc` [i mai mult interesul ”n exploatarea acelei lumi. S` nu uit`m c` pentru timpul s`u, el era un om deosebit de educat, erudit, cult. Dup` pasajul prin valea str`mo[ilor, el va ajunge la Massaga, ”n valea r~ului Swat, unde a ”nt~mpinat rezisten]`, p~n` c~nd conduc`torul armatei inamice a fost ucis. Atunci regina local`, o femeie foarte frumoas`, ”i va deschide

306

por]ile cet`]ii [i nu numai pe acestea; se pare c` ea i-a adus pe lume [i un copil. Alexandru le-a promis solda]ilor indieni, care luptaser` ”mpotriva sa, libertatea, dar ”n timpul nop]ii, i-a m`cel`rit. El nu avea nevoie de solda]i inamici ”n spatele s`u. Comportamentul lui pare, de multe ori, cel al unui juc`tor, modern, de [ah. Alexandru ”[i continu` campania spre centrul Indiei cu 80.000 de solda]i, animale, care [i turnuri de lupt`, elefan]i, plus oameni de [tiin]`, botani[ti, istorici [i topografi (care m`surau continuu distan]a: Macedonia Ð cap`tul lumii). El traverseaz` r~uri [i fluvii, v`i, dealuri [i mun]i, de[erturi [i m`ri, spre a-[i ”ndeplini destinul. El ”l va ”nt~lni pe ramanul, Rajah, Porus, ”mp`rat al Indiei, care ”i va sta ”n fa]` cu 30.000 de solda]i [i o cavalerie de 2.000 de oameni al`turi de care mai avea [i un ãregimentÓ de ãtancuri ale antichit`]iiÓ, respectiv 300 de elefan]i. Astfel, ”n jurul zilei de 21 mai a anului 237 \.d.H., ”ntr-o zi ”nsorit`, pe r~ul Jhelum (Hydaspes), umflat de apa topit` a z`pezii c~t [i a ghe]arilor din mun]ii Hymalaia, Alexandru ”[i va construi un pod de vase, surprinz~ndu-l pe fiul lui Porus, care credea c`, cu o cavalerie de 2.000 de oameni [i 50 de cariote (c`ru]e de lupt`) ”l va speria pe macedonean. Dar el s-a ”n[elat [i nu numai at~t, dar a [i fost omor~t. ën acele timpuri nu te puteai juca cu un macedonean! Ramanul Porus, probabil un urma[ al acelor str`mo[i carpatodanubieni, ”nalt de 1,80 m, un adev`rat gigant pentru acea vreme, ”l va ”nt~lni ”n lupt` pe macedonean. La ”nceput ãdiviziaÓ de elefan]i va face ravagii printre macedoneni [i ale lor falange, dar nici asta nu va dura prea mult, ochii elefan]ilor fiind principala ]int` a suli]elor lungi, falangiste, dar [i trompele lor t`iate de s`biile macedonene. Istoricul Arian ”i descrie pe ace[ti elefan]i, ar`t~nd la sf~r[it ca ni[te cor`bii r`sturnate pe mare. Tot acela[i istoric, Arian, ne spune c` num`rul mor]ilor ”n tab`ra lui Porus a fost de 20.000; Diodorus vorbe[te de 12.000 de mor]i, 9.000 de prizonieri [i 80 de elefan]i mor]i. Dac` dup` m`celul de la Harrapa, f`cut de carpato-danubieni-vedici la 2.000 \.d.H. ace[tia au p`truns pe valea Indus-ului, acum, dup` cca. 1.700 de ani (327 \.d.H.) un alt m`cel a avut loc; Porus a sc`pat masacrului. El ”l va ”nt~lni pe Alexandru, cer~ndu-i, printr-un interpret, s`-l ãtrateze ca pe un

307

regeÓ. Alexandru o va face [i, chiar mai mult, ”i va m`ri imperiul ad`ug~ndu-i [i teritoriile ocupate de la inamicii acestuia. Pentru macedonean, era mai bine s` aib` un prieten dec~t un du[man. O moned` din acele timpuri, f`cut` ”n Babilon, ni-l ”nf`]i[eaz` pe Alexandru c`lare pe Bucefal, atac~ndu-l pe Porus care se g`sea pe spatele unui elefant. Pe cealalt` fa]` a monedei avem portretul lui Alexandru care, asem`n`tor zeului suprem al traco-dacilor, Gebeleizis, are ”n m~na dreapt` un fulger, iar cu st~nga se sprijin` ”ntr-o suli]`. B`t`lia de la Jhelum, de[i c~[tigat`, ”l va m~hni profund pe t~n`rul de 29 de ani: el ”l va pierde pe Bucefal, calul lui drag, care moare r`nit ”n lupt` (sau, dup` al]ii, de b`tr~ne]e). Bucefal a fost animalul credincios care timp de 20 de ani l-a ”nso]it peste tot. Un monument va fi ridicat ”n cinstea cailor de lupt`, de fapt, ”n cinstea credinciosului lui cal - Bucefal. Locul monumentului a fost identificat la Jalapur, loc pe care chinezii budi[ti ”l vor numi mult mai t~rziu ãora[ul faimosului calÓ. Dup` o lun` de repaus pe malurile r~ului Jhelum, c~nd au avut loc spectacole muzicale [i competi]ii atletice, Alexandru ”[i va ridica iar armata duc~nd-o mai departe ã”n inima IndieiÓ. La fel cum mai t~rziu Magelan [i Cristofor Columb vor explora m`rile pentru a descoperi sf~r[itul lor, el, Alexandru, voia s` fac` acela[i lucru pe uscat, voia s` vad` unde se sf~r[ea p`m~ntul! Botani[tii care-l ”nso]eau erau ”nc~nta]i de noua flor` descoperit`, de bumbacul care f`cea posibil` ob]inerea de haine din astfel de plante. Musonul era observat [i comentat de Theophasus, a c`rui lucrare pierdut` a fost reg`sit`, tradus` ”n limba persan` ”ntr-o bibliotec` din nordul Indiei. Alexandru ”[i ”mpinge armata ”nt~i spre Est p~n` la r~ul Beas (Hyfastis), cel mai dep`rtat loc [tiut p~n` atunci dup` istoricul Arrian. El auzise c`, dincolo de acest r~u, ar exista un regat, pe Gange, cu capitala la Patna, ora[ ce rivaliza cu Babilonul, cu o popula]ie de 400.000 de locuitori, 564 de turnuri de ap`rare [i 60 de por]i. Cine-i putea opri setea de aventur`, de cucerire a acelei ”mp`r`]ii? Cine? Dar armata era obosit` de ploile din timpul perioadei musonice, ”mboln`vit` de malarie (chinina se pare c` au cunoscut-o atunci de la indieni), de dizenterie, speriat` [i decimat` de [erpii venino[i; solda]ii obosi]i [i uzi, nu mai visau ca ”n urm` cu 7 ani, c~nd traversaser` Dardanelele ”n Asia, la aventuri [i bog`]ii.

308

Alesul zeilor

Coenus, unul din cei mai devota]i comandan]i de falang` ”i va spune c` din armata original` au r`mas foarte pu]ini: Óunii au murit ”n b`t`lii, al]ii sunt invalizi, mul]i au fost l`sa]i ”n diferite p`r]i ale Asiei, dar cei mai mul]i au murit bolnavi de tot felul de boli; pu]inii supravie]uitori vor s` vad` dac` p`rin]ii le mai sunt ”n via]`, vor s`-[i vad` so]iile [i copiii, vor s`-[i vad` locurile nataleÓ. Nemul]umit, Alexandru le spune c` va merge singur ”nainte numai cu voluntari, ceilal]i se pot ”ntoarce acas`, ”n Macedonia, s` spun` c` [i-au ”ntors spatele la el, [i l-au l`sat singur printre inamici. Dar nici aceste fraze nu au convins pe nimeni, a[a ”nc~t se vor ”ntoarce spre Jalapur. Dar dac` armata a acceptat aparent ”n a merge mai departe, spre Est, Alexandru va ”ncerca s`-i aduc` ãacas`Ó merg~nd spre sudul Indiei, continu~nd s` traverseze locuri noi, s` le exploreze. ëntre timp, Coenus va muri. Roxana, so]ia lui Alexandru ”i va aduce pe lume un fiu care va muri ”ns` ”n toamna anului urm`tor. Alexandru ”[i va preg`ti o flot` de peste 2.000 de vase pe care o va comanda, cu inten]ia de a atinge Oceanul Indian. Prietenul s`u, Hefaistion, se va a[eza ”n fruntea armatei de 200 de elefan]i [i ”l va urma de-a lungul fluviului Indus. Infanteria [i cavaleria, av~ndu-l comandant pe Craterus va m`r[`lui [i ea de-a lungul malurilor fluviului. Trebuie s` fi fost un spectacol fantastic, grandios, s` vezi mobiliz~ndu-se acele trupe, cruciada ”mpotriva Imperiului Persan transform~ndu-se ”ntr-una ”mpotriva locuitorilor Asiei! Solda]ii macedoneni v~nau, pedepseau, distrugeau orice ”mpotrivire. ëncepuse teroarea contra oric`rei ”mpotriviri. Macedonenilor li s-a ”mpotrivit o popula]ie local`, ”n ora[ul Multan. Solda]ii, obosi]i [i bolnavi, nu prea mai aveau chef s` mai cucereasc` un ora[; Alexandru se va c`]`ra pe una din sc`rile de asalt, care se va rupe. V`z~nd ãro[uÓ ”n fa]a ochilor, t~n`rul macedonean uit` cine este, se aga]` cu m~inile de zidul du[man s`rind ”n`untru cu al]i trei ”nso]itori. Bucuria ap`r`torilor cet`]ii, care au t`b`r~t pe ei, cu mic [i mare, ba chiar o s`geat` ”i va str`punge pieptul ”n partea dreapt`. Cu acel scut al lui Achile, luat din Troia, cei trei tovar`[i ”l vor acoperi, ”ncerc~nd s`-l scape de furia ap`r`torilor. Solda]ii macedoneni din afara zidurilor, ”n]eleg~nd dezastrul, vor lupta nebune[te [i-i vor masacra pe lupt`torii inamici p~n` la unul. Ei credeau c` Alexandru al lor era mort, dar el a fost adus, aproape mort, ”n tab`ra unde doctorii se ”ntrebau dac` s` ”ncerce sau nu s`-i scoat`

309

s`geata din piept. ëntr-un moment de luciditate, Alexandru deschide ochii [i le cere s` o fac`. Doctorul Critobulos o va face: s~nge [i aer a ]~[nit dup` scoaterea s`ge]ii din ran` din pl`m~nul drept al ãZeului MacedoneanÓ. Dar s`n`tatea de fier, c~t [i tinere]ea sa vor ”nvinge, [i el va supravie]ui. Totu[i localnicii din zona Multan [i Uchcr spun azi c`, de fapt, ãAlexandru a murit atunci [i a fost ”nmorm~ntat undeva pe acolo. Comandan]ii lui nu au vrut s` descurajeze armata [i au declarat c` este ”nc` ”n via]`Ó. Adev`rul este c` Alexandru ”[i va continua drumul pe ap` ”nc` 9 luni; ”n timpul acela ei au venit ”n contact cu filosofia Vedica, ce se practic` ”n India de peste 2.000 de ani, adus` de carpato-dun`reni. Alexandru va fi intrigat de filosofia sceptic`, ra]ional` [i materialist` vedic` [i de asem`narea ei cu ce se practica ”n acea vreme ”n Grecia (vezi p. 204 ãTo the ends of the EarthÓ de Michael Wood), \n special ”n ceea ce privea legile naturale ale Universului. Este dificil pentru noi s` specul`m azi dac` el [tia sau nu c` originea acelor filosofii vedice ”[i avea era ”n spa]iul Carpato-Dun`rean, ca [i cea greceasc`, de altfel. Nu numai indienii, dar [i grecii se ad`paser` la acela[i izvor al cunoa[terii, am~ndou` civiliza]iile construindu-[i filozofiile pe baza celei pelasgice, ariene, carpato-danubiene, pe cea a str`mo[ilor no[tri. De-a lungul Indusului, trupele lui Alexandru vor ”nt~lni pe cele ale regelui Indian Musicanus care, pref`c~ndu-se prieten, la ”nceput, mai t~rziu ”l va ataca, dar va sf~r[i crucificat. Peste 80.000 din solda]ii lui fiind uci[i de trupele macedonene. ën vara anului 326 \.d.H. Alexandru a ajuns la Patala (Hyderabad); folosind notele amiralului lui, Nearchus, istoricul Arrian va publica o carte separat` intitulat` ãIndiaÓ. Ajung~nd la acest punct terminus, Alexandru a decis ã”ntoarcerea acas`Ó.

310

Alesul zeilor

\ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.) a v~rsta de 30 de ani Alexandru decide s` se ”ntoarc` acas`. Astfel ”l g`sim ”n toamna anului 325 \.d.H. undeva pe l~ng` Karaci, ”ndrept~ndu-se spre Babilon, care devenise ”ntre timp centrul lumii sale, centrul imperiului s`u. Armata [i-a ”mp`r]it-o ”n trei grupuri: 1. Unul sub conducerea lui Craterus av~nd 3 brig`zi de falange cu peste 10.000 de veterani (care de ast` dat` se ”ntorceau acas` pentru a fi elibera]i din armat`); al`turi de ace[tia mai erau 20.000 de solda]i cu 200 de elefan]i care din valea Indului vor merge ”n Iranul de azi, trec~nd prin Bolan Pass (”n general un drum f`r` dificult`]i). 2. Nearchus, ”n fruntea flotilei, va cobor” de pe fluviul Indus, ”n Marea Arabiei merg~nd pe l~ng` ]`rm, trec~nd prin str~mtoarea Hormuz ”n Golful Persic p~n` la Chrax (Alexandria), de asemenea, f`r` s` ”nt~mpine dificult`]i, except~nd faptul c` nu l-a putut ”nt~lni pe Alexandru la Gwadar! 3. ën sf~r[it el, Alexandru, va alege un drum foarte ciudat de ”ntoarcere acas`. El va str`bate de[ertul neospitalier al Makran-ului de-a lungul coastei M`rii Arabice, undeva ”ntre Iranul [i Pakistanul de azi, av~nd cu el cam 80.000 de infanteri[ti [i 18.000 de cavaleri[ti. De la Karachi la Bampur sunt peste 1000 de km de ]inut arid [i ostil, lipsit de vegeta]ie [i ”n special de ap`, c~nd ai nevoie de ea. Asta nu ”nseamn` c`, atunci c~nd natura vrea, apa, ploile, toren]ii, inunda]iile nu pot s` apar`; a[a s-a ”nt~mplat [i cu armata lui Alexandru care ”n valea Kech-ului va fi izbit` prin surprindere de un astfel de fenomen natural, potopul distrug~ndu-i o parte din armat`, arme, echipament. Ajung~nd ”n oaza fertil` a Turbat-ului, Alexandru ”[i va odihni armata oferindu-i nu numai ap` bun` [i hran`, dar [i distrac]ii. De la Turbat la Pasni sunt cam 140 km, dar traseul este foarte dificil. Aparent Alexandru a vrut s` ajung` la mare pentru a-l ”nt~lni pe Nearchus, cu vasele sale. Norocul ”ns` nu-i mai sur~de ca pe vremuri: armata sa obosit`, chinuit` de boli, nem~ncat`, lipsit` de ap` se va transforma ”ntr-o hoard` disperat`, t~r~ndu-se prin de[ertul nemilos. Poate c` Alexandru a vrut s`-[i pedepseasc` astfel armata necredincioas` care refuzase s`-l urmeze dincolo de r~ul Beas. Ei ”[i

L

311

Fig.110. Curtea lui Alexandru Macedon prin luxul ei l-ar fi putut face gelos [i pe Ludovic XV; \n pictura de fa]` Alexandru, bolnav, este \nconjurat de doctori [i prietenii s`i. Dup` ãAlexander the Great, Man of Action Man of SpiritÒ Ð Pierre Briant, Harry N. Abrams, Inc. Publishers Ð New York 1996

312

Alesul zeilor

vor continua drumul de-a lungul M`rii Arabice, p~n` la Bandar-eAbbas, unde Alexandru ”l va ”nt~lni pe Nearchus, ”nt~lnire descris` de istoricul Arrian ca foarte lacrimogen`. Armata lui Alexandru ars` de soare, b`rboas`, cu plete lungi [i nesp`late, prost hr`nit`, o ”nt~lne[te pe cea condus` pe ap` de Nearchus, s`n`toas`, a[a-zis ãnezg~riat`Ó. Plutarch ”i descrie pe ofi]erii macedoneni (nu greci), ca av~nd o constitu]ie solid`, cu un apetit nest`p~nit pentru be]ii, sex [i violen]`, ”mbr`ca]i ”n costume elegante, umbl~nd paraliza]i de b`utur` [i gata de ceart`. El, Alexandru, va ajunge la Persepolis prin luna ianuarie a anului 324 \.d.H. unde, probabil, va regreta faptul c` a distrus ora[ul. ën februarie va fi la Susa. El ”[i va schimba capitala imperiului la Babilon. ëntre timp, iubitul s`u prieten, Hefaistion, c`s`torit [i el cu o fat` a lui Darius, va muri ”n condi]ii ciudate, dup` unii. Alexandru va for]a aproape pe to]i oamenii lui s` se c`s`toreasc` cu femei locale cre~nd astfel o nou` popula]ie, un nou popor. Pe cei mai ”nc`p`]~na]i ”i va pl`ti [i ”i va trimite acas`, ”nainte de vreme, ca veterani. Personal, Alexandru o ]inea din be]ie ”n be]ie, dac` ne lu`m dup` fragmentele scrise de secretarul s`u, Eumenes din Cardia, datate din octombrie 324 \.d.H. El, Alexandru, era un exemplu clasic de alcoolic. Nici Plutarch nu-l va ierta [i-l va descrie tot ca pe un alcoolic, aceasta explic~nd comportamentul s`u din acea perioad`: megalomanic, suspicios, maniac, depresiv, abuziv. Dac`-l analiz`m azi din punct de vedere medical, consider~nd ca adev`rat faptul c` era un alcoolic, putem spune: (1) La alcoolici lipsa de vitamina B-1 (thiamin) se caracterizeaz` prin tulbur`ri mentale merg~nd p~n` la st`ri confuzionale care se pot transforma ”ntr-o stare apatic`, cunoscut` ca encefalopatia Wernicke (care se poate asocia cu un mers specific, ataxic [i cu paralizia nervului cranial 6). A suferit el, Alexandru, de a[a ceva? Tot la alcoolici putem ”nt~lni a[a-zisul sindrom Korsakoff, o condi]ie a[a-zis cronic` de alcoolism care poate conduce la confuzie [i confabula]ie. Afectarea ficatului (hepatita alcoolic`) se manifest` cu v`rs`turi, febr`, g`lbeneal` (icter). Tot la alcoolici putem ”nt~lni: din cauza lipsei de fosfat probleme cardiace asociate cu oboseala muscular`, ori prin lipsa de magnezium tetania; [i s` nu-l uit`m pe cel mai cunoscut efect al consumului cronic de alcoolÉdelirium tremens: anxietate, tremur`turi ale extremit`]ilor, confuzie mental` [i halucina]ii. Personal, consider c` el suferea deja de psihoza Korsakoff, combinat` cu lipsa de Thiamin` (vitamina B) tipic` la alcoolici, Wernicke, care duce la probleme mentale, depresie, leziuni cerebrale, encefalopatie [i, ”n final, la moarte. El, Alexandru, va muri pe 10 iunie 323 \.d.H., la aproape 33 de ani, dup` ce a z`cut la pat cu febr` mai

313

mult de o lun`, apatie, sl`biciune muscular` [i stare de confuzie aproape permanent`. Unii ”i vor acuza pe greci c` l-au otr`vit. Plutarch spune c`: ãnimeni nu a avut nici o suspiciune c` a fost otr`vit... Olimpia, mama lui, ar fi fost involvata ”n acest omor, ori Iolas, fiul b`tr~nului general Antiparter, care i-ar fi administrat otrava. Dup` al]i scriitori, Aristotel l-a sf`tuit pe Antiparter s` aranjeze moartea lui Alexandru...Ó. ën 11 iunie, 1998, ”n New England Journal of Medicine, doctorul David W.Oldach de la Universitatea din Maryland, SUA, specialist ”n boli infec]ioase, crede c` Alexandru a murit ”n urma unei febre tifoide, care i-a produs o paralizie ascendent`, provoc~ndu-i o moarte aparent` de lung` durat` (”ncerc~nd astfel s` explice de ce corpul lui Alexandru a suferit un proces de descompunere foarte lent`). Marele orator al Atenei, Demostene, a propus public s` se mul]umeasc` lui Iolas pentru otr`virea lui Alexandru [i sc`parea grecilor de sub ocupa]ia barbarilor macedoneni. Faptul c` Alexandru [i prietenul s`u, Hefaistion, au murit ”n condi]ii aproape similare [i la scurt interval unul de altul, sigur c` ar putea \nt`ri aceast` suspiciune. Botanistul Theofrastus, prietenul lui Aristotel, avea cuno[tin]e temeinice despre stricnin`, dar, totodat`, putem considera [i o combina]ie: alcoolism [i otr`vire. S` nu uit`m ”ns`, c` acei oameni au str`b`tut lumea antic`, ”ndur~nd foame [i mizerii, boli ca malaria, difteria, dizenteria, au fost r`ni]i [i ”ngriji]i ”n condi]iile vitrege de atunci. ën plus, excesul de alcool nu i-a ”nt`rit, ci dimpotriv`. Diodorus, o sut` de ani mai t~rziu, va spune: ãpentru macedoneni, Alexandru a realizat ce nici un alt rege nu a mai f`cut-o [i nu o va mai face vreodat`Ó; c` a murit ca un alcoolic, ori ca un otr`vit, ”n final a contat mai pu]in, mai mult a contat, ”ns`, cine l-a urmat la conducerea imperiului. Aparent, cu limb` de moarte, av~ndu-i ”mprejur pe generalii s`i de baz`, Ptolomeu, Seleucus, Nearchus [i al]ii, el a spus s`-l urmeze CEL MAI PUTERNIC! A[a c`, ”l vom g`si pe Ptolomeu, rege al Egiptului, cre~nd o dinastie macedonean` care se va sf~r[i cu arhicunoscuta Cleopatra. Seleucus, cu nevasta lui Apama din Bactrian, va reface Babilonul [i-l va conduce cu succesorii s`i. Astfel, ãconchistadorii macedoneniÒ au devenit, nici mai mult nici mai pu]in, dec~t regi. Despre nevestele lui Alexandru se [tie c` Roxana o va omor” pe Stateira, fata lui Darius. La r~ndul ei, va fi [i ea ucis`, ”mpreun` cu fiul ei, la 313 \.d.H. Despre Barsine [i fiul ei, Heracles, nu se va [ti ce s-a ”nt~mplat. Olimpia, mama lui Alexandru, va dispare [i ea ”n r`zboiul civil ce va f`r~mi]a Macedonia.

314

Alesul zeilor

din cuceri]i... cuceritori ac` grecii cuceri]i de macedoneni, ”ngenunchia]i, trimi[i ”n armata macedonean` s` moar` pentru slava lui Alexandru, la ”nceput au avut numai de pierdut, ei vor fi c~[tig`torii de mai t~rziu. Ei vor str`bate Egiptul, India [i vor r`sp~ndi elenismul, pe drumurile str`b`tute ”nainte sub c`lc~iul ofi]erilor macedoneni. Asia, India, Egiptul vor fi catalizate de cultura greceasc`. ën Egipt, Alexandria va deveni centru al civiliza]iei. Inscrip]ii ”n limba greceasc` se vor g`si peste toat` Asia, India [i Pakistan. A[a c` grecii din cuceri]i au devenit cuceritori. Ce s-a ”ntamplat cu corpul sicriul lui Alexandru - nimeni nu [tie precis. ën drum spre Macedonia el a fost furat de Ptolomeu [i dus ”n Egipt, la Memphis. De acolo la Sema, unde mii [i zeci de mii de pelegrini au venit s`-l vad`. Unde a fost dus dup` aceea nimeni nu mai [tie. Interesant mi s-a p`rut ce a spus Michael Wood despre ce s-ar fi ”nt~mplat ”n lume dac` Alexandru nu ar fi murit, care erau planurile lui de viitor: 1. Construc]ia unei piramide mai mari ca cea de la Giza, pentru tat`l sau Filip. 2. Construc]ia unei flote militare de peste 1000 de vase cu care s` cucereasc` tot bazinul M`rii Mediterane. 3. Construc]ia unui drum care s` lege nordul Africii de Gibraltar, cu porturi [i baze militare. 4. Construc]ia a 6 temple colosale ”n memoria prietenului Hefaistion, minuni ale lumii, amplasate pe teritoriul Macedoniei [i Greciei. Dac` azi ”l descoperim pe Alexandru Macedon schimbat ”n Alexandru cel Mare devenit, nici mai mult nici mai pu]in, erou bulgar, albanez sau, culmea, grecesc ”nseamn` c` lumea ”nc` admir` curajul t~n`rului macedonean care, acum mai mult de 2000 de ani, a pornit-o pe urmele str`mo[ilor carpato-dun`reni, arieni, pelasgi, ori cum vre]i s` ne numi]i, hot`r~t s`-[i adjudece LUMEA. Dar unde este El azi \n manualele de istorie ale daco-rom~nilor? Unde este El azi \n inima [i memoria arom~nilor adev`ra]ii lui urma[i!

D

315

Bibliografie * Bosworth, A. B., From Arrian to Alexander, Oxford, 1988. * Burn, A. R., Alexander the Great and the Hellenistic World, New York, 1962. * Green, P., Alexander of Macedon, London, 1974. * Hammond, N. G. L., The Genius of Alexander the Great, U. S. University of NC Press, 1997. * Snyder, John, W., Alexander the Great, New York, 1966. * Wilcken, Ulrich, Alexander the Great, W. W. Norton & Co., Inc., New York, London, 1967. * Wood, Michael, In the Footsteps of Alexander the Great, University of California Press, Berkely, Los Angeles, 1997. * Pierre Briant, Alexander the Great, man of action, man of spirit, Discoveries, 1997 * Atanasios Paliouras, Macedonia Archaeologi-Civilisation, Hellenic National Line, Athens 1998. * D. Pandermalis, Macedonia, Thessaloniki 1992.

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

316